Sunteți pe pagina 1din 20

Analiza pieței berii

-Marketing-
Cuprins:

1. Produsul:
a. Scurt istoric al produsului/serviciului la nivel mondial şi naţional;
b. Gama sortimentală existentă pe piața produsului respectiv.
2. Analiza ofertei:
a. prezentarea principalilor ofertanţi (producători, importatori) prin prisma
produselor oferite;
b. volumul producţiei, vânzărilor, importurilor sau exporturilor (2 indicatori);
c. evaluarea repartiţiei vânzărilor pe ofertanţi, precum şi a cotelor de piață;
d. stabilirea elementelor care individualizează cele mai importante mărci (se pot
urmări în acest scop spoturi TV, radio sau diferite anunţuri publicitare);
3. Analiza cererii:
a. definirea unităţii de consum (cine consumă/utilizează produsul), a unităţilor de
cumpărare (cine cumpără produsul), a unităţii de decizie (cine decide în privinţa
mărcii);
b. identificarea principalelor segmente de piaţă şi analiza acestora (criterii
sociodemografice si psihografice);
c. stabilirea elementelor de natură cantitativă legate de consum/cumpărare, locul de
cumpărare şi consum (frecventa cumpararii/consumului, cantitati, sortimente,
marci);
d. Capacitatea pietei – numar de consumatori potentiali si efectivi;
e. Dezvoltarea pietei – extensiva, intensiva, mixta.
4. Pret:
a. Determinarea segmentelor de preţ cu identificarea principalelor marci incluse in
fiecare segment;
b. Determinarea variatiei pretului in ultimii 5 ani cu prezentarea motivelor ce au stat
la baza acestei variatii
5. Distribuţia:
a. determinati tipurile de unităţi comerciale prin care se realizează
vânzarea către consumatori;
b. evaluarea modului de distribuţie pe diferite mărci;
6. Promovarea produsului:
a. identificarea modalităţilor prin care se face in prezent promovarea produselor
(publicitate, relatii publice, promovarea vanzarilor, forta de vanzare, marketing
direct etc.);
b. identificarea principalelor campanii publicitare desfasurate de competitori in
prezentul semestru scolar si analiza adaptarii mesajului la segmentul tinta vizat
7. Bibliografie

2
1. Produsul

a) Scurt istoric al berii la nivel mondial și național

Multă vreme s-a crezut că prima bere s-a produs în Egiptul Antic, dar la
începutul secolului al XX-lea s-au făcut o serie de descoperiri arheologice care indicau Sumerul
drept loc unde berea a fost produsă pentru prima dată.

Un sigiliu găsit în situl arheologic de la Tepe Gawra (Irak) din 4000 î. Hr., arată
că berea era o băutură populară în rândul tuturor claselor sociale, inclusiv a femeilor. Despre
berari aflăm că aveau un statut aparte în societatea sumeriană, serviciile lor fiind remunerate de
către templul local în vite, orz sau pământ. Unii muncitori erau chiar plătiți în bere sau puteau
primi materialele necesare fabricării berii. Cea mai veche „berărie” a fost identificată în Tell
Hadidi (Siria) și datează din din secolul XV î. Hr.

În Egipt, existenței berii este menționată încă din perioada predinastică (mileniile
VI-IV î.Hr.). La egipteni, Osiris era considerat inventatorul berii. Tot Osiris este și cel care
transmite oamenilor rețeta fabricării berii. Berea făcea parte din consumaţia zilnică a oamenilor
datorită efectului său răcoritor, ținănd cont de clima din Egipt. Consumul de bere era mai
răspândit în regiunile în care viţa-de-vie nu putea fi cultivată, berea fiind alături de pâine un
aliment foarte important. Toate categoriile sociale consumau această băutură, inclusiv Faraonul.
Era folosită şi la procesiunile religioase, în acest scop fiind fabricată după o reţetă specială, dar şi
pentru ofrande divine sau înzestrarea mormintelor.

La romani, Diodorus Siculus scria în „Bibliotheca Historica” că berea era


consumată ca și vinul. Interesant e faptul că el atribuia fabricarea berii lui Dionisos, zeul grec al
vinului, în contextul în care exista legenda în care acesta a plecat scârbit din Mesopotamia din
cauza afecţiunii locuitorilor pentru bere. În Imperiul Roman, berea, considerată „barbară”, era
consumată mai mult în zonele limitrofe, unde vinul era mai greu de obținut.

