Era odată o capră care avea trei iezi.

Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce

erau; iară cel mic era harnic și cuminte. Vorba ceea : "Sunt cinci degete la o mână și nu samănă
toate unul cu altul".
Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice :
– Dragii mamei copilași ! Eu mă duc în pădure ca să mai duc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuieți
ușa după mine, ascultați unul de altul, și să nu cumva să deschideți până ce nu-ți auzi glasul meu.
Când voiu veni eu, am să vă dau de știre, ca să mă cunoașteți, și am să vă spun așa :
Trei iezi cucuieți
Ușa mamei descuieți !
Că mama v-aduce vouă :
Frunze-n buze,
Lapte-n țâțe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieș
În călcăieș
Smoc de flori
Pe subsuori.
Auzit-ați ce-am spus eu ?
– Da, mămucă, ziseră iezii.
– Pot să am nădejde în voi ?
– Să n-ai nici o grijă, mămucă, apucară cu gura înainte
cei mai mari. Noi suntem odată băieți, și ce-am vorbit
odată vorbit rămâne.
– Dacă-i așa, apoi veniți să vă sărute mama !
Dumnezeu să vă apere de cele rele, și mai rămâneți cu
bine!
– Mergi sănătoasă, mămucă, zise cel mic, cu lacrimi în
ochi, și Dumnezeu să-ți ajute ca să te întoarne cu bine
și să ne-aduci demâncare.
Apoi capra iese și se duce în treaba ei. Iar iezii închid
ușa după dânsa și trag zăvorul. Dar vorba veche :
"Păreții au urechi și fereștile ochi". Un dușman de lup -
ș-apoi știți care ? - chiar cumătrul caprei, care de mult
pândea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu
urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra
cu dânșii.
"Bun ! zise el în gândul său. Ia, acum mi-e timpul... De
i-ar împinge păcatul să-mi deschidă ușa, halal să-mi
fie ! Știu că i-aș cărnoși și i-aș jumuli !" Cum zice, și
vine la ușă; și cum vine, și începe :
Trei iezi cucuieți
Ușa mamei descuieți !
Că mama v-aduce vouă :
Frunze-n buze,
Lapte-n țâțe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieș
În călcăieș
Smoc de flori
Pe subsuori.
– Hai !
deschideț
i cu fuga,
dragii
mamei,
cu fuga !
– Ia !
Băieți,
zise cel
mai
mare,
săriți și
deschideț
i ușa, că
vine
mama cu
demânca
re.
–
Săracuțul
de mine !
zise cel
mic. Să
nu cumva
să faceți
pozna să
deschideț
i, că-i vai
de noi !
Asta nu-i
mămuca.
Eu o
cunosc
de pe
glas;
glasul ei
nu-i așa
de gros și
de
răgușit,
că-i mai
subțire și
mai
frumos !
Lupul,
auzind
aceste,
se duse
la un
ferar și
puse să-i
ascute
limba și
dinții,
pentru a-
și subția
glasul, ș-
apoi,
întorcând
u-se,
începu
iar :
Trei iezi
cucuieți
Ușa
mamei
descuieți
!...
– Ei,
vedeți,
zise
iarăși cel
mare;
dacă mă
potrivesc
eu
vouă ?
Nu-i
mămuca,
nu-i
mămuca
!
D-apoi
cine-i
dacă nu-i
ea ? Că
doar și
eu am
urechi !
Mă duc
să-i
deschid.
–
Bădică !
bădică !
 zise
iarăși cel
mic.
Ascultați-
mă și pe
mine !
Poate
mai de-
apoi a
veni
cineva ș-
a zice:
Deschideți ușa,
Că vine mătușa !
ș
-
a
t
u
n
c
i
v
o
i
tr
e
b
u
i
e
n
u
m
a
i
d
e
c
â
t
s
ă
d
e
s
c
h
i
d
e
ți
?
D
-
a
p
o
i
n
u
ș
ti
ți
c
ă
m
ă
t
u
ș
a
-i
m
o
a
rt
ă
d
e
c
â
n
d
l
u
p
ii
a
l
b
i
ș
i
s
-
a
f
ă
c
u
t
o
a
l
e
ș
i
u
l
c
i
o
a
r
e
,
s
ă
r
m
a
n
a

