Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

Naºterea Maicii Domnului

Sãptãmâna 05-11.IX.2010
Al 241-lea cuvânt

cuvânt spre folos

" Na[terea ta, de Dumnezeu n`sc`toare Fecioar`,
bucurie a vestit la toat` lumea, c` din tine a r`s`rit
soarele drept`]ii, Hristos Dumnezeul nostru,
[i dezleg#nd blestemul a dat binecuv#ntare,
[i stric#nd moartea ne-a d`ruit nou` via]` ve[nic` "
Troparul Praznicului Na[terii Maicii Domnului
nr. 241 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a cincisprezecea dupã Rusalii

pericopa apostolului
din erpistola ii-a cãtre corinteni a sfântului apostol pavel (Iv, 6-15)
6. Fiindc` Dumnezeu, Care a zis: 11. C`ci pururea noi cei vii suntem da]i spre
"Str`luceasc`, din \ntuneric, lumina" - El a moarte pentru Iisus, ca [i via]a lui Iisus s` se
str`lucit \n inimile noastre, ca s` str`luceasc` arate \n trupul nostru cel muritor.
cuno[tin]a slavei lui Dumnezeu, pe fa]a lui 12. Astfel c` \n noi lucreaz` moartea, iar \n voi
Hristos. via]a.
7. {i avem comoara aceasta \n vase de lut, ca 13. Dar av#nd acela[i duh al credin]ei, - dup`
s` se \nvedereze c` puterea cov#r[itoare este cum este scris: "Crezut-am, pentru aceea am
a lui Dumnezeu [i nu de la noi, [i gr`it", - [i noi credem: pentru aceea [i
8. |n toate p`timind necaz, dar nefiind strivi]i; gr`im,
lipsi]i fiind, dar nu dezn`d`jdui]i; 14. {tiind c` Cel ce a \nviat pe Domnul Iisus
9. Prigoni]i fiind, dar nu p`r`si]i; dobor#]i, ne va \nvia [i pe noi cu Iisus [i ne va \nf`]i[a
dar nu nimici]i; \mpreun` cu voi.
10. Purt#nd totdeauna \n trup omor#rea lui 15. C`ci toate sunt pentru voi, pentru ca,
Iisus, pentru ca [i via]a lui Iisus s` se arate \n \nmul]indu-se harul s` prisoseasc` prin mai
trupul nostru. mul]i mul]umirea, spre slava lui Dumnezeu.

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist matei (Xxii, 35-46)
( Porunca cea mai mare din Lege )
35. Unul dintre ei, \nv`]`tor de Lege, Iisus,
ispitindu-L pe Iisus, L-a \ntrebat: 42. Zic#nd: Ce vi se pare despre
36. |nv`]`torule, care porunc` este mai Hristos? Al cui Fiu este? Zis-au Lui: Al
mare \n Lege? lui David.
37. El i-a r`spuns: S` iube[ti pe 43. Zis-a lor: Cum deci David, \n duh, |l
Domnul Dumnezeul t`u, cu toat` inima nume[te pe El Domn? - zic#nd:
ta, cu tot sufletul t`u [i cu tot cugetul 44. "Zis-a Domnul Domnului meu: {ezi
t`u. de-a dreapta Mea, p#n` ce voi pune pe
38. Aceasta este marea [i \nt#ia vr`jma[ii T`i a[ternut picioarelor
porunc`. Tale".
39. Iar a doua, la fel ca aceasta: S` 45. Deci dac` David |l nume[te pe El
iube[ti pe aproapele t`u ca pe tine domn, cum este fiu al lui?
\nsu]i. 46. {i nimeni nu putea s`-I r`spund`
40. |n aceste dou` porunci se cuprind cuv#nt [i nici n-a mai \ndr`znit cineva,
toat` Legea [i proorocii. din ziua aceea, s`-L mai \ntrebe.
41. {i fiind aduna]i fariseii, i-a \ntrebat
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 241

SÃPTÃMÂNA 05 - 11.iX.2010
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` † Sf. Prooroc Zaharia, tat`l Sf. Ioan 07.30-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Botez`torul; Sf. Mucenic Urban Pr. Ionel Durlea

Luni † Pomenirea minunii Sf.Arhanghel Mihail \n

Colose; Sf. Mc. Macarie
18.00-19.00 - Paraclisul Sf. M. M. Gheorghe Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Mar]i |naintepr`znuirea Na[terii Maicii Domnului;

Sf. Mc. Sozont; † Sfin]ii Cuvio[i Simeon [i
Amfilohie de la P#ng`ra]i 18.00-19.00 - Vecernia Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Miercuri (†) Na[terea Maicii Domnului 07.30-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
(Dezlegare la pe[te)

Joi Sfin]ii [i Drep]ii P`rin]i Ioachim [i Ana; † Sf.