În America Centrală şi în America de Sud se folosea porumbul pentru fabricarea


pâinii şi a berii, malţul fiind obţinut prin mestecarea boabelor de porumb.

În prezent, România e pe locul 28 în topul mondial al consumului mediu de bere


și pe 23 în Europa, cu 58 de litri pe cap de locuitor. Cea mai mare consumatoare de bere este
Cehia, cu 158 de litri pe cap de locuitor. În materie de vin, România consumă în medie 23 de litri
pe cap de locuitor.[1]

3
b) Gamă sortimentală existentă pe piața berii

Berea reprezintă o bautură obţinută prin fermentarea cu ajutorul drojdiei a unor


musturi obţinute din malţ, cu sau fără cereale nemalţificate sau alte surse furnizoare de
zaharuri.Berea se poate găsi într-o gamă vastă de culori de la galbenul pal la negru, trecând prin
toate nuanțele intermediare.Există sute de soiuri, de unde și incredibila diversitate a berilor, de la
cele 3000 de tipuri belgiene la cel peste 5000 doar din statele centrale ale SUA.[2]

În România există o serie de sortimente de bere:

-Bere neagră filtrată și nefiltrată;

-Bere blondă pasteurizată sau nepasteurizată;

-Bere blondă superioară;

-Bere fără alcool (are maxim 0,3% alcool)

-Cremă de bere;

-Bere brună (Aceasta se consumă mai ales în anotimpurile reci datorită conținutului mai
ridicat de alcool);

-Bere specială (hipocalorică, pentru diabetici (are maxim1% glucide); bere cu conținut
redus de alcool 1.5% (pentru tineri); dietetică; nutritivă; cu caramel; cu tequilla; cu lămâie.[2]

2. Analiza ofertei

a) Prezentarea principalilor ofertanți(producători, importatori)prin prisma


produselor oferite

Principalii ofertanți de pe piața românească sunt Ursus și Heineken, care realizază


vânzări cumulate de aproape 600 mil. euro. Alături de cei doi, în topul producătorilor mai sunt
prezenți Bergenbier și United Romanian Breweries Bereprod (URBB). De asemenea și
Romaqua, compania care deține apa Borsec are trei brandusi de ber

4
5
b) Volumul producţiei, vânzărilor, importurilor sau exporturilor

(2 indicatori):

Anul trecut, producţia de bere din Uniunea Europeana (UE) a fost de 39 de miliarde de litri de
bere (cu alcool, excluzându-se sortimentele ne-alcoolizate), cu 400 de milioane de litri mai mult
decat în 2015, a anunţat Eurostat. Producţia UE de bere era echivalentă cu 76 de litri pe cap de
locuitor. În România, consumul de bere este de câţiva ani în intervalul 81-90 de litri/locuitor
anual.

În România, consumul mediu de băuturi, pe locuitor, a crescut cu 6,2 litri. Resursele totale de
bere (producţia internă plus importurile) au fost mai mari cu 1380,9 mii hl în 2015 faţa de anul
precedent, fiind asigurate în proporţie de 96,5% din producţia interna. Faţă de anul precedent,
importul de bere a scăyut cu 23,2%.Dacă ne referim la berea fără alcool sau la sortimentele cu
alcool sub 0,5%, în anul 2016 au fost produse în UE aproximativ 900 de milioane de litri.[6]

c) Evaluarea repartiţiei vânzărilor pe ofertanţi, precum şi a cotelor de piață

Heineken Romania a raportat o cifra de afaceri neta de 1.120 milioane lei în 2013, în scadere cu
5% comparativ cu anul precedent. Cu toate acestea, compania şi-a mentinut pozitia de lider de
piaţă şi chiar şi-a majorat uşor cota de piaţa în valoare. La această evoluţie au contribuit mărcile
Bucegi şi Neümarkt care au înregistrat creşteri în cota de piaţă atât în volum, cât şi în valoare.[7]

Ursus Breweries Romania (UBR) a fost preluată oficial de trustul Asahi în mai 2017. Potrivit
datelor prezentate în luna octombrie de reprezentanţii companiei, Ursus Breweries a ajuns în
2017 la o cota de piaţă de 35% faţă de 33%, în 2016. În retailul modern cota de piaţă a companiei

