2

Structura, analiza și evaluarea profitului și ratelor de rentabilitatea la

întreprinderea ”Viorica- Cosmetic” SA.

Pentru argumentarea analizei profitului și rentabilității în cele ce urmează,

vom folosi cu titlu de exemplu informații preluate de la întreprinderea ”Viorica
-Cosmetic” SA.
„Viorica-Cosmetic” S.A., cu sediul în mun. Chişinău, str. Mesager, 1, s-a
fondat în baza Hotărării Parlamentului Republicii Moldova nr.623 din 03.11.1995, pe
baza fabricii de parfumerie şi cosmetice „Viorica” şi a fost înregistartă, conform
Certificatului de înregistrare Nr.105051409 din 22.02.1996 (anexa nr.1), eliberat de
Camera de Înregistrare de Stat pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. La
momentul dat „Viorica-Cosmetic” SA are un personal de 179 angajaţi, inclusiv
personalul administrativ, personalul productiv şi personalul auxiliar.
Capitalul statutar al intreprinderii constitue 17749870 lei a fost transformat in
1774897 actiuni simple cu valoarea nominala de 10 lei. 95, 852 % din actiuni aparțin
Departamentului privatizării și administrării proprietăţii de stat și 4,148% apartin
personalului de angajaţi.
Principalul gen de activitate al întreprinderii, este fabricarea produselor de
parfumerie şi cosmetice.În prezent întreprinderea produe peste 200 de articole de
parfumerii şi cosmetice, acordă sevicii în crearea compoziţiilor și odorantelor pentru
parfumerii, cosmetice şi produse chimico-casnice, îndeplinește comenzi pentru
executarea ambalajului și articolelor din mase plastice.
Principalele piețe de desfacere: Romania, Rusia Ucraina și alte țări membre
CSI. Cota exportului s-a marit de la 8,3% la inceputurile activității societății pină la
mai mult de 20% in prezent.
Întreprinderea este dotată cu utilaj modern de o capacitate înaltă de producere,
ce permite lansarea unor produse de înaltă calitate. În anul 2001 a fost obținut
Certificatul de Conformitate a Sistemei de Calitate la Cerințele Standardelor
internaționale ISO 90001.
 3

Procesul tehnologic se efectuează în încăperi de producere proprii, cu suprafaţa

de 20800 m.p.

2.1 Estimarea rezultatelor financiare și formarea profitului.

Așa cum am prezentat în capitolul I al lucrării, profitul e o sursă indispensabilă

de informație și apreciere, este un "barometru" care oferă informații în legatură cu
deciziile luate pentru adaptarea activității la cerințele pieței, iar sursa informațională
primară în baza căreia se face analiza profitului și rentabilității este Raportul privind
rezultatele financiare, componentă a Bilanțului Contabil. Continuțul și structura
Raportului privind rezultatele financiare permite analiza dinamică și structurală a
profitului pornind de la gruparea veniturilor și cheltuielilor după natura lor.
Pentru a ne forma o imagine asupra dimensiunii activității și a performanțelor
întreprinderii, se prezentă sintetic valoarea principalilor indicatori pentru anii 2006-
2007:
Analiza rezultatelor financiare ale ”Viorica-Cosmetic” SA
Tabelul 2.1.1 (mii lei)
Variatia
Indicatori/An Anul 2006 Anul 2007 absoluta
Venitul din vînzări 24591,4 24701,2 109,8
Costul vînzărilor 16849,6 17898,7 1049,1
Profitul brut 7741,8 6802,4 -939,337
Rezultatul activității operaționale 64,4 1061,2 996,7
Rezultatul activitatii de investitii 21,4 22,1 0,7
Rezultatul activitatii financiare 132,2 -14,3 -146,5
Profit net 320,4 1326,9 1006,4
Capital propriu 33620,2 34923,8 1303,5
Datorii pe termen lung 982,7 724,9 -257,8
Datorii pe termen scurt 10791500 7508584 -3282916
Active curente 14566678 13557126 -1009552
Active pe termen lung 30827912 2960032 -27867880

Aprecierea nivelului de dezvoltare a întreprinderii, a modului în care sunt

utilizate resursele economice și financiare de care dispune implică, în mod necesar,
 4

măsurarea rezultatelor activităților desfașurate. Aceste rezultate pot fi exprimate în

forma fizică și/sau valorică.
Exprimarea fizică a rezultatelor activității financiare este legată de principalele
particularități și caracteristici specifice ale diferitelor valori de întrebuințare, fiind
efectuată în unități naturale, în unități natural-convenționaleși în unități de timp de
muncă: tone, m3, m2, litri, numar de unități, ore, km etc.
Deși sunt relevanți în caracterizarea performanțelor cantitative ale activității
întreprinderii, indicatorii fizici prezintă о deficiență majoră legată de faptul că nu
suportă agregarea, neputînd fi totalizați pentru produse sau servicii diferite,
exprimate în unități de măsura diferite. De aceea, în practică, se recurge la evaluarea
rezultatelor in unități valorice.

