Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Colegiul Tehnic Mătăsari

PROIECT
DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVELUL III

Profesor coordonator: Elevă:

Stoichescu Irina Gârjoabă Aneta
Clasa: a XII – a E
Profil: servicii

-2OO8-
 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului
Colegiul Tehnic Mătăsari

CONTABILITATEA
OPERAŢIUNILOR
DE MAJORARE ŞI
DIMINUARE A
CAPITALULUI SOCIAL ŞI
STRUCTURA
ORGANIZATORICĂ A
„ E.M. JILŢ”
 -2008-

--

ARGUMENT
CAPITOLUL I- Scurt istoric despre societate.......................1
- Structura organizatorică a societăţii......................3
- Obiectul de activitate al E.M. JILŢ........................5

CAPITOLUL II- Contabilitatea operaţiunilor de majorare

şi diminuare a capitalului social ............................................7
2.1.Contabilitatea capitalului social…………………7
2.2.Contabilitatea operaţiilor asupra capitalului
social………………………………………………8
2.2.1.Contabilitatea operaţiilor privind creşterea
capitalului social…………………………………...9
2.2.2.Contabilitatea operaţiilor privind reducerea
capitalului social…………………………………...9
2.2.3.Contabilitatea operaţiilor privind
reducerea capitalului social ...................................11
2.3.Contabilitatea primelor legate de capital……...13

CAPITOLUL III- Monografie contabilă…………………14

BIBLIOGRAFIE
CONCLUZIE
ANEXE
 Scurt istoric despre societate

Nimeni nu prevedea între anii 1916-1917, când trupele

germane de ocupaţie au extras de la Rovinari aproximativ 1. 000
tone de lignit că aceasta zonă va devenii peste ani una dintre cele
mai mari si profitabile întreprinderi de lignit din ţară. Nici chiar
atunci când în 1921 a luat fiinţă Societatea Anonimă Tehnică
Minieră care de astfel s-a desfiinţat în 1929, nu se întrevedea ce
viitor va avea extragerea cărbunelui din zonă. Abia în 1959 s –au
reluat lucrările prin înfiinţarea Întreprinderii pentru exploatarea
lignitului brun din cuprinsul judeţului Gorj sub denumirea Lignitul.
La început a funcţionat ca secţie a Combustibilului Gorj,
având ca angajaţi 60 muncitori plătiţi cu ziua.
În 30 martie 1950 soseau la TG-JIU primele tone de lignit de
la Rovinari, transportate cu căruţele, iar mai târziu cu
autocamioanele.
Anul 1955 a marcat deschiderea primei cariere de lignit din
perimetrul Rovinari – Balta Unchiaşului - excavarea făcându-se în
blocuri cu înălţimi de 10 m, cu excavatoare cu cupa de 1-3 cm.
Peste numai un an, în 1956, au fost aduse utilaje de mare
randament pentru acel timp: excavatoare, screpere cu cupa de 6 cm,
tractoare, dragline păşitoare , elinde, sondeze, gredere, betoniere,
benzi RTV, camioane basculante.
În Balta Unchiaşului – prima carieră de lignit din ţară - au fost
experimentate, rând pe rând, mai multe utilaje de excavat, fapt ce i-
a conferit un puternic caracter de cercetare aplicativă oferind datele
necesare deschiderii altor cariere din bazin.
 Cercetările geologice întreprinse în perioada 1956-1960 şi în
următorii ani au localizat o rezervă exploatabilă de lignit de
aproximativ 3 miliarde de tone , în trei mari bazine: bazinul Jiului
-1-
- Rovinari, bazinul Motrului şi bazinul Jilţ.
Odată cu proiectarea şi realizarea termocentralelor pe cărbune
inferior – primele grupuri de 200 MW la Işalniţa în 1965, la
Rogojelu (1970, grup de 220 MW ) şi turceni(1977, primul grup de
330 MW), a transformat cărbunele extras din bazinul minier al
Olteniei în lumină.
După 1960, odata cu punerea în funcţiune a termocentralelor pe
cărbune, cererea de lignit a crescut, iar pentru asigurarea acestei
cereri a fost necesară dezvoltarea minelor existente şi deschiderea
de noi zăcăminte în zona Olteniei.
Gorjul a devenit în anii 1980- 1990 principalul pol energetic al
ţării.
Anul de vârf al producţiei de lignit din Oltenia a fost 1989,
când s-au extras peste peste 31 de milioane de tone - întreprinderea
cea mai prolifică de-a lungul timpului fiind E.M. Rovinari, care
prin cele 4 cariere mari care ii aparţin(Gârla, Tismana I, Tismana II
şi Rovinari Est) au extras peste 160 milioane tone de cărbune în
perioada 1967-1997.
În anul 1997 s-a subvenţionat de la bugetul produsului lignit
doar în proporţie de 0,8%, iar începând cu anul 1998, produsul
realizat de C.N.L. Oltenia a fost exclus de la subvenţionare.
 -2-

