TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Taxa pe valoarea adăugată este o taxă care cuprinde toate fazele circuitului economic,
respectiv producţia, serviciile şi distribuţia până la vânzările către consumatorii finali, inclusiv.
Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect
care se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi asupra prestărilor
de servicii. Este o taxă unică ce se percepe în mod fracţionat corespunzător valorii adăugate la
fiecare stadiu al circuitului economic.
Valoarea adăugată este echivalentă cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările aferente
aceluiaşi stadiu al circuitului economic.

OPERAŢII SUPUSE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Operaţiile supuse taxei pe valoarea adăugată se împart în două mari categorii :

- a) operaţii care au ca efect transferul proprietăţii bunurilor indiferent cum se face aceasta :
vânzare, schimb de bunuri, aport la capitalul social al unei societăţi comerciale şi în unele
cazuri chiar predarea cu titlu gratuit.
- b) operaţii constând în prestarea de servicii
Ţinând seama de natura şi provenienţa bunurilor operaţiile supuse taxe
pe valoarea adăugată se împart potrivit legii în :

a) livrări de bunuri mobile

b) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agenţii economici
precum şi între aceştia şi instituţii sau persoane fizice.
c) prestări servicii
d) importul de bunuri şi servicii

LIVRĂRI DE BUNURI MOBILE

 Cuprind toate operaţiile prin care se realizează dreptul de proprietate asupra bunurilor
mobile corporale indiferent de forma prin care acest transfer de proprietate se realizează.
Cazuri speciale de transfer de proprietate ce intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea
adăugată potrivit legii sunt :
a) Schimburi de bunuri - Un producător de motoare schimbă cu un fabricant de autoturisme 20
de motoare contra a un autoturism. Fiecare agent economic se consideră că a făcut o livrare de
bun şi este obligat la plata taxei pe valoarea adăugată chiar dacă transferul proprietăţii
bunurilor nu s-a făcut contra plată, în lei.
b) Închirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza trecerii proprietăţii asupra bunurilor
respective după plata ultimei rate sau la o anumită dată.
c) Preluarea de către un agent economic a unor bunuri cumpărate sau fabricate de acesta în
vederea folosirii lor sub orice formă în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţia altor
persoane fizice sau

d) juridice în mod gratuit,cu unele excepţii prevăzute de lege.Excepţiile se referă la bunurile

donate în scopuri umanitare şi pentru sprijinirea activităţilor sociale, culturale, sportive, sau
de protocol, reclamă şi publicitate în limita plafoanelor valorice stabilite în baza legii
bugetare.

TRANSFERUL BUNURILOR IMOBILIARE

Intră în sfera taxei pe valoarea adăgată operaţiile privind transferul proprietăţii bunurilor
imobiliare între agenţii ecoomici precum şi între aceştia şi instituţii sau persoane fizice.
În categoria bunurilor imobiliare în sensul taxei pe valoarea adăugată se cuprind :
a) Toate construcţiile imobiliare prin natura lor cum sunt locuinţele, vilele, construcţiile
industriale, comerciale, agricole.
b) Terenuri pentru construcţii şi cele situate în intravilan inclusiv cele aferente localităţilor
urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcţiile
c) Bunurile de natură imobiliară care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate
sau fără a antrena deteriorarea imobilelor ca de ex. : conducte, butoaie mari introduse în crame,
cazane montate în subsoluri tehnice, etc.
Fiecare operaţie de transfer al dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil se
impozitează distinct chiar şi atunci când transferul se face prin intermediul mai multor tranzacţii.
 PRESTĂRI SERVICII