Punctul de plecare în diagnosticarea profitului întreprinderii este analiza

dinamică și structurală. Variația absolută și relativă a profitului permite aprecierea
globală a rentabilității absolute a activității întreprinderii și va avea efect direct asupra
rentabilității relative. Dimensiunea profitului și evoluția înregistrată pe categorii de
activități se afla sub incidența politicii întreprinderii de promovare a activității
operaționale sau a investițiilor financiare.
Departajarea rezultatului în funcție de aportul adus de cele trei tipuri de
activități permite evidențierea contribuției fiecărui tip de activitate la formarea
rezultatului brut. În funcție de evoluția înregistrată de rezultatul din activitatea
oprațională, financiară sau extraordinară, se stabilesc obiectivele de coordonare a
activității viitoare în scopul maximizării rezultatelor.
În analiza dinamică a profitului sunt frecvent folosiți indicii cu bază fixă sau în
lanț, ritmul mediu de creștere și modificarea absolută. Caracterizarea dimensiunii
profitului se face pe baza evoluției veniturilor și cheltuielilor. Un rezultat pozitiv al
activității este asigurat de creșterea veniturilor într-un ritm superior cheltuielilor.
Asigurarea relevanței concluziilor desprinse din analiza dinamica a profitului
presupune utilizarea unei baze de date comparabile.
Importantă în procesul decizional este atît cunoașterea evoluției profitului, dar și
a cauzelor care au favorizat realizarea lui.Asigurarea stării “ideale” a întreprinderii
 5

din punct de vedere a profitului, presupune devansarea creșterii cheltuielilor de

creșterea veniturilor. Cunoașterea evoluției veniturilor și a cheltuielilor implică în
același timp analiza modului de formare a acestora pe categorii de activiăți. Se oferă
informații privind evoluția justificată sau nejustificată a elementelor de venituri și
cheltuieli; în acest scop sunt evidențiate resursele neutilizate sau utilizate
necorespunzător în activitatea întreprinderii (punctele “slabe”) dar și evoluția
pozitivă, uneori neașteptată, a unor elemente care se regăsește în creșterea profitului.
Impactul favorabil al acestor informații în procesul decizional este de necontestat.
Analiza rezultatelor financiare începe cu aprecierea în dinamică a structurii
profitului pînă la impozitare.
Rezultatul perioadei de gestiune pînă la impozitare (PPI) se obține prin
însumarea rezultatelor ce provin din cele patru activități ale întreprinderii: ope
raționala, investiționala, financiară și excepțională.
Dacă în urma calcului rezultă о marime mai mare decît zero, este vorba de profitul
perioadei de gestiune pînă la impozitare; dacă rezultatul este negativ, este vorba de
pierdere. Profitul se supune impozitării, rezultînd profitul net, cel care ramîne la
dispoziția întreprinderii și care reprezintă principala sursă de creștere economică, dar și
motivația obiectivă a proprietarilor de a-1 reinvesti în organizarea producției de noi
bunuri și servicii cu scopul de maximizare în timp. Formula de calcul a profitului pînă
la impozitare arată în felul următor:
PPI =RAO + RAI + RAF + RAE (2.1.1.)
unde:
PPI-profitul pînă la impozitare
RAO- rezultatul activității operaționale
RAI-rezultatul activității de investiții
RAF-rezultatul activității financiare
RAE-rezultatul excepțional
 6

Figura 2.1.1. Etapele formării profitului

Rezultatul activității operaționale (RAO )
Depășirea cheltuielilor generate de activitatea de producție și comercializare a
bunurilor și serviciilor și celor de gestiune, în ansamblu, a întreprinderii de către
veniturile încasate din activitatea operațională semnifică obținerea de profit, care
constituie principalul garant al unui viitor prosper al întreprinderii.
Rezultatul activității investiționale (RAI) se calculează ca diferența
dintre veniturile investiționale și cheltuielile investiționale. Rezultatul pozitiv
(profit) ori negativ (pierderi) generat de activitatea investițională permite să
facem aprecieri asupra competenței echipei manageriale de a estima și plasa
capitaluri pe termen lung, de gestionare a acestora.
Rezultatul activității financiare (RAF) se determină ca diferența dintre ve
niturile și cheltuielile legate de modificarea capitalului propriu și celui împrumutat.
 7