Structura organizatorică a societăţii

E.M. JILŢ se află în subordinea societăţii comerciale

„Complexul Energetic Turceni” SA, unitate înfiinţată prin h.g. nr.
103-29.01.2004 privind unele măsuri pentru restaurarea activităţii
de producere a energiei electrice şi termice pe bază de lignit.
Societatea comercială Complexul Energetic Turceni SA , s-a
constituit prin fuziunea SC Electrocentrale Turceni SA , filială a SC
Termoelectrica SA, care s-a desfiinţat, cu o parte din patrimoniul
Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia SA Târgu Jiu , care s-a
divizat aferentă Exploatării Miniere Jilţ şi Dragoteşti.
Complexul Energetic Turceni SA are ca scop producea şi
furnizarea energiei electrice pe bază de lignit, producerea,
dispecerizarea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei
termice.
Domeniul de activitate este producerea şi furnizarea de energie
electrică şi termică pe bază de lignit.
Obiectul principal de activitate este producerea de energie
electrică şi termică pe bază de lignit şi extracţia şi prepararea
lignitului.
Capitalul social al Complexului Energetic Turceni este de
4 567 414 652 mii lei, împărţit în 45 674 147 acţiuni normative,
fiecare acţiune având o valoare de 100 000lei.
Capitalul social este în întregime deţinut de Ministerul
Economiei şi Comerţului, în numele statului, până la transmiterea
acţiunilor din proprietatea statului către persoane fizice sau juridice,
române ori străine, în condiţiile legii.
E.M. Jilţ, unitate fără personalitate juridică, funcţionează pe
bază de gestiune economică proprie şi autonomie financiară
limitată, are delegare de competenţă şi respectiv împuternicire de
reprezentare în următoarele domenii:
- reprezentare în justiţie
- angajarea personalului
-3-
- activitatea de aprovizionarea-desfacere.
E.M. Jilţ coordonează şi exercită control asupra celor doar
cariere din componenţa sa, respectiv: Cariera Jilţ Sud şi Jilţ Nord,
luând măsuri pentru îndeplinirea programelor de producţie şi
eficienţă economică din domeniul său de activitate.
E.M. Jilţ îşi organizează şi îşi conduce contabilitatea potrivit
Legii contabilităţii nr.82/1991. În cadrul EMC JILŢ contabilitatea
ia forme complete de supraveghere şi control a resurselor,
cheltuielilor şi rezultatelor. Unitatea îşi conduce o contabilitate în
partida dublă şi întocmeşte bilanţul contabil ca document oficial de
gestiune a patrimoniului.
Contabilitatea E.M. JILŢ se organizează în compartimente
distincte conduse de către contabilul şef sau altă persoană
împuternicită să îndeplinească această funcţie şi are la bază norme
unitare privind organizarea şi conducerea acesteia prevăzute în
Lege şi în regulament şi au caracter obligatoriu, având ca obiectiv
principal furnizarea informaţiilor necesare atât pentru necesităţile
proprii cât şi relaţiile cu terţii( clienţi, bănci, furnizori, organe
fiscale, etc.).
Executarea lucrărilor din cadrul ciclului contabil de prelucrare
a datelor se realizează prin forma de contabilitate pe jurnale, al
cărui conţinut îl constituie modul de organizare a ciclului contabil
de înregistrare şi prelucrare a datelor, iar totalitatea formularelor
utilizate pentru efectuarea acestor etape reprezintă instrumentele de
lucru ale formei de contabilitate. Trăsătura caracteristică a acestei
forme o constituie folosirea jurnalelor multiple care servesc la
înregistrarea cronologică a operaţiilor economice dintr-o lună.
Această formă de contabilitate foloseşte mai multe jurnale. Pentru
creditul fiecărui cont sintetic sau a mai multor conturi care au
legătură între ele se deschide câte un jurnal. De exemplu : jurnal
pentru creditul contului Materii prime, jurnal pentru creditul
contului Clienţi, etc.
 Jurnalul se prezintă sub forma unei fişe în care se înregistrează
pe bază de documente primare sau centralizatoare operaţii
economice care se referă la creditarea contului respectiv în
corespondenţa cu conturile debitoare. După înregistrarea în jurnale