Cuvios Onufrie de la Vorona; † Sf. Cuvios
Chiriac de la Tazl`u

Vineri Sf. Muceni]e: Minodora, Mitrodora [i

Nimfodora; Sf. Pulheria, \mp`r`teasa
18.00-20.00 - Vecernia [i Paraclisul Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Maicii Domnului
S#mb`t` Cuv. Teodora din Alexandria; 07.30-11.00 - Sf#nta Liturghie [i Parastas Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Cuv. Eufrosin pentru cei adormi]i

18.00-20.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de Pr. Ionel Durlea

\nv`]`tur` la Apostolul zilei

cuvânt la Duminica a Xv-a dupã pogorârea sfântului duh

" S` iube[ti pe aproapele t`u,
ca \nsu]i pe tine"
(Mat 22, 38)
Pavel, ca model al adev`ratei
iubiri c`tre aproapele
Sf#ntul Pavel, care, - de[i om, - s-a
r`pit pana la al treilea cer [i a \ntrecut pe
\ngeri [i pe Arhangheli, ne \ndeamn` \ntru-
un loc, ca s` urm`m lui [i cu d#nsul lui
Hristos, zic#nd: "Urm`tori fi]i mie, precum
[i eu lui Hristos (I Cor. 11, 1). |n alt loc
dimpotriv` el tace despre persoana sa [i
deodat` ne duce la Dumnezeu, c#nd zice:
"fi]i urm`tori lui Dumnezeu, ca ni[te fii
iubi]i" (Efes. 5, 1).
Iar prin acesta el arat`, c` noi cu
nimic nu putem mai mult s` fim urm`tori
lui Dumnezeu, dec#t atunci c#nd \ntru
toate ne s#rguim a ajuta la binele
aproapelui, [i de aceea adaug`: "umbla]i
\ntru dragoste" (Efes. 5, 2)
|ndat` ce a zis: "fi]i urm`tori lui
Sfântul Ioan Gur` de Aur
Dumnezeu", a ad`ugat: "umbla]i \ntru
dragoste", ca s` ne dea a \n]elege, c`
aceast` fapt` bun`, mai mult dec#t toate ne
face asemenea lui Dumnezeu.
Alte fapte bune mai mici se v`d
numai la oameni, de pild` lupta cu poftele,
r`zboiul \mpotriva \mbuib`rii, \mpotriva
l`comiei de avere [i \mpotriva m#niei;
dragostea \ns` o avem noi de comun cu
Dumnezeu. De aceea a zis Hristos: "rugati-
v` pentru cei ce v` sup`r` [i v` prigonesc,
ca s` fi]i fiii Tat`lui vostru, care este \n cer"
(Mat. 5. 44-45).
Fiind deci c` Pavel [tia, c` dragostea
este cea mai mare dintre faptele cele bune,
de aceea el se s#rguia cu toat` r#vna pen-
tru dob#ndirea ei.
Nimeni n-a iubit pe vr`jma[ii s`i ca
d#nsul, nimeni n-a ar`tat at#tea binefaceri
prigonitorilor s`i, nimeni n-a suferit at#t
de mult pentru atacatorii s`i. Adic` el
privea nu la ceea ce suferea, ci la comuni-
nr. 241 Cuvânt spre folos
tatea firii \ntre el [i aceia, [i cu c#t ei mai
mult se \nfuriau, cu at#ta el mai mult
comp`timea nebunia lor, [i purtarea lui
sem`na cu a unui p`rinte iubitor c`tre fiul
s`u, care se afla \n tulburarea frigurilor.
Cu c#t mai mult bolnavul face zgo-
mot [i oc`r`[te [i love[te, cu at#ta Tat`l \l
jele[te [i t#nguie[ste. Deci cu c#t mai mult
\l nec`jeau cei cuprin[i de duhurile cele
rele, cu at#ta el mai mult cuno[tea, c` ei
sunt bolnavi, [i se \ngrijea de ei cu at#ta
mai duios.
Ascult` numai, cu c#t` bl#nde]e [i
comp`timire vorbe[te el despre d#n[ii,
care de cinci ori l-au biciut, care l-au
\mpro[cat cu pietre [i \nc`tu[at, care \nse-