Rezultatul activității economico-financiare = RAO ± RAI ± RAF

Rezultatul excepțional se calculează ca diferența dintre veniturile excep-
ționale și pierderile ce apar în legatură cu apariția unor evenimente nefavorabile
întreprinderii. Obținerea profitului este posibilă în cazul în care echipa manageria-
lă a putut să protejeze întreprinderea față de eventualele riscuri ce pot apărea.1
La ”Viorica Cosmetic” SA, evoluția rezultatului pe categorii de activități se
prezintă după cum urmează:
Analiza rezultatelor financiare a SA ”Viorica Cosmetic” pe anii 2006-2007
Tabelul 2.1.2(mii lei)
Variatia
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 absoluta
RAO 64,4 1061,2 +996,7
RAI 21,4 22,1 +0,7
RAF 132,2 -14,3 -146,5
Rezultatul activității
economico fiananciare 218,2 1069,1 +850,8
RAE 0 0 0
Profitul pînă la impozitare 218,2 1069,1 +850,8
Impozitul pe venit -102,2 -257,8 -155,5
Profit net 320,4 1326,9 +1006,4

Prin activitatea desfășurată în anul 2007, ”Viorica Cosmetic” SA a înregistrat

profit net în valoare de 1326911 lei. La formarea profitului a contribuit în cea mai
mare parte Rezultatul activitatii operaționale: 1061220 lei ce a cunoscut o creștere
foarte mare, comparativ cu 2006, deasemenea pozitiv a fost înregistrat Rezulatatul
1
Nadejda Botnari. Finanțele întreprinderii
 8

activității de investiții ce a contribuit la rezultatul final cu 22290 lei, și o creștere

nesemnificativă de 762 lei față de anul precedent
Rezultatul activității financiare a avut un impact negativ asupra profitului net şi
a dus la diminuarea acestuia cu 14 310 lei, pe cînd rezulatul excepțional,ca şi în 2006
a avut valoarea 0. Rezultatul financiar pozitiv în 2006 și negativ in 2007 se datorează
în întregime diferențelor de curs valutar. Aceasta se explică prin faptul că
întreprinderea cumpară materie primă de peste hotare, şi respectiv exportă o bună
parte din produsele finite, fapt ce implică o activă cumpărare și vînzare de valută.În
dependență de evoluția cursului valutar va evolua și acest rezultat.
Rezultatul activității de investiții e în mare parte determinat de dividendele
primite pentru deţinerea actiunilor altor companii. Grafic, profitul pentru anul 2007
se prezintă astfel:

Fig 2.1.1. Structura profitului pentru anul 2007

In contextul pierderii din activitatea financiară de -14310 lei, acest rezultat nu
a fost inclus în diagramă. Cota majoritară în profitul pe anul 2007 il deține rezultatul
din activitatea operațională, situație ordinară la o intreprindere producatoare de
bunuri, unde respectiv cel mai mare venit revine vînzărilor făcute.

2.2 Analiza factorială a profitului

Analiza dinamică și structurală a profitului permite cunoașterea variației și

dinamicii profitului întreprinderii, cunoașterea evoluției structurale înregistrate pe
parcursul unei perioade date. Informațiile oferite prin analiza dinamică și structurală
sunt utile dar nu și suficiente în procesul decizional. Esențial pentru întreprinzători
este atît cunoașterea efectului (marimea profitului, fluctuațiile înregistrate) dar și a
cauzelor care au stat la baza efectului. Așa cum am arătat, evoluția profitului se află
 9

sub influența unei pleiade de factori interni sau externi, controlabili sau
necontrolabili, cu influență majoră sau mai puțin importantă, cu acțiune directă sau
indirectă. În mărimea profitului se regasește evoluția fiecărui factor menționat.
Comensurarea impactului variației factorilor asupra profitului, caracterizarea
evoluției lor într-un anumit context și a repercursiunilor asupra profitului asigură
informatii suplimentare, cu o rezonanţă aparte asupra calităţii activităţii viitoare a
întreprinderii. Utilitatea analizei diagnostice de tip factorial este în acest fel
incontestabilă. Critici asupra analizei factoriale au existat, rolul și locul ocupat a fost
la un moment dat destul de polemizate. Ceea ce trebuie înțeles este că analiza
factorială este una dintre metodele de analiză economico–financiară, ca utilizarea ei
alături de alte metode și tehnici de analiză oferă rezultate cu un puternic caracter
informațional în procesul decizional. Informațiile utilizate în analiza factorială sunt
preluate din situațiile financiare anuale dar și din situații interne ale întreprinderii
(situații privind contabilitatea de gestiune, situații interne privind veniturile și
cheltuielile, potențialul uman etc.) a căror întocmire nu are caracter obligatoriu și
standard. Analiza factorială devine astfel o metodă utilizabilă doar pentru
întreprinderile a căror activitate nu se desfășoară aleator ci pe baza de obiective bine
stabilite, cu pretenții asupra continuității activității dar și asupra calității sale.
Activitatea unor astfel de întreprinderi este reflectată în mod analitic în situații interne
ce permit o bună fundamentare decizională. Apreciem în cazul analizei factoriale
gradul de profunzime; informațiile oferite utilizatorilor au un conținut mult mai
complex dar și mai complet. Dar pentru a aborda analiza factorială se impun a fi
indeplinite două condiții: “calitatea “ superioară a analistului și în același timp
“calitatea“ și prestanța profesională a “subiectului” analizei.
La orice întreprindere care funcționează eficient „masa” majoritară a profitului
se obține din activitatea operațională, rezultatele celorlalte activități avînd o pondere
mai mică în rezultatul net. De aici și derivă necesitatea analizei mai aprofundate a
factorilor ce influențează variațiile mărimii rezultatului acestei activități. Analiza
factorială presupune deteminarea schimbărilor structurale și cauzele acestora ca mai
 10

