Sunteți pe pagina 1din 1

FESELE REPARATEI

Ți-s bucile mai dulci ca sfecla cea de zahăr!

Eu le conduc printre plăceri secrete ca un mahăr

După ce-am scos chiloții trăsnet la mezat,

De-am buimăcit orașul și cinci sate limitrofe

Cu izul lor de vechi și mai noi catastrofe,

Privite cu binoclul, ca din loje, din aerostat.

Cine mai vrea o clipă să-ți ciupească

Carnea lor fragedă și-n veci împărătească

Va trebui chimirul doldora să și-l desfacă

Pînă ce pungile cu firfirici și marafeți îi seacă

Și-ajunge, spre-a-și plăti sacrul îndemn,

Din boiernaș fudul la sapă grea de lemn...

O, fundul tău pe cer este-un sfînt semn!!!