Sunteți pe pagina 1din 19

Proiect Masini si Utilaje

Tema proiectului
Sa se stabileasca principalii parametri functionali si constructivi ai unei masini de tocat carne de tip
industrial.

Se va lua ca model de referinta „Masina de tocat carne tip MATOCA-160”.

Din seria masinilor de maruntit carne tip Matoca, in figura 1 este prezentat tipul MATOCA – 160. Aceasta
masina este destinata maruntirii grosiere a carnii sau a organelor proaspete, refrigerate sau blansate sau slanina,
destinate fabricarii preparatelor de carne sau pentru topire. Masina este dotata cu un sistem de taiere cu
cutite si site. Sitele au diametre cuprinse intre 100 si 285 mm, iar orificiile sitelor au diametre de 2, 3, 4, 6, 8, 10,
13, 18, 20 mm.

Pentru maruntirea carnii se folosesc cutite in forma de cruce, cu tais pe o parte sau pe ambele parti, sau cu
cutit dublu lamelar pentru maruntirea oaselor.

Fig. 1. Schema constructiva a masinii de tocat carne MATOCA-160:

1. motor electric; 2. reductor;

3. mecanism de alimentare si taiere;


4. palnie de alimentare;
5. picioare de sprijin.

Elemente initiale pentru proiect:

● Productivitate maxima:

- Q1 = 3000 kg/h (carne cruda);


- Q2 = 4000 kg/h (carne fiarta).

● Diametrul sitei: 160 mm;

● Putere instalata: [kw],

unde reprezinta numarul de litere al numelui; ; P =

● Turatia electromotorului de actionare: n = 3000 rot/min;

● Turatia snecului de alimentare: [rot/min],

unde reprezinta numarul de litere al prenumelui/primului prenume; N2 =

● Turatia snecului de presare: [rot/min];

n2 =

● Dimensiuni de gabarit (L x l x h): 1250 x 640 x 1210 [mm];

● Masa neta: m = 750 kg.

Schema cinematica a masinii

z1, z2, z3, z4 – roti dintate; z5, z6, z7, z8 – roti de lant;
S1 – snec de alimentare; S2 – snec de presare;

I, II, III, IV – arbori plini; V – arbore tubular.

Functionare:

Motorul electric de actionare se cupleaza direct cu reductorul.

Pe arborele principal I se afla roata dintata z1, care angreneaza cu z2 de pe arborele intermediar II. Pe acelasi
arbore se afla z3, care antreneaza cu z4 – solidara cu arborele III si cu snecul de presare S2.
Miscarea la snecul de alimentare S1 se face prin intermediul rotilor de lant z5-z6-z7-z8.

Memoriul de calcul va cuprinde:


I. Prezentarea succinta a minimum trei utilaje folosite la prelucrarea carnii.

II. Determinarea rapoartelor de transmitere provizorii:

a) Determinarea raportului de transmitere total intre motorul electric de actionare si snecul de


presare.

● Prin definitie, raportul de transmitere este raportul dintre turatia arborelui conducator (in cazul de fata, arborele I al
motorului electric de actionare) si turatia arborelui condus (in cazul de fata arborele III al snecului de presare).

b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare si .

● Din considerente de gabarit minim, se adopta .

● Pe de alta parte, raportul de transmitere total este produsul dintre rapoartele de transmitere intermediare.

III. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile dintate z1, z2, z3 si z4:

● Rotile dintate au numar intreg de dinti.

● Pentru pinioane (rotile dintate mici) se adopta numar minim de dinti.

In consecinta: z1 = z3 = zmin = 14 dinti.

● In functie de numarul de dinti, raportul de transmitere este raportul dintre numarul de dinti al rotii conduse (care
primeste miscarea) si al rotii conducatoare (care transmite miscarea).

● Pentru uniformizarea uzurii rotilor dintate, rotile pereche (z2, respectiv z4) vor avea numar de dinti impar, de preferinta
numere prime.

● Numerele de dinti rezultate din calcul (de regula, numere zecimale) se vor rotunji, prin majorare sau lipsa, pentru a
raspunde cerintelor precedente.

IV. Determinarea rapoartelor de transmitere reale la snecul de presare:

a) Determinarea raportului de transmitere total intre motorul electric de actionare si snecul de


presare:
b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare si :

V. Calculul turatiei reale a snecului de presare:

n2 real =

VI. Stabilirea raportului de transmitere provizoriu la snecul de alimentare:

VII. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile de lant:

Pentru determinarea numarului de dinti al rotilor de lant z5, z6, z7, z8 se procedeaza la fel ca in cazul rotilor
dintate, cu deosebirea ca rotile de lant z5, z7 vor avea z5 = z7 = zmin = 10 dinti.