tau de s#ngele lui [i \n toate zilele doreau
sa-l sf#[ie. El zicea a[a: "m`rturisesc, c` au
r#vn` pentru Dumnezeu, dar sunt f`r`
cuno[tin]`" (Rom. 10, 2). {i \n alt loc i-a
smerit pe acei ce voiau a se ridica peste
d#nsul zic#nd: "nu te \n`l]a cu mintea, ci te
teme; c` de n-a p`rtinit Dumnezeu
ramurilor celor fire[ti, nu cumva [i ]ie s`
nu-]i p`rtineasc`" (Rom. 11, 20-21).
El [tia bine, c` Dumnezeu d`duse
hot`r#rea Sa asupra vr`jma[ilor S`i, dar
totu[i voia s` fac` pentru d#n[ii ceea ce sta
\n puterea sa. De aceea el pururea pl#ngea
pentru d#n[ii, avea comp`timire pentru ei,
nu suferea, ca cineva s` se \nal]e peste
d#n[ii, c#nd era cu putin]`, c`uta s`
descopere m`car o umbr` de desvinov`]ire
pentru d#n[ii. {i fiindc` pentru \nd`r`tni-
cirea [i \mpietrirea inimii lor, el nu putea
s`-i c#[tige pentru credin]`, pururea se
ruga pentru ei [i zicea: "Fra]ilor,
bun`voin]a inimii mele, [i rug`ciunea c`tre
Dumnezeu, pentru Israil este spre
m#ntuire" (Rom. 10, 1). A[a, el se sile[te a
le face \nc` n`dejde bun`, c#nd zice:
"Darurile [i chemarea lui Dumnezeu nu se
pot lua \napoi" (Rom. 11, 29). El zice aceas-
ta pentru ca ei s` nu se desn`d`jduiasc` cu
totul [i s` piar`.
pagina 4
A[a lucreaz` prietenul cel plin de
iubire [i \ngrijorat, care tot este aprins de
r#vna pentru d#n[ii. Mi[cat de acest sim]
zice el \nc`: "Veni-va din Sion izb`vitorul, [i
va \ntoarce necur`]iile de la Iacov" (Rom.
11, 26).
Adic` era pentru d#nsul un cumplit
chin [i o munc` roditoare, ca s` vad` el, c`
vr`jma[ii s`i se duc \n pieire. De aceea
c`uta vreo mic[orare la aceast` durere,
uneori zic#nd: "va veni izb`vitorul", iar
alteori gr`ind: "ace[tia acum n-au crezut,
dar prin harul c`ruia voi v-a]i f`cut p`rta[i,
[i ei vor ajunge la har" (Rom. 11, 31). Tot
a[a f`cea odinioar` Ieremia, care de
asemenea din toate puterile voia s`
g`seasc` o desvinov`]ire pentru p`cate,
uneori zic#nd: "De[i faptele cele rele
m`rturisesc \mpotriva noastr`, o Doamne,
ajut`-ne pentru numele T`u (Ierem. 14, 7);
alt` dat`, zic#nd: "fapta omului nu st` \n
puterea sa, [i nu este \n puterea omului, ca
s` umble [i s`-[i \ndrepte pa[ii s`i" (Ierem.
10, 23). {i iar`[i un alt prooroc zice: "ad`-]i
aminte, c` noi suntem pulbere" (Ps. 102,
14).
Acesta este adic` obiceiul acelora,
care la noi mijlocesc pentru cei vinova]i, ca
ei, chiar c#nd nu le este cu putin]` nici o
dezvinov`]ire temeinic`, totu[i n`scocesc
vreo umbr` de ap`rare, care m`car, c` nu
totdeauna sufer` o p`trunz`toare cerc-
etare, dar totu[i celui \ngrijit pentru cel
vinovat \i d` cel pu]in o m#ng#iere.
Deci astfel de dezvinov`]iri s` nu le
cercet`m cu prea mare p`trundere, ci s` le
socotim ca ni[te semne ale sufletului celui
nec`jit, care ar zice ceva spre priin]a
p`c`tosilor! |n acela[i chip trebuie s`
judec`m noi [i despre cuvintele cele mai
sus aduse ale lui Pavel.
Dar oare Pavel numai c`tre Iudei,
cona]ionalii s`i, era a[a plin de iubire, sau