6
a atins 36%, la fel şi în comerţul tradiţional. Cota de piaţă din HoReCa a fost de 34%. Piaţa berii
din Romania a înregistrat o creştere de 2% în volum în 2017, comparativ cu intervalul similar din
2016.[8]

d) Stabilirea elementelor care individualizează cele mai importante mărci (se pot
urmări în acest scop spoturi TV, radio sau diferite anunţuri publicitare);

Steaua roșie de pe eticheta Heineken este utilizată încă de la începutul fabricii olandeze. Originea
sa exactă este necunoscută. Unii spun că a fost un simbol al fabricanților de bere europeni din
Evul Mediu, alții că cele patru vârfuri ale stelei simbolizează elementele pământ, foc, apă și vânt,
în timp ce al cincilea vârf este un element pe care berarii din Evul Mediu nu-l puteau controla.

În timpul Războiului Rece, steaua Heineken a fost modificată ca să se evite asocierea cu


comunismul. Din steaua roșie de acum, au transformat-o într-o stea albă cu contur roșu. La
sfârșitul Războiului Rece, s-a revenit la culoarea inițială a stelei.

Heineken are în momentul de față două logouri: unul reprezentând logoul Companiei Heineken,
iar celălalt logoul berii Heineken. Diferența dintre cele două este că al doilea apare pe toate
berile Heineken, în timp ce primul apare numai în momentul în care Compania are de comunicat
ceva pentru unul dintre brandurile de bere pe care le produce sau când face sponsorizări la
diferite competiții ori cauze.

Observați cele trei litere „e” răsucite în logoul de pe bere, nu? Au fost puse așa intenționat de
către Freddy Heineken, nepotul fondatorului, Adriaan Heineken. Motivul răsucirii lor este pentru
că arată ca niște „e”-uri zâmbitoare dacă sunt întoarse. Freddy a fost la cârma Heineken din 1989
până în 1995.

Heineken este o marcă Super Premium, poziționată în segmentul superior al pieței.


Ceea ce o diferențiază de alte mărci sunt caracteristicile sale unice: Heineken este pasionată de
calitate, are o perspectivă globală și o personalitate cosmopolită foarte atrăgătoare. Heineken
aduce bucurie și plăcere în viețile a milioane de oameni, în întreaga lume.

Heineken adresează publicului invitația sa de a împărtăși o atitudine pozitivă și


îndrăzneață, de a experimenta ceva nou și diferit și de a depăși granițele existenței lor obișnuite
de zi cu zi.

Ursus a adoptat o strategie care pare să poziţioneze brandul pe un etaj superior al


segmentului premium: sticlă transparentă verde, cu numele mărcii în relief. De asemenea,
capacitatea de 330 ml şi distribuţia în principal pe canalele HoReCa indică o poziţionare în
competiţie cu branduri super-premium ca Heineken sau Peroni.

Principalele provocări ale brandului Bergenbier în ultimul an au fost nevoia unui plus de
identitate şi de diferenţiere faţă de competiţie. Ca răspuns de marketing, Bergenbier a revenit în
forţă cu campania „Ziua Bărbatului” şi Liga 1 Bergenbier.

7
3. Analiza cererii

a) Definirea unităţii de consum (cine consumă/utilizează produsul), a unităţilor de


cumpărare (cine cumpără produsul), a unităţii de decizie (cine decide în privinţa mărcii);.

Din punct de vedere calitativ un studiu realizat de UNLOCK Research aduce noi
informații despre percepțiile pe care femeile și bărbații din România le au asupra ieșirilor la bere.
Cercetătorii au stat „la o bere” cu ambele tabere și au aflat că și femeile, nu doar bărbații, preferă
să se relaxeze savurând o bere iar discuțiile din jurul paharelor de bere sunt mai apropiate ca arie
de interes decât am crede.Femeile participante la studiu spun că berea este o alegere care ține
chiar de plăcerile lor autentice, de momentele de relaxare când nu încearcă să demonstreze nimic
celor din jur.În cazul bărbaților, aceștia spun că berea este intrinsecă ieșirilor în oraș, fiind un
simbol al relaxării și al momentelor plăcute petrecute cu prietenii.43% dintre toţi consumatorii
adulţi de bere îmbuteliată din România sunt femei. Totuşi, acestea beau numai 18% din volumul
de bere consumată, în timp ce bărbaţii consumă 82% din acelaşi volum.2/3 dintre cei care beau
bere sunt căsătoriţi, iar 60% dintre băutori nu au copii în gospodărie.Dintre toţi băutorii de bere,
94% consumă în mod obişnuit berea cu alcool în timp ce numai 4% sunt băutori de bere fără
alcool.