apoi printr-o analiză complexă să se poată maximiza rezultatele producției. Pentru a

determina factorii ce influențează modificare rezultatului acitivtății operaționale se
prezintă formula:

RAO = Profitul Brut + Alte venituri operationale - Cheltuieli comerciale –

Cheltuieli generale și administrative – Alte cheltuieli opertionale (2.2.1)
Analiza factorială a RAO, deoarece factorii sunt corelați adițional, se face prin
metoda bilanțieră.

La ”Viorica Cosmetic” SA, evolutia veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului

din exploatare se prezintă după cum urmează:
Analiza structurii rezultatului activității operaționale la ”Viorica Cosmtic” SA
Tabelul 2.2.1(mii lei)
Devierea
Indicatorii 2006 2007 absoluta relativa(%)
Venituri din vînzări 24591,4 24701,2 109,8 0,4
Costul vînzărilor 16849,6 17898,7 1049,1 6,2
Profitul brut 7741,8 6802,4 -939,3 -12,1
Alte venituri operaționale 3062,0 2830,4 -231,6 -7,6
Cheltuieli comerciale 2283,7 2021,6 -262,0 -11,5
Cheltuieli Gen. și Admin. 5129,7 3426,9 -1702,8 -33,2
Alte cheltuieli
operaționale 3325,8 3123,0 -202,8 -6,1
RAO 64,4 1061,2 996,7 1545,3

Pentru o mai clară percepere a evoluției structurii veniturilor și cheltuielilor pe

categorii, se prezintă urmatoarele diagrame:
 11

Figura 2.2.1 Figura 2.2.2

Deși venitul din vînzări cunoaște o creștere cu 109828 lei în 2007 față de
2006, profitul brut înregistreză o scădere de -939337 lei. Aceasta se datorează în
primul rînd majorării costului vînzărilor cu 1049165 lei ceea ce semnifică un ritm de
creștere de 6,2 % pe cînd ritmul creșterii venitului din vînzări e de doar 0,4% şi
respectiv 109828 lei .Deasemenea la diminuarea valorică a rezultatului activității
operaționale a influențat și descreșterea Altor venituri operaționale cu -231643 lei, ce
semnifică procentual o micșorare nu prea semnificativă de 7,6%. Intr-o masură
notificabilă la majorarea RAO au contribuit în măsura descreșterii deasemenea și
Cheltuielile Comerciale și Alte Cheltuieli Operaționale care în 2007 s-au diminuat cu
-262083 lei si respectiv -202814 lei , care exprimate procentual ar valora 11,5% si
6,1%. Şi cel din urmă dar şi cel mai important factor, în situația prezentatăm, ce a
făcut în cea mai mare parte posibila creșterea RAO cu 1545,3%, situație excepțională,
sunt Cheltuielile Generale și Administrative care s-au diminuat cu 33,2% față de
2006, valoric echivalînd cu suma de -1702804 lei. Datorită reducerii acestor
cheltuieli, s-a modificat substanțial atît rezultatul activității operaționale cît și cel total
net.
Pentru a vedea sintetizat evoluția cheltuielilor și veniturilor operaționale, care ne-ar
da posibilitatea sa analizăm trendul RAO pe viitor se prezintă următorul grafic:

Figura 2.2.3 Modificare veniturilor și cheltuielilor în anii 2005-2007

Din figura se observă ca cresterea profitului final, per general, nu se
datorează nicidecum creșterii producției sau veniturilor din activitatea de bază, care
în situația prezentată chiar se reduc, ci datorită reducerii substanțiale a cheltuielilor
operaționale, fapt laudabil şi apreciabil pentru echipa managerială.
 12