VIII. Calculul turatiei reale a snecului de alimentare:

n1 real = ,

unde

IX. Calculul modulului si al elementelor geometrice ale rotilor dintate.

X. Calculul la torsiune (rasucire) al arborilor rotilor dintate.

XI. Calculul productivitatii melcului de presare.

Elemente initiale pentru proiect (model de calcul):


● Numele si prenumele: XXXXXX xxxxxx N1 = 6; N2 = 6.

Rezulta:

● Puterea instalata: = 11200 w;


● Turatia electromotorului de actionare: n = 3000 rot/min;

● Turatia snecului de alimentare:

= [rot/min];

● Turatia snecului de presare:

[rot/min];

Etapele de realizare a proiectului:


I. Prezentarea succinta a minimum trei utilaje folosite la prelucrarea carnii (se vor prezenta utilaje din cele ce
urmeaza sau de la finele lucrarii de fata).

In categoria masinilor de maruntit specifice industriei carnii sunt cuprinse:

a. fierastraul mobil lamelar (figura 3.2);


b. fierastraul electric mobil circular de despicat carne;
c. fierastraul electric mobil lamelar pentru taiat costita;
d. fierastraul electric circular pentru taiat oase (figura 3.3);
e. masina de scos sorici;
f. masina masina de decalotat capatani.
In tabelul 3.1 sunt prezentate cateva caracteristici privind productivitatea muncii si consumurile energetice
pentru cateva masini de taiat in bucati mari:

Tabelul 3.1. Caracteristici ale unor masini de taiat in bucati mari


Masina de taiat Productivitatea Puterea instalata
Fierastrae lamelare 70 carcase / h 1,7 kw
Masina de scos sorici 800 kg / h 0,75 kw
Masina de decalotat capatani 150 capatani / h 2,2 kw

Pentru taiat in bucati mici se folosesc masin specifice ca:

- volful pentru maruntirea taierea grosiera a carnii sau slaninei;

- masina de tocat carne;

- concasorul de oase;

- masina de taiat felii.

Caracteristicile tehnice ale masinilor de maruntit grosier (volfuri) sunt prezentate in


tabelul 3.2:
Tabelul 3.2. Caracteristicile volfurilor
MATOCA GIULIA MATOCA- MATYOCA- TMTC CONCASORUL CUBEX
Caracteristici DE OASE
– –
130 160 160 2000
85 100
Capacitatea de 150 – 200- 400- 3000- 1000 1000 2000
taiere [kg/h]
300 600 700 4000 1600
Diametrul sitelor - - - 160 - 278 -
[mm]
Granulatia realizata - 3-13 3-13 2-20 4 16-19 4-58
[mm]
Puterea instalata 1,1 1,6 2,2 10/13 10 75 4,5

[kw]
Turatia - - - 1500/ 1500 1000 -
electromotorului
3000
[rot/min]
Turatia cutitelor - - - 200/ - - 160
[rot/min] 400
Turatia melcului de 112 100 - 60/120 150/300 - -
alimentare
[rot/min]
Capacitatea palniei - - 36 - 200 400 -
de alimentare

[cm3]
Dimensiuni de 945x 764x 1030x 1250x - 1840x 1600x
gabarit [mm]
385x 370x 400x 680x 1400x 790x

650 340 1085 1210 1445 1250


Masa neta [kg] 92 113 195 750 - 2396 550

In unitatile de alimentatie publica de capacitate mica si medie (in care pot intra si societatile agroturistice) pentru felierea
painii, mezelurilor si a altor preparate din carne se utilizeaza masina de taiat in felii (figura 3.4) ale carei caracteristici
sunt prezentate in tabelul 3.3.

Figura 3.4
Masina de taiat felii

1. stativ;

2. electromotor si transmisie;

3. disc de taiere;

4. aparatoare de protectie.

Figura 3.5

Masina de marutit grosier carne

MATOCA – 160

1. Batiu;

2. Motor electric;

3. Reductor;

4. Mecanism de alimentare;

5. Palnie de alimentare

Tabelul 3.3. Caracteristicile masinilor de taiat in felii


CARACTERISTICI VALOARE
Productivitate [kg/h] 20 – 40
Grosimea feliei [mm] 1 – 20
Puterea instalata [kw] 0,15
Diametrul discului [mm] 248
Dimensiuni de gabarit [mm] 510 x 360 x 400
Masa neta 30

Pentru maruntirea fina, in industria carnii se folosesc cuterele necesare in obtinerea bradtului si compozitiei de
prospaturi, dar si masinile de maruntit cu cutite si site si morile coloidale, utilizate in acelasi scop, dar si pentru pateuri si
haseuri.