-4-
pe documentele pe către s-a făcut contarea operaţiilor economice
(indicarea conturilor sintetice şi analitice care se debitează şi se
creditează) se indică numărul jurnalului şi a rândului în care s-a
înregistrat operaţia respectivă.
Din documentele primare, după contare, înregistrările se fac
cronologic şi sistematic în jurnal, sau în situaţii auxiliare. La
sfârşitul lunii sumele totale ale fiecărui cont corespondent creditor
se trec din situaţiile auxiliare în jurnalul deschis pentru creditul
contului respectiv. Pe baza jurnalelor la finele lunii se completează
cartea mare care cuprinde totalul rulajelor debitoare şi creditoare
ale conturilor sintetice şi soldul fiecărui cont sintetic. Pentru fiecare
cont, rulajul creditor se obţine dintr-o singură sumă din jurnalul
contului respectiv, iar rulajul debitor prin adunarea în cartea mare
din diverse jurnale a sumelor înregistrate în debitul acelui cont, cu
ocazia creditării contului pentru care se ţine jurnalul. Pe baza cărţii
mari se întocmeşte balanţa de verificare şi bilanţul.

Obiectul de activitate al E.M. Jilţ

E.M. Jilţ are următorul obiect de activitate:

1.Gestionarea rezervelor industriale de lignit din perimetrele
încredinţate spre exploatare.
2.Protecţia zăcămintelor de substanţe minerale utile
încredinţării exploatării.
 3.Extracţia din cariere, prepararea şi comercializarea produselor
din zăcămintele şi câmpurile miniere aferente exploatării.
4.Executarea de lucrări de cercetare geologică şi tehnologică în
extinderea perimetrelor în exploatare şi creşterea gradului de
cunoaştere a celor existente.
-5-
5.Elaborarea de studii, proiecte şi documentaţii în vederea
punerii în valoare de noi zăcăminte.
6.Menţinereaşi dezvoltarea capacităţilor existente, precum şi
deschiderea de noi câmpuri miniere.
7.Executarea de lucrări de reparaţii ale utilajelor, asigurarea şi
fabricarea de piese de schimb, subansambluri şi confecţii metalice.
În realizarea obiectului său de activitate, E.M. JILŢ are
următoarele atribuţii principale:
- aprobă programele anuale de producţie şi eficienţa economică a
celor două cariere;
- asigură programarea şi urmărirea producţiei;
- controlează respectarea tehnologiilor şi proiectelor pentru
asigurarea protecţiei oamenilor, lucrărilor miniere, utilajelor şi
instalaţiilor, a utilizării acestora cu eficienţă;
- urmăreşte activitatea de aprovizionare;
- întocmeşte contracte de livrare a cărbunelui;
- respectă programul lunar de livrări şi transport al cărbunelui,
transmis de Complexul Energetic Turceni SA;
- asigură cercetarea geologică şi tehnologică, precum şi cercetarea
şi proiectarea modernizării capacităţii existente;
- participă la licitaţia pentru achiziţionarea utilajelor necesare
realizării obiectivelor de investiţii privind deschiderea şi
dezvoltarea producţiei de cărbune;
- organizează activitatea de reparaţii a utilajelor şi retehnologizarea
acestora;
- realizează programarea şi executarea activităţii economico-
financiare(bugetul de venituri şi cheltuieli);
- întocmeşte studii de fezabilitate, normare, salarizare,
recompensare şi stimulare a personalului din subordine;
- asigură şcolarizarea propriu din subunităţi în problemele de
marketing şi management;
- asigură cadrul organizatoric pentru pregătirea profesională a
personalului necesar, precum şi ridicarea pregătirii profesionale a
personalului existent;
- urmăreşte şi asigurarea condiţii sociale pentru angajaţi;
- exercită controlul pentru respectarea normelor de protecţia
muncii, securitate şi mediul înconjurător al subunităţii.
-6-

