RADIOLOGIE CURS 5

APARATUL REPRODUCĂTOR

Din cadrul aparatului reproducător masculin, doar testiculul este studiat

imagistic mai frecvent, de obicei prin ecografie, şi doar în cazuri excepţionale,
prin CT.

Ecografic, testiculul apare astfel:

-zonă cu aspect omogen, bine delimitată printr-o linie hipoecogenă (neagră) de

o zonă triunghiulară omogenă ce reprezintă epididimul

-dacă dimensiunile unui testicul sunt mult mai mari decât ale celuilalt, înseamnă
infecţie sau cancer.

Din cadrul aparatului reproducător feminin se studiază imagistic ovarele,

uterul, trompele uterine şi glanda mamară. Uterul poate fi studiat prin ecografie
sau histerosalpingografie.

Histerosalpingografia evidenţiază uterul şi trompele uterine. Pacienta este

în decubit dorsal, cu copasele flectate pe abdomen. Se introduc două valve
pentru a evidenţia colul uterin. Se prinde o pensă pe colul uterin. Se introduce
cu o canulă substanţa de contrast (Ultravist, Omnipaque) în uter, sub presiune, şi
se efectuează radiografia. Dacă trompele uterine sunt permeabile, pe radiografie
se observă şi uterul, şi trompele. Dacă trompele uterine nu sunt permeabile, pe
radiografie se observă doar uterul. Prin histerosalpingografie se evidenţiază
forma, conturul şi dimensiunile uterului, precum şi gradul de permeabilitate a
trompelor uterine. Uterul normal are formă de triunghi cu vârful în jos, cu baza
de 2-3 cm, iar din unghiurile bazei pleacă trompele uterine, foarte subţiri, cu
traiect sinuos.

Ecografia uterului se face cel mai frecvent în sarcină. Prin ecografie se

stabileşte:

-prezenţa unei sarcini

-dacă este sarcină intrauterină sau extrauterină

-dacă este o sarcină unică sau multiplă

-dacă fătul trăieşte, fapt evidenţiat prin bătăile cordului fetal, vizibile clar după
săptămâna a 5-a de sarcină

-dacă organele (creier, cord, rinichi, vezica urinară, schelet) s-au dezvoltat
normal

-poziţia placentei.

Mamografia reprezintă radiografia sânului şi se face în două

incidenţe:cranio-caudală şi oblică. Prin mamografie se evidenţiază:

-prezenţa unei zone anormale

-zona anormală poate fi: masă, densitate simetrică, calcificare sau deranjare
arhitecturală.

Prin ecografie mamară:

-se identifică o zonă anormală

-se caracterizează o zonă anormală identificată prin mamografie.

Corelarea imaginilor ecografice cu cele mamografice determină

diagnosticul corect al bolii, deoarece anumite boli nu se observă mamografic,
iar altele nu se observă ecografic.