Sunteți pe pagina 1din 124

Colegiul Naţional „I. L.

Caragiale” Bucureşti

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ


(coordonator)

JUDEŢELE ROMÂNIEI
Vol. II

ASPECTE DE GEOGRAFIE UMANĂ


* * * * * * * * * *

* * * * * * * * * *
Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ  Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEŢ
Cristian-Victor ALEXE  Briana AMBERT
Matei AVRINTE  Carla CHEROIU
Denisa-Ioana CRISTEA  Mihai-Tudor ENĂCHESCU
Alexandra GRIGORESCU  Ioana Denisa MUSCĂLESCU
Daria MUŞAT  Andra Ioana NEDELCU
Matei Maximilian NICOLAE  Ana-Maria OCHEANU
Roxana OPREA  Silvia-Maria PAPEŢ
Constantin-Dan PARASCHIV  Andra Mihaela PÂRLITU
Cristiana POPA  Iulia-Cristina POPESCU
Andreea Alexandra STAIU  Ana-Maria Claudia STANCIU
Maria Theodora Veronica VOICU  Daria Maria VOINEA
Tian-Yuan-Andreea-Elena WANG
ISBN 978-973-0-26935-2
Bucureşti, 2018
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ


(coordonator)

JUDEŢELE ROMÂNIEI
Vol. II
ASPECTE DE GEOGRAFIE UMANĂ

Colectivul de autori:

Prof. dr. Ioan Mărculeţ  Cercet. dr. Cătălina Mărculeţ


Cristian-Victor Alexe  Briana Ambert
Matei Avrinte  Carla Cheroiu
Denisa-Ioana Cristea  Mihai-Tudor Enăchescu
Alexandra Grigorescu  Ioana Denisa Muscălescu
Daria Muşat  Andra Ioana Nedelcu
Matei Maximilian Nicolae  Ana-Maria Ocheanu
Roxana Oprea  Silvia-Maria Papeţ
Constantin-Dan Paraschiv  Andra Mihaela Pârlitu
Cristiana Popa  Iulia-Cristina Popescu
Andreea Alexandra Staiu  Ana-Maria Claudia Stanciu
Maria Theodora Veronica Voicu  Daria Maria Voinea
Tian-Yuan-Andreea-Elena Wang

ISBN 978-973-0-26935-2

Bucureşti, 2018

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


1
Referenţi: Prof. dr. Liliana Matasariu, Colegiul Naţional „Sf.
Sava”, Bucureşti
Prof. dr. Viorel Paraschiv, Liceul Tehnologic
Economic de Turism, Iași
Redactare şi tehnoredactare: prof. dr. Ioan Mărculeţ
Harta judeţelor din România: dr. Cristina Dumitrică
Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan Mărculeţ (Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București)
Cercet. dr. Cătălina Mărculeţ (Institutul de Geografie al Academiei Române)
Cristian-Victor Alexe (clasa a IX-a J)
Briana Ambert (clasa a IX-a J)
Matei Avrinte (clasa a IX-a I)
Carla Cheroiu (clasa a IX-a H)
Denisa-Ioana Cristea (clasa a X-a H)
Mihai-Tudor Enăchescu (student – Universitatea Politehnică din Bucureşti)
Alexandra Grigorescu (clasa a X-a I)
Ioana Denisa Muscălescu (clasa a XI-a I)
Daria Muşat (clasa a IX-a I)
Andra Ioana Nedelcu (clasa a IX-a I)
Matei Maximilian Nicolae (clasa a IX-a J)
Ana-Maria Ocheanu (clasa a IX-a C)
Roxana Oprea (clasa a IX-a J)
Silvia-Maria Papeţ (clasa a X-a H)
Constantin-Dan Paraschiv (clasa a IX-a J)
Andra Mihaela Pârlitu (clasa a X-a H)
Cristiana Popa (clasa a IX-a H)
Iulia-Cristina Popescu (student – Universitatea Politehnică din Bucureşti)
Andreea Alexandra Staiu (clasa a IX-a J)
Ana-Maria Claudia Stanciu (clasa a X-a H)
Maria Theodora Veronica Voicu (clasa a IX-a H)
Daria Maria Voinea (clasa a X-a I)
Tian-Yuan-Andreea-Elena Wang (clasa a XI-a I)
ISBN 978-973-0-26935-2
Autorii aduc mulțumirile lor doamnelor prof. Andreia BODEA
(director) și specialist economic Mirela ENĂCHESCU, pentru tot
sprijinul acordat în vederea apariției prezentei lucrări.
Adrese de contact: ioan_marculet@yahoo.com; imarculet@gmail.com;
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


2
CUPRINS
Notă introductivă ..........................................................4
Listă de abrevieri şi simboluri ......................................7
Judeţele României de la A la Z ...................................8
Alba/9 Hunedoara/65
Arad/12 Ialomiţa/68
Argeş/14 Iaşi/70
Bacău/17 Ilfov/73
Bihor/20 Maramureş/75
Bistriţa-Năsăud/23 Mehedinţi/78
Botoşani/25 Mureş/80
Braşov/28 Neamţ/83
Brăila/31 Olt/86
Buzău/33 Prahova/89
Caraş-Severin/36 Satu Mare/92
Călăraşi/39 Sălaj/94
Cluj/41 Sibiu/96
Constanţa/44 Suceava/99
Covasna/47 Teleorman/102
Dâmboviţa/49 Timiş/105
Dolj/52 Tulcea/108
Galaţi/55 Vaslui/110
Giurgiu/57 Vâlcea/113
Gorj/59 Vrancea/116
Harghita/62
Anexă ........................................................................119
Municipiul Bucureşti/120
Bibliografie ................................................................122

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


3
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Actualul volum doi – Judeţele României. Aspecte de
geografie umană –, realizat de prof. dr. Ioan Mărculeţ şi
cercet. dr. Cătălina Mărculeţ, împreună cu un grup de
elevi de la Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale” din
Bucureşti (din clasele a IX-a C, H, I şi J, a X-a H şi I, a XI-a I şi
a XII-a D şi E) şi studenţi de la Universitatea Politehnică din
Bucureşti, a fost gândit ca un instrument de lucru şi o sursă
de informare pentru tinerii din învăţământul gimnazial şi
liceal. În cadrul său se regăsesc prezentate succint toate
judeţele României şi Municipiul Bucureşti.
Aspectele de geografie umană cuprinse în lucrare
au în vedere: populaţia*, densitatea medie a populaţiei,
structura etnică, structura confesională, populaţia
urbană, oraşul reşedinţă de judeţ, celelalte aşezări
urbane, comunele, unele regiuni şi obiective turistice şi
siturile din patrimoniul mondial UNESCO.
La realizarea lucrării a fost utilizată o bogată
literatură de specialitate, semnalată la capitolul
„Bibliografie”, iar unele date au fost actualizate prin
utilizarea site-urilor de specialitate din Internet. Dintre
numeroasele lucrări de specialitate consultate, cele mai
utilizate au fost: Enciclopedia geografică a României
(Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982), Oraşele
României. Mic dicţionar geografic şcolar (coord. I.
Mărculeţ, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-

*Pentru elementele referitoare la populaţie, au fost utilizate


datele oferite de recensământul naţional din anul 2011.
Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană
4
973-0-19093-9, Bucureşti, 2015), colecţia Judeţele patriei
(Edit. Academiei Române, Bucureşti), colecţia Judeţele

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


5
României (Edit. Sport-Turism, Bucureşti), Tratatul de
geografie (vol. I, III, IV şi V, Edit. Academiei Române,
Bucureşti), România. Ghid turistic şi istoric (Magda Stan,
Edit. Niculescu, Bucureşti, 2007), România. Ghid atlas al
monumentelor istorice (V. Cucu, M. Ştefan, Edit. Sport-
Turism, Bucureşti, 1974), România – hartă generală, (M.
Dumitrescu, I. Mărculeţ, Edit. Digital Docu Print, Târgu
Mureş, 2017) şi Dicţionarul aşezărilor urbane din România,
(coord. I. Mărculeţ, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”,
ISBN 978-973-0-14631-8, Bucureşti, 2013).

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


6
LISTĂ DE ABREVIERI
ŞI SIMBOLURI

Câmp. = (urmat de un lat. = latitudine


nume propriu) loc. = locuitori
Câmpia long. = longitudine
Com. = (urmat de un m = metri
nume propriu) ’ = minute
comuna M-ţii = (urmat de un
Cl. = (urmat de un nume nume propriu)
propriu) Culmea Munţii
Cul. = (urmat de un nume Ob. = (urmat de un
propriu) Culoarul nume propriu)
Def. = (urmat de un Obcinele
nume propriu) Pod. = (urmat de un
Defileul nume propriu)
Depr. = (urmat de un Podişul
nume propriu) Sf. = (urmat de un nume
Depresiunea propriu) Sfântul/
D-le = (urmat de un Sfânta/Sfinţii
nume propriu) Subc. = (urmat de un
Dealurile nume propriu)
d.Hr. = după Hristos Subcarpaţii
etc. = etcetera
o = (înainte de o cifră)

grade
î.Hr. = înainte de Hristos
km2 = kilometru pătrat
L. = (urmat de un nume
propriu) Lacul
Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană
7
JUDEŢELE ROMÂNIEI

DE LA A LA Z
ALBA

Populaţia: 342.376 loc.; Numără 63.536 loc.


Densitatea medie a Structura sa etnică este
populaţiei: 54,8 loc./km2; compusă din: români =
Structura etnică: români = 87,6%, maghiari = 1,5%,
85,2%, maghiari = 4,3%, romi = 1,7% ş.a., iar cea
romi = 4,1% ş.a.; confesională, din:
Structura confesională: ortodocşi = 81,3%,
ortodocşi = 82,3%, penticostali = 2,1%,
reformaţi = 3,2%, greco- greco-catolici = 1,9%
catolici = 2,7% ş.a.; ş.a.;
Populaţia urbană: 57,9%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Abrud (5.072 loc.), Aiud
Alba Iulia: situat la (22.876), Baia de Arieş
46°04′17″ lat. N şi (3.461), Blaj (20.630),
23°34′23″ long. E, în Cul. Câmpeni (7.221), Cugir
Turda-Alba Iulia (Depr. (21.376), Ocna Mureş
Transilvaniei), la 235 m (13.036), Sebeş (27.019),
alt., a fost atestat ca Teiuş (6.695), Zlatna
localitate în anul 161, (7.490);
menţionat ca oraş în Comunele: Albac, Almaşu
1177 şi declarat Mare, Arieşeni, Avram
municipiu în 1968. Iancu, Berghin, Bistra,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


9
Blandiana, Bucerdea Lungă, Vidra, Vinţu de
Grânoasă, Bucium, Jos;
Câlnic, Cenade, Regiuni şi obiective
Cergău, Ceru-Băcăinţi, turistice: M-ţii Apuseni –
Cetatea de Baltă, M-ţii Bihor (cu peşterile
Ciugud, Ciuruleasa, Scărişoara, Coiba
Crăciunelu de Jos, Mare, Poarta lui Ionele
Cricău, Cut, Daia ş.a.), M-ţii Detunatelor,
Română, Doştat, Fărău, M-ţii Metaliferi, M-ţii
Galda de Jos, Trascăului (cu cheile
Gârbova, Gârda de Râmeţului, Galdei,
Sus, Hopârta, Horea, Aiudului ş.a.), Valea
Ighiu, Întregalde, Jidvei, Arieşului), oraşele
Livezile, Lopadea Câmpeni, Abrud etc. –,
Nouă, Lunca Mureşului, M-ţii Şureanu (cu Valea
Lupşa, Meteş, Mihalţ, Sebeşului şi peisajul
Mirăslău, Mogoş, glaciar), municipiul
Noşlac, Ocoliş, Ohaba, Alba Iulia – cu Cetatea
Pianu, Poiana Vadului, în sistem Vauban (1714-
Ponor, Poşaga, Rădeşti, 1734), Muzeul de Istorie
Râmetea, Râmeţ, Roşia (1887), Sala Unirii,
de Secaş, Roşia Catedrala Romano-
Montană, Sălciua, Catolică (sec. XIII),
Săliştea, Săsciori, Catedrala Ortodoxă
Sâncel, Sântimbru, (1921-1923), Biblioteca
Scărişoara, Sohodol, Batthyaneum (1794),
Stremţ, Şibot, Şona, Obeliscul „Horea,
Şpring, Şugag, Unirea, Cloşca şi Crişan” (1937),
Vadu Moţilor, Valea oraşele Aiud – palatul
voievodal (sec. XVI-

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


10
XVII), Colegiul Bethlen statuar) ş.a. – Cugir şi
(sec. XVII) ş.a. –, Sebeş Ocna Mureş, castelul
– cetatea de sec XIV- din Cetatea de Baltă
XV, Casa Zapolya (sec. ş.a.;
XVI) ş.a. –, Blaj – Situri din patrimoniul
Catedrala Sf. Treime mondial UNESCO:
(greco-catolică), Cetatea dacică de la
Câmpia Libertăţii Căpâlna, Biserica
(obeliscul şi grupul fortificată din Câlnic.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


11
ARAD

Populaţia: 430.629 loc.; Structura sa etnică este


Densitatea medie a compusă din: români =
populaţiei: 55,5 loc./km2; 78,7%, maghiari = 9,6%,
Structura etnică: români = romi = 1,5% ş.a., iar cea
79,1%, maghiari = 8,4%, confesională, din:
romi = 3,8% ş.a.; ortodocşi = 68,4%,
Structura confesională: romano-catolici = 9,3%,
ortodocşi = 69,2%, penticostali = 4,3% ş.a.;
romano-catolici = 8,2%, Alte aşezări urbane:
penticostali = 6,7% ş.a.; Chişineu-Criş (7.987
Populaţia urbană: 55,4%; loc.), Curtici (7.453),
Oraşul reşedinţă de judeţ: Ineu (9.260), Lipova
Arad: situat la 46°10′36″ (10.313), Nădlac
lat. N şi 21°18′4″ long. E, (7.398), Pâncota
în Câmp. Mureşului (6.946), Pecica (12.762),
(Câmp. de Vest), la 107 Sântana (11.428), Sebiş
m alt., a fost atestat (5.979);
documentar în anul Comunele: Almaş,
1028, menţionat ca Apateu, Archiş, Bata,
oraş în 1331 şi declarat Bârsa, Bârzava, Beliu,
municipiu în 1968. Birchiş, Bocsig, Brazii,
Numără 159.074 loc. Buteni, Cărand,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


12
Cermei, Chisindia, Zădăreni, Zărand,
Conop, Covăsinţ, Zerind, Zimandu Nou,
Craiva, Dezna, Dieci, Semlac, Sintea Mare;
Dorobanţi, Fântânele, Regiuni şi obiective
Felnac, Frumuşeni, turistice: M-ţii Apuseni –
Ghioroc, Grăniceri, cu M-ţii Zarandului şi M-
Gurahonţ, Hălmagiu, ţii Codru-Moma, Valea
Hălmăgel, Hăşmaş, Mureşului, municipiul
Igneşti, Iratoşu, Livada, Arad – Cetatea în
Macea, Mişca, sistem Vauban (1762-
Moneasa, Olari, Păuliş, 1783), Muzeul de Istorie,
Peregu Mare, Petriş, Teatrul de stat ş.a. –,
Pilu, Pleşcuţa, Săvârşin, Cetatea de la Şoimuş
Secusigiu, Seleuş, (sec. XIII), ruinele cetăţii
Socodor, Şagu, Şeitin, (sec. XIV) şi castelul
Şepreuş, Şicula, Şilindia, (sec. XIX) de la
Şimand, Şiria, Şiştarovăţ, Pâncota ş.a.;
Şofronea, Tauţ, Situri din patrimoniul
Târnova, Ususău, mondial UNESCO: -.
Vărădia de Mureş,
Vârfurile, Vinga,
Vladimirescu, Zăbrani,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


13
ARGEŞ

Populaţia: 612.431 loc.; municipiu în 1968.


Densitatea medie a Numără 155.383 loc.
populaţiei: 89,2 loc./km2; Structura sa etnică este
Structura etnică: români = compusă din: români =
93,2%, romi = 2,6%, 93,8%, romi = 0,5%,
maghiari = 0,03%, ş.a.; maghiari = 0,06% ş.a.,
Structura confesională: iar cea confesională,
ortodocşi = 94,1%, din: ortodocşi = 93,2%,
creştini după romano-catolici = 0,2%,
Evanghelie = 0,6%, penticostali = 0,2% ş.a.;
penticostali = 0,5% ş.a.; Alte aşezări urbane:
Populaţia urbană: 45,9%; Câmpulung (31.767
Oraşul reşedinţă de judeţ: loc.), Costeşti (10.375),
Piteşti: situat la Curtea de Argeş
44°51’38” lat. N şi (27.359), Mioveni
24°52’04” long. E, în (31.998), Ştefăneşti
Câmp. Piteştiului (14.541), Topoloveni
(Câmp. Română), la (10.219);
300 m alt., a fost atestat Comunele: Albeştii de
documentar în anul Argeş, Albeştii de
1385, menţionat ca Muscel, Albota,
oraş în 1507 şi declarat Aninoasa, Arefu,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


14
Bascov, Băbana, Oarja, Pietroşani,
Băiculeşti, Bălileşti, Poiana Lacului,
Bârla, Beleţi-Negreşti, Poienarii de Argeş,
Berevoeşti, Bogaţi, Poienarii de Muscel,
Boteni, Boţeşti, Bradu, Popeşti, Priboieni,
Brăduleţ, Budeasa, Răteşti, Râca, Recea,
Bughea de Jos, Bughea Rociu, Rucăr, Sălătrucu,
de Sus, Buzoeşti, Săpata, Schitu Goleşti,
Căldăraru, Călineşti, Slobozia, Stâlpeni,
Căteasca, Cepari, Stoeneşti, Stolnici,
Cetăţeni, Cicăneşti, Suseni, Ştefan cel Mare,
Ciofrângeni, Şuici, Teiu, Tigveni,
Ciomăgeşti, Cocu, Ţiţeşti, Uda, Ungheni,
Corbeni, Corbi, Coşeşti, Valea Danului, Valea
Cotmeana, Cuca, Iaşului, Valea Mare
Davideşti, Pravăţ, Vedea,
Dâmbovicioara, Vlădeşti, Vultureşti;
Dărmăneşti, Dobreşti, Obiective turistice:
Domneşti, Carpaţii Meridionali –
Dragoslavele, Drăganu, M-ţii Făgăraş (cu peisaj
Godeni, Hârseşti, glaciar şi şoseaua
Hârtieşti, Izvoru, Transfăgărăşanul), M-ţii
Leordeni, Lereşti, Lunca Iezer, M-ţii Ghiţu, M-ţii
Corbului, Mălureni, Frunţi, L. Vidraru,
Mărăcineni, Merişani, Cetatea Poienari (sec.
Miceşti, Mihăeşti, XIV) etc. –, municipiul
Mioarele, Miroşi, Piteşti – Biserica „Sf.
Morăreşti, Moşoaia, Gheorghe” (sau
Mozăceni, Muşăteşti, Domnească), Biserica
Negraşi, Nucşoara, Buna Vestire (sec. XVI),

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


15
Biserica Precista Veche Câmpulung – cu Casa
(sec. XVI), Muzeul domnească (construită
Judeţean ş.a. –, Curtea de Matei Basarab),
de Argeş – Biserica „Sf. Biserica Domnească
Nicolae Domnesc” (1567), Muzeul
(1352), Mănăstirea orăşenesc ş.a.;
Curtea de Argeş Situri din patrimoniul
(ridicată de Neagoe mondial UNESCO: -.
Basarab) ş.a. –,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


16
BACĂU

Populaţia: 616.168 loc.; municipiu în 1968.