De obicei pentru o înțelegere mai bună a proceselor ce au loc la nivelul

producției de bază a întreprinderii se analizează profitul brut și factorii care duc
nemijlocit la modificarea acestuia or aceasta este sursa sau indicatorul principal ce
reflecta activitatea întreprinderii în mărimi absolute.Profitul brut reprezintă rezultatul
obținut în urma vînzării produdelor fabricate, marfurilor și prestării serviciilor.Acest
indicator se determină în felul următor:
PB = VV- CV ( 2.2.2)
unde:
VV-venitul din vînzări,
CV- costul vînzărilor
Analiza profitului brut Tabelul 2.2.2(mii lei)

2006 2007 Abaterea

Indicatorii (q0p0) (q1p1) absolută
Venituri din vînzări 24591,4 24701,2 109,8
Costul vînzărilor 16849,6 17898,7 1049,1
profitul brut 7741,8 6802,4 -939,3

Analiza profituui brut începe cu aprecierea evoluției acestuia în comparație cu

realizările anului precedent ( fapt prezentat în tabelul de mai sus),ca mai apoi să se
examineze cauzele care au condiționat modificarea lui. Devierea profitului brut
depinde de influența următorilor factori:

1) Modificarea volumului vînzărilor

2) Modificarea structurii vînzărilor
3) Modificarea costului de vînzare
4) Modificarea prețului de vînzare

Pe baza datelor din tabel, comparînd veniturile din vînzări pe cei 2 ani,
observăm că ele nu a crescut decit cu 109,8 mii lei ceea ce denotă că în anul 2007
volumul vînzărilor a crescut prea puțin pentru a aduce o contribuție notificabilă în
rezultatul net. Referindu-ne la tabelul 2.2.1 acesta a suferit o creștere de doar 0,4%.
Comparativ cu veniturile, o creștere semnificabilă a avut-o costul vînzărilor care în
2007 s-au majorat cu 1049,1 mii lei sau o creștere de 6,2% față de perioada
precedentă și respectiv a dus la diminuarea profitului brut în aceeași mărime.
 13

Pentru a înțelege natura modificărilor în costul de producție se recomandă a

examina mai detaliat structura consumurilor pentru a determina cauzele care au
generat aceste creșteri.

Analiza structurii consumurilor

Tabelul 2.2.3 (mii lei)
Modificarea
Consumuri 2006 % 2007 %
Abs. %
Consumuri directe de materii prime și
materiale 10352,5 69,6 12379,5 74,1 2027 4,5
Consumuri directe privind retribuirea
muncii 1594 10,7 1746,5 10,5 152,5 -0,3
Consumuri indirecte 2936,5 19,7 2581,3 15,5 -355,2 -4,3
Total consumuri 14883 100,0 16707,3 100,0 1824,3 X

Consumurile directe de materii prime și materiale se evidențiază prin o

creștere de peste 2 milioane lei, pe cînd veniturile din vînzări sporesc foarte puțin.
Aceasta se poate explica prin posibile scumpiri de materie primă pe care
întreprinderea este nevoită să o procure de peste hotare. Ca o soluție se recomandă a
diversifica baza de date cu furnizori și găsirea unor parteneri care ar oferi aceeași
marfa la un preț mai mic. În plus consumul de materii prime și materiale ocupă cu
4,5% mai mult în structura consumurilor, fapt ce vine să confirme importanța
utilizării materiei prime și materialelor cît mai eficient.
Deasemenea are loc o creștere a consumurilor directe privind retribuirea
muncii prestate de angajații secțiilor de producție cu 152500 lei. În condițiile
macroeconomice ale Rebublicii Moldova, această creștere vine mai mult ca o
actualizare a veniturilor muncitorilor.
Pozitiv se apreciază diminuarea Consumurilor Indirecte cu 335200 lei și
respectiv dimiuarea cotei în total consumuri cu 4,3%, ccea ce semnifică că
întreprinderea a diminuat cheltuielile pentru întreținerea mijloacelor fixe și uzura lor
precum și celelalte componenete ale consumurilor indirecte.

2.3 Analiza rentabilității.

Nivelul eficienței economice se măsoară cu ajutorul unui sistem de indicatori,
între care cei ai rentabilității ocupă un loc deosebit de important.
 14

