1. O fabrică de încălţăminte şi-a propus, pentru anul de plan următor, realizarea a 1.000.

000 de
perechi de pantofi; timpul mediu de staţionare în depozit a produselor pentru formarea unor loturi unitare,
complexe este de 7 zile. În momentul elaborării planului de desfacere, în depozitul de finite existau 25.000
de perechi de pantofi; până la sfârşitul anului curent se prevede să se producă 100.000 de perechi şi să se
mai livreze 98.000 perechi de pantofi. La inventarul efectuat la începutul noului an de plan s-a stabilit că
în depozit există 27.500 de perechi de pantofi.
Pe baza datelor de mai sus, se pune problema estimării volumului desfacerilor, ştiind că fabrica
lucrează 250 zile pe an.
Rezolvare:
Din datele problemei se constată că produsul se află în fabricaţie din perioada de gestiune
anterioară cu extensie în cea curentă şi peste; în acest caz, volumul desfacerilor (Vd) se calculează cu
ajutorul relaţiei:
Vd  Q  S pî  S sf
în care:
Q = producţia prevăzută pentru fabricaţie;
Spî = stocul preliminat de produse finite la începutul perioadei de gestiune;
Ssf = stocul de produse finite la sfârşitul perioadei de gestiune.

Stocul preliminat de produse finite la începutul perioadei de gestiune se calculează cu ajutorul

relaţiei:
S pi S ex  Q r  L r
în care:
Sex = stocul de produse finite existent la momentul elaborării planului de desfacere (se preia
din fişele de evidenţă a produselor în depozit);
Qr = producţia de realizat până la sfârşitul perioadei curente de gestiune (anul curent);
Lr = livrări de efectuat până la sfârşitul anului curent.
Stocul de produse finite la sfârşitul perioadei de gestiune (Ssf) este dat de stocul de desfacere (Sd)
care se calculează cu ajutorul relaţiei:
S sf S d Ts qmz
în care:
Ts = timpul de staţionare a produselor finite în depozitul de desfacere;
qmz = producţia (ritmul) medie zilnică, care se calculează cu ajutorul relaţiei:
Q
qmz 
Zl
în care Zl reprezintă numărul de zile lucrătoare dintr-un an.
Deci,
1.000.000
qmz   4.000 de perechipe zi
250
Ssf = Sd = 7 x 4000 = 28.000 perechi de pantofi
Spî = 25.000 + 100.000 – 98.000 = 27.000 perechi de pantofi
Vd = 1.000.000 + 27.000 – 28.000 = 999.000 perechi de pantofi
La început de an, prin inventar, s-a constatat că în depozit există un stoc fizic real de 27.500 de
perechi de pantofi, deci cu 500 de perechi de pantofi mai mult faţă de stocul preliminat pentru începutul
anului. Situaţia impune corecţia volumului de desfacere în sensul majorării acestuia cu diferenţa ∆S î(Srî –
Spî), astfel:
Vdl  Vd  S i
în care Vdl reprezintă volumul desfacerii corectat în funcţie de situaţia dintre stocul fizic real la începutul
anului (stabilit prin inventar – Srî) şi cel preliminat pentru momentul respectiv.
Deci
∆Sî = Srî – Spî = 27.500 – 27.000 = 500 perechi de pantofi
 Vdl= 999.000 + 500 = 999.500 perechi de pantofi
2. O fabrică de articole din porţelan şi-a propus, pentru anul de plan următor, o producţie de
2.200.000 buc. căni de ceai, produs foarte solicitat pe piaţa internă şi internaţională datorită designului
deosebit de atrăgător. În anul de bază s-a realizat o producţie de 770.000 buc. căni de ceai; stocul fizic
efectiv la acest produs s-a prezentat, în acest an, astfel: 42.000, 49.000, 160.000, 80.000, 110.000,
100.000, 120.000, 40.000, 90.000, 49.000 de buc. Pentru anul de plan următor, prin aplicarea unor măsuri
cu caracter tehnico-organizatoric, se prevede diminuarea timpului de staţionare a produsului în depozit în
medie cu 25%.
Să se estimeze stocul de desfacere la produsul “căni de ceai“ pentru anul de plan, ştiind că fabrica
lucrează 220 de zile pe an.
Rezolvare:
 Se determină stocul mediu fizic înregistrat în anul de bază (Sd) cu ajutorul relaţiei:
n

