Sunteți pe pagina 1din 77
J.B. RISHI DO-IN ARTA MASAJULUI EDITURA MOLDA O«IN« ULUI ORIGINILE D Dupi unele cercetiri, DO-IN {si are origines in traditia chineza gi, geografic, in China Cen trai, unde era cunoscur sub rumele de TAO- INN. TAO inseamna, in acest context, a con- duce, a dirija". Dar expresin DO-IN éste japo- nex gi evocd ideea de extensie. DO ar fi o de- formare a iui TAO, IN insearmnind ,a asimila, « primi, a se lisa condus”. Si wrusi, cum aplicatiile acestei discipline au fost numeroase, mai exist’ i alte deaumiri. Vom cita, cu tilt documentar, DO-IN KWAP. PO. KWAPPO exprimi idea de ,cefacere”, ie pfestabilire”, iar DO-IN KWAPPO' este arta care permite descoperirea sau regasirea echilibralui vital, fari_de care nu powi urma Calea. Se spune despre DO-IN ci este o stiinti; dar este, mai mult, 0 arti care se trage de lz ingeleptii celor Vechi. Este, in acelasi timp, o tehnicd si un mij- loc de a te ‘cunoagte mai bine, ca si dle @ tril in tr-0 mai bund armonie cu ceilalgi. In definitiv, DO-IN poate fi o ari de ti si necesité 0 atitudine de ciuvare + adici un angajament sincer, optimist si asiduu, O dorin- fa de a afla gi o deschidere constanti caructeri- zea’ adevirata disciplina gi favorizeazi cunoas terea de sine in cunoasterea Legii Universului, A- tunci clad Legea devine Stapini, discipoiut va descoperi mai mult, Subliniind caracterul, in acelagi timp, citwal gi rational al DO-IN-ulu;, irebuie sine amintim €&, ta vechea Chini, el se practica in cadrul vie- ti de familie. In fiecare zi, fn 2ori, barbatii, te- aneile si copiii, adunayi in camera comuni, prac ticaw DO-IN-ul, favorizind, in corpul lor, 9 bu- ni circulaje energiilor pe care trebuiat sie investeascé in diferitele acrivititi covidiene, Puteyi, bineiaysles, si practicayi DO-IN-ul individual, dar puteti qi si faoeyi acest lucru du- pa ritualul familial intr-un grup restrins. Chiar gi intr-o ambian(d colectiva, va ti intotdesuna vor- ba deo aplicare individuala a unei ciutiri de aprofundare gi implinire havatt pe heani. Se pare cd vechii orientali foloseau si acupuncture, vindecarea cu ajutorul miinilor, rugiciunea gi meditayia in tentativa de asi regiisi liberates absolut, Chinezii av inventat diferice slibire gi de intreyinere a corpului, exercitii de a gi tehnici respiratorii, pentru a asigura buna functionar a iatregului organism. Dar scopul lor era mai ¢- levat, cdci, daca dorean x mentina corpul si- nitos, sensibil gi calm, o faceau cu scopul de avea o minte armonioasi, destins’, calrna, pentru a clibera spiritul, Am notat, deja, in partes filosa/ tei Jucriri, ca ‘libera circulayie & en pistreazi Sinatatea, inlituri. boala iat lunga si fericita, Progresnl fiintei depinde de toate acestea. i asigued umane iriologia chinezi este extrem cle hogati yi precisi atunci cind evoca legile energici. ined i anul 300 inainte de isu Cristos se vorbea de CHL ca despre respiratia aaselor”. Vechii chinezi observa ci energia CHT circula in corp in profunzime si la suprafaya dupa tra see determinate, Cele dowi niveluri sint legate de un principin al cirenlatiei cave alimenteaca toate organele, La periferie, circuld o energie sla suprafats piel", numits WEL CHL. & “poate fi manipulati si influentari la nivelul circuitelor obignuite care sint meridianele, Mai in profunzi- ime, in corp, enetgia YONG CHL anim’ func tiile vegetative ale corpulu Deck sintem capabili si dominim gi sf diri- fion ucepti curengi vitali de care depinde echili- heul organismulii oostru, au mai avem de ce sé ne temem de invazia miccobilor. Yorusi este im- portant of eliminam deseurile, lacticl 4i rick care se acunmuleara io muschii nogtsi gi in articulatiile noastre. Practice BO-IN-ului uju- rea7ii eliminarea in aceeasi mifsurd in cate restar ste Libera circulatie a energiilor, practica favorizeur’i o mai mace stabi buna ty nice a planurilor mental yi emotional, ee! cel care fyi controlead energiile dispune de un mai fun potential gi poate, astfel, si-gi domine mai bine comportamentul 31 si se adaptere mai bine la diferitele imprejuciie! ale view. litate fiziel, ea va permite si om Evideot, alegeres beanel potrie tributie exentiali la pastrarea echilibrului_ glob: al corpului, asigurindu-i un aport energetic in~ dispensabil re are 9 con DOAN au presupune nied un rise, nich un pericol, DO-IN se apropie mult de acupuncturi, dar aceasta nu poate fi practicati {ari o cunoastere aprofundati a energiei, a meridianelor si a punc- telor. DO-IN este la indemina tuturor, chiar si a pecsoanelor in virsti, a handicapazilor. Poate fj practicat oriunde si nu necesiti nici un mate~ nal, Programul pe cared propunem nu este ri sid. El este susceptibil de modificéri si de adap- iri la nevoile fieciruia, Torugi, fa misura in care este posibil, conformati-vi celor tnvaqate ¥i, mai ales, practicati-l cu asiduitate. Regularitatea in practic este capitali, este secretul DO-IN-ului, ea gi al maltor alte discipline. Astiel, vi voyi {%- uri $i 0 voingé fii cusur, Practica zilnicy a DOIN-ului nu riscd, de altfel, si ne faci si ne ocupim numai de lumea corpului. Oricine isi va da seama ci gesturile 1 xe reprezinti exercitii practice dezvaluie tendin- yele noastre cele mai instictive, mai naturale qi mai spontane. In acelasi timp, simfurile se vor ascuti, iar sufletal va percepe si mai bine fru- musejea naturii umane, Aceasti sensibilitate va arita cum se face digestia, cum isi organizeazd corpul eliminarea. , . O mie de soluyii .... Dar $1 0 mie de semne care vor evita pericolul bo- li -.. © mie de senzapii tntr-un corp care se trezeste pind la cel mai mic por, manifestindu-i voinga de a trii conform cu legile naturii, In~ trun efort menit si-l faci si semene cu lumina soarelui, ansamblul de celule §] va exprima, as- fel, pe omul liber, pe omul de Ja munte ! Masajele numite NGAN-MO in SOUWEN descriu felul tn care poate fi ficurd si curgi e- nexgia. Ideograma NGAN este compusi din ca racterele cure inseamnd ,mnini” i ,odibnk” — §i sugereari definigia : ya calma cu miinile, utr a reusi ‘si eliminim toxinels gi pen- tru a facilita circulapia energiei, se pot masa pu ternic anumite parti ale corpului; altele vor fi frecate usor, apisate usor sau in profunzime, due pi natura terenului de tratat. Dar, cel mai_‘ade- Sea, este recomandabil si efectwin presiuni mo- derate, In practica DO-IN-ului, ne vom servi a- deseori de degetul arititor a cirai parte cicnoa- x capiti, cu timpul, o extraordinari sensibilita~ te. TCH'OUAL este presiunes corect cu bul bul degetului. Ea se efectueazi perpendicular pe suprafaja tratati, Penetratia depinde, deci, de natura terenului explorat si de sensibilitates sa. Cind cares este putin abundentd, ca pe mind, presiunea devine ujoari, Pentru a'traversa stra- tur groase, ca tn regitinea coapselor, presiunes se accentueard gi ve folosese, uneori, chiar dege tele mari suprapuse, Se remarci tn desen of, fn poritie corectd, articulayia degetului mare este fn ‘extensie, Incepiitorii au tendinga si efectueze 0 presiume grepitd repliind articulasia degetului gros pentru a suplini lipsa de rezistenyi, Aceasté atitudine brutali dezviluie o tending agresivi Figura A). "CHAO este presiunea exercitatd cu virful enghiei sou cu virful degetului, Ea este rar folo- sid, pentru a ujura trecerea enexgiei im 2onela 4 profunde situate tntre oxsele mfinii gi cele ale habei_piciorului (metacarpian —- metat POU este o presiune centripet3, rapidi gi ugoaré, avind drept scop concentrarea energie! pe locul tratat, Cel care isi dezvolté sensibilitavea corpului devine capabil Peroni miinilor care formeazd un triunghi echilateral al cirui_vicf este indreptat a ‘nus, evocd gtincipiul YANG, simbol al strsei 20 fare <- migcarce de flexiune inainte se efectueaz pe o expiratie profund’ care inliturk energiile u- zate, Aceasti migcare simbolizeard qi tntoarcerea Ie sursa Universului. Se poate vedes in migearea de flexiune simbotul forget cerului eare coboort gi, tn reveni- re, simbolul foryei cerului eare se inalyi. Expirati, concentrindu-vi atentia asupra eis inspirayia va veni de la sine, fir efort. Repetati astfel de trei ori acest salut. 12 Fata 4. Acum, frecati-vi energio palmele una de cealalti, ridicindu-le deasupra capului,: la nivelul al mai inalt al vibragiilor corpului. Frecindu-vi palmele, vi calmagi activitatea minpii, cici degetele sint legate direct de creier. ‘Veyi recunoaste, in aceastii practicd, sponta- neitatea gesturilor viewii, ‘Comerciantii orientali {gi temperesedi excitatia mentali cind clientela se apropie de tarabele lor mai ales prin frecarea mtinilor. $i, oare, nu penta a ne echilibra mai bine energia ne frecim palmele fnainte de a ne apuca de lucru? Remarcagi mai sles cildura care se degaji din aceasti frecare, manifestare evident a ener- ici. 5, Derlipiti-va palmele gi puneti pe _frunte buricele degetelor aritator, lociu gi inelar. A — Efectuati, mai intti, o migcare alterna- tiv de jos fn sus, ficind si pitrunda degetele in piele gi carne. B — Apoi, o miscare alternativa diagonald fn partea superioari a frungii EFECTE : Miinile sint niste unelte minunate, iar celor Vechi nu le-a scipat faptul ci pureres lor curati dispersarez durerii i stimu- larea trecerii curentilor energetic Stinaulayi, ia acest fel, treceren eneri pra punctelor aliniate pe metidiane : vezici ari, vezic3 urinar’, sistem nervos (numit, in alte locuri, ,.vas director” sau TOU MO). B Me Sell vi virlorile degetelor fatee arcada gi globui ocular superior. Indeeptayi presinea eft ma} aproare de mar. Repetati mnicile apasiei profonde de vece ov, Piecare presivne duteari aproximatiy teed secunde, Efectuati mijeisi identice sub globii veuari, Exercitayl presiunes esupra a trei_poncte ale ititii interne e ochiului la cimple, Incepeyi printe-o aplicare ujoard gi, gradat apicagi din ce in ce nai vare. at fe. indoiy si aconerig 3 degetele pentru a forma un cuy cu ele ¢ EFECTE : Studi recente, efectuate in cen- tele de cercetare gtiimtific’ din Searele Unite yi Uniunea Sovieticd, au aritet ci se poste capta eoergia emisi de milini, Aceste expatiente permit nu dumai si se dermonstreve existenta cimporilor magnetice in corp, ci gi si se misoare emiterea curengilor, Oricine ff poate dezvolta facultatea de a asi- mila, de a conduce si de a difuza