Studierea profitului în mărimi absolute nu constituie decât o etapă preliminară

a analizei rentabilităţii, pentru relevanţa raţionamentului fiind necesară raportarea la
alţi indicatori, ratele rezultate furnizînd informaţii cu semnificaţii economico-
financiare complexe. Metoda ratelor constă, în principal, în posibilitatea efectuării de
o manieră simplă şi eficientă de comparaţii în toate cele trei dimensiuni: norme, timp
şi spaţiu. Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate
(profit sau pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri
netă, resurse consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale). Rata rentabilităţii
este o mărime relativă care exprimă gradul în care capitalul în întregul său aduce
profit. În ansamblul indicatorilor economico-financiari rata rentabilităţii se situează
printre cei mai sintetici indicatori de eficienţă ai activităţii întreprinderii. În profit şi
rata rentabilităţii se reflectă rezultatele activităţii întreprinderii din toate stadiile
circuitului economic. Comparativ cu costurile pe produs, care reflectă rezultatele din
stadiul producţiei, rata rentabilităţii le sintetizează şi pe cele din stadiul distribuţiei.
Rata rentabilităţii, ca indicator de eficienţă, poate căpăta forme diferite, după cum se
ia în considerare profitul brut sau profitul net la numărător, sau se schimbă baza de
raportare care exprimă efortul sau cheltuiala procesului de producţie. Diferitele
modele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilităţii au putere informativă diferită,
oglindind eficienţa diferitelor laturi ale activităţii economice ale întreprinderii.
Indicatorii construiţi în funcţie de capitalul avansat sau ocupat exprimă predominant
interesele investitorilor, în timp ce indicatorii construiţi pe resurse consumate
exprimă preponderent interesele managerilor unităţii economice.
După cum am mai menționat Rata marjei comerciale e carateristică mai mult
pentru întreprinderile ce se ocupă cu vînzările cu amănuntul sau pur si smplu cu
comercializarea mărfurilor, și deci vom face referință inițială la Rata rentabilității
vînzărilor.
Calitatea gestiunii unei întreprinderi este validată prin aprecierea produselor
sale pe piaţă, situaţie evidenţiată prin venitul din vînzări. Raportul dintre rezultatul
obţinut şi venitul din vînzări reprezintă rata rentabilităţii vînzărilor (comercială).
(2.3.1)
 15

 Rata rentabilității vînzărilor(Rv); Rv= *100%

Rv2006= 7741818/ 24591443*100%=31,48%

Rv2007= 6802481/ 24701271*100%=27,54%

Indicatorul arată profitul care se obține de la un leu venit din vînzări. Prin
compararea lui cu media pe ramură, se poate aprecia în ce masură întreprinderea a
asigurat potențialul pieței, precum și eficiența aplicării politicilor de piață și de
prețuri.In condiții normale de activitate mărimea acestui indicator nu trebuie să fie
mai mică de 20%.
Analiza factorială a ratei rentabilităţii comerciale se poate realiza pe baza
modelului:
Rv= *100 (2.3.2)
Majoritatea autorilor consideră că ordinea în care acţionează factorii asupra
ratei rentabilităţii comerciale este următoarea:
-structura venitului din vînzări pe produse;
- preţul de vânzare pe produs, fără TVA;
- costul complet unitar. (2.3.3)
 Rata RAO(RAO) = Rezultatul activitații operaționale/Venitul din vînzări

RAO2006= 64499/ 24591443*100%==0,26%

RAO2007= 1061220/24701271*100%==4,3%

Deși activitatea operațională e principală la întreprindere, luată independent de

celelate rezultate, în cazul de față, deși cunoaște o creștere procentuală destul de
semnificativă, indicatorul rămîne a avea valori destul de mici.

Rata marjei nete exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv

capacitatea sa de a realiza profit şi de a rezista concurenţei.
 R. marjei nete(R mn) = Profit net/ Venit din vînzări (2.3.4)
Rmn2006= 320426/24591443*100%==1,30%

Rmn2007=1326911/24701271*100%==5,37%
 16

Făcîndu-se analiza comparativă a acestui indicator cu Rata RAO, se poate ușor

identifica aportul rezultatelor celorlate activități în corelare cu venitul din vînzări.
Analiza acestui indicator, după cum s-a menționat și în primul capitol al tezei, e
relevant pentru întreprinderile mai mici și doar pe o perioadă scurtă de
timp, deoarece în timp rezultatele celorlalte activități se pot modifica semnificativ și
atunci indicatorul își pierde din esență. Rata marjei nete s-a majorat atît datorită
creșterii profitului net cît și datorită reducerii venitului din vînzări în anul 2007.
 Retabilitatea economică (activelor)(Ra)
Avantajele induse de rata rentabilităţii economice în câmpul analitic se
datorează faptului că ea este independentă de structura financiară, politica fiscală a
statului prin care se impozitează profitul, precum şi de elementele excepţionale.