In figura 3.6 se prezinta cuterul MATOCUT – 100, iar in tabelul 3.4, caracteristicile tehnice ale cuterelor fabricate
in Romania.

Figura 3.6 Cuterul MATOCUT – 100

a – schema cinematica: 1 – batiu; 2 – ax cu cutite; 3 – electromotor; 4 – curele trapezoidale; 5 – cutite; 6 – taler; 7


– variator de turatie; 8 – angrenaj melcat; 9 – electromotor; 10 – capac; 11 - disc de evacuare; 12 –
motoreductor; b – vedere generala

Tabelul 3.4 . Caracteristicile tehnice al unor cutere fabricate in Romania

CARACTERISTICI MATOCUT -30 MATOCUT – 60 MATOCUT – 100


Capacitatea talerului 30 60 100

[l]
Capacitatea de prelucrare 25 30 – 40 Capacitatea utila 90 l
[kg/sarja]
Nr. de cutite [buc] 4; 6; 4; 6; 4; 6; 8;
Putere instalata/turatie 5,65/1500 7,3 /1500 12,5/1500

Kw/(rot/min) 5,65/3000 8,2/3000 14,2 /3000


Turatia talerului [rot/min] 9 – 18 11 – 12 9 – 18
Turatia cutitelor [rot/min] 1500; 3000 1500; 3000 1500; 3000
Dimensiunile de gabarit Lxlxh 1010x15x1150 1292x968x1430 2060x1300x1405
[mm]
Masa neta 437 956 1414

Pentru maruntirea foarte fina sau emulsionare se foloseste masina de maruntit universala, prevazuta cu doua
mecanisme interschimbabile (cutit – sita sau rotor stator). In figura 3.7 se prezinta masina universala de maruntit fin
MICROFIN-R-200, ale carei caracteristici tehnice sunt redate in tabelul 3.5, impreuna cu ale morii coloidale MOLACOL –
1 prezentata in figura 3.8.
Morile coloidale se folosesc pentru maruntirea foarte fina, utilizand sistemul de maruntire rotor – stator, fiind
prevazute cu dinti ce executa taiere, frecare, omogenizare.

Maruntirea foarte fina se bazeaza pe generarea de oscilatii de inalta frecventa (frecventa de lucru – 15kHz), dependente
atat de dantura capuluide maruntit, cat si de turatia rotorului, atat la moara de maruntire foarte fina echipata cu stator –
rotor, cat si la moara coloidala.

Figura 3.8
Capul de maruntire al morii Molacol – 1

1. Palnie de alimentare;

2. Stator;

3. Rotor;

4. Manerul piulitei de reglare;

5. Palnie de evacuare.
Figura 3.7
Masina universala Microfin –R-200

1. Carcasa electromotorului;

2. Placa de bronz;

3. Maneta de blocare;

4. Carcasa mecanismului de taiere;

5. Sita;

6. Cilindru de alimentare;

7. Palnie de alimentare;

8. Piulita de strangere;

9. Cutit rotativ cu trei aripi;

10. Inel de ghidare;

11. Aruncator de pasta;

12. Racord de evacuare;

13. Piulita de strangere;

14. . Roata de reglare;

15. . Picioare reglabile.


Dispozitivele rotor-stator ale acestor mori sunt dotate cu rotor danturat de forma tronconica si stator, de asemenea,
danturat; numarul dintilor creste spre baza statorului si rotorului, astfel incat spatiul dintre ele scade progresiv si poate fi
reglat prin ridicarea sau coborarea statorului cu o piulita de reglare.

II. Determinarea rapoartelor de transmitere provizorii:

a) Determinarea raportului de transmitere total intre motorul electric de actionare si snecul de


presare:

b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare si :

III. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile dintate z1, z2, z3 si z4:

z1 = z3 = zmin = 14 dinti

Adopt: 25 dinti (numar impar, apropiat de 25,984).


(Se alege numar prim sau impar).

IV. Determinarea rapoartelor de transmitere reale:

a) Determinarea raportului de transmitere total intre motorul electric de actionare si snecul de


presare:

b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare si :

V. Calculul turatiei reale a snecului de presare:

n2 real = rot/min

VI. Stabilirea raportului de transmitere provizoriu la snecul de alimentare:

VII. Stabilirea numarului de dinti pentru rotile de lant:

z5 = z7 = zmin = 10 dinti.