?
–
A
p
o
i,
d
a
!
n
u
s
p
u
n
e
u
b
i
n
e

?
z
i
s
e
c
e
l
m
a
r
e
.
I
a
,
d
e
-
a
t
u
n
c
i
e
r
ă
u
î
n
l
u
m
e
,
d
e
c
â
n
d
a
a
j
u
n
s
c
o
a
d
a
s
ă
fi
e
c
a
p
..
.
D
a
c
ă
t
e
-i
p
o
tr
i
v
i
t
u
a
c
e
s
t
o
r
a
,
îi
ți
n
e
m
u
lt
ș
i
b
i
n
e
p
e
m
ă
m
u
c
a
a
f
a
r
ă
.
E
u
,
u
n
u
l,
m
ă
d
u
c
s
ă
d
e
s
c
h
i
d
.
A
t
u
n
c
i
m
e
z
i
n
u
l
s
e
v
â
r
ă
i
u
t
e
î
n
h
o
r
n
ș
i,
s
p
ri
ji
n
it
c
u
p
i
c
i
o
a
r
e
l
e
d
e
p
ri
c
h
i
c
i
u
ș
i
c
u
n
a
s
u
l
d
e
f
u
n
i
n
g
i
n
e
,
t
a
c
e
c
a
p
e
ș
t
e
l
e
ș
i
tr
e
m
u
r
ă
c
a
v
a
r
g
a
d
e
fr
i
c
ă
.
D
a
r
fr
i
c
a
-i
d
i
n
r
a
i
u
,
s
ă
r
m
a
n
a
!
A
s
e
m
e
n
e
c
e
l
m
ijl
o
c
i
u
,
t
u
ș
ti
u
!
i
u
t
e
s
u
b
u
n
c
h
e
r
ș
i
n
;
s
e
-
n
g
h
e
m
u
i
e
ș
t
e
a
c
o
l
o
c
u
m

p
o
a
t
e
,
t
a
c
e
c
a
p
ă
m
â
n
t
u
l
ș
i-
i
tr
e
m
u
r
ă
c
a
r
n
e
a
p
e
d
â
n
s
u
l
d
e
fr
i
c
ă
:
F
u
g
a
-i
r
u
ș
i
n
o
a
s
ă
,
d
a
-i
s
ă
n
ă
t
o
a
s
ă
!
..
.
Î
n
s
ă
c
e
l
m
a
r
e
s
e
d
ă
d
u
p
ă
u
ș
ă
ș
i
-
s
ă
tr
a
g
ă
,
s
ă
n
u
tr
a
g
ă

?
-
î
n
s
f
â
r
ș
it
,
tr
a
g
e
z
ă
v
o
r
u
l.
..
C
â
n
d
i
a
c
a
!
..
.
c
e
s
ă
v
a
d
ă

?
ș
-
a
p
o
i
m
a
i
a
r
e
c
â
n
d
v
e
d
e

?
..
.
c
ă
c
i
l
u
p
u
l
u
i
îi
s
c
ă
p
ă
r
a
u
o
c
h
ii
ș
i-
i
s
f
â
r
â
i
a
g
â
tl
e
j
u
l
d
e
fl
ă
m
â
n
d
c
e
e
r
a
.
Ș
i,
n
i
c
i
u
n
a
,
n
i
c
i
d
o
u
ă
,
h
a
ț
!
p
e
i
e
d
d
e
g
â
t,
îi
r
ă
t
e
z
ă
c
a
p
u
l
p
e
l
o
c
ș
i-
l
m
ă
n
â
n
c
ă
a
ș
a
d
e
i
u
t
e
ș
i
c
u
a
t
â
t
a
p
o
ft
ă
,
d
e
-
ți
p
ă
r
e
a
c
ă
n
i
c
i
p
e
-
o
m
ă
s
e
a
n
u
a
r
e
c
e
p
u
n
e
.
A
p
o
i
s
e
li
n
g
e
fr
u
m
u
ș
e
l
p
e
b
o
t
ș
i
î
n
c
e
p
e
a
s
e
î
n
v
â
rt
i
p
ri
n
c
a
s
ă
c
u
n
e
a
s
t
â
m
p
ă
r,
z
i
c
â
n
d
:
–
N
u
ș
ti
u
,
p
ă
r
e
r
e
a
m
-
a
a
m
ă
g
it
,
o
ri
a
m

a
u
z
it
m
a
i
m
u
lt
e
g
l
a
s
u
ri

?
D
a
r
c
e
D
u
m
n
e
z
e
u

?
!
P
a
r
c
-
a
u
i
n
tr
a
t
î
n
p
ă
m
â
n
t.
..
U
n
d
e
s
ă
fi
e
?
S
e
iț
e
ș
t
e
e
l
p
e
c
o
l
o
,
s
e
iț
e
ș
t
e
p
e
d
i
n
c
o
l
o
,
d
a
r
p
a
c
e
b
u
n
ă
!
i
e
z
ii
n
u
-
s
n
i
c
ă
ir
i
!
–
M
ă
!
..
.
c
ă
m
a
r
e
m
i
n
u
n
e
-i
a
s
t
a
!
..
.
d
a
r
n
i
c
i
a
c
a
s
ă
n
-
a
m

d
e
c
o
a
s
ă
..
.
i
a
s
ă
m
a
i
o
d
i
h
n
e
s
c
o
l
e
a
c
a
a
s
t
e
b
ă
tr
â
n
e
ț
e
!
A
p
o
i
s
e
î
n
d
o
a
i
e
d
e
ș
e
l
e
c
a
m

c
u
g
r
e
u
,
ș
i
s
e
p
u
n
e
p
e
c
h
e
r
ș
i
n
.
ș
i
c
â
n
d
s
-
a
p
u
s
p
e
c
h
e
r
ș
i
n
,
n
u
ș
ti
u
c
u
m

s
-
a
u
f
ă
c
u
t,
c
ă
o
ri
c
h
e
r
ș
i
n
u
l
a
c
r
ă
p
a
t,
o
ri
c
u
m
ă
tr
u
l
a
s
tr
ă
n
u
t
a
t.
..
A
t
u
n
c
i
i
e
d
u
l
d
e
s
u
b
c
h
e
r
ș
i
n
,
s
ă
n
u
t
a
c
ă

?
-
Îl
p
ă
ș
t
e
a
p
ă
c
a
t
u
l
ș
i-
l
m
â
n
c
a
s
p
i
n
a
r
e
a
,
s
ă
r
ă
c
u
ț
u
l
!
–
S
ă
-
ți
fi
e
d
e
b
i
n
e
,
n
ă
n
a
ș
u
l
e
!
–
A
!
..
.
g
h
i
d
i
!
g
h
i
d
i
!
g
h
i
d
u
ș
i
c
e
e
ș
ti
!
A
i
c
i
m
i-
a
i
f
o
s
t
?
I
a
v
i
n
ă
-
n
c
o
a
c
e
l
a
n
ă
n
ă
ș
e
l
u
l,
s
ă
t
e
p
u
p
e
e
l
!
A
p
o
i
ri
d
i
c
ă
c
h
e
r
ș
i
n
u
l
b
i
n
i
ș
o
r,
î
n
ș
f
ă
c
ă
i
e
d
u
l
d
e
u
r
e
c
h
i
ș
i-
l
fl
o
c
ă
i
e
ș
t
e
ș
i-
l
j
u
m
u
l
e
ș
t
e
ș
i
p
e
-
a
c
e
l
a
d
e
-i
m
e
r
g
p
e
t
e
c
e
l
e
!
..
.
V
o
r
b
a
c
e
e
a
:
"
C
ă
t
o
a
t
ă
p
a
s
e
r
e
a
p
e
li
m
b
a
e
i
p
i
e
r
e
".
P
e
u
r
m
ă
s
e
m
a
i
î
n
v
â
rt
e
p
ri
n
c
a
s
ă
,
d
o
a
r
a
m
a
i
g
ă
s
i
c
e
v
a
,
d
a
r
n
u
g
ă
s
e
ș
t
e
n
i
m
i
c
,
c
ă
c
i
i
e
d
u
l
c
e
l
c
u
m
i
n
t
e
t
ă
c
e
a
m
o
l
c
u
m

î
n
h
o
r
n
,
c
u
m
t
a
c
e
p
e
ș
t
e
l
e
î
n
b
o
r
ș
l
a
f
o
c
.
D
a
c
ă
v
e
d
e
l
u
p
u
l
ș
i
v
e
d
e
c
ă
n
u
m
a
i
g
ă
s
e
ș
t
e
n
i
m
i
c
,
î
ș
i
p
u
n
e
î
n
g
â
n
d
u
n
a
:
a
ș
a
z
ă
c
e
l
e
d
o
u
ă
c
a
p
e
t
e
c
u
d
i
n
ți
i
r
â
n
ji
ți
î
n
f
e
r
e
ș
ti
,
d
e
ți
s
e
p
ă
r
e
a
c
ă
r
â
d
e
a
u
;
p
e
u
r
m
ă
u
n
g
e
t
o
ți
p
ă
r
e
ți
i
c
u
s
â
n
g
e
,
c
a
s
ă
f
a
c
ă
ș
i
m
a
i
m
u
lt
î
n
c
i
u
d
a
c
a
p
r
e
i,
ș
-
a
p
o
i
i
e
s
e
ș
i-
ș
i
c
a
u
t
ă
d
e
d
r
u
m
.
C
u
m

a
i
e
ș
it
d
u
ș
m
a
n
u
l
d
i
n
c
a
s
ă
,
i
e
d
u
l
c
e
l
m
i
c
s
e
d
ă
i
u
t
e
j
o
s
d
i
n
h
o
r
n
ș
i
î
n
c
u
i
e
u
ș
a
b
i
n
e
.
A
p
o
i
î
n
c
e
p
e
a
s
e
s
c
ă
r
m
ă
n
a
d
e
c
a
p
ș
i
a
p
l
â
n
g
e
c
u
a
m
a
r
d
u
p
ă
fr
ă
ți
o
ri
i
s
ă
i.
–
D
r
ă
g
u
ți
i
m
e
i
fr
ă
ți
o
ri
!
D
e
n
u
s
-
a
r
fi
î
n
d
u
p
l
e
c
a
t,
l
u
p
u
l
n
u
i-
a
r
fi
m
â
n
c
a
t
!
ș
i
b
i
a
t
a
m
a
m
ă
n
u
ș
ti
e
d
e
a
s
t
ă
m
a
r
e
u
r
g
i
e
c
e
-
a
v
e
n
it
p
e
c
a
p
u
l
e
i
!
Ș
i
b
o
c
e
ș
t
e
e
l
ș
i
b
o
c
e
ș
t
e
p
â
n
ă
îl
a
p
u
c
ă
l
e
ș
i
n
!
D
a
r
c
e
e
r
a
s
ă
l
e
f
a
c
ă

?
V
i
n
a
n
u
e
r
a
a
l
u
i,
c
e
a
u
c
ă
u
t
a
t
p
e
n
a
s
l
e
-
a
d
a
t.
C
â
n
d
j
ă
l
e
a
e
l
a
ș
a
,
i
a
c
ă
ș
i
c
a
p
r
a
v
e
n
e
a
c
â
t
p
u
t
e
a
,
î
n
c
ă
r
c
a
t
ă
c
u
d
e
-
a
m
â
n
c
ă
ri
i
ș
i
g
â
f
u
i
n
d
.
Ș
i
c
u
m

v
e
n
e
a
,
c
â
t
d
e
c
o
l
o
v
e
d
e
c
e
l
e
d
o
u
ă
c
a
p
e
t
e
,
c
u
d
i
n
ți
i
r
â
n
ji
n
d
,
î
n
f
e
r
e
ș
ti
.
–
D
r
a
g
ii
m
ă
m
u
c
u
ț
e
i,
d
r
a
 g
i
!
C
u
m

a
ș
t
e
a
p
t
ă
e
i
c
u
b
u
c
u
ri
e
ș
i-
m
i
r
â
d
î
n
a
i
n
t
e
c
â
n
d
m
ă
v
ă
d
!
Băieții mamei, băieți,
Frumușei și cucuieți !
B
u
c
u
r
i
a

c
a
p
r
e
i

n
u

e
r
a

p
r
o
a
s
t
ă
.

D
a
r

c
â
n
d

s
-
a
p
r
o
p
i
e

b
i
n
e
,

c
e

s
ă

v
a
d
ă

U
n

f
i
o
r

r
e
c
e

c
a

g
h
e
a
ț
a

î
i

t
r
e
c
e

p
r
i
n
v
i
n
e
,

p
i
c
i
o
a
r
e
l
e

s
e

t
a
i
e
,

u
n

t
r
e
m
u
r

c
u
p
r
i
n
d
e

î
n

t
o
t

t
r
u
p
u
l
,

ș
i

o
c
h
i
i

s
e

p
ă
i
n
j
i
n
e
s
c
.

ș
i

c
e

e
r
a

n
u

e
r
a
a

b
i
n
e

!
.
.
.

E
a

î
n
s
ă

t
o
t

m
e
r
g
e

p
â
n
'

l
a

u
ș
ă
,

c
u
m

p
o
a
t
e
,

c
r
e
z
â
n
d

c
ă

p
ă
r
e
r
e
a

î
n
ș
a
l
ă
.
.
.

ș
i

c
u
m

a
j
u
n
g
e
,

ș
i

î
n
 c
e
p
e
Trei iezi cucuieți
Ușa mamei descuieți !
Că mama v-aduce vouă :
Frunze-n buze,
Lapte-n țâțe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieș
În călcăieș
Smoc de flori
Pe subsuori.