Contabilitatea operaţiunilor de majorare şi

diminuare a capitalului social

2.1.Contabilitatea capitalului social

În funcţie de provenienţa şi apartenenţa sa, capitalul poate fi
structurat în:
 capitaluri proprii
 subvenţii pentru investiţii(legate de capital)
 provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
 datorii pe termen lung
Capitalurile proprii reprezintă totalitatea capitalurilor
asociaţilor si/sau acţionarilor, care corespund sumei algebrice a
următoarelor elemente:
- capitalul propriu-zis
- primele legate de capital
- rezervele din reevaluare
- rezervele
- acţiunile proprii
- profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită, raportate din anii
precedenţi
- rezultatul exerciţiului
Subvenţiile pentru investiţii reprezintă sume alocate de la
bugetul de stat sau obţinute de la alte unităţi interesate cunoscute
sub denumirea de subvenţii aferente activelor sau legate de capital
pentru acordarea cărora, principala condiţie este ca persoana
juridică beneficiară să cumpere, construiască sau achiziţioneze
active cu ciclu lung de fabricaţie.
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli reprezintă rezerve
constituite pe seama cheltuielilor, destinate acoperirii riscurilor
posibile, generate de obligaţii a căror plată rămâne incertă,
-7-
aleatoare.
Datoriile pe termen lung exprimă resursele străine ce aparţin
întreprinderii pe o perioadă mai mare de un an şi anume:
 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
 creditele bancare pe termen lung
 datoriile ce privesc imobilizările financiare
 datoriile privind concesiunile şi alte datorii asimilate, care se
referă la bunurile preluate în patrimoniu cu acest titlu de către
unitatea primitoare potrivit contractelor încheiate
Constituirea societăţilor comerciale presupune în primul rând
crearea capitalului social ca element indispensabil al patrimoniului
acestora şi care le asigură demararea şi dizolvarea propriei
activităţi.
Contabilitatea capitalului se realizează cu ajutorul contului
101„Capital” care ţine evidenţa capitalului subscris de către
asociaţi sau acţionari conform actelor de constituire a societăţii şi
a celui vărsat în natură sau bani, în baza documentelor justificative
privind vărsămintele de capital, precum şi mărirea sau reducerea
capitalului potrivit legii.
Contul 101 „Capital”, are funcţia contabilă de pasiv. Soldul
creditor reprezintă capitalul subscris, vărsat, respectiv nevărsat.
Este structurat în conturi sintetice operaţionale de gardul al doilea,
astfel:
- contul 1011„Capital subscris nevărsat”
- contul 1012 „Capital subscris vărsat”
- contul 1015 „Patrimoniul regiei”
- contul 1016 „Patrimoniul public”
Contabilitatea analitică a capitalului ţine pe acţionari sau asociaţi
şi cuprinde numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor
sociale subscrise şi vărsate sau numai subscrise.
2.2.Contabilitatea operaţiilor asupra capitalului social
Pe măsura desfăşurării activităţii societăţi comerciale pot avea
loc modificări ale capitalului social constituit la înfiinţare, fie în
sensul majorării acestuia, fie în sensul reducerii, determinate de
obiectivele economico-financiare pe termen scurt sau lung şi
-8-
influenţele economico-sociale, exercitate de mediul în care
activează.