energie. Magetismol mfinilor dumneavoastri tncarci ochiul, in sensul ci prin cilelura difuzata siot di- latate vasele capilare care irigi ochii gi stimuleasd itigarea lor, Ochi au nevoie, ta principal, de singe, aer si cilduré. Alternanqa de umbri 3 luming este si ea necesari, cici ea fntretine suplejea vaselor mici din globii oculari, In plus, acest exercigiv stimuleazi ficarul, ‘Finind ochii pleoapele. acoperiti cu mitinile, ridic indeeptati-vi. privirea In aus, ta jos, spre sclaga, spre dreapta ; {iri si contractayi ceafa, Continuagi acest exercigiu trasted cel mai mare cera posibil Zntr-tn sens, apoi in celilale. Aceste migciri Sncizese musculatura care sus- tine globii oculari- Se presupune ci, in stadiul formirii embrio- ului, ochiul se formeazi pornind de la ficat, iat KOUAN TSEL afirma ci ,ficarul este in tegitura cu ochii*, In general, se admire ci ochiul este un seflector exact al viealitatii corpului care exprimi, dupa chineri, energiile YONG si OF, ISUS, in jurdmintal de pe rawate, subliniaz’ gi imaportanya schiului, stunei clad declaré ca ,ochiul este lam- pa corpului: Dacd ochiul viu este sindtos, rot sorpul tau va fi kaminat”, Egiptenii au fost printee primii care s-a in teresat de structura ochiului, in mod deosebit de iis gi legiturile sale cu organismal, Dact obser vim doar partea albi a globului ocular, se remar- 8 multe perticularitati, jar dacd admitem diviziv- hea in 12 piri, vom putea citi corespondengele cu intreg corpul gi incidengele Ini YIN qi ale Jui YANG. Ochii sint, fa mod natural, focul unde se termini numerogi nervi, jar antagonismul centru- hui vizwal YANG este situat in partea din spate 4 creierului, Este, deci, normal ca zoua mai de- grab albéstruie dectt albi la nou-niscuyi si te prezinte acozntuarea lui YIN, La adule, albul se acoperé uneori cu pete gil- bui, vereui, maronii, Fiecare culoare, desigur, re- flecra un dezechilibra organic: negrul semaalea- #3 blocaje sau stagniei de tipul calculilor (exces de zahit), Galbenat este semnul unei perturbatii a ficatului sau a vezicii biliare (abue de ov sau de brinzi). Verilele indicd ua exces de YIN gi is cul cancerului, Albul ca brinza, un exces de pro- duse jactate care provoacd un depozit de mucus in rinichi, Excesul de biutucd sau de brani, mai ales de carne, provoack apatifia de fitigoare ropi pe global ocular Excesele sexuale fac sd apari cearcine negre sub ochi, care indicé tulburdri in fanctionarea ri- nichilor, In legituri cu excesele se pot face apropieri fntre glaicom’ si abuzul de fructe si brinzetuc, in imp ce catacacta se datoreara, mai degrabé, ex cesulul de cafes, xahiir gi fructe tropicale. Aspectul si culoarea frisului mai reflecté g echilibrul psihosomatic al unei persoane. Un exa- men rinutios al diferitelor semne, cum ae fi pe- fi vor dezvilui specialistului boli mai vechi sau nedeclarate, Bitdile rapide ale pleoapelor cozespund unui exces de api in corp si unei pierderi a viealiviqi, Se ytie ci medicina clasic’ chinerd nu se He mita doar la examinarea ochiului, Depistarea pre ventiva sau diagnosticel depindeau de examene labotioase gi de investigasii sistematice, * Aceasta afectiune se manifesta prin durtlates glo: bulut ocular, dilstarea si imobilitates pupilel, dim siuarea acnita{il vizuale, anesteria corneei, aptatiza: vea camerei anterioare, bétai arterial neobignuite, 8 ky oN ; yy A Ceara | FATA S, »/, i FLAMIN ~ ory wa oRpUN > aitelor frontale, « cefsleelor, a migrenclor, « obo: velit cerebrale, 4 tulburiisilor oculare (conjuncti~ Viti), a strabismului convergent, 4 rinitelor yi « nevralgillos. 18 LL. Exercitati o presiune fn colyul din afar al ochiului, apoi in colyul din interior, Apoi, api sayi pe marginea inferioar’, Apoi pe cele wei puncte simetiice arcadei supe~ rioare, Fiecare presiune dures tntre 3 qi 5 secunde, EFECTE : Priveste mai ales sinusurile maxilare, durerile de cap, durerile oculare gi... frumuseyea ochilor, Ponctul sitaat in coljul intern al ochiw fui permite tratarea slabivii vederii, astigmarisenl si tremuriturile pleoapelor, Alii pe tenninatia exttioar 2 fiscal prin- cene, in locui articulayiei frontale, ramuri suitoe rea malaruui, EFECTE : Elimind migrenele, vertijul, conjuncti- Vita, pleoapele edzute, NOTA: Trebule sé subiiniem 08 termenul ,weri- dian", ,KING STEN" fn chine’, nit a ost piciodata folosit pentru 4 desempa linille de fort care brax each corpul omensse, Este vorba, wal degrabl, da »SING-MO", tip de eanale care stabilesc legétura Inire micrososmes $1 macrocosmos, Totus, dat fied tephl e@ termeoul meridian” & fost mmult tnbrebue injat in Europa, {2 vou folost 91 oj pe tok pareucval seestal inna, Spatiul dintre sprincene refleced starea fica- tului, a splinei gi a pancreasului, Narile corespund pliminilor si traduc vitalitarea : nile fine co- Fespund unor plimini slabi. Nasul este legat de sistemul circulator si, mai ales, de functionarea inimil, Cind presiunea artes riela creste, nirile se umfli iar virtul nasului se fnrogeste. Excesului de lichid fi corespunde 0 creq- tere 2 debitului de singe, 0 dilatare gi 0 explozie a capilarelor de la suprafaa pielii, Tulburirile cir culatorii se traduc adesea printr-o purern’ fire a obrajilor gia virfulii nasului, Prindeti ew putere piciea din spatiul dintre sprincene intre degetul mare si degetul ara Acest exercitin alin crivele de sinuziti, qi atenueazi ametelile si vertijul. St cane see le 0 pari 12, Prindet capital cartilagiulu, Ia bora oss Ail! Dube de satasdiere po tins i, intre degetul mare gi aritator. . nivelul bazei nasuly EFECTE : Sinuzita — Toate afecyiunile nasului. rE fratarea sinuzitei nozale, « sinitelor, a singeririlor nasului, 2 dispneei, a ucnesi si a pro vului facial, Edem gi paralizie facials, aso-geniand, ta 39 . Frecati-vi miinile, tot cu ajutorul dege- fionsti cele dou riduri paralele ale nasului. tului arititor, gi frictionayi spayial de sub os, dup ERECTE: Stimuleaz stomacul gi intestinul gros, _‘“Si¥e¢t#a mustatilor. BRE imuleaci meridianele : vas - arteri= 15. Cu degetul mijlociu aplicat pe ridicina stomac si intestin gros. tunghiel degetului arititor, masayi peretii nazali pentru « da supleje membranelor. 20 PENTRU A USURA CIRCULATIA, 17. Masati nasul, intre buricele degerulai mare gi al aritatorului, La o treime de Ia baza nasulvi, tn ridul labial, te giseste un punct foarte util, intrucit este eficace tn sincope. Trebuie presat cu unghia, In terment populari chinezii {1 numesa .Mijlocul omului* (Nr. 4, Fig. 18). Ponte fi folosit si fn cax de inso- Ia Peneru « tntregine suplejen nisilor, apiisayi de rai multe ori vicfal nerulal apo}, mentintnd pre- sinnea, imprimati-i o migcare de rotatie. Amatorit de brinzeturi au adesea vicful nasului rigid. Fre- exsi-vi mfinile, 19. Cu ajutorul degetelor marl apiisayl eavi- atile sensibile pe riduri, sub oral malar, Veri gisi acolo trei puncte echidistante- EFECTE ; Sub oasele proeminente, cum ar fi oa- sele malare, energia are tendinga de a te stabili gi de a stagna, Pentru a o scoate de acolo gi pentra i facilta circulatia, va fi uneori nevoie 8 se exer- cite de trei ori presiunea, timp de 4—7 eeounda, Resscey-vit minile. 18, Erecayi-vi cu putere obrajii cu palmele, de jos in sus, urmind depresiunea maxilarului in- ferior. Nu faceti aceast’ migcare in mod instinctiv dupa i, eu degetele mari, sub ureche, ta witoare a maxilarului inferior, weava la marginea anterioar’ a EFECTE : Ace punet este activ in paraliziile fa iale, durerilec de dint, adenite, inflamatiile cervie ale, nevralgiilc wrigemonulus, Zgomotelor din a i. Sardo-mutii por profita de pe urma mask esvui punct 22 21 21, Insistati, pe punctol situat fn depresiune, cu degetul mare inaintea tragusului, EFECTE ; Dezvaluie toate tulburirile urechii : oti- ti externd, mastoidira gi sctioneazi in caz de con- rinite si spam facial, Ugureari duresile de dingi ale Faleit superioase, Tirechile stint simbolul tntelepchunil, Orientalii, mai ales tibetanii, chinezii gi japo- nezil, cred ci dezvoltarea urechii corespunde der- voltarii fiingei urmane, Cind aceastd dezvoltare este armonioasi, urechile se deschid gi reflect intelep- a. Agi temarcat urechile lai Buddha in sewlptusile are fi eepeezinti ? De acemenes, se regiteste la eginteni o pract e4 cindatd. De exemplu, se ciupean urechile fe- meilor care mu mai vroiau si sibi copii, san se in- cizan urechile barbatilor pentru a le diminua ¢2- pacitatea de procrsere, Egintal asigura, astiel, 1 glavea nasterilor Scoala Francez’ de Morfologis acorda impor: tanta formei urechilor 4) stabilegte o relasie intre aceasti forma i dezvoltarea psihicd a fiingel uma- ne, Plecind de la observatiile ficwe asupra im plantérii urechii, asupra dimensiunilor sale, a in- clinarii, 2 proportillor si a formelar, ce pot tage concluzii asupra gradului de evoluvie a subiectul, Aceste caracteristici ale urechii, a cirei form’ o aminteste pe aceea a fitwini, variind in cursul vie tii, precum si cbservatiile medicale, an dus spre specialitati cum sint otescopia gi auriculoterapia Prima este, mai ales, un sistem’ morto-fiziologit, in timp ce a dous, auriculoterapia, priveste eo: trarea punctelor pe ureche si le ntilizeaz scopusi curative, Medici curopeni an de: ede legiturd en orga soperit, pe _ureche, wofunde, iar doc: torul NOGIER, de la Lron, a gisit chiar o hart desemnind 200 puncte in corelare cu corpul uman. Auriculoterapin permite sondarea sensiiliti- tii anumitor bolnavi gi reuneste dovezi experimen tale cu scopuri terapeutice. Detectoarele electro nice au permis si se controleze relatia intre urecht pi organe, In sfirsit, o cercetare sistematicd a zone low dureroase a membrelor gi a perturbatiilor ver~ tebrale 4 puis in evidenta conexinni corespunzitos- re existind la nivelu! pavilionului urechii, S-au Mabilit mai mult, de 280 punete pe ureche Sn le paturd cu organcle cospulit omenesc. Observarea gi investigarea manual¥ a pavilio- suai urechii conduc la 0 intelegere 2 fenomenelor sietii corpului, Un panet dureros serveste, intr-e oarecare masuri, ca semnal, atunci cind este re- perat pe circuit. In antichirate se provoca o exci- tatie a pavilionulsi rechii pentru a se actiona a- supra anumitor funcyii gi, plecindu-se tocmai de Ja aceast tehnici, s-a studiat mai profund sensi- bilitatea urechii gi a individului, Sintem, de altfel, adeseor! congtienti de aceasta sensibilitate gi de le- watura care exist fntre ureche gi anumite regiuni ale corpubni mai ales attunei cind sinter expugt fri- gului, caldusii sau, pur 9i simply, prin pipiit. Este tot atte de adevirat c&, fo tradipia chi- nev’, urechea este considerati un centra strategie penthu sanatate, Nu niumai fiscare punct al acess tal organ coreypund,unei peti a corpului, dar Hiecare parte rellecti hana pe cate 0 consumi ¢ partes supetioard indict proportia proteinelor 3 partea mediand, hidratit de carbon, fructele, zabi- partea inferioari, mineralele. 28 24 SNIGTELE URECHI CLANGH FRARGEZ ) oa co hegell hare Sect a a la ina Femur Pale ho} nave —— in PICIOr Sele “bia _Exminerla Gern-—. ioe Peveneus —-Ingheiciv Cloth —-—— y \ a ponents RN i , ant Br al verwului Simpalie sosiels Mitonert — oO ey di hiporatsimasulot - = nee Fartiroidian Suprarenal ZONE Vroidian —_ Bent — Auctiva Sensor! i _—-Vievala 22, Prindeti lobul urechit intre degetul mare Fi degetul aritizor, indoite, Trageyi, insistind, pink cind simriti o senzatie de cilduri. Aceast’ senzatie denoti o mai bun’ irigare. EFECTE : Stimuleazd stomacul. Masarea lobului urechii este bun pentru ochi, La poporele primi tive, lobul urechii era considerat ca loc de ceschi- dere a simyurilor. Un lob umflat §i sanguie denotk un comportament senzual, dar si 0 deficient’ a sistemnului limfatic, Alvidati moda purtarii de cer- cei, din metal sau piatri pretioasi, avea drept scop stimnularea circulayiei energiilor, pentru a infrumu- sefa_privirea, La inceputul secolului, jn_anumite familii de farani feancezi, se giurea lobul urechi- lor la cei migi pentru a agita de el inele de aur destinate apere ochii de infectii. In zilele noas- tre, pistrim acest obicei ca podoabi, dar firi si tinem cont de materialele folosite Este lucru sigur eX folosirea argintului, a au- rnului sau a unui ale metal va aves o influenté anu me asupra vitalitatii organulai vizwal si, prin ur- amare, gi asupra calitiyi sale, 23, Prindeyi virfurile urechilor intre degetul arititor i degetul mijlociu, Palmele sint indrep- tate spre cap. ‘Timplele sint masate daci teageti cat putere degetele de trei ori in sus si wor inapoi ‘Tripla ineailzire cuprinde 3 nivelusi : SHAO YANG TAI YANG YANG aaNG ‘Vinirul Yang Bitrinul Yang Marele Yang Cele srei etaje cuprind : 1. Btajul superior : situat intre partea superioart 3i partea inferioari a sternului, Ca dura este creat prin functia respi- ratorie, 2. Etajul mijlociu : cuprins inere regiunea stom mac/duoden si buric, Cilur generat de procesnl digestici 3. Etajul inferior : este cuprins intre buri tea inferioari a abdomenului area hranei produce cilduri. 3 mic tulburat de gi! anit gi tnchideri pavili urechii ——_ochii gi gura, Adeseori, tn. mod simbolic, seprezinta tei mainte aliare cu nein ir ingelui in Surk, una pe oebi si a trela pe : seamna ci omul trebuie #4 gtie #8 se privere de cuvint, de privire gi de aux atunci eind acestea i buie sf tn: cu a mige dinapoi i EFEC pavitionul voduceti degetul mijlociu in pavilio. si anasayi_ucimirind Actioneazk avupra colosuel vee- emului nervos, yi asupra mem a ih superioare $i belie La o departare a de. HH Oy geu_mae in spatele urechii, apasati in cavirate WS ADAP amenul contra imsomnillor, 27. Masazi in spatele urechilor cu degetul a- ritétor yi cu degetul mijlociulipite pentru stimula .Triplul Incilzitor” si penne a regulari- va temperatura naturald a corpului 28, Poneti-vi mina fcuth cfug peste ureche, si puneti boricul degetului mijlociu de Ia cealal” 1 mini pe unghia degetului mijlocia al mfinii utd céug In Gmpul acestui exercigiv finevi ochi inchiyi, Cu ajutorul acestui ciocine! bateyi Ja baza degetelor de 20-30 ori, fn ritomud inimii, EFECTE ; Acest tip de percutie | stimuleax functionarea rinichilor prin reflexul vibratoria al undelor care aluneci pe meridiane, La ora actu ali diferite exporienye arati influenja sunetelor asupra vietii organelor, In functie de calitatea vi beatorie emisi, sunetul ajunge intr-o anumitd z0- nd a corpului. Snvatimintul traditional esoteric, de exemplu yoga, ne invati cd fiecare zond_ a corpului corespunde unui timbru sonor specifia. Anumiqi eerceitori au demonsteat eX sune- tele alecteazi materia fizici, mentali si asteall a filingei_umane. Se cunoajte influenja vibracilor armuonioase a muzicit asupra sinitipi? si a moralu- lui nei persoane. Acest exercitiu, in orice caz, subliniind Jegea deplasirit undeloc, inde si de” monstreze ch percutiile efectuate la nivelul pavi- Tionului urechii stint suscepribile de a fi inregis trate de citre tinichi. Dacd, totusi, se tovimpli ca vibratia si provoace o durere, fnseamn’ ci ner val intern al urechii este iritat de Hiehidul prea abundent. NU UPTATL SA TRATATI AMBELE U- RECHI. oF Schemele anatomice chineze gi, mai nou, de- rectoarele pe care le folosim in Occident, indict prezenfa a mumeroase puncte pe toatl suprafata Capulni. Puncte pe care este foarte util si le ma- sim qi ait le activim pentru a obtine efecte bene- fice variate. 29, Imitagi, ca viek jez capului, Intr-o miscare de resor propie si lovese cutia cranian’, ¢ lovituri de 20 ori pentru a stinrala elu 30. Cu pumnii pe jumitate fnehisi, cu ta cheietura miinii supli, loviti pe toatl suprafata craniului, Continuayi cu socuri rapide i apropi- Ate, acoperind toati supralafa craniului, 31 31, Prindeyi cu mina pirul si traget! pentea 2 objine © migcare vibratorie, ca pentra a dezlipi pielea capuelui. EFECTE: Stimuleazi actiunes cerebrali, reyelele nervoase ji meridianul vezieii, al vexiell biliare gi sitemul cerebro-nervos, In anumite cazuri patologice, tn care pra! a devenit fragil st ace tendinga de a cidea fn emo- curi, este mai bine si vi abjineyi si practicayi a ‘cost exercitiv. In alte cazuri, stimulates prin tracyiuni_vi- bratorli_va restabili vitalitatea pirului, cit pirul se atrofiazi cind aw este activat. Este evident ci buna calitate « pirului depinde de calitatea hra- nei, Ciderea pivului depinde de excesul de lichi- de: de excel de sucuci de fructe sau de alco}, de exemplu. Pierderee pirului depinde si de abureal de potasiu si de anumite vegetale : sparanghel, spanac, vinete, rosii, fasole verde, ciuperci, car- voli, Prindeti bine ceafa cu degetele si apiisayi ts profunzime, coborind de fiecare parte a apolize- lor spinoase ale cervicalelor. Se poate efectua o serie de zece masaje din sus fn jos. 32~33 (1), Apoi, cu cele trei degete titor, mijlociu ji inelar — efectuayipresiun muktane de fiecare parte, plecind din cavit iui Arnold, unde se situeazi emergenta nervilor medulari foarte profunzi. EFETE ; Ebmind tulburiaile somnului, tor- ticolisul si cefaleele. in cazal tensiunilor acumu- late, cind punetele devin dureroase si sensibile, aplicagi fnainte de masaj prosoape calde gi suf fati aer cald cu ajutorul unui uscktor de pir. ‘Apoi, cu o mind sau alta, frimintagi ceafa. EFECTE ; Permite degajarea ureei si a aci- dului uric, care fac deasebit de sensibili ceafe, Presati mugchii cefei totre degetul mare si cel arititor, plecind de ia bava craniului pind la meri, EFECTE : Elimini durerile, tulburirile de somn, tulburitile oculare, previne ciderea pirului, Degi manipulirile regiunii cervicale sint foarte rare la chinezi, exist citeva tratamente specifice ale vertebrelor, mai ales pentru a gaptea vertebri cervical tratati in cazul afecyiunilor ficacului, ale inimii, ale ochiului, ale circulayiei cerebral, ale brajului. Intervensiile trebuie si fie ficute de citre specialigti, Av fi imprudent, 6i improvizim fa acest domeniu. Regiunca cervical este sediul & numeroase tensiuini, Viay2 autonom% a corpului, nervul simpatio, slandele endocrine, centrele vizolui, ciile somnu- Inj sint in Iegitwrk cu ceafa. Doi nervi impor- angi, care ies ta inflhimea celei de-a doua ver- tebre cervicale Ja nivelul lobuiui urechilor, au fost descoperite in i810 de un medic anatomist german, doctoral ARNOLD, Aceste dow’ puncte shat localizate intr-o cavitate situati la baza ocel= putului gi de fiecare parte a coloane} vertebraie, 33. (3). Apisapi cu putere, tn eavitapi, deasue pra primei vertebre cervicale, cu ajurorul dege- tului mare, indreptind presiunea orizontal, apoi spre arestetul capului. EFECTE: Elimini tensiunile reziduale 9 avit& tulburarile de somn, Aplsati cu extremitatea degetulul mare punciul situat Ia baza occipitald, la indltimea primei vertebre cervicale, EFECTE : Upureazi durerea torticolisului si, ‘in general, durerile cefei, Stimularea celor dovi maxilare- 29 Aplicai muchia_ mf mare si cel arititor pe huza superioari, la n riridinii dingilor. 34, Acelagi lucru, eu muchia celeilalte mini, pe buza inferioari, 12 nivelal ridici inferioare. Apisind, intoarceti cele dou sens inwers, altermativ spre stinga gi spre dreap- ta, — ‘ i Mi: ! Sill Maxilarul superior Aplicagi buricul degetelor pe maxilarul perior in depresiunile osoase situate intre ridici~ na dingilor. Apisayi aceste puncte timp de citeva secunde. Apisati din nou, apoi incetayi, Exercitayi de mai multe ori aceste presiuni, 35, Efectuayi mici migedri giratosli pe a ceste puncte, Dintii ies din mucoasa bucali gi stat, a gi unghiile, product ale epidermei- Calitatea dentitici depinde de alimentatie, wid gia deverming 3 secretata de glandele paro- sub-maxilare, labiale ini produce es © saliva. sindtoasd ime si alte bacterii care Constituie baia biologic’ natural’ de protecyie a dingilor. ‘Tesutul fibroe-muscor care formeazd gingiile depinde de 2 tea singelui, legati gi en de hra- irigarea cu singe pind in guine, in imerioral dingilor, ‘Maxilaral inferior A Aplicati buricul degeteior pe osul malar inferior, Is nivehil ridicinilor dentare. Practicai aceasta alternanya de presiuni ¢ relaxari gi de migcari giratorit ca mai sus, EFECTE ; Irigarea gingiei, a osului alveolar, 4 periadonrului, a dintilor, Accelerarea energiei. Aceste masaje pot fi aplicate eu succes in cazul durerilor de dingi- 38. Ua punct deosebit in acest cae t twat fntre ridicinile celui de-al doilea si celui de- al ureilea dinte (plecind de a linia median’), a- dicd incisival lateral si caninul. Uneori masajul punctului este mai eficare in we cel de-al treiles si cel de-al patrulea dinte, Masaji ji punctul semi-arcadei opusi cele dureroase, ca pentru a restabili mu echilifru (ma- sajul va fi tn acest caz, centripet), In cxaul darerii in maxilar masayi, cw ajuto- cul degetuiné mare, mugchial maxilar B —~ 36, Aplicati degetele mari pe fata in- termi a maxilarului inferior, incepind cu partea superioara a gitului, Masati in lungul osului, én deeptind presi spre exterior. : Stimulenzi, prin plansew! bucal, ace si sublinguale, ganglicnti gi iri- garea gingival, Ajuta la circulatia energiei la nive- iul dingilor inferiori, PUNCTE SPECIALE IN PROBLEMELE, DENTARE 37. PUNCTUI, Ne. 4 Se giseste la baza un- ghiei degetului sariror, spre degetul mare, Apa saficn unghis degetului maze, Apieati degetud aratétor sting pentru partes dreapté a feyei gi in~ vers. EFECTE: Evité neplicerea ocazionati de frera dentard, In cazul ingriirilor dureroase, pos- ce alina darerile pacientulii. 48, Ponctul Nr, 2, Este situat in fundul unghialui format de extremitatea claviewlei gi a asului omoplatulni, deasupra umdrului- EFECTE: Este recomandat ia caz de ar trira a maxilarulué gi in eazul dificulrStilor tem- porate sau conyinue ale migcdrii maxilarului in~ terior. 38. PUNCTUL Ne. 3 Este situat in colpul arbicularei buzelor. EFECTE: Acest punct prezinté interes tn carul algiilor dentare, al ploreei (scurgere de pu- 10), a! luxaiei maxileralu: si al nevralgilor saw paraliziilor faciale, 39, PUNCTUL Nr, 4 Este situat pe partes dorsali a umndrului, 1a dowd degete deasupra pliu- tui subragulai, CTE yi al nevralgiilos are dureri 58 (2) PUNCTUL Nr, deal doilea os raeracar vicel ardtittor EFECTE, tratat in durerile umarului ciale avind ca punct de ple 38 aa IGIENA DENTARA Paralel cu acyiunca fui DO-IN, intreginerea gorli permite pistrarea unei bune dancuri Una dintre cele maj bune paste de dinti este apa sieati (9 grame la mie sau un praf de sare la un pahar, utilizind sare de mare naturaliy a dict netratari chimic), Este un echilibrator al flo- rei_bucale care, de aitfel, decongestionear’ gi to- ified ging Buricul degetului arittor este o excelenté perie de dinti, Frecati smalyul : acesta este curat atunei cind se aude un scriynet identic celui ob- sinet prin frecarea unui pahar ud. Si an se neglijeze nici masarea gingiei cu buricul cegetului, In principiu, acest gest este sts ficient, ‘Totus, mai ales in cazul patologie’ gingi- ei, 0 perie normala este recomandabil’, Trebuic evivate periile fabricate cu_ajutorul ilor simetici, si preferati porii de mitase sau ref. Peria nu trebuie si fie vare, cici tre- buie periati gingia to acelagi timp cu dimii, meren fn sensul gingii — dinti Duna Hecare mast un get simpli vi va pistra dingii: clitirea gusii cu aps obinuiva ALIMENTATIA Acesta este, fn. cele din urmii, elemenrul cel tai important pentru mentinerea yi pistrarea si- naviqii dingilor aogtei, ca gi a sinc fnoregulut nostru corp. Alimentatia modern este prea moale, prea bogati, prea acid, prea dulce. Zahirul alb, mai ales cel safinat, este un edevirat distrugitor al dingilor, ‘Yeebuie sii revenim la alimetaul natural, gro~ sier, uscat, pentru care cerealele constituie un hua exemplu, Aportul de flor, dat de orez, este esential in pistearea dintilor, Meinl furnizeazi magneziul care se preface in calciu in organism, Vitamina D, proveniti din oleiul de misline sau de vege- tale verzi, completeazi sceste elemente, asigurind inti sindtoyi. Masticatia trebuie si fie lung’, tacticoasi, lent, executat cu un aliment tare. Biecare mugciturd este, astfel, cransformati Sn li- chid fosinte de a fi inghigiti, Felul in care se ab- soarbe determin’ procesul digestici, calitatea sin~ gelui, sinatarea firici 1 spirieual Nu mincaji_niciodatd pe fugi, enervati sas Ja minie. Mincagi fntotdeauna tnts-o stare de bue ourtat 40. Inclinati capul fnapoi, tmpingind _ git fnainte, Cele patru puncte pe care le veti aver de tratat se giisesc pe muschiul aparent, jecare punet este echidistant, iar wnitatea de misurd va fi grosimea unui deget mare, Punctele se gisesc ttre osul masilarului si tiroida. Ele apartin meridianulsi intestinului sub- tire, Cu ajutorul degetului mare, apisati timp de 3 secunde maximum pe fiecare din cle, NU APASATI NICIODATA ABUZIV TRAHEEA SAU ZONA SA. EFECTE : Masajul acestor puncte are 0 actiu- ne benefici asupra tiroidei, a stirii pielei, a dez- voltasii stailor, a reglarii tensiunii, a somaulut gi fmpotriva tulburicilor menopauzel, Mai mult, o acjiune reflex va aciona asu- pra para-tiroidei, glandi ce regularizear’ sistemul ecvos, Prin actiuinea asupra para-tiroidei, este posibil si tratiim ulcerele, +L Acum, cu ajutorul degetului mare si at aritivorului, faceqi si alunece rapid degetele de ficcare parte a traheei, pin la nivelul tiroidei, Presiunea trebuie si respecte calea de mijloe, Si fie nici peea slabi, nici prea insistent’. EFECTE : Aceast migcare activeazi cir latia in carodidi gi stimuleazi debitul de bormoni, Favorizeaz asanarea pielii. Trebuie si folosim ponderat acest masaj gi practicarea sa o dati pe 2i este suficient’. NU ESTE INDICATA HIPERTIROIDIENT LOR Masajul gitului favorizeard reglarea « dowi shnde importante ale sistemului circulator hor- monal: tiroida si pacatiroida. Aplicarea practic 2 presiunilor stimuteazi activitatea, evitind, io ge- neral, blocajele ce tin de tulburari sornatice gi ine telectuale. Aceste glande ale gitului webuie si fie con~ rate in raport cu functia lor antagonist i ca sistemul glandular : glanda_pineali, glanda pie tuitar, pancreasul, duodenul, ovarcle $i testicu ele, ghandele suprarenale ... Glenda tiroidi YANG is} asuma controlul metabolic al oxigenu- lui si reprezinté functia antagonist’ a glandel pa~ ratiroid’ YIN” care controieezi echilibrul mix neralelor : calciul, fosforul, 38 In descrierile urmitoaye, organele Bind six metrice, webuie si va tratai ambele pieti ale cor puivi Regiunea umerilor este o 20nd fa care se 2 cumuleaz voi tensiuni emopionale nesliminate prin xespiratia dialragmavic’- in aceastid zona tec meridianele intestine subtire si al intestinului gros. Rigicitarea muse lor i Bloeajul articulatillor indie’ adesea tulba- rari mtestinale cronice. Aceste blocaje afecteari moralal gi risci, cind pe ceafi, si verturbeze central somauini, Aceasti: parte a corpului nostrs, care ar tre ui si fie cea mai mobili, are tendinta si se blo~ cheze sub influent atiradinilor emotionale > {ri- ca, anxietatea gi agresiviratea, 43 42, Prindeti bine ou mina mugchiul crapez si Wiel cu degetele, epoi trageti-l ca si com ati aves intentia si-| tweceti peste umar, Aceastii migcare wrebuie xepetati de mai mul- te ori. MM 43, Cu palina mini foamuri on clay di lo eiyi much Loviturs sepetats de trebuie si prodaci wn sin ece ori pe tlecal mat = nar RFECTE: Acoue esercivit « 28 prin ecjuulzarea singelui acumular in uaaychiul amerilor, elimini teasninite, rater’ aevealgile incapulud,’ reemsistismele, aetsovels 9) arcvitele Daci east muneeri vi se pare barre dove wh ce uae cald al una uscator de par sau cu comprese calde. toma, va pueti decongestiona 0 ichilor bragului pune uneori in evidenta sensibilitati musculare destul de accentu- ate oi, nm anumite cazuri chiar, in duratii dureroa~ ste starea de incordare des intilnita la locui- torii marilor orage : tensionati, nervogi, anxiogi, Pentru a decontracta muschii, pentrn ai e- chilibra, pentrs aj curita gi pentru a reduce cheituiala de energie nevoasi, este bine si frimin- fim manual fascicolele musculare relaxate sau contractate, Frectiile profunde conjugats cu in tinderile profunde curiti. adie o usurare durahi- i slo senzatie de buniistare, 45, Masati sau efectuat! lenoi nase pe fata 44, Cu ineheitara mini foarte suphi, cu yer. exterioard a bratu oi cu patos miivii, de je tn nul pe jumétate inchis, aplicati mici lovituri pe in sm, de zece ori, pentru a elimina vensiunile. partes exterioard a bragulai, coborind de la umar, pe muschi, de o parse si de alta a osulei Lowigi pe dou init : 6 puncte echidisrante de le umar pind ta plik brayuni : 8 puncte de ta cot Ja inch jetura mini ; api pe dosul miinii, Intoarceti palma cu fata spre cer, Pe faya interioari a brayului de o parte gi de alta a musciul ctuayi mici lovituri : 6 puncte edhidistante de ta umir pint ia pln! braqului 5 8 puncte de la cot pin’ la incheietura mii- ni; apoi in palm’. Daci bicepsul este congestionat, excesiv de I intre degetul mare, degetul avi itor si degetul mijlociu, In az de oboseali va puteyi masa cu toatd mtna musehii brajului pentru ai decongestiona. Cu ajutoral degerului mare, un masaj mai ft profunsime permite si se ating’ tesuturile subja~ eave ji descoper’, uncori, leziuni ligamentare, 47, SAN-LT al brayubut : Este punctul siaast pe partea exterioari a antrebraqului, la tei degete distant, sub extromitatea exterioard a pli co- wha, ‘Masajul acestui punct este recomandat con- tra leyinului. Este un punct intotdeauna dure- ros in caz, de constipatie si chiar de diaree- Pre- shunea asupra acestui punct usureaz’ i durerile umerilor si ale bratelor, ca gi duretile de cap. Pe latura interioari a bratului se gisesc mai multe puncte importance de stiss <= ,Bucuria de a tii sau Mica mare” Punct xpsihic” care se situeavii la extremita- tea exterioari a cotului, pe care fl putem repera ou suring’ indoind cotul si efectuind o presiune la extremitatea pliului situat pe virful epitrocleei, A se trata in caz de nevralgit intercostale, —~ ,Punetul emoyie?”. Se ‘giseste in gutiera cubitali, chine deasu= pra umflaturii extremitatii inferioare a eubitusulut, 63. Pe partea exterioari a incheieturii miinii, in primul pliu, apisayi cu unghia degetului mare pe tendon, Faciliteaz% somnul, reduce palpitatiiie. — La nivelul incheieturit mfini 59. (4) Chiae tn mijlocul liniei situat Iingi partea cirnoasi a mafinii, acest punct trateazi du- rerile Sncheieturii mini gi ale mfinii, —durerile cardiace, cefaleele si febra, precum gi newrastenia —~ in central pliului cotului, In axa mediusului se situeari un punct de usurare a durerilor brayului si ale antebraqului. Se wtilizeacd si in cazal teemuritucilor, al febrei, al durerilor de stomac, al anginel pectorale, ~-MIINILE Geografia miinii este complex’, Vom incer- Degetele, ca si retinem esentialul din datele traditiei chine- ze, Simbolisnml chinezesc se exprimi sub forma Este important si stimulezi trecerea energiei trigramelor care definesc alvernanya YIN gi in articulatiile degetetelor. YANG, . Mina dreapti trateazi ming stingi in toate 48. Dosul mi seeventele si invers, pentru exalts ini. , i 49. Faceti si alunece pe fiecare falnngi de —~ Masati spatiile metacarpo-falangiene cu ex- A Pee eee aaa anes ageclor ane a sgetul mare si celelalie degete indoite. : _ ‘Treceti peste articulatie, apoi insistays purer -» Cu buricul degetului mare apisati trei nic dup depresiune si pin le extremitatea Fleck. puncte echidistante fntre oasele metacarpiene. rui deget, <~ Prindeyi proeminenjele falangiene si me- tacarpiene, Exist un masaj de 8 trigrame situate pe do- sul miinii gi numite YUN-WAI PA-KOUA- © combinatie a acestor 8 trigrame este dis- posi in jurul unui cere ce sugereszi o revohutie. Gu buricul degetului mare se efectuears aceste masaje circulare destul de ugoare, de jos fa sus, intorcindu-se in sensui acelor de ceasornic. Acest masaj face si circule singele si activeari respiratia, EFECTE : Decongestioneazt gi _stimulea- zi meridianele intestinulul gros, al triplului in- Gilzitor” si al intestimului. subtire, Presiuaile meazii crampele si ducerile de mntini, 2 30. Formati doi cirlige indoind degerul a Hivitor gi degetul mijlociu, Apucati fiecare deget de pirtile treesle si fie scurt retinere a respiratic!. EFECTE: Foarte tonifiant, decontracteazi plexusul solar, elibereazd energiile. Dupé ce v-ati umplut plimfinii cu aer, tre ceti cu miinile pe eoaste intro migcare encrgicd de du-te-vino, de sus fn j Pe vieful steraului, in civsul situat Ja baza gitului (in form de V) apisati eu putere cu aju toral degetului mare. Faceti ti alunece degetul mare pe 0 portiune de 10 cm, dirijind presinmea spre partes inferioar¥. EFECTE : Asten. TORACELE osesemee AN 65, Apisati cinci puncte de pe stern: Primul punct este situst plecind de la enului la distanga de aproxima El este situat pe marginea osului te patra uit deget s « ‘ ii sifoid. ngare cle gro- este situat chiar 44 PUNCTE ALE LINIEI CENTRALE A FE- ‘TEL ANTERIOARE A CORPULUI, PE STERN EFECTE : Primul punct - Are o actiune a~ supra psihismului, asupra senzatiilor de sufocare, de acrofagie, de jenk respiratorie si de arsuri de stomac, Astm, tuberculozi, boala lui Basedow. ‘Al doilea punct — Este eficace contra ast- mului gi in dezintoxicatia tabacie’. Al treilea punct — Alin tulburirile respira- torii si cardiace, previne virsiturile, Al patralea punct — Este indicat contra du- rerilor sinului, a melancoliei gi a nervozitit ‘Al cincilea punct'— Este eficace contra insa- ficientei lactatiei, in dezintoxicatia tabacici, in balonares abdomenului. NOTA : La efectele specifice puncteics 2, 3, 4 si 5 se adauga cele ale primului punct. ul palpatoriu al pielii gi al ia toracic’, face si apart dificule yi enesgiilor in planurile cutanat gi subcutanat. Prindeti_bine pielea, pe abdomen, inure de- getul mare si celelate degete ale mfinii apoi, ru: lind aceasti piele ca pe o yigari, Prk si slibiti presiunea, urcati progresiv pe pirtile taterale ale cutie: toracice, Aceasté simpli manipulare va face si apart uneori o ingrogare anormal « pielii deveni prea duri, fie prea moale, O practick aceste! prinderi—reliri va face si dispar zone- le cu cacoloase saw zonele cu celulivi, tecerea curentilor sanguni, necvosi sf subi, 66 \ i 66, Apoi, plecind de Ia prima coasti, de o parte gi de cealaki a sternului, gi spre exterior. apisayi_ugor, in 4 puncte, de 3 ori, crescind progresiy presinnea pe misuri ce puncrele devin mai putin durereoase. Este evident ci femeile vor evita s apese pe pnactele de pe sini. EFECTE ; Aceste prestuni elimini mulburi- le sistemului respirator, bronsitele, tusen si le ringitele. Masajul primuloi punct (situat la nivelut prime! coaste si in apropierea sternului) are 0 actiune asupra astmului gi susciti nevoia de aer proaspit. Atenueazi durerile dup’ insolati Masarea celui de-al treflea punct (sitwat sub mamelon, intre cea de-s cincea si cea de-a gasea coast’) actioneazd in caz de lactatie insuficient’ si permite 0 mai bunk evacuare a placentei 67, Primull punct Intre cea de-a patra gi cea de-a cincea coasti trateaz’ choseala muscular a inimii, PURSULIA STERUAMA = TUSE, DURER! bs GT ASTM "PUBERGULOZA, BOALN LOL BASEDOW OBOSEALA A MUSCHIU! CARNAS DURE! bE S NERVOZITATE ANCOLIE ge TULBURARI de ALAPTARE eAwOA IFO, TORAUT 68 48, Cu ambele siiios indole, ei degetele Line wtinse, apasayi cele trei degete proford, in adinestnrs ap ds 2 mime, isare de oni a ste infucind stu pusoes pastries, previne ulcerele evacuaiea gazelor it cae de aerofagir asupra diaberalut, stmutind base easly wsicnind= Ly nivelil plextor se va durerite precordiale, aiies vele i nea Foracelwi, lings init Jotr-adewe acest mane) poate lavdiva vekvcwtes abdomens tui yi, io conseciagl poare alina daverile din regi: tea fordbard. Lovind womacal cu wtina (cai savy, este stimalat panicvewut ceca ee prin + eusluine, stimaleast Hicaial Avese masaj ani ales i cach gullareaior u: fay yf cult gave rhe rey Vial ste us ee yi previne Se elimink gf crampole menyinind cildara in Stasea de cluataie 9 sronmaculni nostan depins de de ansambiut ohiceuvilor nowsere alimentare Bste greu sh eevden earacteota ingurgitind pre repede, sau in canutare psx cave, alimerue de- hatarate sou prea bogsée i cee carenye, Desigur, deed ce comterzd este calitaten yi canritatea a ceed ce mincinn regi Dar cic de important este maniera in ¢ asimilam | Dia acest panct de dle teredere 2st re fii, Seutanentel este tel care fave preze esisihily scghines stone eului nostra. tat KEATN, in Despre fi cire” spunea s Cel care se terme pentru searnaral séu ow poats digera Este mai bug sh menace bucnriy deve hela clere autudinca 69. Inspirind profund, introduceyi-vi degetul arivivor, degetul inijlociu’ si degerul inelar sub cvsste. Aplecati-vi tnainte, expirind, cu Seuntea spre sol Apoi, imprimet o magcare giratorie cu vicfub selor pentru + repastiza gi disparsa energia. In Tot acest ximp respicati calm. Kidicayi-va uzor inspitind. EPECTE, spling si panen na fan ica biliard, |. Subviaed Gistragma imeori jer elui msertillor inuseulare, juror ici lovituri ia iat cu mina deschiss, stratnl de aer format de mina indoits Pateti, de asemenea, si frecal din. jur, cv mii va amortiza gocul, ombilicul § "zona ujoar’ gi intr-un ritm lent, inate ECTE# Trateazd baloniile gi gaze ines Enale. 71, Indoii tnchefetuea miinii, puneti mina vertical, cu degetele bine intinse. Puneti virful falangelor (arititor — mijlocin 1) sub buric, Punctul ce teebuie apiisat va atins cu extremitatea degetului mijlociu, Acesta cel deval saselea punct al meridianali de con- cepsie Infundati degetele fn peretele abdominal, In saz extrem, dack acesta este suplu, veti simi o reristenti care nu este aliceva decit coloana ver- tebrali. EFECTE : Stimuleari iesirea energiel in ,O- ceanul Respiratier”, numit in japonezi KI KAP? i in chineai CHL HAL, Acesta este central durerilor insuportabile legat de abdomen, de organele sexuale, hiperten- siune, insomnie gi stiri depresive. 72. dreapti si mina sting’, efectuati un masaj coho- rind de ls stera la pubis. Pe finia mec a abdomenului, la un deger maj jos de buric, apisagi cu ajucorul degetului mare. 48 buricul degetelor, alternind mtna Elimini constipayie, stimuleaz vee imettic fat de ponctul precedent, wn lat de palmi mai jos de burie, apisayi ca ajutorul dege- toluj mare. ‘Usureazi durerile abdominale, 73. Cu tncheierura ifinii relaxatd efectnati miei lovituri regulate Ia inaltimes rinichiler, cu dosul entinilox- Ureati, daci puteti, pind sub omoplati, Aceste percufii au ua elect vibrator, ficatul, verica biliar’, . excrewoare, Faciliteaza climinarea deporitelor de mucus gi a calculilor re~ nali. Actionexzi asupra ,triplahii tneatzitor®, cal- sneazi durerile regiunii lombare. Aceasté practic era cunoseuri de citre per~ sani, care amplifican vibratiile prin emiteren de sunete corespunzitoare calitasii vibratorii « aces tei zone, ZOROASTRU, cu 690 ani inaintea evel noas~ tre, indica eceastl tehnica ce servea Ia reechilibra- rea biologica a corpului, In limbajul curent se spune: 74. Indoisi degetul mijlociu fa nivelul celet de-a doua falange si blocati-l cu ajutorul degets- vi mare pus pe unghie, Puneti partes degetului astfel indoiti in scobituri, la nivelul rinichilor, te curbura sacro-iliaci, $i imprimati pe acest Loe 0 miscare alternativa de sus in jos. Aceasté secventa dureazi 7 minute ji poate fi sepetati ce mai multe ori- EFECTE ; Trebuie si tonifiayt_ zona lombo- sacralii pentru a putea lupta impotriva sciatiaii. avea ytinichii slabi* in sensul de a nu avea suficiente resurse, a 50 gtie ck rea. Cind ai jemt putere. Despre cel care are ,rinichi so- lipseste nici forte, nici pute- inichii supli”, te adapteri, te legt ugor. Despre un amator de pliceri carnale se spune 68 are , rinichii calzi’ Aceste locusiuni, atic de des repetate, afirma: ichilor din punctul de vedere ai strategici energiilor gi al interesului pe care il avem aula ji a le sustine buna funcyionsre. 75. Puneyi degetele ma Kinga co vertebral, gi marginea inferioari a coasteloe fotre_ marginile Tatioduceyt capatul- falange’ vertebrale intilaite gi efeciuati manta, EFECTE : Aceste vibragii, pe care ni Je pu- tem imagina sub forma unor unde, au o rezonane ¥4 profundi asupra aicii sisternului exere- tor + intestine, rinichi Cy i ie fee AP i" vf 75 gett mifiorin fadoir, lnviti de zece oti pe depresiutiea illacis, FEECTE : Aceste percutii sint recomandabile nery toate durerile musculare yi osoase ale gol- pencra tulburivile organelor genivale (ciel f aginale la femeie, inflarne irbat) ca gi pentra tulbucirile itatea este wna din trisivarile caracte- ristice ale celor civilizati, O observagie sumari a unui grup uman ar face si se vadi 0 tensiune mus- culari variabili de Ja o persoand Ja alta. ‘Totusi, cea mai mare parte a indivizilor au mugchit coapselor ,betonati” gi scurtayi din cauza tolosirii prea frecvente a seaunelor si a fotoliilor Ori, cum acesti mugchi puternici sint pringi de bazin gi inglobea7i galele si chiar diafragma, «- chilibrul si functionarea corpuiui omenese sink grav tulburate. Acesti mugchi, nu maj pugin de 12 Ja numir + biceps, femural, croitor, biceps crural, aductori..., cind funcyioneazi in hipertonie, obtureazi arterele coapsei care pleack de Ja artera femural’, Cu atit mai mult cu cit bazinul rigid impiedic’ scurgerea singelui in vene. Una din consecinge este formarea varicelor. De aceea, Iucrati cu acegti muschi prin Srimfintare (cu exceptia cazurilor de trombar’ cro- nied sau varice) cu puseuri zdrobitoare, cu puseuri alunecitoare, cu vibratii., 77, Cu partea exterioari a pumnilor inchisi, cu Sncheietura miinii relaxara, lovigi pe fara ante- fioari a coapsei cele 10 puncte ale meridianulwi stomacului (de 3 ori), incepind intotdeauna se ls plinl regiunii inghinale. 78. Loviti pe faja exterioa sei, cele 10 puncte echidistante ale valorii unui deget mare (de 3 ori). Sh 79, Agezati-vii pe partes interioari 2 coapse- r. witi 10 puncte de pe meridianele ficatului, al splineh al panereasuls gral sinicilor (de 3 on), 80, Cu dager aritivos nfl si inean,«- ‘masaj la nivelul pliului regiuni inghi- jos fn sus gi de sus fn jos. fect nale, de Pureti prelungi acest masaj in plivl gambei. £0 Articulatile corpului uman sint solidare iar reactia lor se face in lang. ‘Astfel, eind o articulatie se blocheavi sa pa- alizeazi, articulajia cea mai apropiata incepe si se deterioreze, De exemplu : daca glezna se anchi- lozeav’, genunchiul este imediat in pericol, apoi soldul ete... . Genunchiul este unul dintre punctele cele mai delicate gi mai sensibile ale corpulai omeneso si_pune, adeseori, probleme. Trebuie si favorizim climinarea in acest loa si debarasarea de otrivurile care-l impresoari, adici toxinele si acizii. Masajul se efectueaz’ in pozitie sezindi pe vol, 81. Indoiti, mai inti, un genunchi si, actio- nind simultan cu ambele palme, frecionati cele 2 fexe laterale ale genunchiului, efectuind o mis- care circular rapida, Cu o singuri palm’, frectionati activ partea superioari 2 rotulei, ca si cum ati sipuni-o. Per- sistayi pod clad simtiti o cildur plicuta iradiind fin genunchi. Intindeti gamba, puneti degetul mare si ara titorul de fiecare parte a rovulei, Faceti si alunece degetele pe sanqurile laterale, intr-o migcare alter~ nativi $i profundi. Efectuafi aceasti operatie de 20 ori. 81 aaa 32. Prindeti rotula intre degetul mare gi ari titorul fiecdzet mfini, Ridicati si coboriti rotula de 15 ori, Mentinind priza degetelor pe rotuli, depia- satico lateral de 20 ori. In aceeasi pozitie, apisati rotula cu ajutoru degetuluj mare i dayici drumul brusc. Procedati astfel rapid, de 20 ori, pentra a ¢ fectua o pompare a singelui. Iniltati gamba si efectuati o frectie foarte e- nergicd asupra pirtii posterioare a genunchiului, Puneyi din now piciorul pe sol, Ind gamba, Reperayi, fir spatele genunchiuly puncte situate pe partea rotunda a osului femural: partea superioari a rombulsi poplitat (seobitura sgenunchiului) Efectuati 0 alune celor trei degeté (aritior urcind spre [aja intetiom ve profundi cu ajutoral - mijlociu —- inelar), si exterioara a coapsei. 82 85, Cu partes cirnoast a degetului mare, ex celelalte degete ale miinii sub genunchi, apisayi de trei ori in jurul rotulei si in ordinea celor 6 puncte, incepind eu punctul situat pe marginea inferioard fi exterioari a rotulei. 34, Presiunile converg intotdeauna spre centeu. EFECTE : 84 (4) Punctul exterior superior: Se tra- teazi contra obevititii prin reventie de api gi con- tra celulitei eoapselor 44 (1) Punctul exterior inferior este eficace {in durerile genunchiului, . partea exterioard a gambei, la mai jos de rotulé (nivelul capului tibi cu putere cu ajurorul clegetului mare. ‘Masajal va evita diferitele leziuni traumatice sau organice, cum sins veurmatismele, art Presianile sint preconizate mai ales hidartrozei, al slabieiunii, al infepenirilor, al dure: silor usoare ce limiteaz’ flesiunea sau extensia, al entorselor, al injepiturilor, al sciryiiturilor. ‘GAMBELE SAN LI: Este vorhs de un puncr foarte im QB portant, Termenul SAN LI desemneaz o distan. OP» 3 de 69 km. Se povesteste ci tiranul chinex care “ Ficea marguri lungi, de la yard la orag si obosea, in los sf ia un excitant ayz cam facem noi adese- oti, se_ageza_pe margines drumulai si efectna fie © presiune, fie o moxa (procedew terapeutic ja- pone7) asupra acestai puncte. Urmind acest trata. ment atit de simpli, ei infiturd oboseala si isi contin’ vesel dumul pentru a parenrge © dis- tanfi identica celei precedente. Era de bun augur s¥ faci un asemenea drum cu cineva care obignuia of practice acest tratament. Reperajul punctulud. Mai multe metode permit reperarea acestui punct. Aja cum s-a indicat mai sns, el poate fi s- tuat cu usurinyd punind palma miinii pe cotulé, ‘en degetele in directia labei piciorului, Fl este a tunci reperabil la extremitater mediusulti. 85. Este posibil gi si punem cele 4 degete ale miinii de-a curmezisul, sul roruli, gi un deget al eeleilalte miini in pozitie vertieald plecind de Ix mmuchea tibial, Tn slirgit, un ultim mod de a1 repers, este si consideriim cd el se giseste Ia don degete distan- 1a deasupra platonlui tibial si la nivelul orizontal al coluiui peroneului. EFECTE ; Acest puuct tonifiazd mai mule meridiane. Presiunea exercitata asupra acest punet este recomandats $n cazul migrenclor, al ralburitilor digestive (aerofagie, aerocolie, cram pe ale stomacului, spasme intestinale, censiune ar- terial sekzuta sav hipertensione). dificuleiti de elocutie, amezeli, boli ale ochilor gi ale nasului, hemiplegii, artrite.. ca si in cazul bolilor cronice cum este beriberi,” Penten subiectii foarte obositi, hipotonici, se poate efectua cite © presiune in lieeare dintine: Traramentul efectuat seara ar risca 0 excitatic undtoare, Incepind cle primivara, un tratament ‘Iie poate Hi faeut timp detrei luni : wistreazd Binétatea si sporeste longevitates, * De fapt, beriberi este hoala infectioasé epidemics, vag canotonté th Pranta, de doug secole, sub nu- snele barbiert". Aceast® maladie din rile esl caracterizath prin paralizie ei ereme winltinle umiti tn Antile .boala duleturilor", Ba este dea Hed cu boala kakke (de la Kiar, gambe —‘e*, voalA, ‘frteventd Ia chinezi si Japonert, Plecind de Ja SAN Li, apisayi 8 panete fo distanté cit grosimea waui deget rare fanul stomacului, de ta genunchi spre vlee- na, urmind margines exterivari a tibie 55 87 87. Pe fata interioari a gambei, cu degetele mari puse cap la cap se angajeazi fn ganyul cu- prins tntre tibie si muscbi, apasati § puncte de pe meridian! ficatului, Reperagi la 0 distanyi de cinci degete, pe par- tee anterioar’ a peroneului, deasupra margiit iti ferioare a maleolei exteriosre punctul 3% al me- ridianului vezicii hiliare. Tot ca ajutoru) buricului dogetului mare, apisayi de mai multe ori timp de 4—5 secunde. EFECTE : Usureazi gi, in anumite cazuri, eli- mind Iumbagoul. Se foloseste acest. punct $i per- tru a provoca © contractie a vezicii biliare. Punc- val este interzis LITLAZICILOR.. LITIAZA este o afectiune care consti in for- marea de aisip sav pietricele fn organism, Litiaxa urinarii qi litiaza bilise! sint cele mai cunoscnte, Caleulii se formeazi, de exempla, in verica bilia- #4, gf determin’ sindromul clinie al colicilor be- patice, {n cea ce priveste litiaza arinari, calculi amoniaco-maguerici por apirea uneori. Fliminarea acestor calculi provoacs colici nefritice. 56 88 88. Inapoia gambei. puneti degetele mari unul Jing celilalt, tormind on unghi de 45° sj, tot cu buricul degetelor mari, apisati 8 puncte coborind pe mijlocul puipei piciorwiui, Daci veri constata o durere in timpul_acestui exercitiv, diminuati presiunea, dar repetati de maj multe ori experienta. Primal punct este situat chiar in mijlocul pliului indoiturit gan- bei pe coapsi, in scobitura genunchiulei, Printr-0 presiune puternici asupra acestui punct, tratayi dorerile regiunii lombare, humbagoul, artritele ge- nunchiului 9 ale goldului, Se reperear’ cu ugurint’ cel de-al patrulea punct, plecind de la seobitura pophitat’, El se giseste pe parcursul nereulttiscia tic $f poate aduce 0 alinare in caz de riz, Pe de ah parte, el elimin’ imediat crampele in. pulpa piciorului, Aceste crampe se datorese unui exces de lichid in comp. Acesta este punctul dorerilar coloanei verte= eal §i ale gambei (scianici), Onganele noasise de digestie, suprafncireate, au nevole si fie secondate, gi acesta este motivul pentru care trebuie si le tonificim prin masajul asupra metidianelor ficatului, splinei si al stoma- cului, Dar organisnul nostru are in mod esential nevoie si elimine, in virtuter cantititii prea im- portante de hrani pe care 0 absoarbe. Tati de ce satura ne-a previrut cu un meridian foarte lung fayi de celelalte : cel al vezicii- PICIOARELE Piciorul este una dintre principalele rascruci strategice ale eorpului omenesc. El are puncte im- portante pentew acupuncruri, Picioral reprezinta, el singur, o stiinta pe care japonerii 0 anmese SOKUSHINBO. Examennl atent al picivarelor vi va permite st fnyelegeti mai bine functionarea general a or- ganismului dumneavoastr’, Excesul de proteine san hiperfunctionarea unui organ sine semnalate prin ingropici insorite de induratia epiderme! sau calozitai, ‘Tulburitile rinichilor si ale vezici datorate excesului de lichid se caracterizeazi printr-o mare sensibilitate a picioarelor atunc} cind stim in pie cioare. © proasti circulatie a singelui se caracteri- xeazii printr-o ricire @ picioarclor. Acestea repre- inti una dintre pirtile cele mai yang" ale eorps- lui. Cind imbatrinim, membrele inferioare se o- esc de energie: este, deci, necetar si intretinem vitalitatea fn picioare, fie chiar gi numai en freee iondri puternice. Indoiti picioral si reperati, pe partea de des- supra, scobiturile formate de fiecare parte a liga- mentelor. Infundayi buricul degetului mare in aceste + repetafi aceast’ operatie de trei ori. EFECTE : Punctal din mijloe, situat pe mar ginea anterioari a extremititit inferioare 2 tibiei, inte cele dovd tendoane, trebuie tratat in caz de entorsi, Este un bun masaj preventiv pentra en- toree. Mai este activ si in carul artritel cambrurit ‘abel piciorulsi, al convulsillor la copii, al. migrs- velox cu dureri oculare, al durerilor de dinji. TW yp gz 90. Intre metatarsiene, uretnd de la degetele piciorului pind ta gleznd. Apisati eu buricul de- getului mare, 4 puncte. Pentra partes exterioari a piciorului, ultili- zai degetul mare sting pentru piciorul sting, iar pentru partea interioaré a piciorului sting utilizati degetul mare drept. Veti spori, astfel, eficacitaten presiunii exercitate EVECTE : Stimuleazi trecerea energiilor in diferitele meridiane legate de organe si degetele de la picioare. Elimina oboseala, Punetul situat intre primul gi al doilea meta» tarsian (unghiul osos dintra primul sal doilea de- get de Ia picior) se numeyte ,,Asaltal Suprem*, El ‘ujureazi tensiunile nervonse, _ In colful radacinii unghiei celui de-al dofiea deget de la picior (partea dinspre cel de-al treilea deget) se giseyie un puncte numit ,,Cruda Plata”, care se trateazi cu muchia unghiel, incepind eu picional drept. Cc Este tratat in cazul excesulud de hhranii, sexofagie gi ipsomnie. SF Ot. Prinzind succesiv degetele piciorului, unul cfte unul, etectuati o mick migcare alternativa din fa spre {napoi, pentre a v3 subtia articulate. Se sisesc, la aivelul articularied degetelor al deilea si al treilea, punctele care sint legate de ochi, i jar Ta baza celui de-al patra ¢ gi a celui de-al cincilea deget, cele corespunzind urechilor. inet, tn mod constant, supletea degetelor de Ia picioare. Apof amicati degetele unut cite nou ¢i impsimati-ie © migcare turnanté. In caz de niri infundate, apucati degerul din pactea aril cores- punzitoure pi teagey! spre exterior, 38 of ATENTIE. PRACLICA URMATOARE ESTE INTERZISA FEMEILOR INSARCINATE twolati degetul mare de la picior gi frecayict activ, apoi prindeti unghia pe axul median, EPECTE : O presiune de fiecare parte a un- ghieidegetului mare dela pci ete recomandatt in cazul tremuraturilor epileptice *, al convulsilor. Stimuleacd ficatul, Actiunea de rotatie a de- gevulni mare de la picior revivalizeazd corpul putem efectua 50 rotaqii in fiecare directie. “In caznl unel ctize epileptice, apisaii ritmie partes de deasupra 3i pirtile laterale ale degevului mare de la picior si puneti-vi un prosop rece tn tpatele capuli, Masaji buricul degetnlui mare de la piciorul sting. Faceyi si alunece burieu! degetului mare de sus in jos gi invers cu unghia degesulni snare. proceden este remediul su- In raijloeul articulatie’ degetului mare de lz nicior se siseyte punctal corespunzitor glandei crereereeenet eran TALPA PICIORULUI Nimie nu egalear¥ mersul cu picioarele gosle prin iarba acoperitd de roua, pe pimintul arat, pe galeti. Cei care i] practicy gi-au putur da seama de efectele energetice si, mai ales, de stimularea funcyiilor intenstinelor, ale rinichilor ... In lipsa de aga ceva, gi in misura posbilului, efectuati masaje ale boltel plantare, Punesi-vi in genunchi gi incercayi si va ajerati intre gainbe. Dacd aceastd posturd este prea grea, piiteti si pu. neti o perma sub fese. Masajul trebuie sk fie efec twat in profunzime, cu buricul degetului mare, Pitrunderea trebuie si fie in acelagi timp ferma, insistent, dar nu bruvali. , Teebuie si descoperiti, framintinda-vé picio: rele, diferitele grade de intensitate a sensibilitati In afara de ineidenta presiveni cit asupra punctelor, trebuie si gtim cf acest ma saj_profund stimulea’ acyiunes nervilor reflexi fi cireulagia sanguin’ Pentru 2 simplifica descrievea piciorului, ris cruce strategic’, este suficient si aver in vedere trei zone: | 1 — Prima, situari tntre extremitatea degetelor PRACTICATI ACELEASI MASAJE PE de la picioare gi mijlocul pomewlui piciorului, AMBELE PICIOARE corespunde cu panctele reflexe ale caputui — extremitatea degetelor piciorufi corespun- crestetului capului. — linia care trece la baza degetelor mari de ta ior este linia gitulwi — linia mediana corespunde umerilor. 94. Mentineti cu fermitate, cu o min¥, glazna. Cu cealaltd, prindeti degetele de la picior gi efec- tuati cercuri intr-un sens, apoi in celélalt. 95. Mentineti gamba cu o mini, Cu cealalti 2 — A doua, cupriasé intre linia mediané a po- efectuati mari miscari circulare intr-un sens, apoi metului piciorulii gi baza ciletiului, cores in celalalt. punde trunchiului, EFECTE : Mobilizeaza gleana, deblocheaz’ ar. 3 — A ela, linia situati a bara calctielor, re- ‘iculatiile, prezinté nivelul taliei § toatd baza eorpulw 59 96. Cu buricul degetului mare, Incey feimintati, in profunzime gi pe puncte apropiate, hola plantar’. 97, Puteti stimula aceact parte gi lovind ew degetele sau utilizind pumaul inchis ea pe us tampon sugat Cind lov terioar’d a mfinii pe fi turi elibereaz’ canalele cireulatiei sanguine §i, pris contralovituri, decongestioneaz3 venele hemoroi- dare dilatate- PEKCTE : Trateaei ceumatismele si artroza piciurului, 98. In scobitura bolte! plantare este situat unctul numit YONG TS'IUAN, ,lzvorul care fierbe™. Este un punct de intrare si de dispersie a nergiei, Ef este situat tn vinful ,V”-ulni format de masele musculare de sub picior. Poate fi tratat cu ajutorul degetului mare, fie prin presiune directa, fie prin presiune circulari. Dacii se freaci spre stinga, pot {i oprite virstturiles frecind spre dreapta, se lupt contra diareei. La femei se procedeazi invers. EFECTE ¢ Se aplicd in cazul insoletiei, al sine copei. 99, Cu degetul mare apisagi wei punere de pe pateainterioaa ¢tendonul fi Abe, a m= log qi spre exterit itatea, tracul, Stimu- lear funetia sexuali, functia renal. Durerile pirtit inferfoare a abdomenalui. Reluati pozitia sezinds. 100. Friimintati cilctiul cu miinile, EFECTE : Stimuleaza formarea oaselor la co- ail gf convolideszd oasle Ia aul. In cx- zal durerilor de picior, al entorselor, al durerilor tendonului Iui Abile, easati punctul situat pe mar ginea superioari a ealcaneului, intre osul pirtii posterioare a maleolei externe si tendon, in cazul sciaticii, masati de fiecare parte a tendonului lui Ailes este utilizar i tn eazul crampelor piciorolui, al durerilor de cap, al ame- lor. . : Pentru aseleasi motive, loviti upor cileifele de 101. Tablov! eorespondenfelor indictl anumite sch puncte relapionale. ¥ 6e picforuL.’ SREP? “AC(ORUL, STING TALPA ACIORULUT MASAJE SPECIAL Multe dureri de cap provin dinte-o alimen- tatie prea abundenta, din excesul de zabir si de produse de origine animal, © brand prea bogs: ti, greu digerabili, iacomplet_mestecati, are un wanzit dificil gi adeseori deyenrile se acumule, gi provoscd 0 auto-intoxicapie numi i fie. Viaya sedentard, stirile de snsictate, tensio nile permanente nu fac decit si agraveze aceasta Tehnicile de destindere, respirasia profunda, @ cantitate mici de hrand (wn control calitatiy gi cantitativ), 0 activitate desfiyurata in bune conditii faciliteaz’ cisculayia energiilor ji, prin usmaare, elimina durerile de eap si constipatia, Durerile de cap nu apar niciodatd fird ¢ cauzi snume, Ele slut gi seumale de alarmi care denota o neregularitate in cicculatia energie Ele pot fi consecinya unei dezordini tn acti vitatea cerebrali, a unor tulburiri organice, afscyiunii ochiului, urechii, dintilor, a unei sinu~ ite, a unei riceli eto... Important este sf descoperim cauza viului, pentrs a putea suprima dureres. Atitudinea chinezilor consti in @ observa, 2 face invemtaral, 2 codifica si, prin aceasta meto- i extrem de minugioas’, s ciuts adevarul g It bertates. De asemenca, print-o bund cunoastere & punctelor strategice, ei au stiut sa elibereze sorpul de boald. Boale trebuie si fie interpretati ca un semnal de alarmi care ne atrage atentie a supra grejlilor pe care Ie Yacem atunci clad fa ilcém legile naturii, Ea nu trebuie, deci, si fie sonsiderata ca un dusman, cici ne araté cum si weiim intr-un mod mai echilibrat. indatd ce « pare o durere, indiferent in ce loe al corpalui, tebvie teatat punerul corespunzitor care va res: bili echilibrul energiei in vederes unei mai bbune functioinisi « organisumiui, Totusi, inainte de a remedia eaurele, puteyi obine © alinare imedieti i o eliminare pe mo- iment « migrenslor care tulburd Iuciditeten nece~ seri in munca de fiecare xi. De exemplu, proce dele pe care le indicim sint nigte paleative, trata mente temporare, dar utilitates lor este nu mai peyin mecesach. 102. Cu cele veel degete (ari ore! jociul — inelarul) ambelor miini, inceoe) ori @ presa linia central a craniului care corss ute de ciririi de pe mijlocul capului pina la ,tou- ware”. 62 103 104 103. Apel, prin mici migciti cisculare, ma- aii cu palma ei a i segiunea timplelor. fruntea in toate sensurile, 105 104 gi 33 (3), Dack durerea persis, efectul masejulud” poate fi sporit printr-o presiune pe punctul situat §n partes occipital a capulsi, a ‘ivelal primei vertebre cervicale. Aceasta este ,Casa Vintuiui” sau Fereastra Cerului,”. 105. Cu degetul mare si-cu arititoral, apa- sagi cu pittere in cele dowd sdincituci situate tn virful calotei occipitale.. imnul inchis al eeleilalte siini la i mind. re de cel puyin um minut, des- tml de neplieati pe moment, s¢ va dovedi, marea majoritate caxusilor, de @ aimitosre o- fioacitate 106 107 aN | i \ iM eititor, mijlociul |g 107. Apoi efectuayi o mi ip la cap $1, pornind —_rifugd asupra timplelor. din ijlocul frunyii, facetile si alunece de 20 ori, din centru spre timple. Buricul degetelor tebuie si pitrund’ in piele, 128. poi puneti partea cimnoasi « palmei pe osul temporal, Apisati eu putere imprimind w migcare gicatorie. TE: Decongestioneazd partea tronta. nevralgiile si eefaleele, re Ne wae 109 110 Plecind de ts i fruntea de 2 , de jax in su ‘ati cw buricul te la ridieina nasul Ia fnal- ——emasayi yimea comisucii interioare a achiului. telor nai wal dintre sprineene, ori cu afutoral dege- co migcare alternativa, Este un factor de alungare tem- EFECTE: [e i anele care destisoard te de o concentyare © gi care, de alelel, igi preseazd adeseori, maginal, aceasta regivne, 1 tensiunile provoss- 6 lil 12 Ait. Efectuati acelasi rcitiu ca mai ina- inte, dar, de aceasta dati, tvastnd un ,V" plecind Sind dureri de ia spajiul dintre sprincene. cazul s& control: Dac guin i ou cheze circulatia capului tensiunes mug 112. In acest » friminvagi cu miinile rang chii umerilor 113 143. Prindeyi ceafa cu ambele sati de 9 ori la rind coborind de-a lungul muscu- lavurii cofei spre umeri. W4 infurilor degeteior de ta plecind capul in fat’, apisaqi regiunea cervical de jos si de fiecare parte a apofizelor vertebrelo introduceti degetele mari in scobiturile lor de Ja baza craniului, la nivelul inser fied mugchiului trapez, 115, (1). Apiisagi cu purere, Acestea sine punetele Iui Arnold. 16 146. In sfirgit potem ugura cieculatia trigind ex insistent gi bine prins, parul reginnii occipital, Aceasti practica poate lavoriza, intre altele, somnul. 17 117, Loviti, cu falangele, punctul ,.P. ROE” situat fn Jocul numit tonsuri Pentru a-l repera cw exactitate, tndoiti ure: chea si, plecind de ia extremitatea’ superioaré, wragett o Unie pind in cregretul capului pe linia median’. Este recomandat pentru duverile de cap, ner vozitate, tulburiri ale somnului, hemoroi gestii cerebrale, zgomove in urechi, pierd rosul La aprosimativ dows degete distanya de Punetul precedent, tn directa centruluieraniv- hai, se gisegte in punct care trateaz2 migrenele, torticolisul, epilepsiile, eciemele faciale, nasul in fundat, oboseala cerebrali, tulburirile sormmului, © presiune prelungits stimuleart vinta pei hic’, ee Punetul situat la nivelul articulatiel piciora- fui, extyemitatea inferioar’ « cibiei tntre ce le dou’ tendoane exterioare. Punctul numit in chinezd insula Centrala”, intee cel deal patrulea gi cel de-al cinciles me- tacarpian, pe dosul miimti, este punetul senzatiel le frig, Se trateazd tn special pentru tonifierea vidurilor eelor ,,trei inedlzitori™. Cind se faee simpit frigul, persoanele frigu- rosse vor trata acest punct ea si punctul care se giseyte Ia nivelul eelei de-a patra vertebre lom- Punctol corespunzitor ,,Triplului Incilzitos"* ficient’, eLIE TSIUE” sau ,LIENCHUEN™ este o- tuat pe margines radials a braqului, fa o distan- jeget si jumitate deasupra culmii tu- tadiale (4 cm. distant de Ta pliul Sn- mafinii). Trebuie si apésayi suficient pe acest punet fii a opsi bitiile pulsului. Este un punct foarte efieace pentru durerile de cap resimtite pe partea cceipitalé a eraniului. 33.2). Jlazul vintulu®” se giseqte sub bare Punctul numit ,,Poarta urechii”, situat pe oecipitala, la inilrimea primei vertrebre cerviea~ partea exterioari a éprincenelor, in crestétura si Ie. Apdsati cu ajutorul degetelor meri. artieulatia frontalé, Wo punet situa la o distanté de un deget de linia median’, si la 0 distant de dowd degete deasupra nivelului burieului, 118 HOKU este situat fatre primol gi al deiles metacarpian (aivelul mijlociu al celui de-al doilea metacarpian), este un punct foarte important fn watarea durerilor de cap. El resoarbe migrenele, neurasteniile, torticolisul, afonia, febreie tropi le ATENTIE; Este nm punct p aul femeilor geavide ules im ca~ In eszul durerilor de cap, provocate de su ineirearea intestioului gros este reeomanda- hil si evitém, in general, si tonificim acest punet 5 din contri, tecomand? dispersarea energiei care are tendinta si se acumuleze aici. 148, Aplicay ovitori pe Unia mediany 8 ccaniului cu latura mtinilor lipite eu fata fn at 3 119 120 119, Go degetele intepateunse, cu pelmele pute pe frunte, masati risucind capul la di sila stinga. In aceeasi poziyie, faceti migeari de i oes liege 4 jes in sus f invers cast, exercigin elimina tensiunile provocate de oboseali. Este indicat pentrn conducitorit au . 120, Aplieati fovituri cu mina ficut¥ cius pe ceafi. 121 121, Masati oeciputul si ceafa cu degetele in trepitrunse, in timp ce degetele mari preseard eeala prin miscéri ascendente ji descendente, Prindeti mivile en degetele gi faceticle si a- huneee trigind tn jos. Ta, aelagi timp, miscatievé ochii de La stin- ge ladzeapra, ‘Masati centrul omoplatului cu ajut cl butte eelor degetelor timp de 2—3 minute. am MASAJE SPECIALE PE REPERE ANATOMICE in local numit tonsuri” am\ii de doui degre, deasupra in directia centrului eraniului re cele 2 tendoane extensoare, la mij- tocul articulatie’ piciorulni intre cel de-al treilea gi col de-al patrulea metacarpian, mini deasupra pliului tncheieturii situat pe marginea radial superioari a brayului, fa o doisprezecime a antebratului, la 4-cm. de pliul incheieturii miini pe partea exterioara a sprincenclor scobi vlatie’ frontale in virful apendicelui xifoid fn unghiul primelor dous metacaspiene ale degetului mare si al aritatorului sub baza occipital’ a craniului, la inilti- suea primi vertebre cervicale 2 TRU DURERILE DE CAP EFECTE dureri de cap, nervoritate, tulburiti ale somnului, hemoroizi varsituri, oboseali _cerebrala, tulburiri ale somaului, nas infundat, presiunea stim ieazi viata psihici dureri de cap, convulsii, nervozitate, este punetal celor frigurosi ; _ se trateazi tn mod special pentru a toni fica vidurile celor ,Trei Incilzitori” migrene, epilepsii, piele uscatZ, rikceli otite, tureri de dinti, singeriri ale nasu- lui, migrene virsiturt Ia femelle ipsa poftel de mincare, riu de migrene, amnezie, gravide, snare fide aer migtene, torticolis, afonie, tensiune ner! voasi, acest punct este periculos fm cazul femeilor gravide tulburari de vedere, riceli, dureri de eap, urticarie, reumatisme _SPATELE Practicarea DO-IN-ului nu ar fi completa fari un studiu al spatelui corpului. Tntreaga noastra viati pail spate, zona cea mai strategi se dezviluie pe “a corpului nostru, Coloana vertrebrali, colector al tuturor in fluxurilor nevoase, distribuie toate tensiunile, toa te conflictele, formind nodurile musculare. Cercetitorii chinezi au remarcat blocajele de energie la diferite etaje, corespunzitor vielii or. ganice: Atentia lor a fost atras in mod deosebit de um curent de energie cave cireuli pornind din zona superioari a feyei si parcurgind intregul spa. te apoi toati gamba, pind la laba piciorului. Aceasti vast reyea, intinzindu-se ca an cor. don dublu pe spate, ne-a fost lisat moytenive de ck 122 123 tre naturi, pentru a se_asigura climinarea. Este numit ymeridianul verici?” sau ,Marele Yang al Labei Piciorului”, © observatie mai precisi indicase corespon- denta anumitor puncte de pe spate cu organele. Astlel, cei Vechi gi-au dat sema ci vezica asiguré reglarea rinichilor si, urmind cu precizie toate punctele legate etajate pe spate, dezvaluiau co. respondenta cu organele. Plangele chinezesti pre- zint3, pornind de Ia zona superioari a omoplati lor, pe rind : veziea, pliminii, inima, stomacul ste greu, bine inteles, si ne punem mifinile pe spate si si-l masim, Inti de ce vom descrie un exercitin care permite fieciruia un masaj ujor, al pirtii din spate a capului, al umerilor, al spate- lui $i al feselor, 124 Puneti o piturd pe sol 122. Asezati-vi cu picioarele lipite gi eu tal- pe sol. “a alunccati pe coate, eurbind spa- tele, $1 agezind fiecare veriebrt pe sol. Intindesi gambele, depirtayi picioarele funetie de Hirgimea bainului dumneavooste 123. Ridicati brazele pe verticalé i prinder!- vi una din tncheieturile mi Trageti braqul la maximum, pentru » degaja umerii gia da relief parqii centrale a spatelui dum- neavoastri 4 ijinindu-vi pe eilctiy tneepell v8 ‘nul gi, cit aceeasi nivare, merit gh dreapra la stings si invers Repetati de mai multe oxi, apoi cehimbarl pozitia bratelor. Apt iatire de cap, apoi, eontinuind sf va rostogoliti pe sol, educeti-le intr-o migeare cone tind spre genunchi. PROGRAME ZILNICE DE DURATA VARIABILA DURATA NUMERELE FIGURIT OR 5 minute 1— bm aS 14 — 18 — 22 — 25 — 24 — 4 4 46 — 64 — 73 — 94 ~ 77 — 78 — 79 81 -- 9 entree ne nn 10 minute ee ce 9 12 14 18 ~ 20 — 21 — 02 — 23 — 24 — 26 — 80 — 52 — 54 -- 35 - co 43 44 — 46 — 87 — 64 — 69 — 73 — 74 77 — R79 81 ~— 85 — 86 — 87 — 94 — 95 — 96 — ne nent 20 minute 1—-8—b— 5 bee 10-— th 12 14 15 — 16 — 17 8B me 0 me Ew 22 23 OH HOT 28 — 29 — 8G — 1 — 89 — 34 — 35 36 — 4G — 4 a 43 44 46 me 47 — 48 ~ 50 — 51 52 - 53 ~ BB 64 69 IO me 71m 73 me 4 TS 7 oe Rm 7 BL — 85 ~ 86 ~ 87— 8B — 91 ~ 93 — 94 — 95 — 96 — 106 et Sennen antennae 80 minnte 1 Bm a5 RBH 8 HO 10 1 14 15 — 16 — 17 — 18 — 19 29 —~ 21 — 22 26 — 27 —~ 28 ~ 29 — 30-— BY 32 — 33 —~ 36 - ~ 8B B89 — 40 — 41 42 — 45 4 5 7 8 a 52 5B — 54 56 $7 om 58 — 59 ~~ 69 64 6S 9 — Pi — 7B — 74 75 76 ~ 77 — 78 — 79 — BO -- 81 —~ 82 —~ 83 84 — 85 — 86 — 87 88 ~ 89 — 90 — 91 — 92 93 — 04 — 95 — 96 — 100 — 23 2h om rte een nnee eens 60 minnte Toate s CONCLUZII Destinderea favorizeazi circulatia energici. © practicd. zilnici ¢ DO-IN-ului permite in- totdeauna energie’ blocate si circule din now di naytere Ia simptome, semne care indica faptul i energia s-a pun in migcare De exempli. 0 mai bunt irigare cu singe a extremitatilor membrelor inferioare si superioa re, o senzatic de. cildurd difuzi fn toate pirtile corpului, 0 coloratie uniform’ a fetei. Relaxarea este complementul natural al DO- TN-ului, cici redresarea tesuturilor nu se poate obtine decit arunci cind curentii de energie ei culi liber, © relaxare complet degajeazi tesutu- rile musculare si deschide clile pe care cireuli e- nergia, Cind aceastii energie se revarsi in functii~ le emotionale $i senzoriale, se resimte 0 bund- stare imensé Dupit sedinta zilnicd de DO-IN este de a juns sa vi intindeti pe o piturll, cu spatele pe sol. Aveti ariii i vi tptindeyt cu eonpul drepe pe asa st (central energiilor) aliniind mijloeul fe- eh al sternufni si al pubisulul fichilibeati-vi apoi bazinul, punindu-vi fese- le cu © presiune egali pe sol si reducind cambru- ra lombari. Asigurati-vi relieful entice! toracice, facilitind o vespivatie liberi: cu aceeagi migcare, wageti partea frontal a antebratelor, degajati u- merii spre exterior si trageti omoplatii spre axul vertebral in slinsit, echilibrativvd greutavea capului de fiecare parte si aduceti usor birbia spre git. Pastrati:o imobilitate. totalé timp de 5—10 ininute, bmobilitatea corpului va antrena, ta mod normal, calmul stirilor emotional gi mentali. t- nainte de a vi cidica, incepeti si expirati foarte lent, cft mai lent posibil. Incepeti fiecare expiratie reprezentindn-vi @ migcare de caborire plecind de la centrul cre- ierului sav in direetia pieprului, Dup’ 10 respira- {ii profunde, in care veti acorda toati atentia car lies expirayies, Hisayj si se product automat in- twarea aerului tn plimtini. iva cu gri Nu vise pare, acum, rotul mai simply, mai Hmpede, mai armonios ? CUPRINSUL Originile DO-IN-ului Miinile noastre sint instrumente Studiul practic al DO-IN-ului Faya Ochi Nasul Obra Coracele Stomacul Riniohii Goapele @enunchii Presiunile Gambele Picioarele ‘Talpa piciorului Masaje speciale contra durerilor de cap Spatele Programe zilnice de durata variabilé Conchuzii Pag. it 13 15 9 a 3

S-ar putea să vă placă și