Din punct de vedere cantitativ potrivit unui studiu realizat de BRAT, 70% dintre
bărbaţii români nu refuză o bere cu prietenii oricât de ocupaţi ar fi, 27% dintre aceştia consideră
că a bea mai multe beri la rând este o dovadă de masculinitate. În ceea ce priveşte procentul
consumatorilor frecvenţi de bere cu alcool se detaşează bărbaţii, cu un procent de 79%. Femeile
preferă berea fără alcool , 30% dintre românce o consumă cel puţin o dată pe săptămână..
Dintre consumatorii de bere, 93% consumă bere blondă şi 15% consumă bere brună.

Cine decide în privinţa mărcii


Foarte putine dintre femeile care consuma bere işi aleg marca fără a cere parerea unei persoane
de sex bărbătesc. Majoritatea işi aleg berea influenţate de:
-experienţa şi sfaturile prietenilor:
-obişnuinţa cu un anumit tip de bere care se consumă în familie;
-curiozitatea încercării noilor beri aromate;

În schimb, bărbaţii ştiu mereu ce vor, alegându-şi marcile singuri fiind siguri de alegerea făcută,
pentru că, aşa cum ştim băutul berii este un semn de masculinitate.

Volumul pieței berii din România s-a menținut în 2016 la nivelul din anul
precedent, de 15,8 milioane de hectolitri. Astfel, în ciuda relaxării fiscale din 2016, dar și a
creșterii consumului generalizat, piața berii a stagnat. Totodată, președintele Asociației Berarii
României vorbește și de o mică scădere a consumului în sezonul rece, din cauza legii anti-fumat.

8
Adulții români consumă anual 18,5 litri de alcool de persoană, asta însemnând cu
20% mai mult decât media din Uniunea Europeană. Acest lucru situează România printre
națiunile cu cel mai mare consum, potrivit datelor furnizate de Asociația pentru Lupta Împotriva
Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT).

În altă ordine de idei, a rezultat că cei ce consumă bere sunt persoane independente,
sociabile, deschise, care petrec timpul liber alături de familie.

b) Identificarea principalelor segmente de piaţă şi analiza acestora (criterii


sociodemografice şi psihografice);
Piaţa berii este o piaţă puternic segmentată pe baza criteriului preţului. Astfel,
se pot identifica 4 segmente.
Pe piaţa berii există următoarele segmente:
 super-premium;
 premium;
 mainstream;
 economy.
Așadar mărcile premium Heineken și Gosser sunt adresate segmentului superior de
consumatori, acestea au un preț mai mare dar și cosumatorul este mai înstărit. La segmentul
mediu de consumatori se încadrează Silva și Ciuc, segmentul inferior ocupă celelalte mărci:
Golden Brau, Bucegi, Gambrinus care sunt consumate în general de tineri fără putere mare de
cumpărare în cantități destul de mari.
Pentru un brand de bere premium profiturile mari şi recunoaşterea mondiala se obţine din
segmentul superior, chiar dacă este consumat în cantităţi mai mici, are un preț mai ridicat. Putem
observa asta și din reclamele ce se fac mărcilor. Baza se pune pe mărcile premium, iar reclamele
segmentelor joase sunt foarte simple, neilustrând mare lucru și nedifuzându-se foarte des, berea
vânzându-se de la sine cu ajutorul prețului.