 S di
S d  i1
n
în care Sdi reprezintă stocurile de desfacere efective înregistrate în anul de bază;
Deci,
42.000  49.000  160.000  80.000  110.000  100.000  120.000  40.000  90.000  49.000
Sd 
10
840 .000
  84.000 buc.
10
 Se calculează timpul de staţionare în depozit a produsului (Ts) cu ajutorul relaţiei:
Sd
Ts 
q z0
în care qz0 reprezintă producţia medie zilnică (sau ritmul mediu zilnic al producţiei), care se calculează cu
ajutorul relaţiei:
Q0
q z0 
Zl
în care:
Q0 = producţia realizată în anul de bază;
Zl = numărul de zile lucrătoare din anul de bază
Deci,
770.000
q z0   3.500 buc./zi
220

84.000
Ts   24 de zile iar
3500
 Se corectează timpul de staţionare în depozit a produsului (Ts) cu procentul de reducere estimat
pentru anul de plan următor (Pr):
100  Pr 100  25
Tdl Td  24  18 zile
100 100
 Se determină producţia medie zilnică prevăzută a se înregistra în anul de plan

Q l 2.200.000
q z1   10.000 buc./zi
Zl 220
 Se calculează stocul de desfacere pentru anul de plan următor, care în cazul de faţă este de
180.000 buc.:
 S d Td1 q z1 18 10.000 180.000 buc.
3. O întreprindere producătoare de piese de schimb, pentru tractoare şi excavatoare pe şenile, fabrică
anual 1.500.000 de bucşe Φ 120 din materiale compozite. Din această cantitate, 38% se utilizează pe planul
intern al întreprinderii pentru producţia de role. Stocurile de desfacere efective, exprimate în zile, înregistrate în
anul de bază, au fost de: 20, 15, 15, 18, 25, 20, 20, 10, 21, 15, 21, 15, 13, 35, 31 de zile. Ca urmare a prevederii
aplicării unui program de măsuri tehnico-organizatorice de perfecţionare a activităţii în cadrul depozitului de
desfacere, se estimează reducerea timpul de depozitare a pieselor cu 10 zile.
La momentul elaborării planului de desfacere în depozite existau 70.000 de bucşe; până la sfârşitul
anului curent, întreprinderea urmează să mai producă 220.000 de bucşe, conform contractelor încheiate pentru
această perioadă şi 100.000 bucăţi reprezentând comenzi noi primite de la clienţi şi acceptate pentru onorare;
totodată, pe acelaşi interval, până la încheierea anului curent, întreprinderea va mai livra 350.000 de bucşe.
Stocul fizic real stabilit pe bază de inventar la începutul noului an este de 50.000 de bucşe.
Care este volumul desfacerilor pentru anul de plan următor, ştiind că fabrica lucrează 250 de zile pe
an?
Rezolvare:
Volumul desfacerilor (Vd) se calculează cu ajutorul relaţiei:

în care:
Q = producţia prevăzută pentru fabricaţie;
Spî = stocul preliminat de produse finite la începutul perioadei de gestiune;
Ssf = stocul de produse finite la sfârşitul perioadei de gestiune;
Ci = consum intern.
Stocul preliminat de produse finite la începutul perioadei de gestiune este de 40.000 buc. – calculat
cu ajutorul relaţiei:
S pî S ex  Q 0  L 0  S ex  (Q n  Q s )  L 0  70.000  ( 220.000  100.000)  350.000  40.000 buc.
în care:
Sex = stoc existent de produse finite în momentul elaborării planului de desfacere;
Q0 = producţia de realizat până la încheierea anului curent;
Qn = producţia normală de realizat (conform contractelor încheiate);
Qs = producţia suplimentară de realizat ca urmare a unor comenzi noi sosite de la clienţi şi
acceptate pentru onorare;
L0 = livrări de efectuat până la sfârşitul anului curent.
Stocul de produse finite la sfârşitul perioadei de gestiune (Ssf) este de 90.000 buc. şi se determină
cu ajutorul relaţiei:
S sf S d Ts1 qmz 1 15 6.000 90.000 buc.bucşe
în care:
Sd = stocul de desfacere;
Ts1 = timpul de staţionare (de desfacere) a produselor în depozitul de finite în anul de plan;
qmz1 = producţia medie zilnică în anul de plan.
Producţia medie zilnică pentru anul de plan este de 6.000 buc./zi – calculată cu ajutorul relaţiei:
Q 1.500.000
qmz 1   6.000 buc. bucşe
N zl 250
Timpul (durata) de staţionare a produselor în depozitul de finite în anul de bază a fost de 25 de zile,
calculate cu ajutorul relaţiei:
 Tsefi 20  15  15  18  25  20  20  10  21  15  21  15  13  35  31 370
i
Ts0    25 zile
n 15 15
Timpul de staţionare (de desfacere) a produselor în anul de plan este de 15 zile, calculate prin
reducerea celui din perioada de bază cu numărul de zile prevăzute pentru reducere (Nzr) de 10 zile:
 Ts1 Ts0  Nzr 25  10 15 zile
Consumul intern (propriu) al unităţii de producţie este de 570.000 buc. – calculat cu ajutorul relaţiei:
Ci = Q x 0,38 = 1.500.000 x 0,38 = 570.000 buc.
În final, volumul desfacerilor (Vd) este de 880.000 buc., respectiv:
Vd 1.500 .000  40.000  90 .000  570 .000  880 .000 buc. bucşe

Datorită diferenţelor existente la început de an între stocul preliminat de produse finite şi stocul real
stabilit prin inventar (Sri) se impune corecţia volumului de desfacere cu ΔS – calculat astfel:
S S ri  S pi 50.000  40.000 10.000 bucşe
Volumul de desfacere corectat (Vd1) va fi de 890.000 buc, calculat astfel:
Vd1 Vd  S 880.000  10.000 890.000 bucşe
4. O întreprindere din industria de maşini-unelte a stabilit pentru fabricaţie şi livrare în anul de plan
o cantitate de 250.000 buc. de piese de tip i. Timpul planificat de execuţie a operaţiilor de primire-recepţie
a pieselor sosite de la secţia de fabricaţie până la întocmirea documentaţiei de livrare şi depunerea acesteia
la bancă este de 5 zile.
La momentul elaborării planului de desfacere, în depozitele întreprinderii există 90.000 buc. de piese
finite de tip i; până la sfârşitul anului curent urmează să se mai producă 30.000 de piese finite, din care
6.000 buc. reprezintă producţie suplimentară comandată de clienţi, şi să se mai livreze 70.000 buc.
produse finite.
Întreprinderea lucrează 250 de zile pe an.
Pe această bază de date, să se stabilească: volumul desfacerii pentru anul de plan următor şi stocul
preliminat de produse finite la început de an.
Rezolvare:
Volumul desfacerilor (Vd) se calculează cu ajutorul relaţiei:
Vd Q f  S pi  S sf 250.000  50.000  5.000 295.000 buc.
în care Qf reprezintă producţia prevăzută pentru fabricaţie.
Stocul preliminat de produse finite la începutul perioadei de gestiune (S pî) se calculează cu ajutorul
relaţiei:
S pi S ex  Q 0  L 0 90.000  30.000  70.000 50.000 buc.
Stocul de produse finite la sfârşitul perioadei de gestiune (Ssf) se determină cu ajutorul relaţiei (se
aplică metoda directă de calcul a stocului de desfacere):
S sf S d  t pi qmz 5 1.000 5.000 buc.
Q 250 .000
qmz   1.000 buc.
N zl 250
în care:
Σtpi= duratele de timp planificate pentru execuţia diferitelor operaţii necesare aducerii
produselor în situaţia de a fi livrate clienţilor în concordanţă cu cererile acestora;
qmz = producţia medie zilnică estimată.