2.2.1.Contabilitatea amortizării capitalului social

Pe parcursul funcţionării societăţii comerciale, aceasta poate
proceda la amortizarea capitalului social, adică la rambursarea
totală sau parţială a valorii nominale a acţiunilor sau părţilor sociale
deţinute de acţionari sau asociaţi după caz.
Această rambursare se realizează cu titlu de avans lichidării
viitoare a societăţii.
Operaţia de rambursare a capitalului social nu presupune
diminuarea lui pentru că rambursarea se realizează prin efectuarea
unei părţi din profitul realizat ori prin utilizarea depozitelor
constituite de dispoziţia societăţii, atunci când acestea depăşesc
limita prevăzută de lege.
Ca regulă generală, la amortizarea capitalului se practică
amortizarea egală a tuturor acţiunilor sau părţilor sociale.

2.2.2.Contabilitatea operaţiilor privind creşterea capitalului

social
Mărirea capitalului social este decisă de adunarea generală a
asociaţilor sau acţionarilor.
În practica societăţilor comerciale se cunosc următoarele
cazuri, mai frecvente, privind creşterea capitalului:
 emisiunea de acţiuni reprezentative cu aporturi noi în bani şi/sau
în natură
 conversia datoriilor sociale în titluri de capital
 încorporarea primelor de emisiune, de aport sau de fuziune în
masa capitalului
 încorporarea în masa capitalului social a rezervelor, şi a
profitului nerepartizat din anii precedenţi
 Majorarea capitalului social prin conversia datoriilor sociale
în titluri de capital
Această modalitate de creştere a capitalului social se practică de
societăţile comerciale, care se confruntă cu probleme de trezorerie,
care nu permit achitarea obligaţiilor faţă de terţi.
-9-
Aceştia acceptă conversia deoarece sunt interesaţi în
menţinerea unităţii, datorită relaţiilor ce s-au stabilit între cele două
părţi.
În plus prin conversia datoriilor în titluri de capital(acţiuni sau
părţi sociale) terţi(băncile, creditorii, furnizorii, salariaţii etc.) devin
proprietari şi au posibilitatea de a prelua controlul asupra societăţi
în dificultate.
Prin conversie, se înţelege operaţia prin care asigură
transformarea unui drept de creanţă într-un drept de proprietate.
Ca regulă generală, preschimbarea datoriilor societăţii în titluri
de capital nu se realizează la echivalentul valoric, ci acţiunile sau
părţile sociale emise au o valoare nominală mai mică decât valoarea
datoriei, intervenind prima de conversie.
Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor, şi a
profitului nerepartizat din anii precedenţi
Creşterea capitalului social pe aceste căi produce modificări
numai în masa capitalurilor proprii, situaţia netă a societăţii
rămânând neschimbată.
Majorarea capitalului social pe baza primelor de capital,
rezervelor, profitului nerepartizat şi a diferenţelor din reevaluare
produce modificări numai în masa capitalului propriu, situaţia netă
a societăţii rămânând aceeaşi.
Primele de fuziune constituie cu ocazia majorării capitalului
social(prin emisiuni de noi acţiuni sau părţi sociale, aport şi
fuziune) pot fi utilizate pe două destinaţii principale şi anume:
-transferul lor la fondul de rezervă
-încorporarea la capitalul social.
Astfel de operaţii sunt adesea practicate în vederea întăririi
credibilităţii societăţii comerciale în faţa acţionarilor săi.
În contabilitate, au loc următoarele înregistrări:
- folosirea rezervelor pentru majorarea capitalului social:
 -10-
% = 1012 - Capital subscris vărsat
1061- Rezerve legale
……………………..
1068- Alte rezerve