Pentru calculul rapoartelor de transmitere intermediare iIII-IV si iIV-V, cu ajutorul carora se calculeaza numarul de
dinti al rotilor de lant z6 si z8, se tine seama de relatia:

Din aceleasi considerente avem , si atunci:

Adopt: 17 dinti (numar prim, apropiat de 16,16).

(Se alege numar prim sau impar).


VIII. Calculul turatiei reale a snecului de alimentare:

n1 real = ,

unde

rot/min

Rezulta: n1 real = rot/min.

IX. Calculul modulului si al elementelor geometrice ale rotilor dintate

Pentru calculul modulului rotilor dintate se foloseste relatia x):

[mm]

in care:

– coeficient de sarcina (tine seama de dinamicitatea si concentrarea sarcinii; in mod curent variaza
intre 1 1,6);

P= 11,2 kw – puterea motorului electric de actionare;

– coeficient de forma a dintelui (pentru 14 dinti si coeficientul de deplasare a

sculei );

– coeficient de lungime a dintelui (pentru dantura din clasa de precizie 8, folosita uzual la
angrenaje in constructia de masini);

z = z3 = 14 – numarul de dinti al rotii dintate conducatoare cea mai solicitata;

– rezistenta admisibila la incovoiere a dintelui;

rot/min – turatia rotii dintate conducatoare cea mai solicitata (in cazul de
fata - turatia arborelui II).

Rezulta:
mm

Modulul standardizat in STAS 821-61 cu marimea imediat superioara este m = 3 mm (in cadrul proiectului, marimile
posibile pot fi: m = 2; 2,5; 3; 3,5; 4 mm).

Elementele geometrice ale rotilor dintate sunt:

- diametrele de divizare:

Dd1 = Dd3 = mm

Dd2 = Dd4 = mm

- diametrele exterioare:

De1 = De3 = Dd1+2m = Dd3+2m = 42 + = 48 mm

De2 = De4 = Dd2+2m = Dd4+2m = 75 + = 81 mm

- inaltimea dintilor:

h= mm

- diametrele interioare:

Di1 = Di3 = Dd1 – = Dd3 – = 42 – = 36 mm

Di2 = Di4 = Dd2 – = Dd4 – = 75 – = 69 mm

__________

x)
Dupa I. Bucsa, N. Cristofor, Indrumatorul tehnicianului proiectant de masini si utilaje,

Editura Tehnica, Bucuresti, 1971.

- lungimea dintelui mm

- distanta dintre axe:

AI-II = AII-III = mm

X. Calculul la torsiune (rasucire) al arborilor rotilor dintate

Arborii rotilor dintate sunt arborii I, II si III. In cazul de fata, pentru simplificarea calculelor, pentru diametrele
acestor arbori se adopta constructiv valorile: d1 = 25 mm; d2 = 30 mm; d3 = 35 mm si se verifica tensiunea efectiva cu
relatia:
[ ]

unde [Nm] este momentul de torsiune la care este supus arborele;

[mm3] – modulul de rezistenta polar;

– tensiunea admisibila la torsiune (se admite ).

Rezulta:

si respectiv:

deci arborele I este bine dimensionat;

deci arborele II este bine dimensionat;


deci arborele III este bine dimensionat.

XI. Calculul productivitatii melcului de presare

Debitul de material transportat de melcul de presare se determina cu relatia:

[kg/h]

unde:

D, d sunt diametrele exterior, respectiv interior, ale spirei [m];

p – pasul spirei [m];

ns – turatia reala a melcului de presare [rot/min];

ku – coeficient de umplere;

– masa volumica a materialului [kg/m3].

Adoptand:

D = 140 mm = 0,14 m (inferior diametrului sitei);

d = d3 = 35 mm = 0,035 m (egal cu diametrul arborelui III, care antreneaza melcul de presare);

p = 40 mm = 0,04 m. Se considera o valoare medie a pasului spirei (in realitate, pentru a asigura o buna presare
a materialului in vederea trecerii acestuia prin orificiile sitei, pasul spirei melcului este variabil: descreste cu apropierea
de sita);

ns = nV = n2 real = 941 rot/min;

ku = 0,9;

kg/m3,

productivitatea melcului de alimentare va fi:

Rezulta

(carne fiarta)

si, in consecinta, melcul de presare este bine dimensionat. Valoarea net superioara a debitului fata

de asigura, dupa maruntire, pe langa transport, si trecerea usoara prin sita a materialului tocat.

Anexe
Afumarea produselor din carne

Linie de transport produse ambulate


Masini de umplere a compozitiei in membrane