Ra= 100% (2.3.5)

Ra2006= 218212/ 45394590*100%=0,48%

Ra2007= 1069100/ 43157458*100%=2,48%

În tările dezvoltate se consideră satisfăcătoare o renatbililtate economică mai

mare de 25 %, ceea ce însemnă că, în maxim 4 ani întreprinderea își poate reînnoi
capitalurile angajate în prin profitul obținut. Din datele obținute se observa că
performanța întreprinderii deși s-a îmbunătățit, mai are mult de crescut. Majorarea a
fost în general influențată de micșorarea cheltuielilor activitații operaționale.
În funție de resursele consumate și de veniturile încasate rentabilitatea
economică poate fi descompusă în mai multe rate, fiecare exprimînd o relație dintr-
un rezultat și capitalul investit pentru a-l obține.
 Rata rentabilității față de resursele consumate (Rcost)

Evidenţierea consumurilor de resurse se realizează în conturile de cheltuieli.

Eficienţa acestor consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele obţinute, pe baza
ratei rentabilităţii resurselor consumate, cunoscută şi sub denumirea de rata
rentabilităţii costurilor.
 17

Prin definiţie, rata rentabilităţii resurselor consumate reflectă raportul dintre

rezultatul aferent cifrei de afaceri şi costurile totale aferente vânzărilor:

Rcost= *100% (2.3.6)

Rcost2006=7741818/16849625*100%= 45,95 %

Rcost2007=6802481/17898790*100%= 38,01 %

Producerea anuală de bunuri competitive reprezintă principalul factor care

determină evoluția pozitivă a acestui indicator și situarea pe o treaptă superioară față
de concurenți. Rezervele interne de majorare a indicatorului po fi : reducerea
costurilor fixe, reducerea pirderilor de materii prime și materiale în procesul de
producție, accelerarea vitezei de rotație a stocurilor. Diminuarea indicatorului in
perioada de gestiune vine ca efect al majorarii costului vînzărilor cît și al reducerii
profitului brut.
 Renatabilitatea mijloacelor fixe(Rmf):

Rmf (2.3.7)

Rmf2006= 218212/ 66319417*100%= 0,33

Rmf2007= 1069100/ 67279360*100%= 1,59

În condițiile concurenței de piață, dotarea tehnică a întreprinderii ocupă un loc

deosebit de important în producerea unor produse competitive.În această situație,
rentabilitatea mijloacelor fixe va produce un impact favorabil asupra rentabilității în
ansamblu, fapt ce va permite reînnoirea mijloacelor economice într-un termen mai
scurt.
 Rentabilitatea capitalului permanent(Rcp)
Rcp=PPI/Capitalul Permanent*100% (2.3.8)

Rcp2006= 218212/ 34603090*100%= 0,63

Rcp2007= 1069100/ 35648874*100%=3,00

 18

Rentabililitatea capitalului permanent s-a majorat sub influența pozitivă a celor

trei factori ce-o determină: s-a majorat valoarea capitalului propriu, a avut loc o
diminuare a datoriilor pe termen lung și respectiv a avut loc o creștere a profitului
pînă la impozitare.

 Rentabilitatea financiară (Rf):

Exprima capacitatea în treprinderii de a realiza profit net prin capitalurile
proprii angajate în activitatea sa. Rentabilitatea financiară reflectă scopul final al
acționarilor unei întreprinderi, exprimat prin rata de remunerare a investiției de
capital facută de aceștia în procurarea de acțiuni sau reinvestirea totală sau parțială a
profiturilor ce le revin pe drept.

Rata rentabilităţii financiare, cunoscută în teoria internaţională sub denumirea de

„return on equity”, permite aprecierea eficienţei investiţiilor de capital ale acţionarilor
şi oportunitatea menţinerii acestora, calculându-se ca raport între rezultatul net al
exerciţiului financiar şi capitalul propriu:

Rf= *100% (2.3.9)

Rf2006= 320426/ 33620298*100%= 0,95

Rf2007= 1326911/ 34923894*100%= 3,80

In situația prezentată mai sus am luat profitul net la numitor deși s-ar fi putut
face raportul și cu profitul inaite de impozitare, dar ceasta situație nu ar fi reflectat
stiuția finală, urmînd sa fie extras impozitul pe venit. Pentru a desfașura o activitate
de producție prosperă, nivelul acestui indice trebuia sa depășeasca 15 %, situția la
„Viorica Cosmetic” fiind puţin delicată acest indicator abia de depaşeşte 3,5% deşi a
a vut o creştere considerabilă a profitabilităţii comparativ cu 2006.
Această rată constituie un indicator relevant în aprecierea poziţiei întreprinderii pe
piaţă. O remunerare în creştere a capitalurilor investite asigură:
 19

 un acces facil la resurse financiare datorită încrederii proprietarilor actuali de a

reinvesti în întreprindere şi a potenţialilor investitori – deţinători de resurse
financiare disponibile pentru plasamente;
 capacitatea de dezvoltare.
(2.3.10)
unde:
Vt – venituri totale;
At – activul total;
Vt/At – viteza de rotaţie a activului total exprimat prin nr de rotaţii;
Kp – capitalul propriu;
At/Kp – factorul de multiplicare al capitalului propriu (braţul pârghiei financiare);
Pn – profitul net;
Pn/Vt – profit net la 1 leu venituri.
Analiza factorială a ratei rentabilităţii financiare (Tabelul 2.3.1)