- majorarea capitalului social:

117- Rezultatul reportat =1012- Capital subscris vărsat
În cazul în care rezervele legale sunt utilizate pentru
acoperirea pierderilor sau distribuite sub orice formă, reconstituirea
ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului
impozabil.
2.2.3.Contabilitatea operaţiilor privind reducerea capitalului
social
Reducerea capitalului social se hotărăşte de adunarea generală a
asociaţilor sau acţionarilor, în condiţiile specifice.
În practica societăţilor comerciale, se pun în evidenţă trei cazuri
frecvente, privind reducerea de capital şi anume:
 rambursarea de capital către acţionari
 anularea sau compensarea pierderilor din exerciţiile anterioare
 anularea unor acţiuni proprii răscumpărate
Reducerea capitalului social prin rambursarea, se poate realiza
prin:
 diminuarea valorii nominale a titlurilor
 reducerea numărului de titluri ca urmare a anulării unei
părţi din totalul lor
Reducerea capitalului social prin răscumpărarea unor acţiuni
proprii şi anularea lor
Răscumpărarea unor acţiuni ale societăţii conform hotărârii
adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu scopul de a
reduce capitalul, se realizează în trei situaţii şi anume:
 valoarea de răscumpărare este egală cu valoarea nominală
  valoarea de răscumpărare este mai mare decât valoarea
nominală
 valoarea de răscumpărare este mai mică decât valoarea
nominală

-11-
Valoarea de răscumpărare este egală cu valoarea nominală
- răscumpărarea acţiunilor proprii conform extrasului de cont şi
ordinului de plată:
1091-Acţiuni proprii deţinute pe = 5121- Conturi la bănci în
termen scurt lei
- anularea acţiunilor răscumpărate:
1012-Capital subscris vărsat = 1091- Acţiuni proprii deţinute
pe termen scurt
Valoarea de răscumpărare este mai mare decât valoarea
nominală
Această situaţie presupune următoarele înregistrări contabile:
- răscumpărarea acţiunilor proprii conform extrasului dec cont
şi ordinului de plată:
1091- Acţiuni proprii deţinute =5121- Conturi la bănci în lei
pe termen scurt
- anularea acţiunilor răscumpărate:
% =1091- Acţiuni proprii deţinute
1012- Capital subscris vărsat pe termen scurt
6642- Pierderi privind investiţiile
pe termen scurt cedate
Valoarea de răscumpărare este mai mică decât valoarea
nominală
- răscumpărarea acţiunilor proprii conform extrasului de cont şi
ordinului de plată:
1091-Acţiuni proprii deţinute =5121- Conturi la bănci în lei
pe termen scurt
- anularea acţiunilor răscumpărate:
1012- Capital subscris vărsat = %
1091- Acţiuni proprii deţinute
pe termen scurt
7642- Câştiguri din investiţii
 pe termen scurt cedate

-12-
2.3.Contabilitatea primelor legate de capital
Primele legate de capital rezultă din operaţiile de creştere a
capitalului social, creştere ce este realizată fie în numerar, fie prin
aport în natură sau cu ocazia unei fuziuni ori divizări.
Se disting astfel următoarele tipuri de prime legate de capital:
 prima de emisiune
 prima de fuziune ori divizare
 prima de aport
 prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
În contabilitate, primele legate de capital se urmăresc cu
ajutorul contului 104- Prime legate de capital.
Este un cont de surse proprii, şi are funcţia contabilă de pasiv.
Soldul creditor reprezintă primele de emisiune, de fuziune/
divizare, de aport şi/sau de conversie, neîncorporate la capitalul
social sau rezerve.
Contul 104- Prime legate de capital este delimitat, în funcţie
de categoriile de prime, în conturi sintetice operaţionale de gradul
al II-lea, astfel:
- contul 1041- Prime de emisiune
- contul 1042- Prime de fuziune/divizare
- contul 1043- Prime de aport
- contul 1044- Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
 -13-