[i c`tre cei str`ini? El \ntru adev`r era cel
mai bogat \n dragoste, at#t c`tre patrio]i,
pagina 5 Cuvânt spre folos
c#t [i c`tre str`ini. Ascult` numai, cum
gr`ie[te c`tre Timotei: "Slugii Domnului
nu i se cade s` se sf`deasc`, ci bl#nd s` fie
c`tre to]i, \nv`]`tor, suferitor, cu bl#nde]e
cert#nd pe cei ce stau \mpotriv`; poate
c#ndva le va da lor Dumnezeu poc`in]`,
spre cuno[tin]a adev`rului, [i vor sc`pa din
cursele diavolului, care i-a prins spre a lui
voie" (II Tim. 2, 24-26).
Iar de voie[ti s` vezi, cum vorbe[te
Pavel cu cei p`c`to[i, ia aminte, cum scrie
el c`tre Corinteni: "M` tem, nu cumva,
daca voi veni, s` v` aflu pe voi, precum nu
voiesc" (II Cor. 12, 20).
{i ceva mai t#rziu zicea: "iar`si ma
tem, nu cumva, daca voi veni, s` m`
smereasca Dumnezeul meu la voi, [i voi
pl#nge pe mul]i, care au gre[it mai \nainte,
[i nu s-au poc`it de necur`]ia, [i curvia [i
spurc`ciunea, care au f`cut" (II Cor. 12,
21).
Iar c`tre Galateni scrie: "Fii mei, pe
care iar`[i cu durere v` nasc, p#n` ce se va
\nchipui Hristos \ntru voi" (Gal. 4, 19).
Ascult`-l acum [i despre amestecatorul de
s#nge de la Corint, cum el este sup`rat mai
mult dec#t acela, [i apeleaz` la Corinteni
pentru d#nsul: "rogu-v` s` \nt`ri]i spre
acela dragostea" (II Cor. 2, 8). {i c#nd a
fost silit s`-l dep`rteze de la trupul bis-
ericii, a f`cut aceasta cu multe suspinuri [i
lacrimi. El zicea a[a: "C` din mult` sc#rb`
[i necaz al inimii am scris vou` cu multe
lacrimi; nu ca s` v` \ntrista]i, ci ca s`
cunoa[te]i dragostea, pe care o am mai
mult spre voi" (II Cor. 2, 4).
{i \n alt loc zice el: "{i m-am f`cut iudeilor,
ca un iudeu, ca pe iudei s`-i dob#ndesc.
Celor de sub lege, ca un supus legii, ca pe
cei de sub lege s`-i dob#ndesc. M-am f`cut
celor neputincio[i, ca un neputincios, ca pe
cei neputincio[i s`-i dob#ndesc. Tuturor
toate m-am f`cut, ca oricum pe unii s`
m#ntuiesc". (I Cor. 9, 20-22).
{i iar`[i \n alt loc scrie el: "noi
nr. 241
\nv`]`m pe tot omul \ntru toat` \n]elepci-
unea, ca s` punem de fa]` pe tot omul
des`v#r[it \ntru Hristos Iisus" (Colos. 1,
28).
Cuno[ti tu acum sufletul lui, care
cov#r[e[te toate cele p`m#nte[ti? El voia a
des`v#r[i pe tot omul \ntru Hristos, [i el a
[i f`cut aceasta, pe c#t a fost \n puterea lui.
El era a[a de \ngrijat, [i cu a[a r#vn` aler-
ga \n toate p`r]ile, ca [i cum toate
popoarele ar fi fost copii lui, [i \[i da toat`
osteneala a-i aduce la \mp`r`]ia cerului,
vindeca, sf`tuia, f`g`duia, pl#ngea, se
ruga, speria duhurile cele rele, [i pe to]i
vr`jma[ii m#ntuirii suflete[ti ai oamenilor,
prin venirea sa de fa]`, prin epistolii, prin
cuvinte, prin fapte, sprijinea pe cei ce
c`deau, parte prin el, parte prin ucenicii
s`i, \nt`rea pe cei ce st`teau, ridica pe cei
surpa]i, m#ng#ia pe cei zdrobi]i, \nt`rea pe
cei u[ori la minte, \nsp`im#nta pe vrajma[i
cu glasul cel puternic [i c`uta la potrivnici
cu o privire amenin]`toare. El se asem`na