Abaterea
Nr. Indicatori 2006 2007 absolută
1 Total activ 45394590 43157458 -2237132,00
2 Capital propriu 33620298 34923894 1303596,00
3 Total venituri 79016894 78083359 -933535,00
4 Profit net 320426 1326911 1006485,00
5 Pirghia financiara(1/2-1) 0,35 0,24 -0,11
6 Viteza de rotatie a activului(3/1) 1,74 1,81 0,07
7 Profit net la 1 leu venituri(4/3) 0,41 1,70 1,29

Din situția reflectată în tabelul de mai sus, e ușor de sesizat ca în perioada de

gestiune a avut loc o modificare a structurii financiarea a întreprinderii în 2007
 20

capacitatea de îndatorare a întreprinderii crescînd cu 11 puncte procentuale ceea ce

echivalează cu aproximativ 1565992 lei. Nu se poate spune cu certitudine că acestă
modificare are un efect pozitiv, întrucît această situație depinde mult de intențiile
echipei manageriale și de planificările viitoare. În 2007 deasemenea a avut loc o
încetinire a vitezei de rotație a activului, modificarea insă e atît de mică încît poate
nici saă nu fie luată în considerație. Ca un ultim factor luăm profitul net la 1 leu
venituri care deși cunoaste o creștere de 1,29 % rămine a fi destul de redus și denotă
o rentabilitate foarte mică a veniturilor totale.
Creșterea rezultatelor financiare se poate realiza prin:
 Accelerarea vitezei de rotaţie a activului total reprezintă o condiţie esenţială
pentru creşterea ratei rentabilităţii financiare a întreprinderii, exprimată în baza
capitalurilor proprii.
 Cu cât factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu atât
rentabilitatea financiară este mai mare. În practica economică există însă o
limită a gradului de îndatorare, fixată de bănci, majoritatea acestora
considerând că limita maximă admisă pentru gradul de îndatorare este de 70%
din sursele totale ale întreprinderii şi că depăşirea acestei limite trebuie să
atragă pentru întreprinderea în cauză dobânzi mai mari şi garanţii
suplimentare, întrucât riscul financiar este mai mare, iar factorul de
multiplicare este mai mare
 Creşterea rentabilităţii nete a veniturilor totale reprezintă calea cea mai sigură
pentru creşterea profitului net, fiind determinată în primul rând de
eficienţa activităţii de exploatare a firmei.
În concluzie menționăm că întreprinderea a înregistrat urmatoarele rate de
rentabilitate:
Sistemul de rate de rentabilitate la ” Viorica Cosmetic” SA ( Tabelul 2.3.2)
Abaterea
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Absolută
Rv 31,48 27,54 -3,94
Rcost 45,95 38,01 -7,94
Rata RAO 0,26 4,30 +4,04
 21

Ra 0,71 2,48 +1,77

Rmf 0,33 1,59 +1,26
R cap permanent 0,63 3,00 +2,37
Rata marjei nete(PN/VV) 1,30 5,37 +4,07
Rf 0,95 3,80 +2,85

Din tabelul de mai sus e lesne de observat tendința de ameliorare a situației la

întreprindere.Toate tipurile de rentabilitate au avut o creștere în 2007 față de perioada
precedentă. Cea mai acută creștere a ratei se observă la rata marjei nete precum și
cea a ratei activității operaționale. Dacă analizăm comparativ datele din tabelul
prezentat mai sus în afară de rentabilitatea venitului din vînzări și rentabilitatea
costului vînzărilor toate celelalte rate își măresc valoarea în 2007. Ne aflam într-o
situație cu un caracter paradoxal la prima vedere: în timp ce rentabilitatea venitului
din vînzări și costului vînzărilor scad cu -3,94% și respectiv -7,94%, fapt ce denotă
un mic declin în activitatea de producție, celelalte rate cresc, iar unele destul de
considerabil. Această situație s-a analizat in teza anterior, și se explica prin faptul că
toată acesta creștere se datorează în întregime reducerii Cheltuielilor activității
operaționale, situație ce s-a reflectat în toate ratele de rentabilitate și mai putin în
rezultatul brut. Deci toate aceste creșteri sunt binevenite și apreciabile însă ele nu
reflectă o îmbunătățire a activității de producție, situație care ar trebui atent analizată
de echipa managerială.
Aboradrea sistematică a problematicii renatbilității permite poziționare
corectă a întreprinderii în segmentul strategic căruia îi aparține și, totodată,
fundamentarea corectă obiectivă a orientărilor de perspectivă.