Densitatea medie a Numără 148.021 loc.
populaţiei: 93,0 loc./km ;2 Structura sa etnică este
Structura etnică: români = compusă din: români =
90,6%, romi = 2,4%, 90,1%, romi = 0,8%,
maghiari = 0,6%, ş.a.; germani = 0,03% ş.a., iar
Structura confesională: cea confesională, din:
ortodocşi = 76,3%, ortodocşi = 81,0%,
romano-catolici = romano-catolici = 8,7%,
15,6%, penticostali = adventişti de ziua a
0,8% ş.a.; şaptea = 0,3% ş.a.;
Populaţia urbană: 43,3%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Buhuşi (14.562 loc.),
Bacău: situat la Comăneşti (19.568),
46°35’00” lat. N, Dărmăneşti (12.247),
26°55’00” long. E, în Moineşti (21.787),
Cul. Siretului (Subc. Oneşti (39.172), Slănic
Moldovei), la 165 m alt., Moldova (4.198), Târgu
a fost atestat Ocna (11.300);
documentar în 1399, Comunele: Agăş,
menţionat ca oraş în Ardeoani, Asău,
1431 declarat Balcani, Bârsăneşti,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


17
Bereşti-Bistriţa, Bereşti- Racova, Răcăciuni,
Tazlău, Berzunţi, Răchitoasa, Roşiori,
Blăgeşti, Bogdăneşti, Sascut, Sănduleni,
Brusturoasa, Buciumi, Sărata, Săuceşti,
Buhoci, Caşin, Căiuţi, Scorţeni, Secuieni,
Cleja, Coloneşti, Solonţ, Stănişeşti,
Corbasca, Coţofăneşti, Strugari, Ştefan cel
Dămieneşti, Dealu Mare, Tamaşi, Tătărăşti,
Morii, Dofteana, Târgu Trotuş, Traian,
Faraoani, Filipeni, Ungureni, Urecheşti,
Filipeşti, Găiceana, Valea Seacă, Vultureni,
Gârleni, Ghimeş-Făget, Zemeş;
Gioseni, Glăvăneşti, Regiuni şi obiective
Gura Văii, Helegiu, turistice: Carpaţii
Hemeiuş, Horgeşti, Meridionali (peisajele
Huruieşti, Iteşti, Izvoru din M-ţii Tarcău, M-ţii
Berheciului, Letea Goşmanu, M-ţii Ciuc),
Veche, Lipova, Livezi, M-ţii Nemira, M-ţii
Luizi-Călugăra, Vrancei, Valea
Măgireşti, Măgura, Trotuşului, Slănic-
Mănăstirea Caşin, Moldova etc. –,
Mărgineni, Motoşeni, Culoarul Siretului, Valea
Negri, Nicolae Bistriţei (L. Racova, L.
Bălcescu, Odobeşti, Gârleni), municipiul
Oituz, Onceşti, Orbeni, Bacău – Complexul
Palanca, Parava, Muzeal „Iulian
Parincea, Pânceşti, Antonescu”, Biserica
Pârgăreşti, Pârjol, Precista (1491), Casa
Plopana, Podu Turcului, Memorială George
Poduri, Prăjeşti, Bacovia, Palatul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


18
Administrativ (sec. XIX), de Istorie (în Ansamblul
Parcul Cancicov (cu Conacului ”Theodor
busturi ale unor Buhuşi), Sinagoga
personalităţi: Mihai (1858-1859), Biserica Sf.
Eminescu, Ion Creangă, Îngeri ş.a. –, Oneşti,
Alecu Russo, Costache Târgu Ocna (Centrul
Negri, Mihail Balnear Parc Măgura)
Kogălniceanu, Mircea etc.;
Cancicov ş.a.) etc. –, Situri din patrimoniul
oraşele Buhuşi – Muzeul mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


19
BIHOR

Populaţia: 575.398 loc.; oraş din 1449 şi


Densitatea medie a declarat municipiu în
populaţiei: 76,2 loc./km2; 1968. Numără 196.367
Structura etnică: români = loc. Structura sa etnică
63,6%, maghiari = este compusă din:
24,0%, romi = 6,0% ş.a.; români = 67,5%,
Structura confesională: maghiari = 23,0%, romi
ortodocşi = 55,8%, = 1,0% ş.a., iar cea
reformaţi = 16,5%, confesională, din:
romano-catolici = 8,4% ortodocşi = 55,7%,
ş.a.; reformaţi = 13,6%,
Populaţia urbană: 49,1%; romano-catolici = 9,1%
Oraşul reşedinţă de judeţ: ş.a.;
Oradea: situat la Alte aşezări urbane: Aleşd
47°03’05” lat. N şi (10.066 loc.), Beiuş
21°56’25” long. E, în (10.667), Marghita
Câmp. Joasă a (15.770), Nucet (2.165),
Crişurilor (Câmp. de Salonta (17.735),
Vest), la 120 m. alt., a Săcueni (11.526), Ştei
fost atestat (6.529), Valea lui Mihai
documentar în anul (9.902), Vaşcău (2.315);
1113, menţionat ca

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


20
Comunele: Abram, Roşiori, Săcădat,
Abrămuţ, Aştileu, Sălacea, Sălard,
Auşeu, Avram Iancu, Sânnicolau Român,
Balc, Batâr, Biharia, Sâmbăta, Sânmartin,
Boianu Mare, Borod, Sântandrei, Sârbi,
Borş, Bratca, Brusturi, Spinuş, Suplacu de
Budureasa, Buduslău, Barcău, Şimian, Şinteu,
Bulz, Bunteşti, Căbeşti, Şoimi, Şuncuiuş, Tarcea,
Căpâlna, Cărpinet, Tămăşeu, Tărcaia,
Câmpani, Cefa, Ceica, Tăuteu, Tileagd, Tinca,
Cetariu, Cherechiu, Toboliu, Tulca, Ţeţchea,
Chişlaz, Ciuhoi, Uileacu de Beiuş, Vadu
Ciumeghiu, Cociuba Crişului, Vârciorog,
Mare, Copăcel, Viişoara;
Criştioru de Jos, Regiuni şi obiective
Curăţele, Curtuişeni, turistice: M-ţii Apuseni –
Derna, Diosig, Dobreşti, cu peisajele montane
Drăgăneşti, Drăgeşti, din M-ţii Bihor (Platoul
Finiş, Gepiu, Girişu de Padiş, Cetăţile
Criş, Hidişelu de Sus, Ponorului, Izbucul
Holod, Husasău de Galbeni ş.a.), M-ţii
Tinca, Ineu, Lazuri de Vlădeasa, M-ţii Codru-
Beiuş, Lăzăreni, Lugaşu Moma, M-ţii Pădurea
de Jos, Lunca, Craiului (cu peşterile
Mădăraş, Măgeşti, Vântului, Urşilor etc.),
Nojorid, Olcea, Oşorhei, M-ţii Plopiş –, municipiul
Paleu, Pietroasa, Oradea – Cetatea în stil
Pocola, Pomezeu, Vauban (sec. XVIII),
Popeşti, Răbăgani, Palatul episcopal (sec.
Remetea, Rieni, Roşia, XVIII, în stil baroc),

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


21
Catedrala Romano- castelul (sec. XIX) –,
Catolică (sec. XVIII), Castelul de vânătoare
Biblioteca Municipală din Poiana Florilor,
(din 1900) ş.a. –, Băile Staţiunea Tinca ş.a.;
Felix, Băile 1 Mai, L. Situri din patrimoniul
Peţea, oraşul Aleşd – mondial UNESCO: -.
biserica (sec. XVII) şi

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


22
BISTRIŢA-
NĂSĂUD

Populaţia: 286.225 loc.; Structura sa etnică este


Densitatea medie a compusă din: români =
populaţiei: 53,4 loc./km ; 2 85,0%, maghiari = 5,1%,
Structura etnică: români = romi = 2,1% ş.a., iar cea
86,5%, maghiari = 5,0%, confesională, din:
romi = 4,1% ş.a.; ortodocşi = 76,5%,
Structura confesională: reformaţi = 38,0%,
ortodocşi = 79,1%, penticostali = 4,7% ş.a.;
penticostali = 7,0%, Alte aşezări urbane:
reformaţi = 4,0% ş.a.; Beclean (10.628 loc.),
Populaţia urbană: 36,6%; Năsăud (9.587),
Oraşul reşedinţă de judeţ: Sângeorz-Băi (9.679);
Bistriţa: situat la 47°08’ Comunele: Bistriţa
lat. N, 24°29’ long. E, în Bârgăului, Braniştea,
D-le Bistriţei (Depr. Budacu de Jos, Budeşti,
Transilvaniei), la 356 m Căianu Mic, Cetate,
alt., a fost atestat Chiochiş, Chiuza,
documentar în 1264, Ciceu-Mihăieşti, Ciceu-
menţionat ca oraş în Giurgeşti, Coşbuc,
1349 şi declarat Dumitra, Dumitriţa,
municipiu în 1979. Feldru, Galaţii Bistriţei,
Numără 77.015 loc. Ilva Mare, Ilva Mica,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


23
Josenii Bârgăului, specifice din M-ţii Ţibleş,
Lechinţa, Leşu, Livezile, M-ţii Rodnei (cu peisaje
Lunca Ilvei, Maieru, glaciare), M-ţii Bârgău,
Matei, Măgura Ilvei, M-ţii Căliman ş.a. –,
Mărişelu, Miceştii de municipiul Bistriţa – cu
Câmpie, Milaş, Monor, ruinele Cetăţii (sec. XV),
Negrileşti, Nimigea, biserica ortodoxă (sec.
Nuşeni, Parva, Petru XIII-XIV), biserica
Rareş, Poiana Ilvei, evanghelică (sec. XIV-
Prundu Bârgăului, XV), Casa Petru Rareş
Rebra, Rebrişoara, (sec. XVI), Muzeul
Rodna, Romuli, Runcu Etnografic şa. –, oraşul
Salvei, Salva, Sânmihaiu Năsăud – Muzeul de
de Câmpie, Silivaşu de Istorie din clădirea
Câmpie, Spermezeu, fostei cazărmi a
Şanţ, Şieu, Şieu- „Regimentului II de
Măgheruş, Şieu- graniţă” (sec. XVIII) –,
Odorhei, Şieuţ, localitatea Rebra –
Şintereag, Târlişua, biserica din lemn (sec.
Teaca, Telciu, Tiha XVII) –, Staţiunea
Bârgăului, Uriu, Urmeniş, Sângeorz-Băi, Cetatea
Zagra; Ciceu (sec. XIII) ş.a.;
Regiuni şi obiective Situri din patrimoniul
turistice: Carpaţii mondial UNESCO: -.
Orientali – cu peisajele

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


24
BOTOŞANI

Populaţia: 412.626 loc.; 1968. Numără 97.002


Densitatea medie a loc. Structura sa etnică
populaţiei: 82,7 loc./km ;
2 este compusă din:
Structura etnică: români = români = 91,3%, romi =
94,0%, romi = 1,0%, 1,1%, ruşi-lipoveni =
maghiari = 0,1% ş.a.; 0,3% ş.a., iar cea
Structura confesională: confesională, din:
ortodocşi = 90,8%, ortodocşi = 89,3%,
penticostali = 2,7%, penticostali = 1,9%,
adventişti de ziua a romano-catolici = 0,3%
şaptea = 0,5% ş.a.; ş.a.;
Populaţia urbană: 40,6%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Bucecea (4.274 loc.),
Botoşani: situat la Darabani (9.893),
47°44’ lat. N, 26°41’ Dorohoi (24.309),
long. E, în Câmp. Jijiei Flămânzi (10.136),
Superioare (Moldovei), Săveni (6.999),
la 130 m alt., a fost Ştefăneşti (5.314);
atestat documentar în Comunele: Adăşeni,
anul 1350, menţionat Albeşti, Avrămeni,
ca oraş în 1542 şi Băluşeni, Blândeşti,
declarat municipiu în Brăeşti, Broscăuţi,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


25
Călăraşi, Cândeşti, Vlădeni, Vlăsineşti,
Conceşti, Copălău, Vorniceni, Vorona;
Cordăreni, Corlăteni, Regiuni şi obiective
Corni, Coşula, Coţuşca, turistice: municipiul
Cristeşti, Cristineşti, Botoşani – cu Muzeul
Curteşti, Dângeni, Judeţean, Biserica
Dersca, Dimăcheni, Popăuţi (1496), Biserica
Dobârceni, Drăguşeni, „Sf. Gheorghe” (1561),
Durneşti, Frumuşica, Biserica Uspenia (1552),
George Enescu, Biserica Adormirea
Gorbăneşti, Havârna, (1669, armeană), Casa
Hăneşti, Hilişeu-Horia, Memorială Nicolae
Hlipiceni, Hudeşti, Iorga, Parcul Mihai
Ibăneşti, Leorda, Lozna, Eminescu ş.a. –, com.
Lunca, Manoleasa, Mihai Eminescu
Mihai Eminescu, (Ipoteşti) – Muzeul
Mihăileni, Mihălăşeni, Memorial Mihai
Mileanca, Mitoc, Eminescu –, oraşul
Nicşeni, Păltiniş, Dorohoi – Biserica „Sf.
Pomârla, Prăjeni, Nicolae” (1495), Muzeul
Răchiţi, Rădăuţi-Prut, Orăşenesc, Muzeul
Răuşeni, Ripiceni, Memorial George
Roma, Româneşti, Enescu, parcurile
Santa Mare, Stăuceni, Trestiana, Brazi ş.a. –,
Suharău, Suliţa, Flămânzi (Monumentul
Şendriceni, Ştiubieni, Comemorativ al
Todireni, Truşeşti, Răscoalei din 1907,
Tudora, Ungureni, Muzeul Ţăranului ş.a.),
Unţeni, Văculeşti, Vârfu Suliţa (L. Dracşani),
Câmpului, Viişoara, vestigii din epoca

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


26
dacică (la Dersca, Tudora, Valea Prutului şi
Todireni, Cucorăni ş.a.), L. Stânca-Costeşti etc.;
biserici din lemn (la Situri din patrimoniul
Văculeşti, Cerviceşti, mondial UNESCO: -.
Ionăşeni ş.a.),
rezervaţia de tisă de la

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


27
BRAŞOV

Populaţia: 549.217 loc.; Structura sa etnică este


Densitatea medie a po- compusă din: români =
pulaţiei: 102,8 loc./km2; 86,5%, maghiari = 6,5%,
Structura etnică: români = germani = 0,4% ş.a., iar
82,5%, maghiari = 7,2%, cea confesională, din:
romi = 3,3% ş.a.; ortodocşi = 81,2%,
Structura confesională: romano-catolici = 4,6%,
ortodocşi = 79,9%, reformaţi = 2,0% ş.a.;
romano-catolici = 3,2%, Alte aşezări urbane:
reformaţi = 2,0% ş.a.; Codlea (21.708 loc.),
Populaţia urbană: 72,2%; Făgăraş (30.714),
Oraşul reşedinţă de judeţ: Ghimbav (4.698),
Braşov: situat la 45°39’ Predeal (4.755), Râşnov
lat. N, 25°36’ long. E, în (15.022), Rupea (5.269),
Depr. Braşovului (Carp. Săcele (30.798),
Orientali), la 625 m alt., Victoria (7.386), Zărneşti
a fost atestat (23.476);
documentar în 1234, Comunele: Apaţa¸
menţionat ca oraş în Augustin, Beclean, Bod,
sec. XVI şi declarat Bran, Budila, Buneşti,
municipiu în 1968. Caţa, Cincu, Comana,
Numără 243.416 loc. Cristian, Crizbav,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


28
Drăguş, Dumbrăviţa, M-ţii; Piatra Craiului,
Feldioara, Fundata, Cul. Bran-Rucăr, M-ţii
Hălchiu, Hărman, Ţagla, M-ţii Făgăraş –,
Hârseni, Hoghiz, municipiul Braşov –
Holbav, Homorod, Casa Sfatului (sec. XV,
Jibert, Lisa, Măieruş, cu Muzeul Judeţean),
Mândra, Moieciu, Casa Mureşenilor,
Ormeniş, Pârâu, Poiana Biserica Neagră (sec.
Mărului, Prejmer, Racoş, XIV-XV), Cetatea (sec.
Recea, Sâmbăta de XIV-XVII, cu turnuri şi
Sus, Sânpetru, Şercaia, bastioane), Biserica „Sf.
Şinca, Şinca Nouă, Nicolae” din Şcheii
Şoarş, Târlungeni, Teliu, Braşovului (sec. XIV) ş.a.
Ticuşu, Ucea, Ungra, –, Staţiunea Poiana
Vama Buzăului, Viştea, Braşov (la 1.208 m alt.),
Voila, Vulcan; cetăţile din Râşnov
Regiuni şi obiective (sec. XIV-XVII), Codlea
turistice: Carpaţii (sec. XV-XVI), Feldioara
Orientali – cu peisajele (sec. XIII-XV), Prejmer
montane din M-ţii (sec. XV-XVI), Bran (sec.
Postăvaru, M-ţii Piatra XIV), Rupea – Cetatea
Mare, M-ţii Grohotiş, M- medievală (sec. XIV-
ţii Ciucaş, M-ţii Siriu, XVII), biserica fortificată
Clăbucetele Întorsurii, (sec. XIV-XVI) ş.a. –,
M-ţii Perşani etc. –, oraşul Făgăraş –
Carpaţii Meridionali – Cetatea (sec. XV-XVII),
cu peisajele montane, Muzeul de Istorie,
alpine, carstice din M-ţii Biserica „Sf. Nicolae”
Bucegi, Valea Prahovei (1698), Casa Memorială
(cu oraşul Predeal), a lui Ioan Inocenţiu

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


29
Micu-Klain (1727) ş.a. –, Codul secular de la
Complexul Sâmbăta Şinca, Biserica
de Sus, Poienile cu fortificată din Prejmer,
narcise de la Biserica fortificată din
Dumbrava Vadului ş.a.; Viscri.
Situri din patrimoniul
mondial UNESCO:

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


30
BRĂILA

Populaţia: 321.212 loc.; declarat municipiu în


Densitatea medie a 1968. Numără 176.004
populaţiei: 67,2 loc./km ; 2 loc. Structura sa etnică
Structura etnică: români = este compusă din:
90,8%, romi = 2,6%, turci români = 90,1%, romi =
= 0,05% ş.a.; 1,1%, ruşi-lipoveni =
Structura confesională: 1,0% ş.a., iar cea
ortodocşi = 92,6%, confesională, din:
penticostali = 0,2%, ortodocşi = 90,5%,
romano-catolici = 0,2% creştini de rit vechi =
ş.a.; 0,8%, romano-catolici =
Populaţia urbană: 62,5%; 0,3% ş.a.;
Oraşul reşedinţă de judeţ: Alte aşezări urbane: Făurei
Brăila: situat la (3.592 loc.), Ianca
45°16’09” lat. N, (10.343), Însurăţei
27°57’27” long. E, în (6.528);
Câmp. Brăilei (Câmp. Comunele: Bărăganul,
Română), la 20 m alt., a Berteştii de Jos, Bordei
fost atestat Verde, Cazasu,
documentar în anul Chiscani, Ciocile,
1368, menţionat ca Cireşu, Dudeşti,
oraş în sec. XIX şi Frecăţei, Galbenu,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


31
Gemenele, Grădiştea, Brăilei, Cetatea (sec.
Gropeni, Jirlău, Măraşu, XIV), Grădina publică,
Măxineni, Mircea Vodă, Palatul cultural (1864),
Movila Miresii, Racoviţă, Biserica „Sf. Arhangheli
Râmnicelu, Romanu, Mihail şi Gavril”, Biserica
Roşiori, Salcia Tudor, elenă (sec. XIX),
Scorţaru Nou, Siliştea, Staţiunea
Stâncuţa, Surdila- Balneoclimaterică
Găiseanca, Surdila- Lacul Sărat (1875) ş.a. –,
Greci, Şuţeşti, Tichileşti, Insula Mică a Brăilei,
Traian, Tudor lacurile Ianca, Jirlău
Vladimirescu, Tufeşti, etc.;
Ulmu, Unirea, Vădeni, Situri din patrimoniul
Victoria, Vişani, Viziru, mondial UNESCO: -.
Zăvoaia;
Regiuni şi obiective
turistice: municipiul
Brăila – cu Muzeul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


32
BUZĂU

Populaţia: 451.069 loc.; Numără 111.584 loc.