9
În funcție de segmentarea pieței berii, consumatorii acesteia se împart în:

1. Sofisticaţii

 3% din totalul consumatorilor de bere


 Tineri din oraşele mari, cu venit ridicat şi educaţie superioară
 De obicei necăsătoriţi
 Pentru ei bandul este foarte important
 Preferă berile cu recunoaştere internatională, care transmit rafinament

2. Profesioniştii

 11 % din consumatorii de bere


 Venituri şi educaţie superioare
 Persoane active, responsabile, interesate de carieră
 Persoane ce apreciază experienţe noi, autentice
 Principiul lor “vreau tot ce e mai bun pentru ca dau tot ce am mai bun”

3. Familiştii

 58% din consumatorii de bere


 Repartizaţi în toate categorile de vârstă
 Au venituri şi educaţie medie, majoritatea căsătoriţi
 Oricând vor fi mandri de o nouă alegere “inteligentă”
 Sunt cumpărători chibzuiţi, restricţiile bugetului familial îndreptându-I spre căutarea unui
compormis între preţ şi calitate
 Pentru ei berea trebuie să îmbine armonios calitatea, tradiţia cu preţul accesibil şi
distribuţia bună

4. Tradiţionaliştii

 28% din consumatorii de bere


 Persoane cu venituri şi educaţie medie şi scăzută
 Majoritatea căsătoriţi şi mai în vârstă
 Tipul omului de familie care preferă stabilitatea şi organizarea
 Comportamentul de cumpărare este în mare parte dictat de preţ
 Încearcă, pe cât posibil, să găsească o calitate de siguranţa, nedăunatoare sănătăţii, în
segmentul mărcilor ieftine
10
c) Stabilirea elementelor de natură cantitativă legate de consum/cumpărare, locul de
cumpărare şi consum (frecventa cumpărării/consumului, cantităţi, sortimente, mărci);

România are în prezent un consum de 80 de litri de bere pe cap de locuitor, fiind


poziționată pe locul 7 în Uniunea Europeană - arată datele publicate recent de Berarii României.
Cum era de aşteptat diversitatea de mărci ale pieţei a dus şi la gruparea mărcilor pe categorii de
consumatori date după preţ şi gust.

Dintre consumatorii de bere, 20% beau peste 3l/săptămână în timpul verii, în timp ce iarna doar
16% dintre ei aleg să consume această cantitate.

În ceea ce privește dinamica consumului în funcție de canalele de comercializare, retailul a


reprezentat și în 2016 aproximativ 75-80% din totalul volumelor, restul fiind generat de canalul
HoReCa .(Sursa: Institutul National de Statistica)

Consumul de bere în Romania se face preponderant acasă, relevă statisticile furnizate


de producătorii independenţi de bere din ţara noastră. Astfel, în proporţie de 2/3 din berea
vândută în Romania se bea acasă şi doar 35% se vinde prin baruri şi restaurante. Acest obicei de
consum ţine foarte mult de specificul nostru naţional: românilor le place mai degrabă să îşi
petreacă timpul acasă, alături de familie sau prieteni, berea fiind aproape nelipsită în aceste
momente. Totodată, criza economică, implicit scăderea puterii de cumpărare, a avut un cuvânt
greu de spus, erodând semnificativ chiar dorinţa românilor de a ieşi mai mult în oraş, la o bere.

Frecvenţa de consum a berii

Din acest grafic reiese că berea este băutura alcoolică preferată în general, mai ales de
cei cu vârstele cuprinşe între 25-34 ani şi 50-64 ani iar cei cu vârstele intre 65 de ani şi peste
consumă cea mai mică cantitate de bere.

11
Din categoria statutului social cei care consumă cea mai mare cantitate de bere sunt
salariaţii şi agricultorii, iar cei care se află la polul opus sunt şomerii urmati de lucrătorii pe cont
propriu.

Mărcile de bere preferate de români


 Sortimente
Românii cheltuiesc pentru achiziţionarea berii mai mulţi bani decât pentru cumpărarea apei
îmbuteliate şi a sucurilor. Printre cele mai populare sortimente de bere comercializate în
momentul de faţă se numără berea nefiltrată, cea cu arome, cea neagra, sau cea artizanală.
Berea blondă este preferata românilor, spun şi proprietarii de baruri şi terase. Pe locul doi este
berea nefiltrată, cea de import şi pe locul trei este cea neagră, locală.
Pe segmentul de bere cu arome, vânzările au înregistrat cea mai spectaculoasă creştere. Creşterea
este mai mult decât dublă, ea datorându-se, în principal, faptului că diferite companii au lansat pe
piaţă noi sortimente cu diferite arome precum cea de lămâie sau cea de afine.
 Locul de cumparare/consum
În ceea ce priveşte locul în care băutorii de bere obişnuiesc să o consume situaţia este
următoarea:
 51% dintre consumatorii de bere îmbuteliată beau bere numai acasă
 9% beau bere altundeva decât acasă
 40% consumă atât acasă cât şi în afara ei.
Românii consumă mai puţină bere în cafenele, comparativ cu barurile sau discotecile
 În cafenea 32% consumă bere cu alcool, 7% bere fără alcool cel puţin o dată pe
săptămână