unui comandant de oaste, [i unui doctor
ales, purta \nsu[i armele, sprijinea pe ai
s`i, sta cu d#nsii [i era \n oaste totul \ntru
toate.
{i nu numai \n cele duhovnice[ti, dar
\nc` [i \n lucrurile cele p`m#nte[ti a ar`tat
el totdeauna o mare \ngrijire [i o
neobi[nuit` r#vn`. Ascult` numai, cum
scrie [i zice el c`tre un popor mare pentru
o singuratic` femeie: "{i laud vou` pe Fivi
sora noastr`, care este slujitoarea Bisericii
din Chenhrea, ca s` o primi]i pe ea \ntru
Domnul, dup` cum se cuvine sfin]ilor, [i s`-
i fi]i ajut`tori ei \ntru tot lucrul, orice ar
pofti de la voi" (Rom. 16, 1-2). Asemenea
vorbe[te el \ntr-alt` Epistol`: "{ti]i casa lui
{tefana, care spre slujba sfin]ilor s-a ran-
duit pe sine. S` cunoa[te]i dar pe unii ca
ace[tia [i s`-i ave]i \ntru cinste" (I Cor. 16-
18). Adic` dragostea sfin]ilor este astfel
format`, ca ea sa dea ajutor [i \n lucrurile
cele vremelnice.
pagina 6 Cuvânt spre folos
A[a proorocul Elisei, pe femeia, care
l-a primit, a r`spl`tit-o nu numai cu lucruri
duhovnice[ti, ci [i cu binefaceri trupe[ti
(IV Regi. 4, 13, s.urm). {i trebuie cineva s`
se minuneze, c` Pavel de multe ori \n epis-
tolele sale, c#nd recomanda pe cineva, nu
socoate mai prejos de vrednicia sa a se
\ngriji chiar [i de c`l`torie [i de cheltuiala
confra]ilor s`i, [i aceasta a gr`it-o chiar \n
epistol`. Adic` \n epistola sa c`tre Tit, el
zice: "Pe Zenas [tiitorul legii [i pe Apolos
de grab` s`-i trimi]i mai \nainte;
(\ngrije[te) ca nimica lor s` nu le lipseasc`"
(Tit. 3, 13).
Iar dac` Pavel pentru oamenii cei
\mpreun` cu d#nsul recomand` at#ta \ngri-
jire, cu mult mai v#rtos el ar fi f`cut toate,
c#nd i-ar fi v`zut \n primejdie. Vezi numai,
c#t de \ngrijit este el \n epistola c`tre
Filimon pentru Onisim, [i cu ce dib`cie [i
r#vn` scrie pentru d#nsul! Iar daca el a
putut s` scrie o epistol` \ntreag` pentru un
rob, [i pe l#ng` aceea pentru un rob fugar
[i mai \nainte necredincios; socote[te, ce ar
fi trebuit el s` simt` pentru un om din cei
\mpreun` cu dansul!
Numai un lucru socotea el mai jos de
vrednicia sa, adic`, a pregeta \ntru ceea ce
putea sluji spre binele altora. De aceea el
totul punea \n mi[care, [i nu pregeta a
\ntrebuin]a toate pentru m#ntuirea altora,
cuvinte, bani [i propria sa via]`. C#nd el de
mii de ori se expunea la moarte pentru
al]ii, cu c#t mai v#rtos n-ar fi \ntrebuin]at
el pentru d#n[ii bani [i avu]ie, dac` le-ar fi
avut? Ce zic eu: dac` le-ar fi avut? Eu pot
s` ar`t, c` el nu cru]a bani [i avere, de[i nu
poseda nimic. Nu g#ndi, c` cuvintele mele
ar fi o zg#rcitura, ci ascult`, ce zice el
\nsu[i: " Dar eu prea cu dulcea]` voi chel-
tui, [i m` voi cheltui [i pe mine pentru
sufletele voastre" (II Cor. 12, 12-15). {i
vorbind cu Efesenii el zice: "Singuri voi
[ti]i, c` trebuin]elor mele [i ale acelora ce
erau cu mine, au slujit m#inile mele aces-
nr. 241
tea" (Fapt. Ap. 20, 34).
El era \nalt [i sta la v#rful faptei
celei bune; dar el cu deosebire prin v`paia