Densitatea medie a Structura sa etnică este
populaţiei: 73,9 loc./km2; compusă din: români =
Structura etnică: români = 88,4%, romi = 4,7%,
90,7%, romi = 4,5%, maghiari = 0,03% ş.a.,
maghiari = 0,01% ş.a.; iar cea confesională,
Structura confesională: din: ortodocşi = 88,4%,
ortodocşi = 93,8%, adventişti de ziua a
adventişti de ziua a şaptea = 0,5%, romano-
şaptea = 0,5%, catolici = 0,2% ş.a.;
penticostali = 0,4% ş.a.; Alte aşezări urbane:
Populaţia urbană: 38,6%; Nehoiu (10.211 loc.),
Oraşul reşedinţă de judeţ: Pătârlagele (7.304),
Buzău, situat la 45°09’ Pogoanele (7.275),
lat. N, 26°49’ long. E, în Râmnicu Sărat (33.843);
Câmp. Buzăului Comunele: Amaru, Balta
(Câmp. Română), la Albă, Bălăceanu,
100 m alt., a fost atestat Beceni, Berca, Bisoca,
documentar în 372, Blăjani, Boldu, Bozioru,
menţionat ca oraş în Brădeanu, Brăeşti,
1574 şi declarat Breaza, Buda, C.A.
municipiu în 1968. Rosetti, Calvini, Căneşti,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


33
Cătina, Cernăteşti, Vâlcelele, Verneşti,
Chiliile, Chiojdu, Cilibia, Vintilă Vodă, Vipereşti,
Cislău, Cochirleanca, Zârneşti, Ziduri;
Colţi, Costeşti, Cozieni, Regiuni şi obiective
Florica, Gălbinaşi, turistice: Carpaţii
Gherăseni, Ghergheasa, Orientali – cu peisajele
Glodeanu Sărat, montane din M-ţii
Glodeanu-Siliştea, Penteleu, M-ţii Podu
Grebănu, Gura Teghii, Calului, M-ţii Siriu, M-ţii
Largu, Lopătari, Luciu, Monteoru, M-ţii Ivăneţu
Măgura, Mărăcineni, (Creasta Mălâiei, Valea
Mărgăriteşti, Siriului, L. Siriu, L.
Mânzăleşti, Merei, Vulturilor ş.a.) –, Platoul
Mihăileşti, Movila carstic de la Izvoru
Banului, Murgeşti, Sărat-Meledic, Sărata
Năeni, Odăile, Padina, Monteoru (staţiunea
Pardoşi, Pănătău, balneoclimaterică şi
Pârscov, Pietroasele, sonda-mină), vulcanii
Podgoria, Poşta noroioşi (Pâclele Mari,
Câlnău, Puieşti, Pâclele Mici, Arbănaşi,
Racoviţeni, Râmnicelu, Beciu), municipiul
Robeasca, Ruşeţu, Buzău – Palatul
Săgeata, Săhăteni, municipal (1896-1904),
Săpoca, Săruleşti, Muzeul Judeţean,
Scorţoasa, Scutelnici, Catedrala Episcopală
Siriu, Smeeni, Stâlpu, (1649), Biserica Banului
Tisău, Topliceni, Ţinteşti, (1571, 1722), Biserica
Ulmeni, Unguriu, Vadu Neguţători (1649, 1850)
Paşii, Valea Râmnicului, ş.a. –, Staţiunea Sărata
Valea Salciei, Monteoru, oraşul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


34
Râmnicu Sărat – Muzeul Pădurea Spătaru, L.
Orăşenesc, Biserica Balta Albă, L. Balta
Mănăstirii „Adormirea Amară, L. Coşteiu etc.;
Maicii Domnului” (sec. Situri din patrimoniul
XVII), Pădurea Frasinu, mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


35
CARAŞ-
SEVERIN

Populaţia: 295.579 loc.; Numără 73.282 loc.


Densitatea medie a Structura sa etnică este
populaţiei: 34,7 loc./km ;
2 compusă din: români =
Structura etnică: români = 81,6%, maghiari = 2,1%,
82,5%, romi = 2,4%, germani = 1,7% ş.a., iar
maghiari = 0,9% ş.a.; cea confesională, din:
Structura confesională: ortodocşi = 76,4%,
ortodocşi = 76,5%, romano-catolici = 5,4%,
romano-catolici = 5,6%, penticostali = 2,0% ş.a.;
baptişti = 3,6% ş.a.; Alte aşezări urbane: Băile
Populaţia urbană: 54,3%; Herculane (5.008 loc.),
Oraşul reşedinţă de judeţ: Bocşa (15.842),
Reşiţa: situat la Caransebeş (24.689),
45°18’00” lat. N şi Moldova Noua
21°53’25” long. E, în (12.350), Oraviţa
Cul. Reşiţei (Carp. (11.382), Oţelu Roşu
Occidentali), la 350 m (10.510);
alt., a fost atestat Comunele: Armeniş,
documentar în sec. XV, Bănia, Băuţar, Berlişte,
menţionat ca oraş în Berzasca, Berzovia,
1769 şi declarat ca Bolvaşniţa, Bozovici,
municipiu în anul 1968. Brebu, Brebu Nou,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


36
Buchin, Bucoşniţa, Regiuni şi obiective
Caraşova, Cărbunari, turistice: Carpaţii
Ciclova Română, Orientali – cu peisajele
Ciuchici, Ciudanoviţa, montane şi carstice din
Constantin Daicoviciu, M-ţii Almăj, M-ţii
Copăcele, Cornea, Semenic, M-ţii Aninei,
Cornereva, Coronini, M-ţii Locvei, M-ţii
Dalboşeţ, Doclin, Dognecei, M-ţii Poiana
Dognecea, Domaşnea, Ruscă (Peştera
Eftimie Murgu, Ezeriş, Popovăţ, Peştera
Fârliug, Forotic, Gârnic, Comarnic, Cheile
Glimboca, Goruia, Nerei, Cheile Caraşului,
Grădinari, Iablaniţa, Cheile Minişului, Izbucul
Lăpuşnicel, Lăpuşnicu Bigăr, L. Văliug, L. Trei
Mare, Luncaviţa, Ape etc.) –, Def. Dunării
Lupac, Marga, – Peştera Haiducilor,
Măureni, Mehadia, Ostrovul Moldova
Mehadica, Naidăş, Nouă, Peştera cu
Obreja, Ocna de Fier, Muscă etc. –, Carpaţii
Păltiniş, Pojejena, Prigor, Meridionali – cu peisaje
Ramna, Răcăşdia, montane, carstice şi
Rusca Montană, Sacu, alpine din M-ţii
Sasca Montană, Godeanu, M-ţii Ţarcu,
Sicheviţa, Slatina-Timiş, Muntele Mic, M-ţii
Socol, Şopotu Nou, Cernei, M-ţii Mehedinţi
Târnova, Teregova, (Peştera Mehadia,
Ticvaniu Mare, Topleţ, Staţiunea
Turnu Ruieni, Văliug, Balneoclimaterică Băile
Vărădia, Vermeş, Vrani, Herculane, Staţiunea
Zăvoi, Zorlenţu Mare; Climatică Poiana

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


37
Mărului etc.) –, Situri din patrimoniul
municipiul Reşiţa – mondial UNESCO:
Muzeul Judeţean, Pădurile din: Izvoarele
Monumentul „Reşiţa Nerei, Cheile Nerei-
200” ş.a. –, Bocşa Beuşniţa şi Domogled-
(ruinele unei cetăţi Valea Cernei.
medievale, L.
Vârtoape), Oraviţa –
clădirea primăriei,
teatrul (1817) ş.a.;

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


38
CĂLĂRAŞI

Populaţia: 306.691 loc.; Numără o populaţie de


Densitatea medie a 65.181 loc. Structura sa
populaţiei: 60,2 loc./km ;
2 etnică este compusă
Structura etnică: români = din: români = 97,0% ş.a.,
84,5%, romi = 7,4%, iar cea confesională,
maghiari = 0,1% ş.a.; din: ortodocşi = 96,6%,
Structura confesională: creştini după Evan-
ortodocşi = 90,6%, ghelie = 0,2% ş.a.;
penticostali = 0,6%, Alte aşezări urbane:
adventişti de ziua a Budeşti (7.725 loc.),
şaptea = 0,2% ş.a.; Fundulea (6.851), Lehliu
Populaţia urbană: 36,2%; Gară (6.502), Olteniţa
Oraşul reşedinţă de judeţ: (24.822);
Călăraşi: situat la 44°12’ Comunele: Alexandru
lat. N, 27°20’ long. E în Odobescu,
Câmp. Bărăganul Belciugatele, Borcea,
(Câmp. Română), la 13 Căscioarele, Chirnogi,
m alt, a fost atestat Chiselet, Ciocăneşti,
documentar în anul Crivăţ, Curcani, Cuza
1541, menţionat ca Voda, Dichiseni, Dor
oraş în 1833 şi declarat Mărunt, Dorobanţu,
municipiu în 1968. Dragalina, Dragoş

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


39
Vodă, Frăsinet, Judeţean şi de
Frumuşani, Fundeni, arheologie, Casa
Gălbinaşi, Grădiştea, Memorială Gh.
Gurbăneşti, Ileana, Vasilescu-Vasia, clădi-
Independenţa, Jegălia, rea Consiliului Popular
Lehliu, Luica, Lupşanu, (1895), punctul de
Mânăstirea, Mitreni, agrement Chiciu ş.a. –,
Modelu, Nana, Nicolae Balta Ialomiţei, Olteniţa
Bălcescu, Perişoru, (Muzeul de istorie,
Plătăreşti, Radovanu, Monumentul eroilor),
Roşeţi, Săruleşti, Sohatu, com. Mânăstirea
Spanţov, Şoldanu, (Muzeul Memorial „Al.
Ştefan cel Mare, Ştefan Sahia”), Valea Mostiştei
Vodă, Tămădău Mare, (lacuri şi crescătorii de
Ulmeni, Ulmu, Unirea, peşti) ş.a.;
Valea Argovei, Vasilaţi, Situri din patrimoniul
Vâlcelele, Vlad Ţepeş; mondial UNESCO: -.
Regiuni şi obiective
turistice: municipiul
Călăraşi – Muzeul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


40
CLUJ

Populaţia: 691.106 loc.; municipiu în 1968.


Densitatea medie a popu- Numără 324.576 loc.
laţiei: 103,4 loc./km2; Structura sa etnică este
Structura etnică: români = compusă din: români =
75,3%, maghiari = 75,7%, maghiari =
14,9%, romi = 3,2%, ş.a.; 15,2%, romi = 1% ş.a., iar
Structura confesională: cea confesională, din:
ortodocşi = 68,4%, ortodocşi = 65,6%,
reformaţi = 10,6%, reformaţi = 9,7%,
greco-catolici = 3,3% romano-catolici = 4,6%
ş.a.; ş.a.;
Populaţia urbană: 66,3%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Câmpia Turzii (22.223
Cluj-Napoca: situat la loc.), Dej (33.497),
46°46’00” lat. N, Gherla (20.982), Huedin
23°36’00” long. E în Cul. (9.346), Turda (47.744);
Someşului Mic (Depr. Comunele: Aghireşu,
Transilvaniei), la 360 m Aiton, Aluniş, Apahida,
alt, a fost atestat Aşchileu, Baciu,
documentar în anii 107- Băişoara, Beliş,
108, menţionat ca oraş Bobâlna, Bonţida,
în 124 şi declarat Borşa, Buza, Căianu,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


41
Călăraşi, Călăţele, Regiuni şi obiective
Cămăraşu, Căpuşu turistice: M-ţii Apuseni –
Mare, Căşeiu, Cătina, cu peisajele montane şi
Câţcău, Ceanu Mare, carstice din Muntele
Chinteni, Chiuieşti, Mare, M-ţii Gilău, M-ţii
Ciucea, Ciurila, Vlădeasa, M-ţii Meseş,
Cojocna, Corneşti, M-ţii Plopiş, Cl.
Cuzdrioara, Dăbâca, Hăşdatelui, Colţii
Feleacu, Fizeşu Gherlii, Trascăului, Valea
Floreşti, Frata, Gârbău, Crişului Repede, Valea
Geaca, Gilău, Iara, Someşului Mic (Cheile
Iclod, Izvoru Crişului, Turzii, Cheile Someşului
Jichişu de Jos, Jucu, Cald, Cheile Belişului, L.
Luna, Măguri-Răcătău, Fântânele, L. Tarniţa, L.
Mănăstireni, Mărgău, Gilău, L. Răcătău,
Mărişel, Mica, Mihai Staţiunea Băişoara ş.a.)
Viteazu, Mintiu Gherlii, –, municipiul Cluj-
Mociu, Moldoveneşti, Napoca – fragmente
Negreni, Panticeu, din zidul cetăţii (sec.
Pălatca, Petreştii de XII), Mănăstirea
Jos, Ploscoş, Poieni, Benedictină (sec XIII),
Recea-Cristur, Rişca, Biserica Romano-
Săcuieu, Sănduleşti, Catolică „Sf. Mihail”
Săvădisla, Sâncraiu, (sec. XIV-XV), statuia
Sânmărtin, Sânpaul, Sic, ecvestră a lui Matei
Suatu, Tritenii de Jos, Corvin, Mănăstirea
Tureni, Ţaga, Unguraş, Dominicană (sec. XV),
Vad, Valea Ierii, Palatul Bánffy (sec.
Viişoara, Vultureni; XVIII), Muzeul de Artă,
Muzeul de Istorie,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


42
Grădina Botanică, Balneoclimaterică
Teatrul Naţional (1906), Ocna Dejului ş.a. –,
Catedrala Ortodoxă oraşul Turda – ruinele
(1921-1933), statuia castrului roman,
ecvestră a lui Mihai Cetatea secuilor (sec.
Viteazul ş.a. –, oraşul XII), Biserica Reformată
Gherla – Castelul- (sec. 15), Biserica Mare
cetate (sec. XVI), (romano-catolică; sec.
Biserica Armeană (sec. 15-16), Muzeul
18), Muzeul de Istorie Municipal de Istorie,
etc. –, oraşul Dej – Salina Turda etc.;
Biserica Reformată Situri din patrimoniul
(sec. XV-XVI), Muzeul mondial UNESCO: -.
de Istorie, Staţiunea

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


43
CONSTANŢA

Populaţia: 684.082 loc.; declarat municipiu în


Densitatea medie a 1968. Numără 283.872
populaţiei: 96,7 loc./km2; loc. Structura sa etnică
Structura etnică: români = este compusă din:
83,4%, turci = 3,0%, români = 83,1%, tătari =
tătari = 2,8% ş.a.; 2,5%, turci = 2,2% ş.a.,
Structura confesională: iar cea confesională,
ortodocşi = 83,0%, din: ortodocşi = 83,04%,
musulmani = 6,3%, musulmani = 5,1%,
romano-catolici = 0,5% romano-catolici = 0,5%
ş.a.; ş.a.;
Populaţia urbană: 68,8%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Băneasa (5.384 loc.),
Constanţa: situat la Cernavodă (17.022),
44°10’24” lat. N, Eforie (9.473), Hârşova
28°38’18” long. E în (9.642), Mangalia
Pod. Istriei (Pod. (36.364), Medgidia
Dobrogei), la 25 m alt., (39.780), Murfatlar
a fost atestat (10.216), Năvodari
documentar în anul 657 (32.981), Negru Vodă
î.Hr. menţionat ca oraş (5.088), Ovidiu (13.847),
în anul 260 î.Hr. şi Techirghiol (7.292);

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


44
Comunele: 23 August, Regiuni şi obiective
Adamclisi, Agigea, turistice: zona litorală,
Albeşti, Aliman, cu: municipiul
Amzacea, Bărăganu, Constanţa – fragmente
Castelu, Cerchezu, de ziduri de cetate,
Chirnogeni, Ciobanu, Muzeul Naţional de
Ciocârlia, Cobadin, Istorie şi Arheologie,
Cogealac, Comana, Muzeul Marinei, Muzeul
Corbu, Costineşti, de Artă, Moscheea (cu
Crucea, Cumpăna, minaretul înalt de 50
Cuza Vodă, Deleni, m), Farul genovez,
Dobromir, Dumbrăveni, Acvariul, Delfinariul,
Fântânele, Gârliciu, Planetariul, Staţiunea
Ghindăreşti, Grădina, Mamaia ş.a. –, staţiunile
Horia, Independenţa, Năvodari, Eforie Nord,
Ion Corvin, Istria, Eforie Sud, Olimp,
Limanu, Lipniţa, Lumina, Neptun, Venus, Vama
Mereni, Mihai Viteazu, Veche ş.a., staţiunea şi
Mihail Kogălniceanu, L. Techirghiol, oraşul
Mircea Vodă, Nicolae Mangalia – cu ruinele
Bălcescu, Oltina, oraşului grecesc
Ostrov, Pantelimon, Callatis, Muzeul
Pecineaga, Peştera, „Callatis” ş.a. –, ruinele
Poarta Albă, Rasova, cetăţii Histria (sec. VII
Săcele, Saligny, Saraiu, î.Hr.-V d.Hr.), L. Sinoie
Seimeni, Siliştea, ş.a.; Canalul Dunăre-
Târguşor, Topalu, Marea Neagră,
Topraisar, Tortoman, Adamclisi – cu
Tuzla, Valu lui Traian, Monumentul Tropaeum
Vulturu; Traiani (sec. II d.Hr.),

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


45
oraşul roman şi muzeul Axiopolis (sec. III d.Hr.),
–, regiunea Dunării, cu: Capidava (sec. II-IV
Ostrovul Păcuiul lui d.Hr.) ş.a.;
Soare, ruinele aşezării Situri din patrimoniul
Sacidava (sec. II-V mondial UNESCO: -.
d.Hr.), ruinele cetăţilor

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


46
COVASNA

Populaţia: 210.177 loc.; municipiu în 1979.


Densitatea medie a Numără 56.006 loc.
populaţiei: 56,6 loc./km2; Structura sa etnică este
Structura etnică: maghiari compusă din: maghiari
= 71,5%, români = = 73,6%, români =
21,4%, romi = 3,9% ş.a.; 21,0%, romi = 0,7% ş.a.,
Structura confesională: iar cea confesională,
romano-catolici = din: reformaţi = 35,6%,
35,0%, reformaţi = romano-catolici =
32,2%, ortodocşi = 31,7%, ortodocşi =
20,6% ş.a.; 18,8% ş.a.;
Populaţia urbană: 47,9%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Baraolt (8.672 loc.),
Sfântu Gheorghe: situat Covasna (10.114),
la 54°51’49” lat. N şi Întorsura Buzăului
25°47’15” long. E, în (7.528), Târgu Secuiesc
Depr. Braşovului (Carp. (18.491);
Orientali), la 560 m alt., Comunele: Aita Mare,
a fost atestat Arcuş, Barcani, Băţani,
documentar în 1332, Belin, Bixad, Bodoc,
menţionat ca oraş în Boroşneu Mare, Brăduţ,
1461 şi declarat Brateş, Breţcu,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


47
Catalina, Cernat, Clăbucetele Întorsurii
Chichiş, Comandău, etc. –, municipiul Sfântu
Dalnic, Dobârlău, Gheorghe – Biserica
Estelnic, Ghelinţa, fortificată reformată
Ghidfalău, Hăghig, (sec. XIV-XV), Muzeul
Ilieni, Lemnia, Malnaş, Judeţean (1879),
Mereni, Micfalău, Monumentul Gheorghe
Moacşa, Ojdula, Ozun, Doja ş.a. –, staţiunile
Poian, Reci, Sânzieni, balneoclimaterice
Sita Buzăului, Turia, Vâlcele, Băile Şugaş,
Vâlcele, Valea Crişului, Bodoc, Malnaş,
Valea Mare, Vârghiş, Bálványos, Biborţeni
Zagon, Zăbala; etc. –, oraşele Târgu
Regiuni şi obiective Secuiesc – Muzeul
turistice: Carpaţii orăşenesc, biserica în
Orientali – cu peisajele stil baroc (sec. XVIII) –
montane şi vulcanice Cobasna, Întorsura
din M-ţii Harghita, M-ţii Buzăului etc.;
Baraolt, M-ţii Bodoc, M- Situri din patrimoniul
ţii Nemira, M-ţii Vrancei, mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


48
DÂMBOVIŢA

Populaţia: 518.745 loc.; municipiu în 1968.


