Managementul crizelor

Criza resurselor umane-Padurile

Introducere

În contextul socio-economic actual, crizele de orice tip sunt

o amenințare permanentă, iar companiile încep (sau ar trebui să
înceapă) să acorde o atenţie sporită felului în care sunt
gestionate activităţile din interiorul organizaţiei, precum şi
posibilelor ameninţări din exterior şi elaborării unor planuri de
prevenire şi combatere a situaţiilor de criză.
Crizele care pot afecta o organizaţie sunt de multe tipuri,
dar nu orice situaţie ameninţătoare constituie, în mod necesar, o
criză. Scopul managementului crizelor este în primul rând
prevenirea acestora, atunci când este posibil, şi gestionarea
efectivă a situaţiei de criză deja aparute. În acest domeniu este
esenţială identificarea exactă a factorilor care au capacitatea de
a provoca o criză reală.

Studiul literaturii de specialitate

Termenul de criză putem considera că astăzi este folosit

foarte mult fără prea mare discernamânt şi fără prea multă vigoare,
neexistând elaborat şi unanim acceptat un concept teoretic care să
desemneze notele fundamentale ale fenomenului profund, divers, ce
poate fi întâlnit în toate domeniile vieţii sociale şi umane.
Barry McLoglin definește criza ca fiind un eveniment,
dezvăluire, acuzație sau set de probleme interne și externe care
amenință integritatea, reputația sau existența unui individ sau
organizație.1

1
Mc.Longlin,Barry,Risk and Crisis Communication,Ottawa,1996, PG. 10
 Există, însă, o unanimitate a autorilor care abordează
noţiunea de criză în cunoaşterea şi identificarea etimologică a
acestui termen în cuvântul de origine greacă „krisis” cu înţeles
de „decizie”. În ,,Dicţionarul explicativ al limbii române”
noţiunea de criză este definită drept: ,,manifestare a unor
dificultăţi (economice, politice, sociale etc.); perioada de
tensiune, de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se
manifestă în societate”.

Cercetare/Studiu de caz

Pe 21 martie este marcată Ziua Internațională a Pădurilor.

Protecția pădurilor este astăzi una dintre cele mai importante
probleme ecologice pentru toate țările din lume. În ultimii ani
tendințele de despădurire a Terrei trezește îngrijorarea nu doar
a ecologilor, ci și a întregii comunități internaționale.
Pădurea este esențială pentru viața pe Pământ și furnizează
servicii fundamentale umanității. Pădurea contribuie la bunăstarea
fizică și spirituală a omului prin: producerea de oxigen; captarea
carbonului; purificarea și retenția apei; protecția împotriva
inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren; susținerea
și protejarea biodiversității; producția de lemn, fibre, biomasă;
participarea la definirea identităților culturale și a valorilor
spirituale; oferirea cadrului pentru recreere etc. Cu toate
acestea, până la ora actuală, 80% din pădurile lumii au fost
distruse sau degradate.
În România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în
secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,9%2 . Astfel, ne aflăm mult
sub media UE de 32,4%3 și considerabil sub capacitatea și optimul

2
http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-1/
3
http://ec.europa.eu/agriculture/forest/index_en.html
calculat la 35%4 . În prezent în România pădurile acoperă 6.90
milioane de hectare5 , aproximativ jumătate fiind proprietate
publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor
– Romsilva R.A., iar cealaltă jumătate proprietate privată a
statului, a unităților administrativ-teritoriale, a obștilor și a
persoanelor fizice. Circa 415.000 ha6 de pădure aparțin micilor
proprietari cu suprafețe sub 100 ha și nu sunt administrate, fiind
astfel expuse tăierilor ilegale
Pădurea a fost considerată întotdeauna un partener al omului
în evoluția sa. Dar de la relația inițială individuală şi oarecum
idilică dintre om şi pădure s-a trecut cu timpul la relația
societate-pădure.
Un studiu Greenpeace România pentru intervalul 2000-2014 ne
arată că aproximativ 360.000 ha au fost despădurite sau degradate.
O actualizare din 2015 a hărții arată că ritmul degradării
pădurilor s-a menținut la același nivel. Studiul urmărește datele
oficiale despre cazurile de tăieri ilegale identificate și
investigate de autorități

4
Conform Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020
5
http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-1/ 5
6
http://www.curteadeconturi.ro/publicatii/economie7.pdf
 Fig.1: Harta cazurilor de taieri ilegale in 2016

Sursa: www.greenpeace.ro, 2016

Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost
identificate în județele: Mureș – 1.057 de cazuri (11%), Brașov
– 664 de cazuri (7%) și Olt – 605 cazuri (6%). Cele mai puține,
în județele Constanța și Giurgiu – 8 cazuri în fiecare județ și
în București – 1 caz.
 Fig.2: Păduri degradare din România în intervalul 2000-2014

Sursa: www.greenpeace.ro
Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în
care natura supraviețuieste în forma sa pură, fără a fi afectată
semnificativ de intervenția omului. În pădurea virgină arborii
mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul
mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile
viitoare. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele,
de la sămânța abia încolțită, la cei care au atins limita
fiziologică, asemenea unei comunități: copii, părinți și bătrâni
care se sprijină reciproc, dând curs unei vieți armonioase și
sănătoase.

Europa și-a distrus pădurile virgine. Noi

încă mai avem. Încă

La nivel național există o prevedere legală care protejează

aceste păduri virgine și cvasivirgine (prin Ordinul 3397/2012),
dar ocrotirea lor efectivă poate fi în pericol, întrucât multe
dintre aceste suprafețe nu sunt identificate și protejate ca
atare. Fără a avea repere clare privind localizarea și suprafața
acestor păduri, se poate interveni prin tăieri care le-ar putea
altera structura în mod iremediabil.
Identificarea a fost realizată de către specialiști
forestieri independenți, cu experiență în amenajarea pădurilor;
rezultatele obținute au fost prezentate în cadrul consultărilor
publice tuturor factorilor interesați relevanți (proprietari,
administratori de păduri, autorități locale, administratori de
arii protejate, APM-uri, ONG-uri etc). Ulterior au fost
comunicate autorităților centrale și factorilor de decizie
locali rezultatele referitoare la suprafețele calificate în
vederea luării în considerare a acestora la procesul de
elaborare a amenajamentelor și la cel de avizare a lucrărilor
silvice conform Ordinului 3397/2012.
 Fig.3: Harta cu județele care participă la petiția de salvare a
pădurilor virgine

Sursa: www.padurivirgine.ro, 2018

Până în prezent s-au strans peste 100.000 de semnături
pentru petiție, mai exact 106.128.

Concluzii

Bibliografie:
http://www.icas.ro/uploads/forum_attachments/temp/2996530963.doc
https://www.greenpeace.org/romania/Global/romania/paduri/Publica
tii/Raport%20taieri%20ilegale%202015.pdf
http://www.ires.com.ro/articol/serviciu/54/managementul-crizelor
http://www.wwf.ro/ce_facem/paduri/pduri_virgine/
http://padurivirgine.ro/