dragostei c`tre aproapele s`u a cov#r[it
c`ldura oric`rui foc. Precum fierul, c#nd se
pune \n foc, cu totul se \nfocheaz`, a[a era
Pavel aprins de dragoste, \nsu[i cu totul
era dragoste.
{i fiindc` el era p`rinte al \ntregii
lumi, de aceea urma el tuturor p`rin]ilor,
ba \nc` \i \ntrecea cu \ngrijirea pentru
nevoile duhovnice[ti [i trupe[ti ale fiilor
s`i, [i a jertfit avere [i bunuri, trupul [i
via]a [i totul pentru iubi]ii s`i. Pentru
aceea a numit el dragostea suma de c`pete-
nie a legii, leg`tur` a des`v#r[irii, mam` a
tot binelui, \nceputul [i sf#r[itul tuturor
faptelor celor bune. El zice anume:
"sf#r[itul poruncii este dragostea din inim`
curat`, [i din [tiin]` bun`" (I Tim. 1, 5), [i
\n alt loc: "Porunca: s` nu curve[ti, s` nu
ucizi, [i oricare alt` porunc`, \ntru acest
cuvant se cuprinde: s` iube[ti pe aproapele
t`u ca \nsu]i pe tine" (Rom. 13, 9).
{tiind deci, c` dragostea este
\nceputul [i sf#r[itul tuturor faptelor celor
bune, s` urm`m [i noi \ntru acesta sf#ntu-
lui Pavel, c`ci tocmai prin dragoste s-a
f`cut el a[a de mare [i \nalt!
Nu-mi vorbi de mor]ii, pe care el i-a
\nviat, nici de lepro[ii, pe care i-a cur`]it.
Astfel de fapte Dumnezeu nu cere de la
tine. Dar s#rguie[te-te a-]i c#[tiga astfel de
dragoste ca Pavel, [i vei dob#ndi cununa
cea cereasc`.
Cine spune aceasta?
Tocmai acela \nsu[i, care a posedat
dragostea \n o a[a de \nalt` treapt`, [i care
a preferat-o minunilor [i semnelor [i altor
mii de fapte bune. C`ci fiindc` el \nsu[i o
s`v#r[ea cu at#ta r#vn`, de aceea [i
cuno[tea a[a de bine puterea ei. Prin ea s-
a f`cut el \nsu[i a[a de sl`vit, [i nimic nu i-
a dat lui o a[a \nalt` vrednicie, dec#t tocmai
puterea dragostei. De aceea zicea el: "s`
pagina 7 Cuvânt spre folos
r#vni]i darurile cele mai bune, [i \nc` mai
\nalt` cale v` ar`t vou`" (I Cor. 12, 31). El
prin aceasta g#nde[te la dragostea, pe care
o nume[te calea mai bun` [i mai aleas`. S`
umbl`m deci [i noi pururea pe aceast` cale,
pentru ca [i noi odinioar` s` vedem pe
Pavel, ba chiar pe Domnul [i Dasc`lul lui
Viaþa Sfântului Cuvios Onufrie de la Vorona
|ntre numero[ii p`rin]i ce au sfin]it
p`m#ntul ]`rii noastre prin \nalta lor via]`
duhovniceasc` se num`r` [i Cuviosul
Onufrie, cel mai mare sihastru al ]inuturilor
boto[`nene, vie]uitor al Schitului Sih`stria
Voronei. Despre via]a acestui cuvios p`rinte
se cunosc foarte pu]ine am`nunte, el voind
s` fie cunoscut lui Dumnezeu, iar nu oame-
nilor. Din unele \nsemn`ri de pe manu-
scrisele copiate de el [i de ieroschimonahul
Nicolae, care a vie]uit \mpreun` cu el, [tim
c` s-a n`scut \n jurul anului 1700, \n Rusia,
probabil \ntr-o familie nobil`, c`ci a ajuns
s` fie guvernator al unui ]inut. Dorind via]a
pustniceasc` [i aprinz#ndu-se cu dum-
nezeiasca r#vn`, a l`sat familia, onoarea
rangului [i patria sa \n jurul anului 1749,
venind \n ]inuturile Moldovei. |l atr`sese
aici renumele unor mari pustnici, nevoitori