MONOGRAFIA CONTABILĂ

Exemplu 1
La înfiinţarea societăţii pe acţiuni se înregistrează subscrierea
capitalului social format din 5000 acţiuni cu o valoare nominală de
0,50 lei/buc.
Valoarea capitalului=5000acţ•0,50lei/acţ=2500lei

-se înregistrează subscrierea capitalului social:

456-“Decontări cu asociaţii privind capitalul”
1011-„Capital social subscris nevărsat”

456 = 1011 2500

La înfiinţare, acţionarii aduc aportul astfel:
-500 lei aport în bani prin contul bancar
-2000lei aport în natură format dintr-un utilaj în valoare de
1000 lei şi un teren fără amenajări 1000lei.

-se înregistrează aducerea aporturilor de către acţionari:

5121-„Conturi la bănci în lei”
2131-„Echipamente tehnologice”
 2111-„Terenuri”
456-„Decontări cu asociaţii privind capitalul”

-14-
% = 456 2500
5121 500
2131 1000
2111 1000

-se înregistrează trecerea capitalului subscris nevărsat în cel vărsat:

1011-„Capital subscris nevărsat”
1012-„Capital subscris vărsat”

1011=1+12 2500

Exemplu 2
La înfiinţarea societăţii pe acţiuni se înregistrează subscrierea
capitalului social format din 20000 de acţiuni cu o valoare
nominală de 0,50 lei/buc. Aportul la capitalul social este format din:
-3000lei aport în bani prin contul bancar
-7000lei aport în natură format din: un teren în valoare de
1500lei; o clădire în valoare de 3000lei; un mijloc de transport în
valoare de 1500 şi un utilaj în valoare de 1000.

Valoarea capitalului=20000acţ•0,50lei/acţ=10000
5121-„Conturi la bănci în lei”
2111-‚Terenuri fără amenajări”
212-„Construcţii”
2131-„Echipamente tehnologice”
2133-„Mijloace de transport”
456-„Decontări cu asociaţii privind capitalul”
1011-„Capital subscris nevărsat”
1012-„Capital subscris vărsat”

-se înregistrează subscrierea capitalului social:

456= 1011 10000

-se înregistrează aducerea aporturilor de către acţionari:

-15-

% = 456 10000
5121 3000
2111 1500
212 3000
2133 1500
2131 1000
-se înregistrează trecerea capitalului subscris nevărsat în cel vărsat:

1011 = 1012 10000

Exemplu 3
Se răscumpără de la acţionari prin cont 150 de caţiuni la preţ de
răscumpărare de 0,40 lei/buc, iar valoarea nominală de 0,50lei /buc.

Valoarea de răscumpărare=150acţ•0,40=600lei
Valoarea nominală=150acţ•0,50=750lei
Vr › Vn

5121-„Conturi la bănci în lei”

7642-„Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate”
121-„Profit şi pierdere”
-se înregistrează răscumpărarea acţiunilor proprii din contul bancar:

1091 = 5121 600

-se înregistrează anularea acţiunilor proprii:

1012 = % 750
1091 600
7642 150
-se înregistrează închiderea conturilor de venituri:

7642 =121 150

 -16-

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitrana M. - “Contabilitatea Firmei”,

Negruţiu M. Editura Maxim Bucureşti,
1997
2. Popa Paliu L. - “Contabilitatea financiară a
agenţilor economici” Editura
Spirit Românesc, Craiova,
3. Sandu M. - “Contabilitatea Financiară,
Editura Scrisul Românesc,
Craiova, 1998
4. Sandu M. - “Bazele Contabilităţii”,
Editura Universitaria,
Craiova,
5. XXX - “Legea contabilităţii
nr82/1991”
6. XXX - “Regulamentul privind
aplicarea legii contabilităţii”
7. XXX - Hotărârea Guvernului nr.
704/14 decembrie 1993,
pentru aprobarea
regulamentului
de aplicare a Legii
Contabilităţii

8. XXX - “Sistemul contabil al

agenţilor economici,
Editura Economică
Bucureşti, 1994