Prin prestarea de servicii se înţelege orice activitate rezultată dintr-un contract sau convenţie
pe care o persoană se obligă să efectueze o operaţiune în scopul obţinerii de profit şi care nu are
ca obiect livrări de bunuri.
Principalele activităţi sunt :
a) Lucrări de construcţii montaj – Intră în categoria prestărilor de servicii numai activitatea
desfăşurată pentru construirea obiectivului fără ca bunul rezultat să devină proprietatea
agentului economic care l-a realizat. Dacă agentul economic construieşte în vederea
vânzării, activitatea respectivă intră în categoria transferului proprietăţii imobiliare.
b) Închirierea de bunuri mobile şi imobile – dacă în contractul de închiriere
se prevede clauza trecerii dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.
c) Reparaţiile de orice natură – dacă într-o unitate de reparaţii se realizează
şi bunuri noi sau recondiţionate în vederea vânzării,această activitate
este considerată de livrare de bunuri.
d) Bunuri realizate cu materialul clientului – în cazul când se încasează
numai contravaloarea activităţii de confecţionare operaţia se
încandrează la prestări servicii.

IMPORTUL DE BUNURI ŞI SERVICII

Operaţiile realizate cu bunuri sau servicii din import sunt similare celor realizate în
ţară.Criteriile în funcţie de care se acordă scutiri de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru
livrările de bunuri şi prestări de servicii din ţară sunt reglementate prin art. 6 A din ordonanţă :
„Scutirea de taxă pe valoarea adăugată la unele bunuri şi servicii realizate în ţară se aplică şi la
bunurile şi serviciile similare din import, ca de ex. : carne, lapte praf, ulei, soia, unt,
medicamente.
Operaţiile privind livrări de bunuri şi prestări de servicii din ţară sunt supuse taxei pe
valoarea adăugată cu excepţiile prevăzute de lege,dacă sunt realizate de persoane fizice şi
juridice înregistrate ca agenţi economici sau autorizate să desfăşoare o activitate economică pe
baza liberei iniţiative.
Vânzările de bunuri mobile sau imobile efectuate de persoane fizice neînregistrarte în
calitate de proprietar nu sunt supuse T.V.A.-ului.
Exemple :
- vânzarea autoturismului,a locuinţei şi a altor bunuri personale.
- vânzarea produselor agricole din gospodăria individuală.
- munca prestată în baza unui contract sau a unei convenţii.
Importurile de bunuri şi servicii sunt supuse taxei pe valoarea adăugată cu excepţiile
prevăzute de lege, indiferent de forma de organizare a importatorului,persoană juridică sau
persoană fizică înregistrată sau nu ca agent economic. O persoană fizică sau juridică plăteşte
taxa pe valoarea adăugată pentru toate importurile la care plăteşte şi taxa vamală indiferent dacă
bunurile au fost introduse în ţară pentru producţie, investiţie, comercializare sau în scop
personal.
Bunurile introduse în ţară de persoane fizice neînregistrate ca agenţi economici scutite de
taxa vamală sunt scutite şi de taxa pe valoarea adăugată.
Exemple de importuri supuse T.V.A.-lui :
- un producător de încălţăminte importă piei supuse taxei vamale cu o
cotă de 5%
- o societate comercială importă măsline în vederea comercializării, taxa
vamală reprezentând 25%
- o persoană fizică introduce în ţară bunuri din import pentru care plăteşte
taxe vamale
- un producător de metale neferoase importă minereu de cupru care este
exceptat de taxa vamală,nu însă şi de taxa pe valoarea adăugată
- o societate cu capital străin aduce în ţară materii prime,materiale şi
subansamble scutite de taxe vamale dar nu sunt scutite şi de T.V.A.

