Sunteți pe pagina 1din 13

CLASA REPTILIA

-sunt tetrapode poichiloterme, ovipare şi amniote


-reptilele actuale cuprind: rincocefali, şerpi, şopârle, broaşte ţestoase, crocodili
-la noi se întâlnesc broaște țestoase, șerpi și șopârle

BROAȘTE ȚESTOASE

MORFOLOGIA EXTERNĂ  ia în discuţie forma corpului


*țestoasele aparțin tipului cheloniform
-corpul este prevăzut cu un ţest format dintr-o carapace  dispusă dorsal şi plastron  ventral
-carapacea şi plastronul sunt sudate pe laturi, lăsând libere 2 deschideri: una anterioară  pe unde
iese capul şi membrele anterioare şi una posterioară  pentru coadă şi membrele posterioare
-la chelonieni, ţestul constituie un exoschelet
-în structura carapacei şi plastronului intră:
-plăci cornoase= solzi cornoşi de origine epidermică, dispuse spre exterior;
-plăci osoase de origine dermică, dipuse spre interior
-solzii cornoşi nu corespund în număr, formă, dimensiuni cu plăcile osoase
*solzii cornoşi ai carapacei
-solz nucal  dispus median şi anterior
-5 s. vertebrali  dispuşi median în urma solzului nucal
-4 s. costali= laterali perechi  dispuşi de o parte şi de alta a s. vertebrali
-1-2 s. supracaudali  median şi posterior, în urma solzilor vertebrali
-11 s. marginali perechi  pe marginile carapacei
*plăcile osoase ale carapacei
-placa nucală  dispusă median şi anterior
-8 plăci vertebrale=neurale  median, la care se sudează apofizele neurale ale primelor 8
vertebre dorsale
-8 plăci costale perechi de o parte şi de alta a plăcilor vertebrale, la care se articulează coastele
-11 plăci marginale perechi pe marginea carapacei
*solzii cornoşi ai plastronului *plăcile osoase ale plastronului
-gulari -endoplastron  nepereche
-humerali -epiplastron  pereche
-pectorali -hioplastron
-abdominali -hipoplastron
-femurali -xifiplastron
-anali
CLASIFICAREA ȚESTOASELOR DIN ȚARA NOASTRĂ

Subclasa ANAPSIDA reptilele lipsite de fose temporale la nivelul craniului


Ordinul TESTUDINES
Subordinul CRYPTODIRA  broaşte ţestoase care atunci când îşi retrag capul sub
carapace, îndoaie gâtul în plan vertical în formă de "S"
FAM. Testudinidae
-reuneşte broaşte ţestoase terestre
-au carapacea bombată
-membrele sunt scurte, iar degetele concrescute
-ghearele sunt puternice, libere dar tocite
-sunt vegetariene, se hrănesc cu rădăcini, frunze, lăstari, fructe, dar şi cu râme, limaxi
-ponta e depusă în pământ afânat
-hibernează
Testudo graeca ibera= broasca ţestoasă dobrogeană (L=15-27 cm)
-carapacea cu un solz supracaudal
-coada fără vârf cornos
-pe coapse prezintă câte un tubercul conic cornos
-trăieşte în zona de stepă, de nisip, de tufişuri din Dobrogea
-statut: sp.periclitată
Testudo hermanni= broasca ţestoasă de Oltenia (L=11-25 cm)
-carapacea are 2 solzi supracaudali
-coada ceva mai lungă, cu înveliş cornos
-coapsele fără tubercul cornos
-trăieşte în locuri deschise din N-V Olteniei şi Banat până la cca 700 m altitudine
-statut: sp.periclitată
FAM. Emydidae
Emys orbicularis= broasca ţestoasă de apă (L=14-20 cm)
-sp. semiacvatica, frecvent întâlnită în apropierea apelor, cu largă răspândire în ţară
-carapacea este turtită, teşită, închisă la culoare cu pete sau linii radiare galbene
-membrele sunt scurte, cu degete libere
-degetele posterioare cu membrană interdigitală
-ghearele sunt lungi şi ascuţite
-este carnivoră
-femelele depun 4-15 ouă; puii apar în primăvara anului următor
-statut: sp.vulnerabilă
L.P.

SUBCLASA DIAPSIDAreptilele cu 2 perechi de fose temporale la nivelul craniului


INFRACLASA LEPIDOSAUROMORPHA
ORD. SQUAMATA
-cuprinde şerpi şi şopârle
-cu corpul prevăzut cu solzi
-tegumentul se exfoliază

SUBORD. LACERTILIA (SAURIA)


-reuneşte şopârle ce prezintă fenomenul de autotomie
-șopârele aparțin tipului lacertiform  caracterizat prin
-corpul alungit este diferenţiat în cap, trunchi, coadă, membre
-coada mai mult sau mai puţin lungă prin rupere se reface la şopârle, prezentând astfel fenomenul
de autotomie
-membrele sunt pentadactile, prevăzute cu gheare

Folidoza la şopârle
-corpul reptilelor este acoperit cu solzi cornoşi, de forme diferite, iar nr. lor constituie un criteriu în
clasificare
-ei se numesc squame şi pot fi • mari  numite scuturi;
•mici  granule
-modul de aranjare a scuturilor (pare și impare) se numeşte folidoză
-scuturile dispuse pe partea superioară a capului formează pileusul
-pileusul conţine scuturi pare şi impare

Pileusul la şopârle
Dorsal:
-rostralul  situat în vârful botului
-nazale  între rostral şi internazal
-internazalul  romboidal sau pătrat
-prefrontale  înaintea frontalului
-frontalul  situat median, mai lung decât scuturile vecine
-postfrontale= frontoparietale  unite, situate în spatele frontalului
-4 supraoculare perechi  pe marginile externe ale frontalului şi postfrontalelor
-interparietal  alungit, subţire, situat median între parietale
-occipital  situat median şi caudal, în urma interparietalului, între parietale
-parietale  cele mai mari scuturi, dispuse caudal şi distanţate între ele
Lateral:
-4 supralabiale de la rostru la comisura bucală
Deasupra acestora se află:
-1-2 postnazale  lateral şi în urma nazalelor
-1-2 frenale= loreale
-frenocular  mare, vine în contact cu orbita
În jurul orbitei se află:
-preocular  spre exteriorul orbitei
-suboculare sub orbită
-postoculare  în urma orbitei
-supraciliare  dispuse între supraoculare şi marginea superioară a orbitei
-subciliare  dispuse sub marginea inferioară a orbitei
În regiunea temporală:
-2-3 supratemporale lungi
-maseteric
-timpanic
Ventral:
-mental  dispus median şi rostral; este impar
-6-8 sublabiale= infralabiale
-6 maxilare= inframaxilare
-8-10 colare= gulare la nivelul gâtului
*Solzii dorsali de pe corp= granule  sunt dispuşi în rânduri transversale, în nr. variabil (50-60)
*Solzii ventrali de pe corp  sunt dispuşi în 6 rânduri longitudinale
*înaintea crăpăturii cloacale se găseşte placa anală
*pe copase se disting porii femurali în nr. variabil
*pe coadă solzii dispuşi în inele regulate

CLASIFICAREA ȘOPARLELOR
În țara noastră 14 specii și subspecii distribuite în 3 familii
1. FAM. Scincide (cu 1 sp. la noi în ţară)
Ablepharus kitaibelli= şopârliţa de frunzar (L= 8-14 cm)
*caracteristicile speciei
-capul este mic, scurt, fără gât
-coada lungă şi subţire, ascuţită terminal, se desprinde uşor, dar se regenerează greu
-membrele sunt scurte, subţiri şi distanţate
-fără guler= scut colar şi fără pori femurali
*colorit
-dorsal  culoarea este brună-cenuşie cu luciu metalic; solzii sunt netezi
-ventral  cenuşiu plumburiu
*habitatul
-specia se întâlneşte în zona pădurilor de foioase (câmpie şi deal)
-în locuri însorite, locuri de frunzar şi vegetaţie ierboasă
-în luminişuri, lizieră de pădure, de-a lungul drumurilor şi potecilor
*statutul: sp.periclitată

FAM. Lacertidae (8 specii)


Lacerta viridis= guşterul= şopârla verde (L=18 -25 cm)
*caracteristicile sp.
-este cea mai mare şi cea mai frumoasă şopârlă de la noi, putând ajunge la 40 cm lungime
-are capul mare, lung, înalt şi ascuţit
-prezintă granule supraciliare
-2 postnazale suprapuse
*coloritul •la mascul: -dorsal - este verde intens cu sau fără puncte negre
-guşa şi laturile capului au culoarea albastru intens
-abdomenul este galben-verzui
•la femelă: -dorsal - verde măsliniu cu pete în partea anterioară; brună în treimea post.
-guşa albă
-abdomenul alb-gălbui sau verzui
-după nuanţa culorii s-au descris 4 varietăţi

*habitatul
-populează biotopuri foarte diferite, atât uscate cât şi umede, de la câmpie până la munte:
-liziere de păduri, de-a lungul potecilor, pante cu vegetaţie, prin ierburi, văi şi malurile apelor;
-foarte comună la noi, specie ubicvistă
*biologia sp.
-este diurnă, teritorială, iute, rapidă, se caţără cu uşurinţă
-hrana constă din diverse nevertebrate; consumă pui de şopârle
-dintre toate şopârlele se domesticeşte cel mai uşor
-muşcătura este f. dureroasă, taie chiar şi pielea

Lacerta agilis= şopârla de câmp= şopârla cenuşie (L=15-20 cm)


*caracteristicile sp.
-este de talie relativ mare, depăşind 20 cm, cu aspect masiv
-capul mare, înalt, vârful rotunjit
-are 2 postnazale
-gulerul dinţat
*coloritul
-este variat în funcţie de subspecia la care se face referire (fie la Lacerta agilis agilis sau la
Lacerta agilis chersonensis)
-în tegument există pigment verde
-la mascul - dorsal  cu o bandă lată gri-cafenie cu pete alungite brun-inchise
-lateral  verde intens cu pete ocelare
-ventral  verde cu pete negre
-la femelă - dorsal  culoarea este asemănătoare cu a masculului
-lateral  brună cu pete ocelare
-ventral  gălbui nepătat
*habitatul
-este frecvent întâlnită de la câmpie la munte, culturi, livezi, liziera pădurilor; biotopi umezi,
văile apelor, zone stâncoase;
-urcă la mari altitudini; fiind frecventă între 1000-1500; ajunge până la altitudini de 2000–2500 m

Podarcis taurica= şopârla de iarbă (L=14-18 cm)


*caracteristicile sp.
-capul este lung, botul ascuţit, formă relativ mică
-pileusul verde, cu sau fără pete
-are un postnazal
-coada este lungă, subţiată spre vârf
*coloritul
-la mascul: -dorsal  este verde intens, mărginit lateral de câte un şir longitudinal de pete
neregulate brune
-pe flancuri (părţile laterale)  prezintă 2 linii albe longitudinale ce mărginesc şirurile
longitudinale de pete neregulate, negre
-ventral  coloritul este portocaliu intens, roşu-portocaliu
-coada, membrele şi părţile posterioare ale corpului sunt cafenii
-la femelă: -dorsal  verde, brun-măsliniu, brun
-ventral  este alb cu reflexe roşietice, gălbui sau verzui
*habitatul
-se întâlneşte în regiuni pietroase, soluri nisipoase, terenuri înierbate, liziera pădurilor, marginea
culturilor
*statut: aproape ameninţat

Podarcis muralis= şopârla de ziduri (L=12-20 cm)


*caracteristicile sp.
-are capul mic, lung cu botul ascuţit
-scutul gular are marginea dreaptă nedinţată
-pileusul este brun-negru
-prezintă un postnazal şi un frenal
*coloritul
-dorsal  este brun roşcat până la brun cenuşiu, cu o dungă vertebrală
-lateral  prezintă 2 dungi cu pete albicioase
-ventral  coloritul este -roşu cărămiziu la masculi
-albicios sau cu pete negre la femelă
*habitatul
-trăieşte în zone uscate şi pietroase, zonele stâncilor calcaroase din păduri, cariere şi grămezi de
pietre, marginea potecilor, văile cu grohotiş umed expuse la soare; pereţi stâncoşi ai afluenţilor,
printre ruine de cetăţi etc.
*biologia sp.
-trăieşte în colonii
-se hrăneşte cu insecte şi fructe
-prezintă fenomenul de canibalism
-se ascund sub pietre cu rapiditate la cel mai mic zgomot
*statutul: sp.vulnerabilă

Zootoca (Lacerta) vivipara= şopârla de munte (L=12-18 cm)


*caracteristicile sp.
-are talia mică, capul mic şi scurt
-coada este scurtă şi subţiată către vârf
-prezintă un postnazal
-scutul colar este slab dezvoltat
*coloritul:
-dorsal  este brun sau cenuşiu închis, cu o dungă mediană, închisă, brună, continuă sau
fragmentată, mărginită lateral de câte o dungă albă
-ventral  este galben-portocaliu-roşu, cu puncte mici negre – la mascul
 este galben sau portocaliu pal fără pete – la femele
*habitatul:
-este frecvent întâlnită în zona montană şi subalpină, la alt.de 1500-2000 m (până la 2500 m)
-se întâlneşte în pădurile de conifere şi amestec, pe văile apelor, pajişti şi păşuni alpine, în zone
de stâncarie, uneori turbării
*biologia sp.
-este rezistentă la temp. scăzute
-intră cu uşurinţă în apă unde poate să şi înoate
-este ovovivipară
-acuplarea are loc în luna mai, femelele depun odată cu ouăle şi puii: cca 12
FAM. Anguidae
Anguis fragilis= năpârca sau şarpele de sticlă (L=20-50 cm)
*caracteristicile sp.
-are corpul serpentiform, fără membre, ochii mici
-coada este groasă şi lungă
-prezintă fenomenul de autotomie; la femelă este mai puţin regenerabilă
-pe cap scuturile sunt mari şi dispuse simetric
*coloritul:
-dorsal  este brun sau cenuşiu, cu o dungă vertebrală la tineri; solzii sunt netezi
-ventral  abdomenul este plumburiu închis
*habitatul:
-trăieşte în pădurile de munte, deal, uneori şi câmpie, în locuri umede, de-a lungul pâraielor
*biologia sp
-este crepusculară sau nocturnă, ziua stă ascunsă sub muşchi, frunze, pietre, copaci căzuţi, în
galerii părăsite, fie în grupuri fie izolată
-este ovovivipară; femelele nasc 5-26 pui
-năpârleşte de mai multe ori pe an
-se mişcă lent
-în captivitate poate ajunge la 40-45 de ani
*statutul : sp.vulnerabilă
L.P.
SUBORDINUL SERPENTES (OPHIDIA)

*șerpii aparțin tipului serpentiform  caracterizat prin


-corpul alungit, cilindric
-membrele lipsesc
-coada este scurtă

FOLIDOZA LA ŞERPI

Dorsal: Lateral:
-rostralul -7-9 supralabiale
-internazale -nazal anterior
-prefrontale -nazal posterior
-frontalul - mare -1-2 frenale
- triunghiular -1-3 preoculare
-parietale  unite -1-3 suboculare
-1-3 supraoculare -2-5 postoculare
-temporale ant
-temporale post
Ventral:
-mentonier  rostral şi median
-6-8 sublabiale încep din p. rostrală fiind dispuse pe margini
-2 submaxilare ant.  alungite şi unite, dispuse median
-2 submaxilare post.  alungite, distanţate
-gulare  la nivelul gâtului
-plăcile ventrale = gasterostege - de la gât

SISTEMATICA
SUBORDINUL OPHIDIA= SERPENTES
-reuneşte 12 sp. de şerpi (în România) grupaţi în 3 familii: Boidae, Colubridae, Viperidae

FAM. Colubridae (8 sp.)


-şerpii din această fam. au pupila rotundă
-solzii dorsali sunt netezi sau carenaţi
-omoară animalele prin ştrangulare şi încolăcire sau direct prin prindere și înghițire
Natrix natrix= şarpele de casă (L=1-2 m)
*caracteristicile sp.
-pe laturile capului prezintă 2 pete semicirculare albe sau gălbui
-solzii dorsali sunt carenaţi
-prezintă un preocular şi 7 supralabiale
*coloritul:
-dorsal  este cenuşiu cu nuanţe de la brun la măsliniu-negricios, uneori cu pete
-ventral  are dungi albe dispuse alternativ, cu dungi negre

*habitatul:
-este sp. ubicvistă, răspândită pretutindeni de la câmpie la munte, în păduri, liziere de păduri,
locuri umede dar şi zone uscate şi pietroase, în apropierea apelor (râuri, mlaştini, bălţi), în
apropierea locuinţelor
*biologia sp.
- duce o viată diurnă, stând la soare în locuri de vegetaţie
-în caz de primejdie se refugiază rapid, în găurile de la rădăcina copacilor, în crăpăturile de sol, în
apă dacă este în apropierea acesteia
-înoată bine cu capul ridicat la suprafaţa apei
-se hrăneşte predominant cu: mormoloci, broaşte, tritoni, peşti
-hibernează în vizuini de rozătoare, crăpături de stânci, scobituri
-este sp. ovipară