Densitatea medie a popu- Numără 79.610 loc.
laţiei: 127,9 loc./km2; Structura sa etnică este
Structura etnică: români = compusă din: români =
90,6%, romi = 5,2%, 88,0%, romi = 3,3%,
bulgari = 0,3% ş.a.; maghiari = 0,07% ş.a.,
Structura confesională: iar cea confesională,
ortodocşi = 92,9%, din: ortodocşi = 88,7%,
penticostali = 1,3%, penticostali = 0,01%,
adventişti de ziua a adventişti de ziua a
şaptea = 0,8% ş.a.; şaptea = 0,9% ş.a.;
Populaţia urbană: 28,9%; Alte aşezări urbane: Fieni
Oraşul reşedinţă de judeţ: (7.587 loc.), Găeşti
Târgovişte: situat la (13.317), Moreni
44°55’27” lat. N şi (18.687), Pucioasa
25°27’24” long. E, în (14.254), Răcari (6.930),
Câmp. Târgoviştei Titu (9.658);
(Câmp. Română), la Comunele: Aninoasa,
290 m alt., a fost atestat Băleni, Bărbuleţu,
documentar în anul Bezdead, Bilciureşti,
1396, menţionat oraş în Braniştea, Brăneşti,
1418 şi declarat Brezoaele, Buciumeni,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


49
Bucşani, Butimanu, Şotânga, Tărtăşeşti,
Cândeşti, Ciocăneşti, Tătărani, Ulieşti, Ulmi,
Cobia, Cojasca, Valea Lungă, Valea
Comişani, Conţeşti, Mare, Văcăreşti,
Corbii Mari, Cornăţelu, Văleni-Dâmboviţa,
Corneşti, Costeştii din Vârfuri, Vişina, Vişineşti,
Vale, Crângurile, Vlădeni, Voineşti,
Crevedia, Dărmăneşti, Vulcana-Băi, Vulcana-
Dobra, Doiceşti, Pandele;
Dragodana, Regiuni şi obiective
Dragomireşti, Finta, turistice: Carpaţii
Glodeni, Gura Foii, Meridionali – cu peisaje
Gura Ocniţei, Gura montane, periglaciare
Şuţii, Hulubeşti, I.L. şi carstice din M-ţii
Caragiale, Iedera, Bucegi şi M-ţii Leaota
Lucieni, Ludeşti, (Babele, Sfinxul, Peştera
Lunguleţu, Malu cu Ialomiţei, Cheile
Flori, Măneşti, Tătarului, Cheile
Mătăsaru, Mogoşani, Zănoagei, L. Scroviştea,
Moroeni, Morteni, L. Dobreşti ş.a. –,
Moţăieni, Niculeşti, municipiul Târgovişte –
Nucet, Ocniţa, Complexul Muzeal
Odobeşti, Petreşti, Curtea Domnească
Perşinari, Pietrari, (sec. XV-XVI), Turnul
Pietroşiţa, Poiana, Chindiei (sec. XV),
Potlogi, Produleşti, Biserica Domnească
Pucheni, Raciu, (1585), Muzeul tiparului
Răscăeţi, Răzvad, Râu şi cărţii vechi româneşti,
Alb, Runcu, Sălcioara, Muzeul de istorie şi
Slobozia Moară, Şelaru, arheologie, Muzeul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


50
scriitorilor târgovişteni, ş.a. –, oraşele Fieni,
Mănăstirea Dealu Moreni etc.;
(1499-1501) –, staţiunile Situri din patrimoniul
balneoclimaterice mondial UNESCO: -.
Pucioasa şi Vulcana-Băi

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


51
DOLJ

Populaţia: 660.544 loc.; loc. Structura sa etnică


Densitatea medie a este compusă din:
populaţiei: 89,0 loc./km ;
2 români = 89,4%, romi =
Structura etnică: români = 1,7%, maghiari = 0,05%
90,0%, romi = 4,5%, alte ş.a., iar cea confesiona-
etnii = 0,03% ş.a.; lă, din: ortodocşi = 91%,
Structura confesională: romano-catolici = 0,1%,
ortodocşi = 93,7%, adventişti de ziua a
penticostali = 0,2%, şaptea = 0,1% ş.a.;
adventişti de ziua a Alte aşezări urbane:
şaptea = 0,2% ş.a.; Băileşti (17.437 loc.),
Populaţia urbană: 52,0%; Bechet (3.657), Calafat
Oraşul reşedinţă de judeţ: (17.336), Dăbuleni
Craiova: situat la 44°20’ (12.182), Filiaşi (16.900),
lat. N, 23°49’ long. E în Segarcea (7.019);
Cul. Jiului (Pod. Getic), Comunele: Afumaţi,
la 95 m alt., a fost Almăj, Amărăştii de Jos,
atestat documentar în Amărăştii de Sus, Apele
anul 1475, menţionat Vii, Argetoaia, Bârca,
ca oraş în 1492 şi Bistreţ, Botoşeşti-Paia,
declarat municipiu în Brabova, Brădeşti,
1968. Numără 269.506 Braloştiţa, Bratovoeşti,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


52
Breasta, Bucovăţ, Pieleşti, Piscu Vechi,
Bulzeşti, Calopăr, Pleniţa, Pleşoi, Podari,
Caraula, Carpen, Poiana Mare, Predeşti,
Castranova, Catane, Radovan, Rast,
Călăraşi, Cârcea, Robăneşti, Rojişte,
Cârna, Celaru, Cerăt, Sadova, Sălcuţa,
Cernăteşti, Cetate, Scăeşti, Seaca de
Cioroiaşi, Ciupercenii Câmp, Seaca de
Noi, Coşoveni, Pădure, Secu, Siliştea
Coţofenii din Dos, Crucii, Sopot, Şimnicu
Coţofenii din Faţă, de Sus, Tălpaş, Teasc,
Daneţi, Desa, Dioşti, Terpeziţa, Teslui, Ţuglui,
Dobreşti, Dobroteşti, Unirea, Urzicuţa, Valea
Drăgoteşti, Drănic, Stanciului, Vârtop,
Fărcaş, Galicea Mare, Vârvoru de Jos, Vela,
Galiciuica, Gângiova, Verbiţa;
Gherceşti, Ghidici, Regiuni şi obiective
Ghindeni, Gighera, turistice: municipiul
Giubega, Giurgiţa, Craiova – cu Muzeul
Gogoşu, Goicea, Olteniei (1915), Muzeul
Goieşti, Greceşti, de Artă, Muzeul
Işalniţa, Izvoare, Memorial Traian
Întorsura, Leu, Lipovu, Demetrescu, Casa
Măceşu de Jos, Băniei (1699), Casa
Măceşu de Sus, Jianu (sec. XVIII),
Maglavit, Malu Mare, Mitropolia Olteniei,
Mârşani, Melineşti, Parcul Nicolae
Mischii, Moţăţei, Romanescu, Grădina
Murgaşi, Negoi, Orodel, Botanică (1913), Opera
Ostroveni, Perişor, Română, Teatrul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


53
Naţional „Marin Monumentul 1877 –,
Sorescu” (1973) ş.a. –, Băileşti (Monumentul
culele olteneşti Eroilor Băileşteni, gara
(Cernăteşti, Brabova din 1903) etc.;
ş.a.), oraşul Calafat – Situri din patrimoniul
Muzeul de Artă şi mondial UNESCO: -.
Etnografie,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


54
GALAŢI

Populaţia: 536.167 loc.; declarat municipiu în


Densitatea medie a popu- 1968. Numără 249.432
laţiei: 120,0 loc./km2; loc. Structura sa etnică
Structura etnică: români = este compusă din:
90,0%, romi = 3,1%, români = 90,7%, romi =
greci = 0,02% ş.a.; 0,6%, ruşi-lipoveni =
Structura confesională: 0,07% ş.a., iar cea
ortodocşi = 90,7%, confesională, din:
penticostali = 1,4%, ortodocşi = 89,8%,
adventişti de ziua a romano-catolici = 0,5%,
şaptea = 0,4% ş.a.; penticostali = 0,3% ş.a.;
Populaţia urbană: 54,7%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Bereşti (2.916 loc.),
Galaţi: situat la Târgu Bujor (6.299),
45°26’22” lat. N şi Tecuci (34.871);
28°02’04” long. E, în Comunele: Bălăbăneşti,
Câmp. Covurluiului Bălăşeşti, Băleni,
(Câmp. Română), la 35 Băneasa, Barcea,
m alt., a fost atestat Bereşti-Meria,
documentar în anul Brăhăşeşti, Braniştea,
1134, menţionat ca Buciumeni,
oraş din sec. XV şi Cavadineşti, Cerţeşti,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


55
Corni, Corod, Cosmeşti, Galaţi – cu Muzeul de
Costache Negri, Cuca, istorie, Muzeul de artă
Cudalbi, Cuza Vodă, românească modernă
Drăgăneşti, Drăguşeni, şi contemporană,
Fârţăneşti, Folteşti, Muzeul Judeţean de
Frumuşiţa, Fundeni, ştiinţe naturale, Casa
Ghidigeni, Gohor, Costache Negri,
Griviţa, Independenţa, Biserica Precista (sec.
Iveşti, Jorăşti, Lieşti, XVII), Biserica Mavromol
Măstăcani, Matca, (sec. XVII), Palatul
Movileni, Munteni, Navigaţiei, Grădina
Nămoloasa, Negrileşti, publică, Portul, Faleza
Nicoreşti, Oancea, ş.a. –, Complexul
Pechea, Piscu, Poiana, Gârboavele, lacurile
Priponeşti, Rădeşti, Zătun, Brateş, Cătuşa
Rediu, Scânteieşti, ş.a., Hanul Conachi,
Schela, Şendreni, oraşul Tecuci – Muzeul
Slobozia Conachi, orăşenesc ş.a. –, urmele
Smârdan, Smulţi, cetăţii Piroboridava (la
Suceveni, Suhurlui, Poiana), conacul
Ţepu, Tudor familiei Negri (com.
Vladimirescu, Tuluceşti, Costache Negri) ş.a.;
Umbrăreşti, Valea Situri din patrimoniul
Mărului, Vânători, mondial UNESCO: -.
Vârlezi, Vlădeşti;
Regiuni şi obiective
turistice: municipiul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


56
GIURGIU

Populaţia: 281.422 loc.; oraş din sec. XIX şi


Densitatea medie a declarat municipiu în
populaţiei: 79,8 loc./km ;
2 1968. Numără 61.353
Structura etnică: români = loc. Structura sa etnică
88,2%, romi = 5,4%, alte este compusă din:
etnii = 0,02% ş.a.; români = 83,8%, romi =
Structura confesională: 4,4%, maghiari = 0,05%
ortodocşi = 92,1%, ş.a., iar cea
adventişti de ziua a confesională, din:
şaptea = 0,5%, creştini ortodocşi = 86,5%,
după evanghelie = romano-catolici = 0,04%,
0,2% ş.a.; adventişti de ziua a
Populaţia urbană: 29,2%; şaptea = 0,04% ş.a.;
Oraşul reşedinţă de judeţ: Alte aşezări urbane:
Giurgiu: situat la Bolintin-Vale (12.929
43°54’03” lat. N şi loc.), Mihăileşti (7.923);
25°58’26” long. E, în Comunele: Adunaţii-
Câmp. Burnazului Copăceni, Băneasa,
(Câmp. Română), la 25 Bolintin-Deal, Bucşani,
m alt., a fost atestat Bulbucata, Buturugeni,
documentar în anul Călugăreni, Clejani,
1394, menţionat ca Colibaşi, Comana,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


57
Cosoba, Crevedia Eroilor” (cu 23 de
Mare, Daia, Floreşti- busturi ale unor eroi
Stoeneşti, Frăteşti, căzuţi în războiul din
Găiseni, Găujani, 1877-1878), Turnul
Ghimpaţi, Gogoşari, ceasornicului (sec.
Gostinari, Gostinu, XVIII-XIX; peste 20 m
Grădinari, Greaca, înălţime), ruinele cetăţii
Herăşti, Hotarele, din sec. XV, Podul
Iepureşti, Isvoarele, prieteniei, Portul ş.a. –,
Izvoarele, Joiţa, Letca localităţile Greaca
Nouă, Malu, Mârşa, (urmele unei aşezări din
Mihai Bravu, Ogrezeni, sec. IX-X), Vieru, Pietrele
Oinacu, Prundu, (cu un punct arheolo-
Putineiu, Răsuceni, gic – Gumelniţa),
Roata de Jos, Săbăreni, Drăghiceanu (cu
Schitu Singureni, aşezare neolitică),
Slobozia, Stăneşti, Popeşti (cu Argedava),
Stoeneşti, Toporu, Ulmi, Călugăreni (monu-
Valea Dragului, Vărăşti, mentele din 1682 şi
Vânătorii Mici, Vedea; 1913), Comana (cu lac,
Regiuni şi obiective mănăstire – sec. XVI –,
turistice: municipiul arie protejată, punct
Giurgiu – cu Muzeul de agrement) ş.a.;
luptei pentru Situri din patrimoniul
independenţă, „Aleea mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


58
GORJ

Populaţia: 341.594 loc.; Structura sa etnică este


Densitatea medie a compusă din: români =
populaţiei: 60,9 loc./km ;
2 90,6%, romi = 3,2%,
Structura etnică: români = maghiari = 0,05% ş.a.,
94,1%, romi = 1,9%, iar cea confesională,
maghiari = 0,03% ş.a.; din: ortodocşi = 92,1%,
Structura confesională: penticostali = 0,8%,
ortodocşi = 93,7%, romano-catolici = 0,2%
penticostali = 7,0%, ş.a.;
reformaţi = 4,0% ş.a.; Alte aşezări urbane:
Populaţia urbană: 45,2%; Bumbeşti-Jiu (8.932
Oraşul reşedinţă de judeţ: loc.), Motru (19.079),
Târgu Jiu: situat la Novaci (5.431), Rovinari
45°02’02” lat. N şi (11.816), Târgu
23°16’29” long. E, în Cărbuneşti (8.034),
Subc. Gorjului (Subc. Ţicleni (4.414), Tismana
Getici), la 200 m alt., a (7.035), Turceni (7.269);
fost atestat în anul 1406 Comunele: Albeni,
şi menţionat ca oraş în Alimpeşti, Aninoasa,
1597 şi declarat Arcani, Baia de Fier,
municipiu în 1968. Bălăneşti, Băleşti,
Numără 82.504 loc. Bărbăteşti, Bengeşti-

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


59
Ciocadia, Berleşti, jele montane, glaciare
Bâlteni, Bolboşi, şi carstice din M-ţii
Borăscu, Brăneşti, Parâng, M-ţii Godeanu,
Bumbeşti-Piţic, M-ţii Mehedinţi şi M-ţii
Bustuchin, Câlnic, Vâlcan (cheile
Căpreni, Cătunele, Sohodolului, Olteţului,
Ciuperceni, Crasna, Galbenului, Corcoaiei,
Cruşeţ, Dănciuleşti, Cernişoarei, Def. Jiului,
Dăneşti, Drăgoteşti, peşterile Polovragi,
Drăguţeşti, Fărcăşeşti, Muierilor ş.a., Staţiunea
Glogova, Godineşti, Rânca, şoseaua
Hurezani, Ioneşti, „Transalpina” etc.) –,
Jupâneşti, Leleşti, municipiul Târgu Jiu –
Licurici, Logreşti, Muzeul Judeţean,
Mătăsari, Muşeteşti, Monumentul Ecaterina
Negomir, Padeş, Teodoroiu, Ansamblul
Peştişani, Plopşoru, sculptural C. Brâncuşi
Polovragi, Prigoria, (Masa Tăcerii, Poarta
Roşia de Amaradia, Sărutului, Coloana
Runcu, Săcelu, Infinitului), Casa
Samarineşti, Săuleşti, Măldărescu, Casa
Schela, Scoarţa, Barbu Gănescu,
Slivileşti, Stăneşti, Stejari, Biserica Sfinţii Împăraţi,
Stoina, Ţânţăreni, Monumentul Tudor
Teleşti, Turburea, Vladimirescu ş.a. –,
Turcineşti, Urdari, mănăstirile Tismana
Văgiuleşti, Vladimir; (1377-1378), Lainici
Regiuni şi obiective (1817), Polovragi (1505),
turistice: Carpaţii Vişina (1519), Dealu
Meridionali – cu peisa- Mare (sec. XIX) ş.a.,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


60
satul Curţişoara – Cula Memorială Constantin
Cornoiu (sec. XVIII), Brâncuşi) ş.a.;
Muzeul Etnografic, Situri din patrimoniul
biserica (sec. XIX) –, mondial UNESCO: -.
satul Hobiţa (Casa

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


61
HARGHITA

Populaţia: 310.867 loc.; municipiu în 1968.