\n osteneli t`cute [i smerite, ascun[i de
ochii lumii \n ad#ncul codrilor. A cercetat
numeroase m`n`stiri, culeg#nd cu h`rnicie,
asemeni unei albine, sfaturi ziditoare de
suflet, deprinz#nd lep`darea de sine [i
urmarea lui Hristos, dar, mai ales, \nv`]#nd
de la fiecare p`rinte \nt#lnit lucrarea cea
pl`cut` lui Dumnezeu. F`r` \ndoial`, se
ocupa [i cu citirea Scripturii [i a altor c`r]i
folositoare, pe care le va copia mai t#rziu cu
mult` r#vn` [i r`bdare, \mpodobindu-le cu
o scriere frumoas`. A vie]uit astfel timp de
15 ani, cresc#nd duhovnice[te \n preajma
unor ale[i p`rin]i duhovnice[ti, precum
Vasile de la Poiana M`rului [i Paisie
Velicicovski. Acesta din urm` \l va afla pe
Cuviosul Onufrie la M`n`stirea
nr. 241
Pavel, [i s` dob#ndim cununile cele
netrec`toare prin harul [i prin iubirea de
oameni a Domnului nostru Iisus Hristos,
c`ruia se cuvine slava [i cinstea \n vecii
vecilor! Amin.
din "Predici la duminici [i s`rb`tori"
Dragomirna, \n jurul anului 1763, la venirea
sa din Muntele Athos. |ntre cei doi se va
\nfiripa o str#ns` prietenie duhovniceasc`,
pov`]uindu-se unul pe altul pentru a
deprinde des`v#r[ita rug`ciune a inimii,
Cuviosul Paisie fiindu-i [i duhovnic, iar
dup` ce s-au desp`r]it, leg`tura lor
sufleteasc` a continuat prin scrisori, pentru
c` am#ndoi petreceau \ntru acela[i duh.
Auzind de al]i pustnici rom#ni [i ru[i spori]i
duhovnice[te, care vie]uiau \n codrii
Voronei, va intra \n anul 1764 \n ob[tea
Schitului Sih`stria Voronei, retr`g#ndu-se
\n pustie spre lini[tire. Timp de 25 de ani va
vie]ui \ntr-o pe[ter` pe malul p#r#ului
Vorona, \ntr-o aspr` nevoin]`, petrec#nd \n
smerenie, \nfr#nare, t`cere [i ne\ncetat`
rug`ciune. M#nca doar o dat` \n zi, dup`
apusul soarelui, iar noaptea o petrecea
priveghind, a]ipind doar dou`-trei ore pe un
scaun, pentru odihna trupului dup` cum
m`rturise[te Ieromonahul Nicolae, care
vie]uia [i el \n codrii Voronei. F`g`duindu-
se \ntru totul Domnului Hristos, a \mbr`cat
schima cea mare, pe care o va primi din
m#na duhovnicului s`u, stare]ul Paisie, \n
anul 1774, la M`n`stirea Dragomirna,
revenind apoi \n locul nevoin]elor sale, la
pe[tera din preajma Sih`striei Voronei.
Astfel va st`rui cuviosul f`r` odihn` \n
chemarea numelui preadulcelui Iisus, pen-
tru a stinge toat` patima trupului, \nvred-
nicindu-se de vederea luminii dumnezeie[ti
[i primind roua Duhului Sf#nt. F`c#nd
inima sa loca[ neprih`nit M#ntuitorului
Hristos, se va bucura \ntru ad#ncul ei de
nr. 241 Cuvânt spre folos
mari bucurii [i m#ng#ieri duhovnice[ti, odi-
hnindu-se cu lacrimile cele aduc`toare de
bucurie. {i urc#nd \n scurt timp pe treptele
sfin]eniei, pe mul]i \i folosea cu vie]uirea sa
aleas`, cu rug`ciunea [i cu sfatul s`u, fiind
binecuv#ntat de Dumnezeu cu darul deose-
birii g#ndurilor. {i at#t monahii, c#t [i cred-
incio[ii de r#nd \l c`utau, minun#ndu-se de
bl#nde]ea [i \n]elepciunea sa. Astfel pe