12
 În cluburi şi în discoteci, 44% dintre români preferă berea cu alcool, respectiv 13% bere
fără alcool, cel puţin o dată pe săptămână.
De asemenea, la oraş se bea mai puţin şi mai scump, în timp ce locuitorii din mediul rural beau
mai mult, dar mai ieftin.

d) Capacitatea pieţei – număr de consumatori potenţiali şi efectivi

Numărul de consumatorii efectivi de bere la nivelul anului 2010 a fost de aproximativ 3,2
mil de persoane, iar cel potențial este egal cu totalul persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, mai
precis 16,5 mil de persoane.

e) Dezvoltarea pietei
Fiecare întreprindere este interesată să-și consolideze poziția pe piață, să-și sporească
volumul vânzărilor și eventual chiar cota deținută în cadrul pieței. În acest sens preocupările ei
vor viza acoperirea spațiului dintre piața efectivă și piața potențială.

Dezvoltarea unei companii pe piaţă se poate face:

- pe cale extensivă (prin atragerea de noi cumpărători pentru produsele companiei, fie din
rândul nonconsumatorilor relativi, fie din rândul clienţilor unor companii concurente);

- - pe cale intensivă (prin creşterea cumpărăturii medii / a consumului mediu per unitate de
consum);
- pe cale mixtă (o combinaţie a celor două prezente mai sus, aceasta fiind cea mai
eficientă).

Piața efectivă a berii in 2016: 3,2 * 49 = 156,8 mil /l.

Piața potențială a berii in 2016 a fost de 4,8*57= 273,6 mil/l.

Dezvoltarea pieței extensive presupune creșterea numărului de consumatori. Presupunând


creșterea numărului de consumatori la 4,8 mil de persoane, pentru acest caz vom avea o creștere
extensivă de (4,8-3,2) * 49 =78,4 mil/l .

În ceea ce privește
dezvoltarea intensivă va
determina o creștere
intensivă de (57-49) * 3,2=
25,6 mil/l

13
Creșterea mixta va fi egală cu (4,8-3,2)*(57-49)=12,8 mil/l.

Astfel, de la nivelul său actual piața berii se poate extinde pe seama nonconsumatorilor relativi
(zona creșterii extensive din figura alăturată) reprezentând calea de creștere a dimensiunilor pieței berii
cea mai eficientă.

4. Preţul

a) Determinarea segmentelor de preţ cu identificarea principalelor mărci incluse în fiecare


segment;
 SUPER PREMIUM: Stella Artois (InBev), Heineken (Heineken România),
Carlsberg (URBB), Peroni (Ursus Breweries)- cu un preț mediu de 3,80 lei
 PREMIUM: Ursus (Ursus Breweries), Beck’s (InBev), Tuborg (URBB), Silva
(Heineken România),Holsten (URBB), Gösser (Heineken România), Redd’s
(Ursus Breweries)- cu un preț mediu de 2,80 lei
 CORE LAGER: Bergenbier (InBev), Timişoreana (Ursus Breweries), Golden
Brau (HeinekenRomânia), Ciuc (Heineken România), Skol (URBB), Stejar
(Ursus Breweries)- cu un preț mediu 2,50 lei
 VALUE BRANDS: Bürger (European Food), Neumarkt (Heineken România),
Löwenbrau (InBev), Noroc (InBev), Bucegi (Heineken România), Ciucaş (Ursus
Breweries), Gambrinus (HeinekenRomânia), Albacher (Romaqua Group)- cu un
preț mediu de 2,10 lei

b) Determinarea variaţiei preţului în ultimii 5 ani cu prezentarea motivelor ce au stat la


baza acestei variaţii

Facturile la energie electrică și gaze, precum și prețul carburanților la pompă se vor


majora din nou de la 1 octombrie, ceea ce va produce un val de scumpiri în lanț pentru cele mai
multe produse și servicii, în special pentru alimente.

În ceea ce privește prețul energiei electrice, Autoritatea Națională de Reglementare în


Energie (ANRE) a declarat ca va exista o majorare de 0,03 lei/kWh. Președintele ANRE, Niculae
Havrileț, a explicat, pentru AGERPRES, că aceasta înseamnă o scumpire cu 3,45 lei pe lună
pentru un consum mediu de 100 kWh. Totodată, că prețul gazelor va creste în medie, cu 6% .

În plus, Guvernul a decis majorarea accizei la carburanți cu 0,16 lei pe litru de la 15


septembrie 2017, urmând ca o creștere similară să aibă loc de la 1 octombrie. Pe data de 15
septembrie, când a avut loc prima majorare a accizei, petroliștii au scumpit carburanții cu 9 bani
pe litru.

14
Problema cea mai mare este că aceste produse , energie, gaze și carburanți, sunt
folosite în masă şi duc la scumpiri în lanț pentru aproape toate produsele și serviciile din
economie, întrucât ele influențează atât costurile de producție, cât și segmentul de transport și
comercializare.

În ultimii ani, prețul berii a cunoscut o continuă creștere. Astfel, la începutul anului
2008, Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România a anunţat că preţul
berii avea să crească cu până la 30%, principalele motive fiind dublarea preţului la hamei în 2007
şi creşterea cu până la 800% a preţului la malţ. În plus, la începutul acestui an, reprezentanții
celui de-al patrulea producător de pe piaţa autohtonă după cota de piaţă, Tuborg România, va
scumpi preţul berii pentru a reduce impactul negativ pe care l-a avut devalorizarea leului. Potrivit
oficialilor companiei, 2009 a fost un an dificil pentru piața berii din Romania. Devalorizarea
monedei naţionale a afectat compania deoarece 80% din materia primă utilizată de producătorul
de bere provine din import. Din acest motiv, conducerea companiile de pe piață intenţionează să
majoreze preţurile la bere cu o medie de până la 5%.

5. Distribuţia
a) Evaluarea modului de distributie pe diferite marci

Distribuţia mărcilor de bere nu este foarte diversificată, principalele ambalaje fiind sub
formă de sticlă, doză, pet şi butoi. Forma tradiţională de ambalaj care s-a păstrat şi până astăzi la
orice marca de bere este sicla de 0,5 l, care uneori diferă de la marcă la marcă prin forma
sa.Însă şi aceasta are dezavantajele ei. În urma sondajelor efectuate majoritatea preferă sticla de
bere când merg într-un local, dar nu şi când sunt acasă, pentru că e mai greu de desfăcut şi mai
trebuie să plătească şi garanţie pentru sticle. Cu toate acestea sticlele de bere păstrează cel mai
bine savoarea unei bere bune. Din cauza unor motive de comoditate s-a inventat doza care este
mult mai uşor de utilizat şi de desfăcut de altfel.

b) Evaluarea modului de distribuţie pe diferite mărci

Există anumite mărci de bere care nu folosesc ambalejele de doza cum ar fi : Gambrinus,
Bucegi. Noroc, Ciucas. PET-ul este printre ultima invenţie în materie de ambalaj de bere şi este
specific în general berilor din segmentul mainstream şi economic: GoldenBrau (având însă
numai sticle PET de 1 l şi 1.5l), Bergenbier, Bucegi, Gambrinus, Noroc, Ciucas. O altă formă de
distribuţie o reprezintă butoaiele de 5 l, 30 l, 50 l specifice la majoritatea mărcilor : Heineken,
Carlsberg, Gosser, GoldenBrau.

6. Promovarea produsului

15
a) Identificarea modalităţilor prin care se face in prezent promovarea produselor
(publicitate, relatii publice, promovarea vanzarilor, forta de vanzare, marketing direct etc.)

Promovarea işi propune să recurgă la un ansamblu de activităţi ce permit o informare


atentă a publicului ţintă, organizaţia urmând să emită mesaje comunicaţionale în acest sens.
Comunicarea în marketing se referă la demersurile comunicaţionale ale unei organizaţii
planificate atent pe o perioadă determinată de timp şi cu ajutorul unor tehnici specifice:
publicitatea, promovarea vizuală, forţa de vânzare şi relaţiile publice.
Publicitatea reprezintă o tehnică de comunicare nepersonală ce presupune derularea unor
demersuri de natură persuasivă prin intermediul unor instrumente specifice comunicării în masă.