Densitatea medie a Numără 38.966 loc.
populaţiei: 46,8 loc./km ;
2 Structura sa etnică este
Structura etnică: maghiari compusă din: maghiari
= 84,6%, români = = 78,5%, români =
14,6%, romi = 1,1% ş.a.; 16,7%, romi = 0,8% ş.a.,
Structura confesională: iar structura
romano-catolici = confesională, din:
64,5%; ortodocşi = romano-catolici =
12,1%, reformaţi = 11,8% 70,8%, ortodocşi =
ş.a.; 14,7%, reformaţi = 7,2%
Populaţia urbană: 42,5%; ş.a.;
Oraşul reşedinţă de judeţ: Alte aşezări urbane: Băile
Miercurea-Ciuc: situat Tuşnad (1.641 loc.),
la 46°22’ lat. N şi 25°48’ Bălan (6.115), Borsec
long. E, în Depr. (2.585), Cristuru
Ciucului (Carp. Secuiesc (9.650),
Orientali), la 662 m alt., Gheorgheni (18.377),
a fost atestat Topliţa (13.929),
documentar în anul Odorheiu Secuiesc
1427, menţionat ca (34.257), Vlăhiţa (6.898);
oraş în 1558 şi declarat

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


62
Comunele: Atid, Regiuni şi obiective
Avrămeşti, Bilbor, turistice: Carpaţii
Brădeşti, Căpâlniţa, Orientali – cu peisajele
Cârţa, Ciceu, montane şi vulcanice
Ciucsângeorgiu, din M-ţii Căliman, M-ţii
Ciumani, Corbu, Gurghiu, M-ţii Harghita,
Corund, Cozmeni, M-ţii Bistriţei, M-ţii
Dăneşti, Dârjiu, Dealu, Giurgeu, M-ţii Hăşmaş,
Ditrău, Feliceni, M-ţii Ciuc, M-ţii Bodoc,
Frumoasa, Gălăuţaş, M-ţii Nemira (cu Lacul
Joseni, Lăzarea, Roşu, L. Iezeru
Leliceni, Lueta, Lunca Călimanului, L. Sfânta
de Jos, Lunca de Sus, Ana, Tinovul Mohoş
Lupeni, Mădăraş, ş.a.), staţiunile
Mărtiniş, Mereşti, balneoclimaterice şi
Mihăileni, Mugeni, climaterice Borsec,
Ocland, Păuleni-Ciuc, Topliţa, Remetea, Băile
Plăieşii de Jos, Tuşnad, Praid ş.a.,
Porumbeni, Praid, municipiul Miercurea-
Racu, Remetea, Săcel, Ciuc – Cetatea Mikó
Sâncrăieni, (1621, 1714), Biserica
Sândominic, Sânmartin, Romano-Catolică (sec.
Sânsimion, Sântimbru, XVIII), băile etc. –,
Sărmaş, Satu Mare, oraşele Gheorgheni –
Secuieni, Siculeni, Biserica Romano-
Simoneşti, Subcetate, Catolică (sec. XV şi
Suseni, Tomeşti, Tulgheş, XVIII), Biserica
Tuşnad, Ulieş, Vărşag, Armenească (sec.
Voşlăbeni, Zetea; XVIII), muzeul, parcul
dendrologic ş.a. –,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


63
Odorheiu Secuiesc – (biserică fortificată de
castrul roman sec. XIII-XIV) ş.a.;
Aeropolis, Cetatea Situri din patrimoniul
(sec. XVI), Biblioteca mondial UNESCO:
documentară (sec. Biserica fortificată din
XVII) ş.a. – com. Dârjiu Dârjiu.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


64
HUNEDOARA

Populaţia: 418.565 loc.; loc. Structura sa etnică


Densitatea medie a este compusă din:
populaţiei: 59,2 loc./km ; 2 români = 82,9%,
Structura etnică: români = maghiari = 7,2%, romi =
92,7%, maghiari = 5,2%, 1,2% ş.a., iar cea
romi = 1,4%, ş.a.; confesională, din:
Structura confesională: ortodocşi = 76,4%,
ortodocşi = 74,2%, romano-catolici = 6,4%,
romano-catolici = 7,9%, penticostali = 2,6% ş.a.;
penticostali = 3,8% ş.a.; Alte aşezări urbane:
Populaţia urbană: 74,9%; Aninoasa (4.360 loc.),
Oraşul reşedinţă de judeţ: Brad (14.495), Călan
Deva: situat la 45°52’ (11.279), Geoagiu
lat. N şi 22°54’ long. E, în (5.294), Haţeg (9.685),
Cul. Mureşului (Carp. Hunedoara (60.525),
Occidentali), la 220 m Lupeni (23.390), Orăştie
alt., a fost atestat (18.227), Petrila
documentar în anul (22.692), Petroşani
1269, menţionat ca (37.160), Simeria
oraş din sec. XV şi (12.556), Uricani (8.972),
declarat municipiu din Vulcan (24.160);
1968. Numără 61.123

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


65
Comunele: Baia de Criş, Meridionali şi Carpaţii
Balşa, Băniţa, Baru, Orientali – cu peisajele
Băcia, Băiţa, Bătrâna, montane, glaciare şi
Beriu, Blăjeni,Boşorod, carstice din M-ţii
Brănişca, Bretea Şureanu, M-ţii Parâng,
Română, Buceş, M-ţii Retezat, M-ţii
Bucureşci, Bulzeştii de Godeanu, M-ţii Poiana
Sus, Bunila, Burjuc, Ruscăi, M-ţii Metaliferi,
Cerbăl, Certeju de Sus, M-ţii Bihor (peşterile
Cârjiţi, Crişcior, Densuş, Cioclovina, Ponorici,
Dobra, General Şura Mare, Ohaba
Berthelot, Ghelari, Ponor ş.a.) –, municipiul
Gurasada, Hărău, Ilia, Deva – Cetatea
Lăpugiu de Jos, Lelese, (ridicată pe o măgură
Lunca Cernii de Jos, vulcanică), Castelul
Luncoiu de Jos, Bethlen (sau „Magna
Mărtineşti, Orăştioara Curia” – găzduieşte
de Sus, Pestişu Mic, Pui, Muzeul Civilizaţiei
Rapoltu Mare, Dacice şi Romane),
Răchitova, Ribiţa, Râu statuia ecvestră a lui
de Mori, Romos, Decebal ş.a. –, cetăţile
Sarmizegetusa, Sălaşu dacice Costeşti,
de Sus, Sântămăria- Blidaru, Piatra Roşie-
Orlea, Şoimuş, Teliucu Luncani, Băniţa şi
Inferior, Tomeşti, Topliţa, Sarmizegetusa,
Toteşti, Turdaş, Vaţa de vestigiile Ulpiei Traiana
Jos, Vălişoara, Veţel, Augusta Dacica
Vorţa, Zam; Sarmizegetusa (108-110
Regiuni şi obiective d.Hr.), oraşele
turistice: Carpaţii Hunedoara – Castelul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


66
Corvineştilor (sec. XIV- Brad – Muzeul aurului
XVI), Biserica Ortodoxă etc.;
„Sf. Nicolae”, Biserica Situri din patrimoniul
Mănăstirii Augustanilor mondial UNESCO:
(sec. XV) ş.a. –, Haţeg – fortăreţele dacice din
Muzeul etnografic şi M-ţii Orăştie
rezervaţia de zimbri –, (Sarmizegetusa Regia,
Orăştie – Cetatea (sec. Costeşti-Cetăţuie,
XV), Biserica Reformată Costeşti-Bildaru, Piatra
(sec. XVI), muzeul –, Roşie şi Băniţa).

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


67
IALOMIŢA

Populaţia: 274.148 loc.; ca oraş în 1912 şi


Densitatea medie a declarat municipiu în
populaţiei: 61,5 loc./km2; 1979. Numără 45.891
Structura etnică: români = loc. Structura sa etnică
88,1%, romi = 5,2%, ruşi- este compusă din:
lipoveni = 0,1% ş.a.; români = 90,0%, romi =
Structura confesională: 2,7%, turci = 0,08% ş.a.,
ortodocşi = 91,6%, iar cea confesională,
penticostali = 1,3%, din: ortodocşi = 92,1%,
adventişti de ziua a adventişti de ziua a
şaptea = 0,2% ş.a.; şaptea = 0,2%, romano-
Populaţia urbană: 43,8%; catolici = 0,1% ş.a.;
Oraşul reşedinţă de judeţ: Alte aşezări urbane:
Slobozia: situat la Amara (7.345 loc.),
44°33’53” lat. N şi Feteşti (30.217),
27°21’06” long. E, în Fierbinţi-Târg (4.969),
Câmp. Bărăganul Ţăndărei (13.219),
Ialomiţei (Câmp. Urziceni (15.308);
Română), la 30 m alt., a Comunele: Adâncata,
fost atestat Albeşti, Alexeni,
documentar în 1594 Andrăşeşti, Armăşeşti,
(sau 1614), menţionat Axintele, Balaciu,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


68
Bărbuleşti, Bărcăneşti, Gheorghe, Sineşti,
Borăneşti, Borduşani, Stelnica, Sudiţi, Traian,
Brazii, Bucu, Bueşti, Valea Ciorii, Valea
Căzăneşti, Ciocârlia, Măcrişului, Vlădeni;
Ciochina, Ciulniţa, Regiuni şi obiective
Cocora, Colelia, turistice: municipiul
Cosâmbeşti, Coşereni, Slobozia – cu Muzeul
Drăgoeşti, Dridu, Naţional al Agriculturii,
Făcăeni, Gârbovi, Muzeul Judeţean,
Gheorghe Doja, Biserica Sf. Voievozi
Gheorghe Lazăr, (1634, 1842), Casa de
Giurgeni, Grindu, cultură, Catedrala
Griviţa, Gura Ialomiţei, Episcopală (1992-2004),
Ion Roată, Jilavele, Monumentul Eroilor din
Maia, Manasia, 1916-1918 ş.a. –,
Mărculeşti, Mihail Staţiunea
Kogălniceanu, Miloşeşti, Balneoclimaterică
Moldoveni, Movila, Amara, oraşele
Moviliţa, Munteni- Urziceni, Feteşti,
Buzău, Ograda, Perieţi, Ţăndărei, L. Fundata, L.
Platoneşti, Reviga, Strachina, L. Rogoz,
Roşiori, Sălcioara, Balta Ialomiţei etc.;
Sărăţeni, Săveni, Situri din patrimoniul
Scânteia, Sfântu mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


69
IAŞI

Populaţia: 772.355 loc.; oraş în 1415 şi declarat


Densitatea medie a popu- municipiu în 1968.
laţiei: 141,0 loc./km2; Numără 290.422 loc.
Structura etnică: români = Structura sa etnică este
91,0%, romi = 1,4%, ruşi- compusă din: români =
lipoveni = 0,3% ş.a.; 88,9%, romi = 0,4% ş.a.,
Structura confesională: iar cea confesională,
ortodocşi = 85,7%, din: ortodocşi = 84,4%,
penticostali = 3,2%, romano-catolici = 2,9%,
romano-catolici = 0,5% creştini după
ş.a.; Evanghelie = 0,4% ş.a.;
Populaţia urbană: 45,9%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Hârlău (10.905 loc.),
Iaşi: situat la 47°09’44” Paşcani (33.745), Podu
lat. N şi 27°35’20” long. Iloaiei (9.573), Târgu
E, în Câmp. Jijiei Frumos (10.475);
Inferioare (Pod. Comunele: Alexandru
Moldovei), la 100 m alt., Ioan Cuza, Andrieşeni,
a fost atestat Aroneanu, Balş, Bălţaţi,
documentar pentru Bârnova, Belceşti,
prima dată în anul Bivolari, Brăeşti, Butea,
1387, menţionat ca Cepleniţa, Ciohorăni,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


70
Ciorteşti, Ciurea, Stolniceni-Prăjescu,
Coarnele Caprei, Strunga, Şcheia, Şipote,
Comarna, Costeşti, Tansa, Tătăruşi,
Costuleni, Cotnari, Todireşti, Tomeşti,
Cozmeşti, Cucuteni, Trifeşti, Ţibana,
Dagâţa, Deleni, Ţibăneşti, Ţigănaşi,
Dobrovăţ, Dolheşti, Ţuţora, Ungheni, Valea
Drăguşeni, Dumeşti, Lupului, Valea Seacă,
Erbiceni, Fântânele, Vânători, Victoria,
Focuri, Golăieşti, Vlădeni, Voineşti;
Gorban, Grajduri, Regiuni şi obiective
Gropniţa, Grozeşti, turistice: municipiul Iaşi
Hălăuceşti, Hărmăneşti, – Curtea Domnească
Heleşteni, Holboca, (sec. XVI), Palatul
Horleşti, Ion Neculce, Culturii (1905-1907),
Ipatele, Lespezi, Biserica S. Nicolae
Leţcani, Lungani, (ctitorie a lui Ştefan cel
Mădârjac, Mirceşti, Mare), Mănăstirea
Mironeasa, Miroslava, Galata (1579-1584),
Mirosloveşti, Mogoşeşti, Biserica Trei Ierarhi
Mogoşeşti-Siret, Moşna, (1639), Mănăstirea
Moţca, Movileni, Golia (1650-1660),
Oţeleni, Plugari, Ansamblul Mănăstirii
Popeşti, Popricani, Cetăţuia (1669-1672),
Prisăcani, Probota, Casa Dosoftei, Teatrul
Răchiteni, Răducăneni, Naţional (1896),
Rediu, Româneşti, Catedrala
Roşcani, Ruginoasa, Metropolitană (1833-
Scânteia, Schitu Duca, 1887), Universitatea
Scobinţi, Sineşti, Sireţel, (1893), Muzeul de Istorie

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


71
al Moldovei, Muzeul domneşti), Hârlău
Etnografic al Moldovei, (biserici şi vechi case
Muzeul de Istorie domneşti), Mirceşti
Naturală, Parcul Copou (Muzeul Memorial
(cu teiul lui Eminescu şi Vasile Alecsandri),
Grădina Botanică), Paşcani –, Casa
casele memoriale Ion Cantacuzino-Paşcanu
Creangă, Mihail (sec. XVII), biserică din
Kogălniceanu, Otilia sec. XVII, casa natală a
Cazimir ş.a. –, Târgu lui Mihail Sadoveanu
Frumos (cu reşedinţa lui etc.;
Ştefan cel Mare), Situri din patrimoniul
Cotnari (beciurile casei mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


72
ILFOV

Populaţia: 388.738 loc.; (14.184), Măgurele


Densitatea medie a popu- (11.041), Otopeni
laţiei: 245,5 loc./km2; (13.861), Pantelimon
Structura etnică: români = (25.596), Popeşti
87,9%, romi = 4,0%, Leordeni (21.895),
chinezi = 0,1% ş.a.; Voluntari (42.944);
Structura confesională: Comunele: 1 Decembrie,
ortodocşi = 89,0%, Afumaţi, Baloteşti,
romano-catolici = 1,7%, Berceni, Brăneşti,
musulmani = 0,3 ş.a.; Cernica, Chiajna,
Populaţia urbană: 42,9%; Ciolpani, Ciorogârla,
Oraşul reşedinţă de judeţ: Clinceni, Copăceni,
majoritatea instituţiilor Corbeanca, Cornetu,
administrative ale Dascălu, Dărăşti-Ilfov,
judeţului se găsesc în Dobroeşti, Domneşti,
cadrul municipiului Dragomireşti-Vale,
Bucureşti ;1 Găneasa, Grădiştea,
Alte aşezări urbane: Glina, Gruiu, Jilava,
Bragadiru (15.329 loc.), Moara Vlăsiei,
Buftea (22.178), Chitila Mogoşoaia, Nuci, Periş,
Petrăchioaia, Snagov,
1 Municipiul Bucureşti, p. 119.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


73
Ştefăneştii de Jos, Brâncoveanu (1702),
Tunari, Vidra; biserica de la 1688 –,
Regiuni şi obiective Afumaţi – ruinele cetăţii
turistice: Snagov (lacul lui Radu de la Afumaţi
şi mănăstirea din sec. (sec. XVI) –, Mănăstirea
XVI), Căldăruşani – Pasărea (sec. XIX),
lacul şi mănăstirea Mănăstirea Cernica
(1637-1638) –, Bălteni (L. (sec. XIX), Mănăstirea
Scroviştea şi biserica Ciorogârla, L. Mihăileşti,
mănăstirii din sec. 17), Otopeni (Water Park)
Buftea – Palatul (sec. ş.a.;
XIX) şi platourile de Situri din patrimoniul
filmare –, Mogoşoaia – mondial UNESCO: -.
Palatul lui C.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


74
MARAMUREŞ

Populaţia: 478.659 loc.; loc. Structura sa etnică


Densitatea medie a este compusă din:
populaţiei: 75,9 loc./km2; români = 77,6%,
Structura etnică: români = maghiari = 10,3%, romi
78,3%, maghiari = 6,8%, = 2,5% ş.a., iar cea
romi = 2,5% ş.a.; confesională, din:
Structura confesională: ortodocşi = 67,1%,
ortodocşi = 74,7%, romano-catolici = 7,1%,
romano-catolici = 4,7%, reformaţi = 5,1%) ş.a.;
greco-catolici = 0,3% Alte aşezări urbane: Baia
ş.a.; Sprie (15.476 loc.),
Populaţia urbană: 51,2%; Borşa (27.611), Cavnic
Oraşul reşedinţă de judeţ: (4.976), Dragomireşti
Baia Mare: situat la (3.213), Sighetu
47°39’ lat. N, 23°33’ Marmaţiei (37.640),
long. E, în Depr. Baia Săliştea de Sus (4.893),
Mare (D-le de Vest), la Seini (8.987), Şomcuta
228 m alt., a fost atestat Mare (7.565), Târgu
documentar în 1329, Lăpuş (11.744), Tăuţii-
menţionat ca oraş 1347 Măgheruş (7.136),
şi declarat municipiu în Ulmeni (7.270), Vişeu de
1968. Numără 120.270 Sus (15.037);

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


75
Comunele: Ardusat, Ariniş, Şişeşti, Vadu Izei, Valea
Asuaju de Sus, Băiţa de Chioarului, Vima Mică;
sub Codru, Băiuţ, Regiuni şi obiective
Bârsana, Băseşti, Bicaz, turistice: Carpaţii
Bistra, Bocicoiu Mare, Orientali – cu peisajele
Bogdan Vodă, Boiu montane şi reliefurile
Mare, Botiza, Budeşti, vulcanic şi glaciar din
Călineşti, Câmpulung M-ţii Maramureşului,
la Tisa, Cerneşti, M-ţii Rodnei, M-ţii Igniş,
Cicârlău, Coaş, Coltău, M-ţii Gutâi, M-ţii Lăpuş,
Copalnic-Mănăştur, M-ţii Ţibleş (Pietrosul
Coroieni, Cupşeni, Rodnei, Cascada
Deseşti, Dumbrăviţa, Cailor, Creasta
Fărcaşa, Gârdani, Cocoşului ş.a.), lacurile
Giuleşti, Groşi, Groşii sărate de la Ocna
Ţibleşului, Ieud, Lăpuş, Şugatag şi Coştiui,
Leordina, Mireşu Mare, bisericile din lemn
Moisei, Oarţa de Jos, Deseşti, Budeşti,
Ocna Şugatag, Bârsana, Ieud, Bogdan
Onceşti, Petrova, Vodă ş.a.), Sighetu
Poienile de sub Munte, Marmaţiei – Muzeul
Poienile Izei, Recea, Maramureşului,
Remetea Chioarului, Memorialul Victimelor
Remeţi, Repedea, Comunismului şi al
Rona de Jos, Rona de Rezistenţei, Muzeul
Sus, Rozavlea, Ruscova, Etnografic, Biserica
Sarasău, Satulung, Romano-Catolică (sec.
Strâmtura, Suciu de Sus, XVIII), Biserica
Săcălăşeni, Săcel, Reformată (sec. XIV,
Sălsig, Săpânţa, Şieu, XIX) ş.a. –, Săpânţa

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


76
(Cimitirul Vesel), Moisei ceramica roşie
(ansamblul monu- smălţuită), ruinele
mental), municipiul Cetăţii Chioarului (sec.
Baia Mare – edificiile XIII) ş.a.;
din sec XV-XVIII, Casa Situri din patrimoniul
reşedinţă a lui Iancu de mondial UNESCO:
Hunedoara (1446), pădurile Groşii Ţibleşului
Biserica Sf. Treime şi Strâmbu Băiuţ; biserici
(1717-1720), Mănăstirea de lemn: Bârsana,
Minorită (1734-1791), Budeşti Josani, Deseşti,
Muzeul Judeţean ş.a. –, Ieud Deal, Plopiş,
Târgu Lăpuş Poienile Izei, Rogoz,
(Monumentul şi Şurdeşti.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


77
MEHEDINŢI

Populaţia: 265.390 loc.; municipiu în 1968.


Densitatea medie a Numără 92.617 loc.
populaţiei: 53,7 loc./km ;
2 Structura sa etnică este
Structura etnică: români = compusă din: români =
89,2%, romi = 4,1%, sârbi 91,3%, romi = 0,5%, sârbi
= 0,3% ş.a.; = 0,06% ş.a., iar cea
Structura confesională: confesională, din:
ortodocşi = 91,1%, ortodocşi = 90,7%,
penticostali = 0,6%, romano-catolici = 0,3%,
baptişti = 0,5% ş.a.; baptişti = 0,2% ş.a.;
Populaţia urbană: 46,8%; Alte aşezări urbane: Baia
Oraşul reşedinţă de judeţ: de Aramă (5.349 loc.),
Drobeta-Turnu Severin: Orşova (10.441),
situat la 44°38’ lat. N şi Strehaia (10.506), Vânju
22°33’ long. E, în Cul. Mare (5.311);
Drobeta-Bala (Pod. Comunele: Bâcleş, Bala,
Getic), la 65 m alt., a Bălăciţa, Bâlvăneşti,
fost atestat Balta, Braniştea,
documentar în anii 101- Brezniţa-Motru,
102, menţionat ca oraş Brezniţa-Ocol, Broşteni,
din 121 (după unele Burila Mare, Butoieşti,
surse 145) şi declarat Căzăneşti, Cireşu,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


78
Corcova, Corlăţel, cu Muzeul Porţile de
Cujmir, Dârvari, Fier, ruinele castrului
Devesel, Dubova, roman Drobeta (sec. II-
Dumbrava, Eşelniţa, V d.Hr.), ruinele Podului
Floreşti, Gârla Mare, lui Traian (103-105
Godeanu, Gogoşu, d.Hr.), vestigiile cetăţii
Greci, Grozeşti, Gruia, medievale (sec. III-IV),
Hinova, Husnicioara, Biserica Grecescu ş.a. –,
Ilovăţ, Iloviţa, Isverna, Sistemul hidroenergetic
Izvoru Bârzii, Jiana, şi de navigaţie „Porţile
Livezile, Malovăţ, de Fier I” (1971), Def.
Obârşia de Câmp, Dunării (Cazanele Mici,
Obârşia-Cloşani, Cazanele Mari, Chipul
Oprişor, Pădina Mare, lui Decebal ş.a.),
Pătulele, Punghina, peşterile (Topolniţa,
Podeni, Ponoarele, Peştera lui Epuran,
Poroina Mare, Pristol, Ponoare, Sohodol ş.a.),
Prunişor, Rogova, cheile (Topolniţei,
Salcia, Stângăceaua, Coştiui ş.a.), Podul
Sviniţa, Şişeşti, Şimian, Natural de la Ponoare,
Şovarna, Tâmna, lacurile carstice
Vânjuleţ, Vlădaia, (Zătonul Mare, Zătonul
Voloiac; Mic şi Balta), Valea
Regiuni şi obiective „Şapte Mori” ş.a.;
turistice: municipiul Situri din patrimoniul
Drobeta-Turnu Severin – mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


79
MUREŞ

Populaţia: 550.846 loc.; 1968. Numără 134.290


Densitatea medie a loc. Structura sa etnică
populaţiei: 82,0 loc./km ;
2 este compusă din:
Structura etnică: români = români = 49,1%,
50,3%, maghiari = maghiari = 42,8%, romi
36,4%, romi = 8,5% ş.a.; = 2,3% ş.a., iar cea
Structura confesională: confesională, din:
ortodocşi = 51,0%, ortodocşi = 45,1%,
reformaţi = 25,0%, reformaţi = 27,1%,
romano-catolici = 8,8% romano-catolici =
ş.a.; 12,2% ş.a.;
Populaţia urbană: 50,2%; Alte aşezări urbane: Iernut
Oraşul reşedinţă de judeţ: (8.705 loc.), Luduş
Târgu Mureş: situat la (15.328), Miercurea
46°32’59” lat. N şi Nirajului (5.554), Reghin
24°33’35” long. E, în (33.281), Sărmaşu
Cul. Mureşului (Depr. (6.942), Sângeorgiu de
Transilvaniei), la 320 m Pădure (5.166),
alt., a fost atestat în Sighişoara (28.102),
anul 1300, menţionat Sovata (10.385),
ca oraş în sec. XVI şi Târnăveni (22.075),
declarat municipiu în Ungheni (6.945);

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


80
Comunele: Acăţari, Păsăreni, Petelea,
Adămuş, Albeşti, Aluniş, Pogăceaua, Râciu,
Apold, Aţintiş, Bahnea, Răstoliţa, Ruşii-Munţi,
Band, Batoş, Băgaciu, Saschiz, Sâncraiu de
Băla, Bălăuşeri, Beica Mureş, Sângeorgiu de
de Jos, Bereni, Bichiş, Mureş, Sânger,
Bogata, Brâncoveneşti, Sânpaul, Sânpetru de
Breaza, Ceuaşu de Câmpie, Sântana de
Câmpie, Cheţani, Mureş, Solovăstru,
Chiheru de Jos, Stânceni, Suplac,
Coroisânmărtin, Suseni, Şăulia, Şincai,
Corunca, Cozma, Tăureni, Valea Largă,
Crăciuneşti, Crăieşti, Vărgata, Vânători,
Cristeşti, Cucerdea, Vătava, Veţca,
Cuci, Daneş, Deda, Viişoara, Voivodeni,
Eremitu, Ernei, Fărăgău, Zagăr, Zau de Câmpie;
Fântânele, Găleşti, Regiuni şi obiective
Găneşti, Gheorghe turistice: peisajele
Doja, Ghindari, montane din M-ţii
Glodeni, Gorneşti, Căliman şi M-ţii
Grebenişu de Câmpie, Gurghiu, municipiul
Gurghiu, Hodac, Târgu Mureş – cu
Hodoşa, Ibăneşti, Muzeul Judeţean
Iclănzel, Ideciu de Jos, (1886), Cetatea
Livezeni, Lunca, Lunca medievală (sec. XVII),
Bradului, Mădăraş, Biserica Reformată
Măgherani, Mica, (sec. XV), Casa Pálffi
Miheşu de Câmpie, (sec. XVII), Biserica
Nadeş, Neaua, Ogra, Romano-Catolică
Papiu Ilarian, Pănet, (1728-1764), Biserica

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


81
Minoriţilor (1741-1767), balneoclimaterice
Casa Teleki (1799-1803), (Sângiorgiu de Mureş,
Biblioteca Judeţeană Ideciu, Sovata ş.a.),
ş.a. –, Sighişoara – Saschiz (Biserică
Cetatea (sec. XIV-XVII), fortificată) etc.;
Biserica din Deal (1345- Situri din patrimoniul
1515), case din sec. mondial UNESCO:
XVII-XVIII ş.a. – Reghin –, centrul istoric din oraşul
Biserica Evanghelică Sighişoara şi Biserica
(1300-1330), Muzeul fortificată din satul
Etnografic ş.a. –, Saschiz.
staţiunile balneare şi

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


82
NEAMŢ

Populaţia: 470.766 loc.; municipiu în 1968.


Densitatea medie a Numără 85.055 loc.
populaţiei: 79,8 loc./km ;
2 Structura sa etnică este
Structura etnică: români = compusă din: români =
93,4%, romi = 1,3%, ruşi- 88,9%, romi = 0,9%, ruşi-
lipoveni = 0,04% ş.a.; lipoveni = 0,06% ş.a., iar
Structura confesională: cea confesională, din:
ortodocşi = 83,2%, ortodocşi = 87,1%,
romano-catolici = 9,6%, romano-catolici = 1,6%,
penticostali = 0,3% ş.a.; adventişti de ziua a
Populaţia urbană: 36,0%; şaptea = 0,3% ş.a.;
Oraşul reşedinţă de judeţ: Alte aşezări urbane: Bicaz
Piatra-Neamţ: situat la (6.543 loc.), Roman
46°55’39” lat. N şi (5.0713), Roznov
26°22’15” long. E, în (8.593), Târgu Neamţ
Depr. Cracău-Bistriţa (18.695);
(Subc. Moldovei), 420m Comunele: Agapia,
alt., a fost atestat Alexandru cel Bun,
documentar în Bahna, Bălţăteşti, Bâra,
perioada 1387-1392, Bârgăuani, Bicaz-Chei,
menţionat ca oraş în Bicazu Ardelean,
sec. XVII şi declarat Bodeşti, Boghicea,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


83
Borca, Borleşti, Boteşti, Tămăşeni, Timişeşti,
Bozieni, Brusturi, Trifeşti, Tupilaţi,
Cândeşti, Ceahlău, Ţibucani, Urecheni,
Cordun, Costişa, Valea Ursului, Văleni,
Crăcăoani, Dămuc, Vânători-Neamţ,
Dobreni, Dochia, Zăneşti;
Doljeşti, Dragomireşti, Regiuni şi obiective
Drăgăneşti, turistice: Carpaţii
Dulceşti,Dumbrava Orientali – cu peisajele
Roşie, Farcaşa, Făurei, montane din M-ţii
Gâdinţi, Gârcina, Stânişoarei, M-ţii Bistriţei,
Gherăeşti,Ghindăoani, M-ţii Ceahlău, M-ţii
Girov, Grinţieş, Giurgeu, M-ţii Tarcău,
Grumăzeşti, Hangu, M-ţii Goşmanu (Vf.
Horia, Icuşeşti, Ion Toaca, Cascada
Creangă, Mărgineni, Duruitoarea, Cheile
Moldoveni, Negreşti, Şugăului, L. Izvorul
Oniceni, Păstrăveni, Muntelui ş.a.) –,
Pânceşti, Pângăraţi, municipiul Piatra Neamţ
Petricani, Piatra – ruinele Cetăţii
Şoimului, Pipirig, Domneşti, Biserica Sf.
Podoleni, Poiana Ioan Botezătorul (1191-
Teiului, Poienari, 1498), Muzeul de Istorie,
Răuceşti, Războieni, Muzeul de ştiinţele
Rediu, Români, Naturii, Muzeul
Ruginoasa, Sagna, Memorial Calistrat
Săbăoani, Săvineşti, Hogaş Neamţ – ruinele
Secuieni, Stăniţa, Cetăţii Neamţ, Muzeul
Ştefan cel Mare, de Istorie, Casa
Tarcău, Taşca, ,Tazlău, Veronica Micle, Muzeul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


84
Memorial Ion Creangă (1709), Muzeul de Istorie
ş.a. –, Roman – Biserica ş.a. –, rezervaţii
Episcopiei (1542-1550), Naturale, mănăstiri,
Biserica Precista (1568), schituri etc.;
Biserica Sf. Voievozi, Situri din patrimoniul
Biserica Armenească mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


85
OLT

Populaţia: 436.400 loc.; sec. XX şi declarat


Densitatea medie a municipiu în 1979.
populaţiei: 79,3 loc./km ;
2 Numără 70.293 loc.
Structura etnică: români = Structura sa etnică este
91,6%, romi = 2,1%, compusă din: români =
maghiari = 0,01% ş.a.; 86,7%, romi = 2,4%,
Structura confesională: maghiari = 0,05% ş.a.,
ortodocşi = 93,2%, iar cea confesională,
adventişti de ziua a din: ortodocşi = 88,4%,
şaptea = 0,2%, adventişti de ziua a
penticostali = 0,09% şaptea = 0,2%, romano-
ş.a.; catolici = 0,1% ş.a.;
Populaţia urbană: 39,0%; Alte aşezări urbane: Balş
Oraşul reşedinţă de judeţ: (18.164 loc.), Caracal
Slatina: situat la (30.954), Corabia
44°26’13” lat. N şi (16.441), Drăgăneşti-Olt
24°22’12” long. E, în (10.894), Piatra-Olt
Piemontul Cotmeana (6.299), Potcoava
(Pod. Getic), la 170 m (5.743), Scorniceşti
alt., a fost atestat (11.766);
documentar în 1368, Comunele: Baldovineşti,
menţionat ca oraş în Băbiciu, Bălteni, Bărăşti,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


86
Bârza, Bobiceşti, Pleşoiu, Poboru,
Brastavăţu, Brâncoveni, Priseaca, Radomireşti,
Brebeni, Bucinişu, Călui, Redea, Rotunda,
Cârlogani, Cezieni, Rusăneşti, Sâmbureşti,
Cilieni, Coloneşti, Sârbii-Măgura,
Corbu, Coteana, Scărişoara, Schitu,
Crâmpoia, Cungrea, Seaca, Slătioara,
Curtişoara, Dăneasa, Spineni, Sprâncenata,
Deveselu, Dobreţu, Stoeneşti, Stoicăneşti,
Dobrosloveni, Strejeşti, Studina,
Dobroteasa, Dobrun, Şerbăneşti, Şopârliţa,
Drăghiceni, Făgeţelu, Ştefan cel Mare,
Fălcoiu, Fărcaşele, Tătuleşti, Teslui, Tia
Găneasa, Găvăneşti, Mare, Topana, Traian,
Gârcov, Ghimpeţeni, Tufeni, Urzica, Valea
Giuvărăşti, Gostavăţu, Mare, Vădastra,
Grădinari, Grădinile, Vădăstriţa, Văleni,
Grojdibodu, Gura Vâlcele, Verguleasa,
Padinii, Ianca, Iancu Vişina, Vişina Nouă,
Jianu, Icoana, Vitomireşti, Vlădila,
Ipoteşti,Izbiceni, Voineasa, Vulpeni,
Izvoarele, Leleasca, Vultureşti;
Mărunţei, Mihăeşti, Regiuni şi obiective
Milcov, Morunglav, turistice: municipiul
Movileni, Nicolae Slatina – cu Muzeul
Titulescu, Obârşia, Judeţean, Biserica
Oboga, Oporelu, Maica Domnului (1734),
Optaşi-Măgura, Orlea, Biserica Ionaşcu (1782,
Osica de Jos, Osica de 1877) ş.a. –, Caracal –
Sus, Pârşcoveni, Perieţi, ruinele Cetăţii

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


87
domneşti, Muzeul satul neolitic), lacurile
Orăşenesc, clădirea din lunca Oltului
teatrului (1896) ş.a. –, (Slatina, Ipoteşti,
Reşca (ruinele oraşului Drăgăneşti, Frunzaru
roman Romula), ş.a.) etc.;
Drăgăneşti-Olt (Muzeul Situri din patrimoniul
Câmpiei Boianului, cu mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


88
PRAHOVA

Populaţia: 762.886 loc.; declarat municipiu în


Densitatea medie a popu- 1968. Numără 209.945
laţiei: 161,7 loc./km2; loc. Structura sa etnică
Structura etnică: români = este compusă din:
93,4%, romi = 2,3%, români = 90,6%, romi =
maghiari = 0,04% ş.a.; = 2,4%, maghiari =
Structura confesională: 0,08% ş.a., iar cea
ortodocşi = 93,2%, confesională, din:
penticostali = 0,7%, ortodocşi = 90,7%,
adventişti de ziua a penticostali = 0,4%,
şaptea = 0,5% ş.a.; romano-catolici = 0,3%
Populaţia urbană: 49,0%; ş.a.;
Oraşul reşedinţă de judeţ: Alte aşezări urbane:
Ploieşti: situat la Azuga (4.440 loc.),
44°56’24” lat. N şi Băicoi (17.981),
26°01’48” long. E, în Boldeşti-Scăeni
Câmp. Ploieştiului (11.137), Breaza
(Câmp. Română), la (15.928), Buşteni (8.894),
150 m alt., a fost atestat Câmpina (32.935),
documentar în anul Comarnic (11.970), Mizil
1503, menţionat ca (14.312), Plopeni
oraş în sec. XVII şi (7.718), Sinaia (10.410),

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


89
Slănic (6.034), Urlaţi Jugureni, Lapoş,
(10.541), Vălenii de Lipăneşti, Măgurele,
Munte (12.257); Măgureni, Măneciu,
Comunele: Adunaţi, Măneşti, Olari, Păcureţi,
Albeşti-Paleologu, Păuleşti, Plopu, Podenii
Aluniş, Apostolache, Noi, Poiana Câmpina,
Ariceştii Rahtivani, Poienarii Burchii, Poseşti,
Ariceştii Zeletin, Baba Predeal-Sărari, Proviţa
Ana, Balta Doamnei, de Jos, Proviţa de Sus,
Bălţeşti, Băneşti, Puchenii Mari, Râfov,
Bărcăneşti, Bătrâni, Salcia, Sălciile, Scorţeni,
Berceni, Bertea, Blejoi, Secăria, Sângeru, Şirna,
Boldeşti-Gradiştea, Şoimari, Şotrile,
Brazi, Brebu, Bucov, Starchiojd, Ştefeşti,
Călugăreni, Cărbuneşti, Surani, Talea, Tătaru,
Ceptura, Ceraşu, Teişani, Telega, Tinosu,
Chiojdeanca, Ciorani, Târgşoru Vechi,
Cocorăştii Mislii, Tomşani, Vadu Săpat,
Cocorăştii Colţ, Valea Călugărească,
Colceag, Cornu, Valea Doftanei,
Cosminele, Drăgăneşti, Vărbilău, Vâlcăneşti;
Drajna, Dumbrava, Regiuni şi obiective
Dumbrăveşti, Filipeştii turistice: Carpaţii
de Pădure, Filipeştii de Orientali şi Carpaţii
Târg, Fântânele, Floreşti, Meridionali – cu
Fulga, Gherghiţa, peisajele montane,
Gorgota, Gornet, glaciare şi relief rezidual
Gornet-Cricov, Gura din M-ţii Siriu, M-ţii
Vadului, Gura Vitioarei, Ciucaş, M-ţii Grohotiş,
Iordăcheanu, Izvoarele, M-ţii Baiului şi M-ţii

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


90
Bucegi (Staţiunea Câmpina (muzeele
Climaterică Cheia, memoriale: Bogdan-
Cheile Doftanei, Valea Petriceicu Hasdeu,
Prahovei – Azuga, Nicolae Grigorescu
Buşteni, Poiana ţapului, ş.a.), Staţiunea
Sinaia, Cascada Balneară Poiana
Urlătoarea ş.a.), Câmpina, Staţiunea
municipiul Ploieşti – Balneoclimaterică
Muzeul Judeţean, Slănic, lacurile sărate
Muzeul Ceasului, de la Telega ş.a.
Muzeul Memorial Ion Situri din patrimoniul
Luca Caragiale, Muzeul mondial UNESCO: -.
Petrolului ş.a. –,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


91
SATU MARE

Populaţia: 344.360 loc.; municipiu în 1968.


Densitatea medie a Numără 102.411 loc.
populaţiei: 77,9 loc./km ;
2 Structura sa etnică este
Structura etnică: români = compusă din: români =
54,6%, maghiari = 32,6% 54,2%, maghiari =
romi = 5,0%, ş.a.; 34,6%, romi = 1,2% ş.a.,
Structura confesională: iar cea confesională,
ortodocşi = 46,6%, din: ortodocşi = 44,5%,
reformaţi = 17,5%, romano-catolici =
romano-catolici = 17,2% 18,0%, reformaţi = 17,5%
ş.a.; ş.a.;
Populaţia urbană: 45,5%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Ardud (6.231 loc.),
Satu Mare: situat la Carei (21.112), Livada
47°47’24” lat. N şi 22° (6.773), Negreşti-Oaş
53’24” long. E, în Câmp. (11.867), Tăşnad
Joasă a Someşului (8.631);
(Câmp. de Vest), la 120 Comunele: Acâş, Agriş,
m alt., a fost atestat Andrid, Apa, Beltiug,
documentar în 1150, Berveni, Bixad, Bârsău,
menţionat ca oraş în Bogdand, Botiz,
1712 şi declarat Călineşti-Oaş,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


92
Cămărzana, Cămin, Puturoasa, izvoarele
Căpleni, Căuaş, Cehal, carbogazoase de la
Certeze, Ciumeşti, Bixad, Turţ-Băi ş.a.) –,
Craidorolţ, Crucişor, municipiul Satu Mare –
Culciu, Doba, Dorolţ, Muzeul Judeţean,
Foieni, Gherţa Mică, Biserica Reformată „Cu
Halmeu, Hodod, lanţuri” (1788-1807),
Homoroade, Lazuri, Biserica Romano-
Medieşu Aurit, Micula, Catolică (1786-1789 şi
Moftin, Odoreu, Oraşu 1828-1858), Palatul
Nou, Păuleşti, Petreşti, Episcopal (sec. XIX),
Pir, Pişcolt, Pomi, Turnul Pompierilor (1904;
Porumbeşti, Racşa, înalt de 45 m) ş.a. –,
Sanislău, Santău, Negreşti-Oaş (Muzeul
Săcăşeni, Săuca, Etnografic al Ţării
Socond, Supur, Tarna Oaşului), Bixad (Biserică
Mare, Terebeşti, Tiream, din 1771), Carei –
Târşolţ, Turţ, Turulung, Castelul Károly (1746-
Urziceni, Valea Vinului, 1792), Biserica Sf.
Vama, Vetiş, Viile Satu Arhangheli (sec. XVIII)
Mare; ş.a. –, Medieşu Aurit –
Regiuni şi obiective biserică în stil gotic
turistice: M-ţii Oaş şi (sec. XV), ruinele unui
M-ţii Igniş – cu relief castel (sec. XVII) ş.a.;
vulcanic, rezidual etc. Situri din patrimoniul
(Sfinxul Oaşului, Băile mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


93
SĂLAJ

Populaţia: 224.384 loc.; Numără 56.838 loc.


Densitatea medie a Structura sa etnică este
populaţiei: 58,0 loc./km ;2 compusă din: români =
Structura etnică: români = 76,4%, maghiari = 15,4%
66,1%, maghiari = şi romi = 1,4% ş.a., iar
22,3%, romi = 6,6%, ş.a.; cea confesională, din:
Structura confesională: ortodocşi = 68,3%,
ortodocşi = 61,5%, reformaţi = 13,2%,
reformaţi = 18,7%, penticostali = 3,2% ş.a.;
penticostali = 4,6% ş.a.; Alte aşezări urbane: Cehu
Populaţia urbană: 39,3%; Silvaniei (7.214 loc.),
Oraşul reşedinţă de judeţ: Jibou (10.407), Şimleu
Zalău: situat la Silvaniei (14.436);
47°11’28” lat. N şi Comunele: Agrij, Almaşu,
23°03’26” long. E, în Băbeni, Bălan, Bănişor,
D-le Silvaniei (D-le de Benesat, Bobota,
Vest), la 260 m alt., a Bocşa, Boghiş, Buciumi,
fost atestat Camăr, Carastelec,
documentar în 1246, în Chieşd, Cizer, Coşeiu,
1793 era menţionat ca Crasna, Creaca,
oraş, iar în 1979 a fost Crişeni, Cristolţ,
declarat municipiu. Cuzăplac, Dobrin,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


94
Dragu, Fildu de Jos, stil baroc) ş.a. –, Şimleul
Gâlgău, Gârbou, Silvaniei – ruinele cetăţii
Halmăşd, Hereclean, lui Sigismund Báthory
Hida, Horoatu Crasnei, (sec. XVI), Biserica
Ileanda, Ip, Letca, Romano-Catolică
Lozna, Măerişte, Marca, (1532) ş.a. –, Jibou –
Meseşenii de Jos, Mirşid, Castelul Wesseleny
Năpradea, Nuşfalău, (sec. XVIII), grădina
Pericei, Plopiş, Poiana botanică, muzeul ş.a. –,
Blenchii, Românaşi, Rus, Cehu Silvaniei – biserica
Sălăţig, Sâg, Sânmihaiu în stil gotic (sec. XVI),
Almaşului, Someş- fântâna lui Pintea (sec.
Odorhei, Surduc, XVI) ş.a. – Moigrad –,
Şamşud, Sărmăşag, aşezarea din epoca
Şimişna, Treznea, bronzului, necropola
Valcău de Jos, Vârşolţ, dacică (sec. II î.Hr.),
Zalha, Zimbor; aşezarea dacică
Regiuni şi obiective Porolissum, oraşul
turistice: peisajele roman (capitala Daciei
montane din M-ţii Plopiş Porolissensis) ş.a. –,
şi M-ţii Meseş, municipiul Almaşu – ruinele unei
Zalău – cu Muzeul de cetăţi medievale (sec.
Istorie şi Artă, Biserica XIII) ş.a.;
Ortodoxă (cu elemente Situri din patrimoniul
în stil brâncovenesc), mondial UNESCO: -.
Biserica Reformată (în

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


95
SIBIU

Populaţia: 397.322 loc.; Structura sa etnică este


Densitatea medie a compusă din: români =
populaţiei: 73,1 loc./km ;
2 88,9%, maghiari = 1,4%,
Structura etnică: români = germani = 1,0% ş.a., iar
85,1%, romi = 4,5%, cea confesională, din:
maghiari = 2,7% ş.a.; ortodocşi = 84,5%,
Structura confesională: greco-catolici = 1,5%,
ortodocşi = 83,9%, romano-catolici = 1,3%
reformaţi = 1,4%, greco- ş.a.;
catolici = 1,9% ş.a.; Alte aşezări urbane:
Populaţia urbană: 66,1%; Agnita (8.732 loc.),
Oraşul reşedinţă de judeţ: Avrig (12.815), Cisnădie
Sibiu: situat la 45°47’45” (14.282), Copşa Mică
lat. N şi 24°09’08” long. (5.404), Dumbrăveni
E, în Depr. Sibiului (7.388), Mediaş
(Depr. Transilvaniei), la (47.204), Miercurea
435 m alt., a fost atestat Sibiului (3.910), Ocna
documentar în 1191, Sibiului (3.562), Sălişte
menţionat ca oraş în (5.421), Tălmaciu
1366 şi declarat (6.905);
municipiu în 1968. Comunele: Alma, Alţâna,
Numără 147.245 loc. Apoldu de Jos, Arpaşu

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


96
de Jos, Aţel, Axente Sibiu – fortificaţiile din
Sever, Bazna, Bârghiş, sec. 13-16, Biserica
Biertan, Blăjel, Boiţa, Evanghelică (sec. XIV-
Brateiu, Brădeni, Bruiu, XV), Casa Artelor
Chirpăr, Cârţa, (1370), vechea Primărie
Cârţişoara, Cristian, (sec. XV), Biserica
Dârlos, Gura Râului, Ursulinelor (sec. XV),
Hoghilag, Iacobeni, Biserica Romano-
Jina, Laslea, Loamneş, Catolică (1726-1728),
Ludoş, Marpod, Catedrala Ortodoxă
Merghindeal, (1778 şi 1906), Palatul
Micăsasa, Mihăileni, Brukenthal (1778-1785),
Moşna, Nocrich, Orlat, Muzeul „Astra”, grădina
Păuca, Poiana Sibiului, zoologică ş.a. –,
Poplaca, Porumbacu Şelimbăr (biserica din
de Jos, Racoviţa, sec. XIII), Cisnădioara
Răşinari, Râu Sadului, (biserica evanghelică
Roşia, Sadu, Slimnic, fortificată), Staţiunea
Şeica Mare, Şeica Balneoclimaterică
Mică, Şelimbăr, Şura Ocna Sibiului, Agnita
Mare, Şura Mică, Tilişca, (cetatea fortificată,
Târnava, Turnu Roşu, Muzeul Orăşenesc ş.a.)
Valea Viilor, Vurpăr; Slimnic (cetatea
Regiuni şi obiective ţărănească), Mediaş –
turistice: Carpaţii oraşul medieval,
Meridionali – cu peisaje Biserica fortificată Sf.
montane şi relief Margareta (sec. 14-15),
glaciar în M-ţii Făgăraş, Muzeul Municipal, Casa
M-ţii Lotrului şi M-ţii Memorială Stephan
Cindrel –, municipiul Ludwig Roth ş.a. –,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


97
Dumbrăveni – Castelul Mică, Valea Viilor.
din sec. XVI ş.a. –, Biertan ş.a.) etc.;
Bazna – biserica-cetate Situri din patrimoniul
(sec. XV) şi staţiunea mondial UNESCO:
balneoclimaterică –, bisericile fortificate din
bisericile fortificate satele Biertan şi Valea
(Şeica Mare, Şeica Viilor.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


98
SUCEAVA

Populaţia: 634.810 loc.; municipiu în 1968.


Densitatea medie a Numără 92.121 loc.
populaţiei: 74,3 loc./km ;
2 Structura sa etnică este
Structura etnică: români = compusă din: români =
92,6%, romi = 1,9%, ruşi- 91,3%, romi = 0,6%,
lipoveni = 0,2% ş.a.; ucraineni = 0,2% ş.a., iar
Structura confesională: cea confesională, din:
ortodocşi = 83,9%, ortodocşi = 83,9%,
penticostali = 7,5%, penticostali = 4,1%,
romano-catolici = 1,1% romano-catolici = 1,6%
ş.a.; ş.a.;
Populaţia urbană: 41,2%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Broşteni (5.506 loc.),
Suceava: situat la Cajvana (6.901),
47°39’05” lat. N şi Câmpulung
26°15’20” long. E, în Moldovenesc (16.722),
Cul. Sucevei (Pod. Dolhasca (10.298),
Moldovei), la 300 m alt., Fălticeni (25.723), Frasin
a fost atestat (5.876), Gura Humorului
documentar în 1388, (13.667), Liteni (9.596),
menţionat ca oraş în Milişăuţi (5.005),
sec. XV şi declarat Rădăuţi (23.822),

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


99
Salcea (9.015), Siret Horodnic de Jos,
(7.976), Solca (9.015), Horodnic de Sus,
Vatra Dornei (14.429), Horodniceni, Iacobeni,
Vicovu de Sus (13.308); Iaslovăţ, Ilişeşti, Ipoteşti,
Comunele: Adâncata, Izvoarele Sucevei,
Arbore, Baia, Marginea, Mălini,
Bălăceana, Bălcăuţi, Mănăstirea Humorului,
Berchişeşti, Bilca, Mitocu Dragomirnei,
Bogdăneşti, Boroaia, Moara, Moldova-Suliţa,
Bosanci, Botoşana, Moldoviţa, Muşeniţa,
Breaza, Brodina, Ostra, Panaci,
Buneşti, Burla, Cacica, Păltinoasa, Pătrăuţi,
Calafindeşti, Capu Pârteştii de Jos, Poiana
Câmpului, Cârlibaba, Stampei, Poieni-Solca,
Ciocăneşti, Ciprian Pojorâta, Preuteşti,
Porumbescu, Putna, Rădăşeni,
Comăneşti, Cornu Râşca, Sadova, Satu
Luncii, Coşna, Crucea, Mare, Siminicea,
Dărmăneşti, Dolheşti, Slatina, Straja, Stroieşti,
Dorna-Arini, Dorna Stulpicani, Suceviţa,
Candrenilor, Dorneşti, Şaru Dornei, Scheia,
Drăgoieşti, Drăguşeni, Şerbăuţi, Todireşti,
Dumbrăveni, Fântâna Udeşti, Ulma, Vadu
Mare, Fântânele, Moldovei, Valea
Forăşti, Frătăuţii Noi, Moldovei, Vama, Vatra
Frătăuţii Vechi, Moldoviţei, Vereşti,
Frumosu, Fundu Vicovu de Jos, Voitinel,
Moldovei, Gălăneşti, Volovăţ, Vultureşti,
Grămeşti, Grăniceşti, Zamostea, Zvoriştea;
Hănţeşti, Hârtop,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


100
Regiuni şi obiective (1359-1365), Muzeul
turistice: Carpaţii Tehnicii Populare
Orientali – cu peisajele Bucovinene, centrul de
montane din M-ţii ceramică smălţuită –,
Maramureş, Ob. localitatea Ciprian
Bucovinei, M-ţii Porumbescu (Casa
Căliman, M-ţii Bistriţei, Memorială şi Muzeul
M-ţii Giumalău, M-ţii Ciprian Porumbescu),
Rarău şi M-ţii Vatra Dornei – muzeul,
Stânişoarei, municipiul stabilimentul balnear
Suceava – ruinele (sec. 1845), parcul cu
Cetăţii de Scaun, rezervaţie dendrolo-
Biserica Sf. Gheorghe gică) –, bisericile
(1514-1522), Biserica Sf. Arbore, Voroneţ,
Dumitru (1534-1535), Suceviţa etc.;
Mănăstirea fortificată Situri din patrimoniul
Zamca (1551-1612), mondial UNESCO:.
Hanul Domnesc (sec. Codrul secular Slătioara
XVI-XVIII), Muzeul de Arbore şi bisericile
Istorie ş.a. –, Staţiunea Arbore, Humor,
Balneoclimaterică Moldoviţa, Pătrăuţi,
Cacica, Rădăuţi –, Probota, Suceava,
Biserica Sf. Nicolae Voroneţ, Suceviţa.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


101
TELEORMAN

Populaţia: 380.123 loc.; 1979. Numără 45.434


Densitatea medie a loc. Structura sa etnică
populaţiei: 65,6 loc./km ;
2 este compusă din:
Structura etnică: români = români = 88,1%, romi =
91,0%, romi = 2,1%, turci 1,9% ş.a., iar cea
= 0,007% ş.a.; confesională, din:
Structura confesională: ortodocşi = 88,9%,
ortodocşi = 91,6%, adventişti de ziua a
adventişti de ziua a şaptea = 0,5%, baptişti
şaptea = 1,0%, creştini = 0,1% ş.a.;
după Evanghelie = 0,1% Alte aşezări urbane:
ş.a.; Roşiori de Vede (27.416
Populaţia urbană: 32,4%; loc.), Turnu Măgurele
Oraşul reşedinţă de judeţ: (24.772), Videle
Alexandria: situat la (11.508), Zimnicea
43°58′ lat. N şi 25°20′ (14.058);
long. E, în Câmp. Comunele: Băbăiţa,
Boianului (Câmp. Balaci, Beciu, Beuca,
Română), la 45 m alt., a Blejeşti, Bogdana,
fost înfiinţat în anul Botoroaga, Bragadiru,
1834, declarat oraş în Brânceni, Bujoreni,
1840 şi municipiu în Bujoru, Buzescu,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


102
Călineşti, Călmăţuiu, Sfinţeşti, Siliştea, Siliştea
Călmăţuiu de Sus, Gumeşti, Slobozia
Cervenia, Ciolăneşti, Mândra, Smârdioasa,
Ciuperceni, Conţeşti, Stejaru, Ştorobăneasa,
Cosmeşti, Crângu, Suhaia, Talpa, Tătărăştii
Crevenicu, Crângeni, de Jos, Tătărăştii de Sus,
Dideşti, Dobroteşti, Ţigăneşti, Traian,
Dracea, Drăcşenei, Trivalea-Moşteni,
Drăgăneşti de Vede, Troianul, Uda-
Drăgăneşti-Vlaşca, Clocociov, Vârtoape,
Fântânele, Frăsinet, Vedea, Viişoara,
Frumoasa, Furculeşti, Vităneşti, Zâmbreasca;
Gălăteni, Gratia, Islaz, Regiuni şi obiective
Izvoarele, Lisa, Liţa, turistice: municipiul
Lunca, Măgura, Alexandria – cu Muzeul
Măldăeni, Mârzăneşti, de Istorie, Catedrala
Mavrodin, Mereni, (1835-1898), Monu-
Moşteni, Nanov, mentul Eroilor ş.a. –,
Năsturelu, Necşeşti, Turnu Măgurele –
Nenciuleşti, Olteni, cetatea romană Turris
Orbeasca, Peretu, (sec. II d.Hr.), peste
Piatra, Pietroşani, Plopii- care se găsesc ruinele
Slăviteşti, Plosca, Poeni, cetăţii lui Constantin
Poroschia, Purani, cel Mare (sec. IV),
Putineiu, Rădoieşti, cetatea medievală
Răsmireşti, Săceni, Turnu sau Nicopolea
Saelele, Salcia, Sârbeni, Mică (1386-1395),
Scrioaştea, Scurtu Muzeul Orăşenesc,
Mare, Seaca, statuia lui Mircea cel
Segarcea-Vale, Bătrân ş.a. –, Izlaz

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


103
(monumentul începerii „Răscoala ţăranilor de
Revoluţiei de la 1848), la 1907), Frăsinet (culă),
Zimnicea – aşezarea Balaci (biserica din
dacică de tip dava 1684), Dudu
(sec. IV-I î.Hr.), (Mănăstirea Plăviceni-
Monumentul Eroului Aluniş) ş.a.;
Necunoscut –, Roşiorii Situri din patrimoniul
de Vede (Muzeul mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


104
TIMIŞ

Populaţia: 683.540 loc.; Numără 319.279 loc.


Densitatea medie a Structura sa etnică este
populaţiei: 78,5 loc./km ;2 compusă din: români =
Structura etnică: români = 81,3%, maghiari = 4,8%,
80,5%, maghiari = 5,1%, romi = 0,6% ş.a., iar cea
romi = 2,1% ş.a.; confesională, din:
Structura confesională: ortodocşi = 74,9%,
ortodocşi = 74,2%, romano-catolici = 7,1%,
romano-catolici = 7,9%, reformaţi = 1,3% ş.a.;
penticostali = 3,8% ş.a.; Alte aşezări urbane: Buziaş
Populaţia urbană: 61,7%; (7.023 loc.), Ciacova
Oraşul reşedinţă de judeţ: (5.348), Deta (6.260),
Timişoara: situat la Făget (6.761), Gătaia
45°44’58” lat. N şi (5.861), Jimbolia
21°13’38” long. E, în (10.808), Lugoj (40.361),
Câmp. Timişului (Câmp. Recaş (8.336),
de Vest), la 94 m alt., a Sânnicolau Mare
fost atestat docu- (12.312);
mentar in anul 1212, Comunele: Balinţ, Banloc,
menţionat ca oraş în Bara, Beba Veche,
1342 şi declarat Becicherecu Mic,
municipiu în 1968. Belinţ, Bethausen, Biled,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


105
Birda, Bârna, Bogda, Saravale, Satchinez,
Boldur, Brestovăţ, Săcălaz, Secaş,
Bucovăţ, Cărpiniş, Sânandrei, Sânmihaiu
Cenad, Cenei, Român, Sânpetru Mare,
Checea, Chevereşu Şag, Şandra, Ştiuca,
Mare, Comloşu Mare, Teremia Mare, Tomeşti,
Coşteiu, Criciova, Tomnatic, Topolovăţu
Curtea, Darova, Denta, Mare, Tormac, Traian
Dudeştii Noi, Dudeştii Vuia, Uivar, Valcani,
Vechi, Dumbrava, Variaş, Victor Vlad
Dumbrăviţa, Fibiş, Delamarina, Voiteg;
Fârdea, Foeni, Regiuni şi obiective
Gavojdia, Ghilad, turistice: municipiul
Ghiroda, Ghizela, Timişoara – cu Muzeul
Giarmata, Giera, Giroc, Banatului (sec. XIX),
Giulvăz, Gottlob, Iecea Muzeul Satului
Mare, Jamu Mare, Bănăţean, Bastionul
Jebel, Lenauheim, Cetăţii, Casa Mercy
Liebling, Livezile, Lovrin, (sec. XVIII), Palatul
Margina, Maşloc, Dicasterial (1850-1854),
Mănăştiur, Moraviţa, Catedrala Romano-
Moşniţa Nouă, Nădrag, Catolică (1736-1754),
Niţchidorf, Ohaba Palatul Episcopal (sec.
Lungă, Orţişoara, XVIII), clădirea Teatrului
Otelec, Parţa, Naţional şi a Operei
Pădureni, Peciu Nou (1872-1874), Catedrala
,Periam, Pesac, Mitropoliei Banatului
Pietroasa, Pişchia, (1936-1946), Canalul
Racoviţa, Remetea Bega ş.a. –, Lugoj –
Mare, Sacoşu Turcesc, Muzeul Orăşenesc,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


106
Turnul-clopotniţă (rezervaţia ornitolo-
(1728), Monumentul gică), Jimbolia (Palatul
Unirii ş.a. –, Buziaş din sec. XIX), satul
(staţiunea balneocli- Charlottenburg (sau
materică din 1819), Şarlota), M-ţii Poiana
Surduc (Muzeul Ruscăi (Popasul Turistic
Memorial Traian Vuia), „Padeşu”) ş.a.;
Sânicolau Mare Situri din patrimoniul
(muzeul şi biserici din mondial UNESCO: -.
sec. XVII-XIX), Satchinez

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


107
TULCEA

Populaţia: 213.083 loc.; în sec. XIV şi declarat


Densitatea medie a municipiu în 1968.
populaţiei: 25,2 loc./km ;2 Numără. Numără
Structura etnică: români = 73.707 loc. Structura sa
84,7%, ruşi-lipoveni = etnică este compusă
4,8%, turci = 1,6% ş.a.; din: români = 83,3%,
Structura confesională: ruşi-lipoveni = 2,3%, romi
ortodocşi = 86,9%, = 1,2% ş.a., iar cea
creştini de rit vechi = confesională, din:
4,12%, musulmani = 1,5% ortodocşi = 85,9%,
ş.a.; musulmani = 1,3%,
Populaţia urbană: 46,7%; creştini de rit vechi =
Oraşul reşedinţă de judeţ: 1,2% ş.a.;
Tulcea: situat la Alte aşezări urbane:
45°11’24” lat. N şi Babadag (8.940 loc.),
28°48’00” long. E, în Isaccea (5.026), Măcin
Glacisul Nord (8.245), Sulina (3.663);
Dobrogean (Pod. Comunele: Baia, Beidaud,
Dobrogei), la 40 m alt., Beştepe, C.A. Rosetti,
a fost atestat Carcaliu, Casimcea,
documentar în sec. III Ceamurlia de Jos,
î.Hr., menţionat ca oraş Ceatalchioi, Cerna,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


108
Chilia Veche, Independenţei ş.a. –
Ciucurova, Crişan, ruinele cetăţilor
Dăeni, Dorobanţu, romane şi/sau bizantine
Frecăţei, Greci, Grindu, de la Măcin (Arubium),
Hamcearca, Horia, I.C. Garvăn (Dinogeţia),
Brătianu, Izvoarele, Isaccea (Noviodunum),
Jijila, Jurilovca, Murighiol (Halmyris),
Luncaviţa, Mahmudia, Jurilovca (Argamum),
Maliuc, Mihai Bravu, Enisala ş.a., Delta
Mihail Kogălniceanu, Dunării (lacurile
Murighiol, Nalbant, Furtuna, Păpădia,
Niculiţel, Nufăru, Ostrov, Matiţa, Gorgova ş.a.,
Pardina, Peceneaga, grindurile Caraorman,
Sarichioi, Sfântu Letea ş.a., localităţile
Gheorghe, Slava Sulina – farul vechi, din
Cercheză, Smârdan, 1802, Palatul
Somova, Stejaru, Administraţiei Fluviale
Topolog, Turcoaia, ş.a. – Maliuc, Crişan,
Valea Nucarilor, Valea C.A. Rosetti ş.a.),
Teilor, Văcăreni; Complexul lagunar
Regiuni şi obiective Razim-Sinoie, M-ţii
turistice: municipiul Măcin, Mănăstirea
Tulcea – cu Centrul Cocoşu (1833),
Muzeal Ecoturistic Mănăstirea Celic-Dere
„Delta Dunării”, (1840) ş.a.
Catedrala Sf. Nicolae Situri din patrimoniul
(1865), Palatul Paşalelor mondial UNESCO:
(1870), Primăria Veche Rezervaţia Biosferei
(1870-1872), Geamia Delta Dunării.
Azzizzie, Monumentul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


109
VASLUI

Populaţia: 395.499 loc.; municipiu în 1979.


Densitatea medie a Numără 55.407 loc.
populaţiei: 74,3 loc./km ; 2 Structura sa etnică este
Structura etnică: români = alcătuită din: români =
92,1%, romi = 1,4%, ruşi- 89,2%, romi = 1,4%, ruşi-
lipoveni = 0,02% ş.a.; lipoveni = 0,06% ş.a., iar
Structura confesională: structura confesională,
ortodocşi = 90,1%, din: ortodocşi = 88,5%,
romano-catolici = 1,2%, romano-catolici = 4,8%,
penticostali = 1,0% ş.a.; penticostali = 0,2% ş.a.;
Populaţia urbană: 38,6%; Alte aşezări urbane:
Oraşul reşedinţă de judeţ: Bârlad (55.837 loc.),
Vaslui: situat la Huşi (26.266), Murgeni
46°38’18” lat. N şi (7.119), Negreşti (8.380);
27°43’45” long. E, în Comunele: Albeşti,
Pod. Central Alexandru Vlahuţă,
Moldovenesc (Pod. Arsura, Băcani, Băceşti,
Moldovei), la 130 m alt., Bălteni, Banca,
a fost atestat Berezeni, Blăgeşti,
documentar în 1375, Bogdana, Bogdăneşti,
menţionat ca oraş în Bogdăniţa, Boţeşti,
1435 şi, declarat Buneşti-Avereşti,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


110
Ciocani, Codăeşti, Vinderei, Voineşti,
Coroieşti, Costeşti, Vultureşti, Vutcani,
Cozmeşti, Creţeşti, Zăpodeni, Zorleni;
Dăneşti, Deleni, Deleşti, Regiuni şi obiective
Dimitrie Cantemir, turistice: municipiul
Dodeşti, Dragomireşti, Vaslui – cu Biserica Sf.
Drânceni, Duda- Ion (1820), Muzeul
Epureni, Dumeşti, Judeţean, Mausoleul lui
Epureni, Fălciu, Fereşti, Peneş Curcanul, statuia
Fruntişeni, Găgeşti, lui Ştefan cel Mare,
Gârceni, Ghergheşti, parcul oraşului (cu
Griviţa, Hoceni, Iana, busturi ale unor
Ibăneşti, Ivăneşti, Iveşti, personalităţi) ş.a. –,
Laza, Lipovăţ, Lunca Bârlad – Muzeul „Vasile
Banului, Măluşteni, Pârvan”, Biserica Sf.
Micleşti, Muntenii de Gheorghe (1636),
Jos, Muntenii de Sus, Biserica Sf. Dumitru
Olteneşti, Oşeşti, (1636), Grădina Publică
Pădureni, Perieni, (cu grup statuar) ş.a. –,
Pochidia, Pogana, Huşi – urmele Curţii
Pogoneşti, Poieneşti, Domneşti, Palatul
Puieşti, Pungeşti, Episcopal (1782),
Puşcaşi, Rafaila, Biserica Episcopiei
Rebricea, Roşieşti, (1592, 1793 şi 1910),
Soleşti, Stănileşti, Ştefan Muzeul „Dimitrie
cel Mare, Şuletea, Cantemir” statuia
Tăcuta, Tanacu, domnitorului Al. I. Cuza
Tătărăni, Todireşti, ş.a. –, Arsura – cetatea
Tutova, Văleni, traco-getică (sec. IV
Vetrişoaia, Viişoara, î.Hr.) –, Soleşti (Castelul

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


111
Rosetti-Solescu, rea din 1692), Gârceni
pădurea de stejari (Mănăstirea Mălineşti,
seculari), Floreşti din 1826), Codăeşti
(mănăstirea din 1590), (Mănăstirea Stefan cel
Zorleşti (mănăstirea Mere şi Sfânt) ş.a.
atestată în 1602), Situri din patrimoniul
Grumezoaia (mănăsti- mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


112
VÂLCEA

Populaţia: 371.714 loc.; declarat municipiu în


Densitatea medie a anul 1968. Numără
populaţiei: 64,4 loc./km ;
2 98.776 loc. Structura sa
Structura etnică: români = etnică este compusă
93,5%, romi = 1,8%, din: români = 91,9%,
maghiari = 0,05% ş.a.; romi = 1,3%, maghiari =
Structura confesională: 0,1% ş.a., iar cea
ortodocşi = 94,6%, confesională, din:
adventişti de ziua a ortodocşi = 92,0%,
şaptea = 0,2%, adventişti de ziua a
penticostali = 0,2% ş.a.; şaptea = 0,3%, romano-
Populaţia urbană: 44,2%; catolici = 0,3% ş.a.;
Oraşul reşedinţă de judeţ: Alte aşezări urbane:
Râmnicu Vâlcea: situat Băbeni (8.451 loc.),
la 45°06’17” lat. N şi Băile Govora (2.449),
24°22’32” long. E, în Băile Olăneşti (4.186),
Subc. Vâlcii (Subc. Bălceşti (4.864), Berbeşti
Getici), la 250 m alt., a (4.836), Brezoi (6.022),
fost atestat Călimăneşti (7.622),
documentar în anul Drăgăşani (17.871),
1370, menţionat ca Horezu (6.263), Ocnele
oraş din 1389 şi Mari (3.309);

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


113
Comunele: Alunu, Şirineasa, Slătioara,
Amărăşti, Bărbăteşti, Stăneşti, Ştefăneşti,
Berislăveşti, Boişoara, Stoeneşti, Stoileşti,
Budeşti, Bujoreni, Stroeşti, Şuşani, Suteşti,
Buneşti, Câineni, Tetoiu, Titeşti, Tomşani,
Cernişoara, Copăceni, Vaideeni, Valea Mare,
Costeşti, Creţeni, Vlădeşti, Voiceşti,
Dăeşti, Dănicei, Voineasa, Zătreni;
Diculeşti, Drăgoeşti, Regiuni şi obiective
Fârtăţeşti, Făureşti, turistice: Carpaţii
Frânceşti, Galicea, Meridionali – cu
Ghioroiu, Glăvile, peisajele montane,
Goleşti, Grădiştea, glaciare etc. din M-ţii
Guşoeni, Ioneşti, Făgăraş, M-ţii Lotrului,
Lăcusteni, Lădeşti, M-ţii Căpăţânii, M-ţii
Laloşu, Lăpuşata, Livezi, Cozia şi Depr. Loviştei
Lungeşti, Măciuca, (Def. Oltului, Staţiunea
Mădulari, Mălaia, Climaterică Voineasa,
Măldăreşti, Mateeşti, L. Vidra, Cataractele
Mihăeşti, Milcoiu, Lotrului, L. Petrimanu,
Mitrofani, Muereasca, Def. Latoriţei, L. Malaia,
Nicolae Bălcescu, Staţiunea Climaterică
Olanu, Orleşti, Oteşani, Brezoi, relieful carstic
Păuşeşti, Păuşeşti- din Vânturariţa-Buila
Măglaşi, Perişani, ş.a.) –, municipiul
Pesceana, Pietrari, Râmnicu Vâlcea –
Popeşti, Prundeni, Muzeul Judeţean,
Racoviţa, Roeşti, Roşiile, Muzeul Memorial Anton
Runcu, Sălătrucel, Pann, Biserica Sf.
Scundu, Sineşti, Paraschiva (1562-1564

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


114
şi 1587), Biserica Toţi „Dintr-un lemn”, Bistriţa,
Sfinţii (1762-1765), Arnota, Hurezi ş.a.,
statuia lui Mircea cel Drăgăşani – castrul
Bătrân, Parcul Zăvoi ş.a. roman Rusidava,
–, com. Gorganu statuia lui Tudor
(Rezervaţia „Piramidele Vladimirescu, Casa
de pământ”), staţiunile Memorială Gib
balneoclimaterice Mihăilescu etc.;
Olăneşti (sec. XIX), Situri din patrimoniul
Ocnele Mari ş.a., mondial UNESCO:
mănăstirile Cozia, pădurea Lotrişor,
Govora (sec. XV), Mănăstirea Hurezi.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


115
VRANCEA

Populaţia: 340.310 loc.; oraş din sec. XV şi


Densitatea medie a declarat municipiu în
populaţiei: 69,9 loc./km ;2 1968. Numără 79.315
Structura etnică: români = loc. Structura sa etnică
90,6%, romi = 3,5%, este compusă din:
maghiari = 0,01% ş.a.; români = 89,9%, romi =
Structura confesională: 1,2%, maghiari = 0,04%
ortodocşi = 90,2%, ş.a., iar cea
penticostali = 1,7%, confesională, din:
romano-catolici = 1,2% ortodocşi = 89,7%,
ş.a.; romano-catolici = 0,5%,
Populaţia urbană: 36,1%; creştini după
Oraşul reşedinţă de judeţ: Evanghelie = 0,2% ş.a.;
Focşani: situat la Alte aşezări urbane: Adjud
45°41’60” lat. N şi (16.045 loc.), Mărăşeşti
27°10’47” long. E, în (10.671), Odobeşti
Câmp. Piemontană a (9.364), Panciu (7.664);
Râmnicului (Câmp. Comunele: Andreiaşu de
Română), la 55 m alt., a Jos, Băleşti, Bârseşti,
fost atestat Bilieşti, Bogheşti,
documentar în anul Boloteşti, Bordeşti,
1482, menţionat ca Broşteni,

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


116
Câmpineanca, Vizantea-Livezi,
Câmpuri, Cârligele, Vrâncioaia, Vulturu;
Chiojdeni, Corbiţa, Regiuni şi obiective
Coteşti, Dumbrăveni, turistice: municipiul
Dumitreşti, Fitioneşti, Focşani – cu Muzeul
Garoafa, Goleşti, Vrancei, Biserica Sf.
Gologanu, Gugeşti, Ioan Botezătorul (1661),
Gura Caliţei, Homocea, Biserica fostei mănăstiri
Jariştea, Jitia, Precista (1716), Biserica
Măicăneşti, Mera, Domnească (1785),
Milcovul, Moviliţa, teatrul, Ateneul
Năneşti, Năruja, Popular, Monumentul
Negrileşti, Nereju, Independenţei,
Nistoreşti, Obrejiţa, Monumentul Unirii ş.a. –,
Paltin, Păuleşti, Odobeşti (beciul
Păuneşti, Ploscuţeni, domnesc şi biserica din
Poiana Cristei, Popeşti, sec. XVIII) –, Soveja –
Pufeşti, Răcoasa, Muzeul savantului
Răstoaca, Reghiu, Simion Mehedinţi,
Rugineşti, Sihlea, staţiunea balneoclima-
Slobozia Bradului, terică, mănăstirea de
Slobozia Ciorăşti, la 1645 –, Panciu
Soveja, Spulber, (Muzeul Viticulturii),
Străoane, Suraia, Mărăşti (Mausoleul,
Tâmboeşti, Tănăsoaia, ridicat în amintirea
Tătăranu, Tulnici, Ţifeşti, luptelor din războiul de
Urecheşti, Valea Sării, la 1917) –, Andreiaşu de
Vânători, Vârteşcoiu, Jos („Focul Viu”), Adjud
Vidra, Vintileasca, (Muzeul Orăşenesc),
Carpaţii Orientali – cu

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


117
peisajele montane din Lepşii şi M-ţii Zboina
M-ţii Vrancei (Cl. Neagră) etc.;
Lăcăuţi, M-ţii Zboina Situri din patrimoniul
Frumoasă, M-ţii Furu, Cl. mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


118
ANEXĂ

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


119
BUCUREŞTI

Populaţia: 1.883.425 loc.; Palatul Voievodal,


Densitatea medie a popu- Muzeul Naţional de
laţiei: 8260,6 loc./km2; Artă al României,
Structura etnică: români = Muzeul Satului şi de
85,9%, romi = 1,2%, Artă Populară, Muzeul
maghiari = 0,1% ş.a.; de Istorie Naturală
Structura confesională: „Grigore Antipa”,
ortodocşi = 84,3%, Muzeul Naţional Militar
romano-catolici = 1,1%, „Regele Ferdinand I”,
musulmani = 0,4% ş.a.; Muzeul Naţional al
Populaţia urbană: 100%; Ţăranului Român,
Regiuni şi obiective Muzeul de Geologie,
turistice: Palatul Palatul Cotroceni
Parlamentului, clădirea (1893), Biserica Sf.
Universităţii (1864), Apostoli (sec. XVII),
Teatrul Naţional, Biserica Patriarhiei,
Ateneul Român (1886- Biserica Sf. Gheorghe
1888), Muzeul Naţional Nou (sec. XVII), Biserica
de Istorie al României, Creţulescu (1720-1722),
Muzeul de Istorie al Biserica Stavropoleos
Municipiului Bucureşti, (1724), Biserica Radu
Muzeul Curtea Veche şi Vodă (1613-1614),

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


120
Clădirea Academiei (1884), Grădina
Române (sec. XVIII), Zoologică, Parcul
Hanul lui Manuc (1808), Herăstrău (1936), Parcul
Palatul Ştirbei (1835), Tineretului (1974),
Banca Naţională Complexul Naţional
(1885), Palatul Justiţiei Sportiv „Sala
(1890-1895), Palatul Polivalentă”, Stadionul
C.E.C.-ului (1896-1900), Naţional, Complexul
Foişorul de Foc, Casa Expoziţional Romexpo
Presei Libere, Parcul ş.a.
Cişmigiu (sec. XIX), Situri din patrimoniul
Grădina Botanică mondial UNESCO: -.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


121
BIBLIOGRAFIE
Anghel Gh.: Cetăţi medievale din Transilvanie, Edit. Meridiane,
Bucureşti, 1973.
Buza M., Badea L., Dragomirescu Ş. (coord.): Dicţionar
geografic al României, vol. I, Literele A-L, Edit. Academiei
Române, Bucureşti, 2008.
Buza M., Badea L., Dragomirescu Ş. (coord.): Dicţionar
geografic al României, vol. II, Literele M-Z, Edit.
Academiei Române, Bucureşti, 2009.
Cocean P.: Geografia turismului Românesc, Edit. Focul Viu,
Cluj-Napoca, 1997.
Cucu V., Ştefan M.: România. Ghid atlas al monumentelor
istorice, Edit. Sport-Turism, Bucureşti, 1974.
Dumitrescu M., Mărculeţ I.: România – hartă generală, Edit.
Digital Docu Print, Târgu Mureş, 2017.
Ielenicz M.: Dealurile şi podişurile României, Universitatea
Creştină „Dimitrie Cantemir”, Sibiu, 1996.
Ielenicz M., Comănescu Laura: România. Potenţialul turistic,
Edit. Universitară, Bucureşti, 2006.
Mărculeţ I. (coord.): Dicţionarul aşezărilor urbane din România,
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-14631-
8, Bucureşti, 2013.
Mărculeţ I. (coord.): Oraşele României. Mic dicţionar geografic
şcolar, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-
19093-9, Bucureşti, 2015.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeţ V.:
Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit.
Meronia, Bucureşti, 2010.
Mândruţ O.: Atlas de geografie a României, Edit. Corint,
Bucureşti, 2008.
Stan Magda: România. Ghid turistic şi istoric, Edit. Niculescu,
Bucureşti, 2007.

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


122
Szepesi Manuela, Szepesi Al., Dumitrescu M., Cruceru N.:
Geografia oraşului Bucureşti. Suport de curs, Edit. CD
Press, Bucureşti, 2011.
***Enciclopedia geografică a României, Edit. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
***Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Edit. Academiei
Române, Bucureşti, 1983.
***Geografia României, vol. III, Carpaţii Româneşti şi
Depresiunea Transilvaniei, Edit. Academiei Române,
Bucureşti, 1987.
***Geografia României, vol. IV, Dealurile şi Câmpia Banatului şi
Crişanei, Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii, Piemontul Getic,
Podişul Moldovei, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1992.
***Geografia României, vol. V, Câmpia Română, Dunărea,
Podişul Dobrogei şi Litoralul românesc al Mării Negre,
Platforma Continentală, Edit. Academiei Române,
Bucureşti, 2005.
***Judeţele Patriei, întreaga colecţie, Edit. Academiei R. S.
România, Bucureşti.
***Judeţele României, întreaga colecţie, Edit. Sport-Turism,
Bucureşti.
***Recensământul populaţiei din anul 2011 (Tabelul 8.
Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe,
comune; Tabelul 13. Populaţia stabilă după religie –
judeţe, municipii, oraşe, comune.), Institutul Naţional de
Statistică a României, 2013.
***Wikipedia.ro.

JUDEŢELE ROMÂNIEI
Vol. II
ASPECTE DE GEOGRAFIE UMANĂ
Coordonator: prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ
ISBN 978-973-0-26935-2
Bucureşti – 2018

Judeţele României, Vol. II, Aspecte de geografie umană


123