REGULILE ŞI COTELE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Principala regulă,în funcţie de care se stabileşte dacă o operaţie este supusă taxei pe
valoarea adăugată sau nu, o constituie destinaţia produselor livrate sau a serviciilor prestate.
Potrivit acestui principiu bunurile şi serviciile sunt supuse taxei în ţara în care se consumă,sau
în aceea în care se produc, astfel că :
- bunurile şi serviciile din ţară sau din import sunt supuse T.V.A. dacă
sunt destinate beneficiarilor din România.
- bunurile şi prestările de servicii exportate nu suportă taxă pe valoarea
adăugată.
Operaţiile care intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se împart în 3 categorii
:
- operaţii supuse taxei pe valoarea adăugată la care se aplică o cotă de
19%.
- operaţii de export şi asimilate exportului care sunt supuse cotei 0.
- operaţii scutite de taxa pe valoarea adăugată.
Aceste operaţii sunt prevăzute la art. 6 din ordonanţă şi nu se admite extinderea lor prin
analogie.
Impozitul pe circulaţia mărfurilor care se datora bugetului de stat într-un termen stabilit în
funcţie de data încasării facturilor emise,taxa pe valoarea adăugată se datorează bugetului de
stat într-un termen stabilit în funcţie de data livrării bunurilor sau prestării serviciilor.
În situaţia introducerii taxei pe valoarea adăugată de la 1.01.1993 toate livrările de bunuri şi
prestările de servicii efectuate începând cu această dată se supun taxei indiferent de data
încheierii contractelor, a executării produselor sau prestării serviciilor.
Acelaşi regim se aplică şi dacă de exemplu de la 1.01.1994 se reduce sau se majorează cota
taxei pe valoarea adăugată.
Taxa datorată bugetului de stat a T.V.A.-ului se determină de regulă lunar pentru toate
livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în cursul unei luni calendaristice.Pentru
livrările de bunuri cu decontări succesive se definitivează la finele lunii cantităţile efectiv
livrate,se emite de către furnizor factura,cu data ultimei zile din luna în care s-a făcut livrarea şi
se regularizează decontarea prin restituirea eventualelor sume achitate în plus sau prin încasarea
diferenţei în minus.

De la acest principiu sunt şi derogări aprobate prin ordonanţă sau normele privind taxa pe
valoarea adăugată rezultate din :

a) Vânzări de bunuri sau prestări de servicii cu plata în rate reglementate prin contractele
încheiate cu beneficiarii.În astfel de situaţii deşi factura se întocmeşte pentru valoarea
integrată a bunului sau serviciului,taxa este exigibilă numai pentru suma prevăzută a fi
încasată în luna pentru care se întocmeşte decontul.
 b) Prestări servicii inclusiv lucrări imobiliare condiţionate de plata unor avansuri sau a unor
deconturi succesive.
c) Emiterea unei facturi sau unui alt document legal care determină exigibilitatea taxei pe
valoarea adăugată chiar dacă bunul sau serviciul executat nu a fost livrat sau predat
clientului.
d) Importul de bunuri şi servicii.

Pentru bunuri,exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data înregistrării

declaraţiei vamale iar pentru serviciile din import la data recepţiei de către beneficiar.Rezultă că
importatorul este obligat să plătească taxa pe valoarea adăugată înainte ca bunurile să fie
utilizate sau comercializate.
Preluarea unor bunuri achiziţionate sau fabricate de agentul economic în vederea folosirii
sub orice formă sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit
este asimilată livrării conform art. 2.2 din ordonanţă.

BAZA DE IMPOZITARE

Baza de impozitare este constituită din contravaloarea în lei a bunurilor livrate şi serviciilor
prestate asupra căreia aplicându-se cota de 19% se obţine suma reprezentând taxa pe valoarea
adăugată.
T.V.A. nu se include în preţurile şi tarifele negociate între agenţii economici şi deci nu este
cuprinsă în baza de impozitare, fiind inclusă distinct în factură.
Toate livrările de bunuri şi prestări de servicii către populaţie, comerţul cu amănunutul,
consignaţii, unităţi de alimentaţie publică preţurile cuprind şi taxa pe valoarea adăugată.
19 * 100
Formula T.V.A.-ului este : .
119
O problemă deosebită o constituie stabilirea bayei de impozitare pentru bunurile şi serviciile
din import, care potrivit normelor legale este formată de valoarea în vamă, determinată potrivit
legii, alte taxe şi accizele datorate.
Valoarea în vamă trebuie să rezulte din facturi sau din alte documente emise de
exportator,care se depun la organele vamale.
 Atât la produsele din ţară cât şi la cele din import,pentru care potrivit unor reglementări
legale se datorează alte taxe şi accize,baza de impozitare pentru T.V.A. cuprinde aceste taxe şi
accize.
Nu se includ în baza de impozitare sumele achitate de furnizor sau prestator în contul
clientului şi care apoi se decontează acestuia.
Aceste sume se includ în factură sau alt document emis de furnizor separat de suma
reprezentând contravaloarea bunurilor sau serviciilor şi taxei aferente acestora.