mul]i i-a \ndreptat pe calea cea bun`,
risipind cursele vr`jma[ilor [i ar`t#ndu-se
f`c`tor de minuni \nc` din timpul vie]ii sale.
Iar c#nd a s`v#r[it c`l`toria cea bun` [i a
sosit timpul s` \ncredin]eze curatul s`u
suflet St`p#nului Hristos, a fost vestit mai
\nainte de aceasta. |n noaptea Sfintelor
Pa[ti, dorind a se \mp`rt`[i pentru ultima
dat` cu Trupul [i S#ngele M#ntuitorului, un
\nger s-a ar`tat preotului Nicolae
Gheorghiu din satul Tudora, aflat \n
apropiere, [i i-a cerut s` ia cu sine Sfintele
Taine [i s` mearg` la robul lui Dumnezeu
Onufrie. Acela[i \nger \l va c`l`uzi p#n` la
pe[tera cuviosului, pe care \l va afla foarte
sl`bit. {i cer#nd s` mearg` la Sih`strie,
dup` c#teva zile a adormit \ntru Domnul, la
29 martie 1789, fiind \nmorm#ntat de c`tre
c#]iva c`lug`ri \n livad`, la r`d`cina unui
m`r. Nu dup` mult timp, la morm#ntul
cuviosului au \nceput s` se petreac` fapte
minunate, care adevereau sfin]enia sa.
Mul]i au v`zut lum#n`ri arz#nd [i au auzit
glasuri c#nt#nd \n acel loc, iar o dat`,
r`t`cindu-se trei c`lug`ri prin p`durile din
jur [i l`s#ndu-se noaptea, au fost c`l`uzi]i
de o lumin` puternic` p#n` la pe[tera unde
s-a nevoit cuviosul. |n iarna anului 1846 s-a
ar`tat din nou puterea f`c`toare de minuni
a Cuviosului Onufrie. Pe c#nd domnitorul
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
Mihail Sturza se afla la v#n`toare a g`sit un
fruct mare [i frumos la r`d`cina m`rului ce
str`juia morm#ntul cuviosului, l-a luat cu
sine [i l-a dat fiicei sale care era bolnav` de
epilepsie. Cu harul lui Dumnezeu, aceasta
s-a vindecat de boal`. Minun#ndu-se, dom-
nitorul se va \ntoarce la Vorona [i, afl#nd
despre via]a nevoitorului pentru
Dumnezeu, va porunci s` se dezgroape
osemintele lui [i s` fie a[ezate spre cinstire
\ntr-o racl` \n altarul bisericii M`n`stirii
Vorona. Zece ani mai t#rziu, \n urma unui
vis \n care \nsu[i Cuviosul Onufrie s-a
ar`tat stare]ului M`n`stirii Voronei, arhi-
mandritul Iosif Vasiliu, cer#ndu-i s` fie dus
\n Sih`strie, racla cu sfintele sale moa[te a
fost a[ezat` \ntr-o firid` din pronaosul bis-
ericii "Bunavestire" din Sih`stria Voronei,
unde se afl` [i ast`zi. Aici vin s` se \nchine
mul]i credincio[i, Cuviosul Onufrie con-
tinu#nd s` s`v#r[easc` numeroase minuni
pentru cei care \i cer ajutorul cu mult`
credin]` [i smerenie.
Cu ale lui sfinte rug`ciuni, Doamne
Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluie[te-ne pe noi! Amin!
Troparul Cuviosului Onufrie de la
Sih`stria Voronei, glasul al 8-lea:
Cu ostenelile sih`striei, la via]a
cea f`r` de prihan` ai ajuns, fericite, [i
ca un luceaf`r din p`m#ntul Rusiei
r`s`rind, \ntru singur`tatea codrilor
Moldovei te-ai s`l`[luit. Monahilor ai
fost \nv`]`tor, f`c#ndu-te pild`, prin
aspra ta vie]uire, Cuvioase P`rinte
Onufrie. Roag`-te lui Hristos Dumnezeu
s` se m#ntuiasc` sufletele noastre.
sursa: http://sfintiromani.mmb.ro
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro