LUCRAREA NR.

4
PLĂCI DE ACHIZIŢII DE DATE

4.1. Generalităţi
Aparatele cu tehnică de calcul încorporată sunt aparate de sine stătătoare, care conţin
toate componentele necesare funcţionării autonome. Funcţiile tehnicii de calcul sunt subordonate
funcţiilor de măsurare si de regulă ele sunt transparente pentru utilizator (adică utilizatorul nu
percepe în mod necesar prezenţa tehnicii de ealcul). Aceste aparate sunt programabile (fig.4.1.a)
şi pot fi conectate la un calculator central prin intermediul unei interfeţe, în vederea îndeplinirii
unor funcţii de măsurare (fig.4.1.b).

Fig.4.1.a. Aparat de măsură de sine stătător programabil; b. Aparat de măsură cuplat la un

calculator personal prin intermediul unei interefeţe standard

lnterfaţa asigură comunicarca între cele două echipamente, în vederea programării

aparatului precum şi a transferului datelor către calculator. Ambele echipamente trebuie
prevăzute cu câte un bloc de interfaţă (fig.4.2). Cuplarea celor două echipamente se realizează
prin intermediul unui cablu de interfaţă, care este suportul fizic al magistralei standard.

Fig.4.2. Cuplarea a două echipamente prin intermediul unei interefeţe standard

Un standard de interfaţă defineşte mărimile mecanice (tipul conectoarelor), mărimile

electrice (valorile limită de tensiune şi de curent ale semnalelor logice), magistrala şi
protocoalele de comunicaţie corespunzătoare standardului.
Prin protocol de comunicaţie se înţelege, în general, secvenţa de biţi, caractere şi coduri
de control utilizată pentru transferul datelor între două echipamente cuplate printr-o interfaţă
standard.
Interfeţele standard pot fi grupate în două categorii: interfeţe serie şi interfeţe paralel.
Interfaţa serie utilizează un număr redus de linii de comunicaţie, pe care biţii de
informaţie sunt transmişi succesiv. Din această cauză, precum şi datorită faptului că pe lângă biţii
de informaţie corespunzători unui octet se transmit şi biţi de start şi de stop (pentru a delimita un
1
octet transmis), viteza de transfer a datelor este redusă. Un alt dezavantaj al comunicaţiei serie
constă în posibilitatea interconectării printr-un canal serial numai a două aparate. Conectarea mai
multor aparate necesită circuite speciale de multiplexare. Exemple de interefeţe serie: RS-232C,
RS –422, RS-423, RS-485 şi I2C.
Interfaţa paralel utilizează comunicaţia paralel între echipamentele cuplate la magistrala
standard, biţii de date ai unui cuvânt fiind transmişi pe linie simultan, pe linii de diferite. În afara
liniilor de date, magistrala standard mai conţine un număr de linii pe care se transmit semnale de
comandă utile la comunicaţie. Exemple de interefeţe paralel: IEEE-488, VMEbus, VXIbus şi
MXIbus.
Sistemele de achiziţie şi control sunt destinate în principal conducerii proceselor
industriale. În structura unui astfel de sistem se disting elementele prezentate în fig.4.3.

Fig.4.3. Structura unui sistem de achiziţie şi control

Traductoarele transformă mărimile fizice de interes, caracteristice procesului fizic

controlat, în mărimi electrice care, prin intermediul unor circuite de condiţionare a semnalelor,
sunt convertite în tensiuni electrice. Circuitele de condiţionare realizează şi alte funcţii:
amplificare, filtrare, izolare galvanică, etc.
Circuitele de conversie analog-numerică realizează conversia semnalelor analogice
(tensiuni electrice) în semnale numerice acceptate de calculator. Semnalele numerice se obţin
prin prelevarea, la momente de timp date, a valorilor semnalelor analogice şi conversia acestor
valori sub formă numerică.
Calculatorul realizează prelucrarea numerică a semnalelor precum şi controlul
funcţionării celorlalte componente din structura sistemului de achiziţie şi control.
Circuitele de conversie numeric-analogică realizează conversia semnalelor numerice în
semnale analogice.
Elementele de execuţie permit controlul procesului fizic prin intermediul mărimilor de
execuţie şi pot fi: dispozitive de afişare, motoare, re1ee, electrovalve, etc.

4.2. Plăci de achiziţii a datelor

0 placă de achiziţie conţine un convertor analog-numeric şi circuitele logice necesare
interfaţării acestuia cu PC-ul. Complexitatea acestor plăci a crescut mereu, ajungându-se la o
structură care conţine, pe lângă partea de achiziţie propriu-zisă, şi parte de ieşire analogică, o
parte de intrări/ieşiri numerice şi un bloc de numărare/temporizare. Structura unei astfel de plăci
este exemplificată în fig.4.4. Partea de achiziţie cuprinde un multiplexor (analogic), un
amplificator instrumental cu căştig programabil, convertorul A/N şi o memorie locală de tipul
FIFO (primul intrat - primul ieşit).

2
 Fig.4.4. Structura unei plăci de achiziţii a datelor

De regulă, multiplexorul are 16 intrări, ceea ce permite obţinerea a 16 canale asimetrice

(referite la masă) sau a 8 canale diferenţiale (flotante).
Amplificatorul cu câştig programabil permite practic obţinerea mai multor domenii de
măsurare prin programarea corespunzătoare a amplificării. Aceasta are ca rezultat lărgirea gamei
dinamice admise pentru semnalele de intrare.
În cazul în care plăcile de achiziţie sunt utilizate pentru controlul proceselor industriale,
ele trebuie completate cu circuite pentru condiţionarea semnalelor (amplificare, filtrare, izolare
galvanică). De obicei, circuitele de condiţionare sunt amplasate la distanţă de PC şi de placa de
achiziţie, în apropierea procesului fizic din care se culeg datele. Amplificarea este necesară
pentru ca pe cablul de legătură dintre placa de achiziţie şi circuitele de condiţionare să fie
transmise semnale cu nivel mare, mai puţin sensibile la perturbaţii.
Ciircuitele de intrări/ieşiri numerice permit sesizarea stării unor contacte sau senzori,
respectiv acţionarea unor elemente de comandă de tip releu (închis - deschis).
În afara aplicaţiilor de control, plăcile de achiziţie îşi găsesc aplicaţie în măsurări.
Împreună cu programe adecvate, ele permit obţinerea aşa numitelor instrumente virtuale, o
aceeaşi placâ putând sta la baza construirii mai multor aparate, în funcţie de programul
implementat. Spre exemplu, o placă de achiziţie cu structura prezentată în fig.4.4 poate servi la
obţinerea unui osciloscop numeric, a unui analizor de spectru, a unui multimetru numeric, a unui
wattmetru numeric, etc.

4.3. Circuite pentru condiţionarea semnalelor

Condiţionarea semnalelor reprezintă de fapt, adaptarea între traductorul de măsurare şi
circuitele de conversie analog-numerică. Aceasta adaptare poate să reclame conversia semnalului
electric de la ieşirea traductorului într-un alt semnal electric, atenuarea sau amplificarea
semnalului, filtrarea semnalului. În plus, din considerente de securitate a personalului sau a
aparatului, poate să fie necesară izolarea electrică (separare galvanică) sau protecţia părţii
electrice împotriva efectelor conectării greşite sau împotriva descărcărilor electrice.

3
 Conversia curent - tensiune
În cazul în care traductorul furnizează la ieşire semnal unificat 2 - 10 mA sau 4 - 20 mA,
conversia în tensiune se realizează extrem de simplu, prin intermediul unei rezistenţe (fig.4.5).

Fig.4.5. Convertor curent-tensiune

Valoarea rezistenţei se determină în funcţie de curentul de ieşire al traductorului şi de

domeniul de tensiune dorit. Pentru Iies = 4-20 mA şi Uies= 10 V, rezultă R = 500 , iar pentru
Uies= 5 V, rezultă R = 250 .
Atenuarea semnalului
Dacă semnalul de ieşire al traductorului este o tensiune care se poate modifica în limite
mai largi decât cele admise de CAN, este necesară o atenuare, care se realizează cu ajutorul unui
divizor rezistiv (fig.4.6).

Fig.4.6. Divizor rezistiv utilizat la atenuare

Amplificarea semnalului
Intervalul de variaţie a tensiunii de intrare pentru convertoarele analog-numerice este în
mod uzual 1...10 V. Dacă semnalul de la ieşirea traductorului nu depăşeşte 1 V, performanţele
sistemului de achiziţie se înrăutăţesc (rezoluţia, precizia). Este necesară amplificarea semnalului
de la ieşirea traductorului până la limita maximă admisa de CAN. Se folosesc în acest scop
amplificatoare cu structura de principiu din fig.4.7.

Fig.4.7. Amplificator

Utile în astfel de aplicaţii sunt aşa-numitele amplificatoare cu câştig programabil, care

permit modificarea amplificării cu ajutorul unor semnale de comandă binare (fig.4.8).

Fig.4.8. Amplificator programabil

Filtrarea semnalului
Filtrarea care se foloseşte de obicei este filtrarea trece - jos, care are ca scop fie reducerea
perturbaţiilor suprapuse peste semna1ul util, fie eliminarea erorilor de aliere care pot să apară la
4
măsurări. Modul de apariţie a acestor erori rezultă din exemplul prezentat în fig.4.9, din care se
observă că dacă frecvenţa de eşantionare nu este suficient de mare, semnalul reconstituit din
eşantioanele prelevate diferă mult de semnalul original.

Fig.4.9. Apariţia erorilor la eşantionare

Frecvenţa de eşantionare se ia de 5 ... 10 ori mai mare decât frecvenţa de tăiere a filtrului
(fig.4.10). Aceasta, la rândul ei, se ia egală cu frecvenţa maximă de interes prezentă în spectrului
semnalului. De exemplu, dacă traductorul de măsurare furnizeaza un semnal sinusoidal cu
frecvenţa f = 100 Hz, se va lua fe= 1000 Hz, iar frecvenţa de tăiere a filtrului se va lua f 0 = 100
Hz.

Fig.4.10. Filtru trece-jos

Pentru un filtru trece-jos frecvenţa de tăiere are expresia:

1
f0  (4.1)
2R C
Raportul de atenuare se defineşte ca raportul dintre tensiunea de intrare şi tensiunea de
ieşire:
Ui
a (4.2)
Ue

4.4. Experimentări
Pentru experimentare se utilizează o placă de achiziţii de date cu 8 canale analogice
unipolare sau 4 canale analogice diferenţiale de 12 biti (Conrad Electronic). Modulul se
conectează simplu la interfaţa serială RS 232 (cu 9 poli), prin COM1 sau COM2 la un calculator
personal. Se pot achiziţiona până la 8 semnale analogice în domeniul 0...5 V. Pentru o rezoluţie
de 12 biti (4096 paşi) corespunde un pas de 1,22 mV (5/4095). Pentru măsurare se utilizează un
program în Basic creat pentru acest modul. Alimentarea modulului se poate realiza direct de la
PC (comutatorul S2 Int) sau extern de la o sursă de 9V c.c. (comutatorul S2 Ext prin alimentarea
între GND – masă şi UB extern +9V ).
Comunicarea cu PC-ulse face prin interfaţa serială se face prin comunicaţie duplex (în
timp ce PC-ul emite configuraţia pentru următoarea măsurătoare, simultan se recepţionează
rezultatul măsurării anterioare. Transmisia se realizează pe 16 biţi, dintre care 12 sunt utilizaţi
pentru măsurare iar 4 biţi sunt utilizaţi pentru adresa canalului selectat şi tipul de măsurare
(unipolar sau diferenţial).
Un semnal analogic este unipolar la intrarea în modul, când semnalul aplicat (în
domeniul 0-5 V) este cu potenţialul pozitiv la un canal, iar potenţialul negativ este conectat la
masă. Se pot măsura astfel 8 semnale analogice.

5
 Un semnal analogic este diferenţial la intrarea în modul, când semnalul se aplică între
două intrări (fără a utiliza masa); se măsoară astfel diferenţa între cele două semnale. Se pot
măsura astfel 4 semnale analogice.
Curentul absorbit de modul este de 8mA la o impedanţă 1K.

a. b.

c. d.
Fig.4.11. Circuitele integrate utilizate în modulul de achiziţie

Circuitul integrat de bază al modulului este LTC 1290 (CI 1, convertor A/D de 12 biţi,
precizie 0,02%, fig.4.11.a) care în principiu are două blocuri de bază: un multiplexor cu 8 canale
analogice (CH0, CH1, ..., CH7) şi un convertor analog-digital (CAN) de 12 biţi. Fiecare din
aceste două module are câte un registru, care pentru multiplexor se stabileşte care canal se
citeşte, iar pentru CAN permite transferul serial de date spre PC. Transferul se realizează pe
principiul aproximaţiei succesive.
Pentru funcţionare acest circuit are nevoie de o sursă de alimentare de precizie şi
stabilitate corespunzătoare. Se foloseşte circuitul integrat LT 1021-5 (CI4, fig.4.11.b) (are o
precizie de 0,05%) care este un stabilizator de precizie de 5V.
Între partea de măsurare (circuitul integrat LTC 1290) şi PC se asigură separarea
semnalelor cu ajutorul circuitelor inversoare trigger-Schmitt (6 buc.). Aceste inversoare se
regăsesc în circuitul 40106 (CI3, fig.4.11.c). Primul circuit inversor (1-2) produce tactul de
300Hz pentru comanda CAN, în timp ce tactul serial (shift clock) pentru introducerea cuvântului
de comandă şi citirea măsurătorii provine de la PC.
Se utilizează şi un bistabil de tip D de tip CMOS de mare viteză din circuitul 74C74 (CI
2, fig.4.11.d). Acest circuit integrat are două bistabile de tip D, dintre care se utilizează numai
unul.
Schema electronică a modului se prezintă în fig.4.12, iar în fig.4.13 se prezintă modul de
amplasare al pieselor electronice pe cablaj.

6
 Fig.4.12. Schema electronică a modului de achiziţie de date

Fig.4.13. Amplasarea componentelor electronice pe modul

Soft-ul utilizat de PC este Ser 10 bit (realizat în Basic). Fără acest soft modulul nu poate
fi pus în funcţiune. Comunicaţia se realizează pe adresele hexazecimale care sunt activate de
comenzile Basic INP şi OUT.
Programul Ser10bit are un meniu principal cu următoarele submeniuri:
-Măsurători (messen);
-realizarea măsurătorilor (messung starten);
-ieşire program (program beenden);
-Viteză eşantionare (zeit);
-viteza maximă (max spped);
7
 -1 sec;
-2 sec;
-5 sec;
-10 sec;
-30 sec;
-1 min;
-2 min;
-5min.
-Număr canale (kanale);
- 1;
- 2;
- 3;
- 4;
- 6;
- 8;
-Mod de afişare (display);
- multimetru (groziffern);
- listă de valori (liste);
- bară voltmetrică (bar graf);
- grafic (oszi);
- maimulte grafice (multioszi);
- Hardware
- COM 1;
- COM 2;
- COM 3;
- COM 4;
- viteză PC (PC speed): 0, 10, 20, 50, 100, 200, 500, 1000, 2000, 5000;
- tensiune de referinţă (ref-spannung) 5V;
- tip CAN (AD-Wandler): -LTC 1090 (conversie pe 10 bit);
-LTC 1290 (conversie pe 12 bit);
-Datei;
- nici o dată (keine datenspeicherung);
- crearea unui fişier pentru salvare date (mewerte in datei speichern);
- deschiderea unui fişier gata creat (mewerte aus datei lessen);
-Help (hilfe).
Extensia fişierelor este de tip *.mwt. Trecerea de la un submeniu la altul se realizează
numai cu săgeţile de la tastatură.
Indicaţii pentru realizarea măsurătorilor:
- trebuie verificată funcţionarea ireproşabilă a modulului şi în principiu, alimentarea poate fi de
la PC sau externă (9V, c.c.);
- conectarea la PC se realizează printr-un cablu RS 232 cu mufe mamă-tată;
- impedanţa tensiunii de măsurat nu trebuie să fie mai mare de 1k;
- tensiunea de intrare maximă nu trebuie să depăşască 5V;
- temperatura mediului ambiant trebuie să fie între 0-400 C;
- nu se aşează modulul în locuri umede sau cu vibraţii foarte mari;
- nu se foloseşte modulul în încăperi unde există gaze inflamabile, aburi sau praf;
- nu se măsoară tensiuni care sunt cuplate galvanic la sursa de alimentare de c.a. de 230V.

8
t[min] 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
23 24 25 26 27 28 28 29 30 30
4.446 4.140 4.173 4.203 4.217 4.247 4.264 4.258 4.297 4.305
100.68 167.84 160.128 153.21 150.02 143.25 139.46 140.8 132.19 132.44
24 26 27 29 30 32 33 34 34 35
4.446 4.474 4.495 4.523 4.534 4.558 4.578 4.586 4.604 4.609
5.27 49.73 47.1 44.6 43.26 41.01 38.9 38.18 36.38 35.88
26 29 30 29 29 29 30 28 31 30

9
t[min] 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
30 30 29 29 29 28 28 27 27 27
4.305 4.295 4.281 4.226 4.247 4.237 4.236 4.238 4.188 4.200
130.414 132.62 135.7 147.98 143.25 145.5 145.72 145.27 156.66 153.9
35 34 33 32 31 31 30 30 29 28
4.609 4.598 4.586 4.575 4.562 4.557 4.542 4.523 4.524 4.516
35.88 36.98 38.18 39.29 40.61 41.12 42.65 44.6 44.5 45.33
30 29 27 29 28 27 29 28 28 26

10
11
12