Natrix tessallata= şarpele de apă (L= 1-1,5 m)


*caracteristicile sp.
-nu prezintă petele semilunare de pe laturile capului
-prezintă 2 preoculare, 8 supralabiale
-solzii dorsali sunt carenaţi
*coloritul:
-dorsal  este cenuşiu măsliniu cu pete mici
-ventral  are dungi negre ce alternează cu dungi albe sau portocalii
*habitat:
-sp. este răspândită de la câmpie la munte dar numai în apropierea apelor
-este sp.semiacvatică; fiind mult mai bine adaptată mediului acvatic
-înoată cu multă uşurinţă în apă, rămânând cca. 15 min; nu se îndepărtează de mal
*statutul: aproape ameninţat
Coronella austriaca= şarpele de alun (L=50-80 cm)
*caracteristicile sp.
-prezintă o dungă neagră de la nară la colţul gurii trecând peste ochi
-solzii dorsali sunt netezi
*coloritul:
-dorsal  este brun-roşcat la mascul sau brun-cenuşiu la femelă cu 2 şiruri de pete longitudinale
ce pot fuziona
-ventral este roşu-cărămiziu la mascul; cenuşiu-negru la femelă
*habitatul :
-la noi în ţară trăieşte în zone uscate şi însorite, margini de păduri, locuri şi buruieni, zone
stâncoase
*biologia sp.
-este terestră şi diurnă, bună căţărătoăre, agresivă, lentă
-se hrăneşte cu şopârle, şerpi mici, păsări, rozătoare
-sp. este ovovivipară, femela depune 3-15 pui
-prada o imobilizează prin încolăcire
-muşcătura este inofensivă
*statutul: sp.vulnerabilă

Elaphe longissima= şarpele lui Esculap (L=1,2-1,7 m, rar 2 m)


*caracteristicile sp.
-prezintă de la ochi spre coltul gurii o dungă întunecată neagră sau brună
-solzii dorsali sunt netezi
*coloritul : -dorsal  este brun, brun-cenuşiu cu 2-4 dungi longitudinale şi întunecate
-ventral  este alb-gălbui
*habitatul:
-specie terestră, diurnă, căţărătoare, răspândită de la câmpie la munte, terenuri uscate, păduri de
foioase, păduri de amestec, zone stâncoase, ruine, tufărişuri etc
*biologia sp. : -agresivă, muşcă atunci când este capturată
*statutul: sp.vulnerabilă
Familia Viperidae (3 sp.)
-cuprinde vipere= şerpi veninoşi
-omoară vertebratele mici prin inocularea veninului
-ochii au pupila verticală
-sunt sp. ovovivipare
Vipera ammodytes= vipera cu corn (L=60-90 cm)
*caracteristicile sp.
-botul este prevăzut cu un corn nazal moale îndreptat în sus şi înainte
-scuturile de pe cap sunt asemănătoare
-frontalul şi parietalele sunt absente sau f. mici
-între ochi şi supralabiale prezintă 2 rânduri de solzi
-pe cap are o pată în forma literei "H"
*coloritul
-este cenuşiu-gălbui, cu o dungă dorsală ondulată sau formată dintr-o succesiune de romburi
-masculii au o pată brună de la ochi spre colţul gurii
*habitatul
-la noi în ţară populează zonele de deal şi munte;
-se află în munţii Banatului, Carpaţii Meridionali, în sud-vestul Transilvaniei
-o subspecie (Vipera ammodytes montandoni) trăieşte în Dobrogea
-trăieşte pe pantele stâncoase cu vegetaţie ierboasă şi arbustivă
*statutul: sp.periclitată
Vipera berus= vipera= năpârca (L=65-80 cm)
*caracteristicile sp.
-cornul nazal lipseşte
-între ochi şi supralabiale este un rând de solzi
-frontalul şi parietalele sunt bine dezvoltate
-pe cap au o pată în formă de V sau X
*coloritul  este variabilă
-masculii  au culoarea cenuşie, cu o dungă neagră sinuoasă sau regulată
-femelele  au coloritul cafeniu sau roşcat
-există şi mutante cu corpul negru
*habitatul:
-se află în regiunea de deal şi munte în tot lanţul carpatic, ajungând la 2500 m altitudine
-preferă luminişurile de pădure, câmpuri necultivate, turbării, regiuni stâncoase, păşuni alpine etc
*statutul: sp.periclitată
Vipera ursinii= vipera de stepă (L=40-60 cm)
*caracteristicile sp.
-capul triunghiular terminat cu un bot sub-ascuţit
*coloritul variază
-dorsal cenușiu, galben-cenușiu; dunga în zig-zag de culoare maro-închis mărginită la
exterior cu pete negre
-pe flancuri pete distincte
-ventral  alb-gălbui, rar stropit cu puncte de culoare neagră
*habitatul
-populează pajiștile stepice cu graminee xerofile, uneori cu tufișuri de porumbar, măceș etc;
*biologia sp.
-este vipera cea mai puţin veninoasă de la noi din ţară
-se hrănește în special cu insecte, şopârle, şoareci de câmp şi mai rar cu păsări
-hibernează în adăposturile rozătoarelor, prin scorburi, începând din cursul lunii octombrie până
în martie-aprilie
-ovovivipară; numărul puilor variază între 3-17
*statutul: sp.periclitată
În țara noastră au fost semnalate 2 subspecii:
Vipera ursinii moldavica – în câteva zone din estul și nord/estul Moldovei
Vipera ursinii rakosiensis – cunoscută în unele regiuni din Transilvania (Jud. Cluj, Alba),