OBLIGAŢIILE PRIVIND ÎNREGISTRAREA LA ORGANELE FISCALE

Persoanele fizice şi juridice ce realizează livrări de bunuri sau prestări servicii ce se

încadrează în sfera de aplicare a T.V.A.-ului sunt obligate să depună la organul fiscal o declaraţie
de înregistrare ca plătitor de T.V.A.
Declaraţia de înregistrare se face prin completarea formularului anexă la Hotărârea Guvernului
nr. 349/1992 care se depune la organul fiscal pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea astfel :
- în termen de 15 zile de la data eliberării autorizaţiei de funcţionare
Agenţilor economici care au înregistrat o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane lei li
se comunică un cod fiscal (cu R în faţă) şi este luat în evidenţă ca plătitor de T.V.A.
- până la finele lunii următoare celei care a realizat depăşirea
plafonului de 10 milioane lei venit total anual.
Agenţii economici care au declarat o cifră de afaceri sub 10 milioane de lei vor rămâne în
atenţia organelor fiscale astfel când au depăşit plafonul să fie înregistraţi ca plătitori de T.V.A.
În caz de încetare a activităţii agenţii economici sunt obligaţi să solicite în termen de 15 zile
de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectivă,scoaterea din evidenţă ca
plătitori de T.V.A.

T.V.A. DATORAT BUGETULUI DE STAT

 Termenele de plată a T.V.A. datorată bugetului de stat sunt diferenţiate în funcţie de natura
operaţiilor impozabile realizate, astfel :

a) Până la 25 a lunii următoare se achită T.V.A. datorat pe luna precedentă.

b) Concomitent cu plata taxelor vamale pentru bunurile din import indiferent de calitatea
importatorului.
c) O dată cu îndeplinirea formalităţilor de vămuire pentru bunurile din import care sunt
exceptate sau scutite de taxe vamale dar care sunt supuse T.V.A.-ului.
d) Concomitent cu plata furnizorilor sau prestatorilor externi pentru bunurile şi serviciile din
import.
e) Concomitent cu cererea înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenţă ca plătitor de
T.V.A. adăugată în caz de încetarea activităţii.

Plata se poate face :

- în numerar
- când încasarea se face prin agenţi fiscali sau vamali.
- direct la casieria trezoreriei sau organului vamal
- prin cec cu limită de sumă care se prezintă organului fiscal la care s-a înregistrat ca plătitor
- prin dispoziţie de plată depusă la banca unde agentul economic are cont deschis.

Organele fiscale sunt cele care controlează modul cum se respectă prevederile normelor
legale,de a calcula majorări de întârziere pentru plăţi restante şi de a aplica amenzi pentru
abaterile constatate care constituie contravenţie.
Agenţii economici care realizează operaţiuni impozabile au obligaţia asigurării condiţiilor
necesare pentru emitere documentelor,prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidenţelor
prevăzute de reglementările în domeniul T.V.A.-ului iar cei care au ca obiect de activitate
comerţul cu amănuntul,activităţi hoteliere, prestări servicii către populaţie au obligaţia instalării
aparatelor de marcat care să corespundă cerinţelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.
Agenţii economici vor asigura pregătirea adecvată a personalului propriu şi dotarea cu
aparatură tehnică necesară realizării în condiţii optime a lucrărilor prevăzute de normele legale
în domeniul taxei pe valoarea adăugată.