VENINUL ŞERPILOR
-dintre şerpi, cca. 400 specii sunt veninoase, cele mai multe întâlnite în America şi Australia
-în Europa, 9 specii de şerpi sunt veninoase, iar la noi sunt 3 sp. vipera (Vipera berus), vipera de
stepă, de fâneaţă ( Vipera ursinii) şi vipera cu corn (Vipera ammodytes)
-de obicei şerpii veninoşi atacă diferite animale pt. a se hrăni
-atacul şerpilor asupra omului este rar, numai pentru a se apăra
-veninul –de şarpe este un lichid gros, incolor, insipid, ce se dizolvă în salivă
- de vipera este limpede şi galben, fără gust
- de cobra este amarui
-veninul conţine apă, săruri minerale, albumină, pigmenţi, fermenţi şi o substanţă activă ce poartă
denumiri diferite ca de ex. -viperina din veninul de viperă
-crotalina din veninul de crotal
Veninul şerpilor asupra vertebratelor are 3 efecte principale:
*efect neurotoxic -acţionează asupra sistemului nervos, blocând creierul, măduva spinării,
terminaţiile nervoase
-conţine neurotoxină
-ex. cobra produce efect neurotoxic
*efectul hemotoxic -acţionează asupra sistemului circulator cu efecte:
#cardiotoxic  blochează inima şi organele sistemului respirator
#hemolitic  distruge globulele roşii conţinând hemolizină
#hemoragic  produce hemoragii prin distrugerea pereţilor vaselor de sânge
conţinând hemoragină
-ex. viperele produc efect hemolitic
*efectul combinat al neurotoxinelor şi hematotoxinelor  este puternic producând necroza
generală a celulelor şi ţesuturilor; de ex.  şerpii marini ce blochează joncţiunile neuromusculare,
distrug celulele sanguine, paralizează musculatura, se produce stopul respirator şi survine
moartea
-efectul veninului asupra animalului muşcat depinde de numeroşi factori:
-cantitatea de venin inoculată,
-locul muşcat,
-anotimpul
-de ex. : dacă înţepătura este mai aproape de inimă este periculoasă, dacă este la periferie este mai
puţin periculoasă
-in funcţie de anotimp: -veninul de viperă are acţiune maximă vara
Manifestare  înţepătura produce usturime, se umflă, pielea devine roşie-vineţie
Primul ajutor: -spălarea locului cu apă de Javel distilată
-aplicarea garoului deasupra muşcăturii (se mută din 10 în 10 minute)
-băuturi calde, ceai
-pacientul acoperit, stă la orizontală
-ser antiveninos sau apă cu sare, permanganat de potasiu, clorură de calciu