HEINEKEN

MISIUNEA Heineken este satisfacerea completă a nevoilor consumatorilor şi menţinerea


pozitiei de lider pe piaţa autohtonă de bere, acordând produse de calitate superioară, la cele mai
înalte standarde şi cu cea mai bună tehnologie, în vederea atragerii segmentelor de consumatori
vizate.Grupul Heineken are o strategie globală de responsabilitate socială prin care doreşte să
asigure o creştere sustenabilă a activităţii, în toate pieţele în care este present.

În luna septembrie 2017 Heineken a lansat reclama “Heineken brewmaster”, făcând referire la
dăruirea cu care meşterii berari obţin o bere de calitate superioară. Pentru a atrage atenţia cât mai
mult asupra reclamei aceştia au folosit o figură publică, un actor American, ce provine din clasa
superioară a consumatorilor, cu gusturi rafinate, al cărui brand spune ceva, ducându-ne cu gândul
la o bere de calitate premium.

BERGENBIER

Campania actuală lansată de Bergenbier are în vedere răcorirea iubitorilor de bere şi o asociază
cu “racorirea” naturii, prin împădurirea unor zone din România ce au nevoie de răcoarea brazilor.
Cum încălzirea globală afectează din ce în ce mai mult consider că această campanie are un
impact puternic asupra consumatorilor şi deciziei acestora de cumpărare.

16
Ca un plus adus participanţilor, compania îi răsplăteşte prin:

Premiată la nivel european agenţia care a creat platforma Eu sunt 12, promovată de
Bergenbier în contextul Euro 2016, a primit trofeul pentru cel mai bun branded content din
Europa la Digiday Awards.
La puțin timp după lansare, Bergenbier s-a alăturat proiectului. Platforma a fost
promovată pe mai multe medii, cu focus pe social media (Facebook, Youtube, Instagram).
Proiectului i s-au alăturat în scurt timp și alte nume mari din lumea fotbalului, actuali și foști
fotbaliști de renume, care au conștientizat existența lui „12” și au acceptat provocarea de a se
apropia la rândul lor de suporterii care i-au susținut pe teren.
„Eu Sunt 12” a fost cel mai promovat mesaj din industria berii în jurul Campionatului
European de Fotbal 2016 și platforma cu cea mai mare notorietate în 2016.
Director de Marketing Bergenbier afirma că: „EU SUNT 12 este reprezentarea spiritului
suporterilor români, mereu alături de echipă, indiferent de rezultat. Este o stare pe care fanii
Bergenbier o simt la fiecare meci, fie pe stadion, în fața televizorului sau în mediul digital. Este
ceea ce ne unește în jurul unui crez comun, acela că fotbalul aduce bucurii pe care le putem
sărbători doar împreună.” Făcând asocierea dintre bere şi meciurile de fotbal pe care le pot
sărbători doar împreună.

17
Bergenbier a asociat imaginea brandului cu imaginea unor jucatori cunoscuţi, fiind
alături de suporteri în timpul meciurilor.

URSUS

URSUS sau susţinătorul festivalurilor de muzică.În ceea ce priveşte promvarea, Ursus işi face
simţită prezenţa la foarte multe festivaluri de muzică, fiind alături de tinerii plini de energie.
Una dintre cele mai puternice campanii de promovarea a fost participarea URSUS la Untold,
încă de la prima ediţie. Asocierea dintre cele 2 branduri este una firească, întrucât împărtăşesc
valori comune: distracţie epică, prietenie, momente unice, amintiri de neuitat. Scopul acestor
acţiuni fiind creșterea atractivității brandului URSUS în rândul tinerilor.

Mai mult decât atât, oamenii interesaţi de Untold sunt cei pe care aceştia îi vizează în
comunicarea lui URSUS, aşadar festivalul este ocazia perfectă de a interacţiona cu ei, de a
aborda un subiect relevant pentru ei şi de a da “viaţă brandului”, conturând mai bine universul
acestuia.

EDIŢIE LIMITATĂ URSUS UNTOLD

18
Pe lângă conexiunea cu tinerii, Ursus Breweries a adoptat o nouă strategie de dezvoltare
durabilă, intitulată Prosper. Aceasta integrează obiectivele de dezvoltare durabilă în procesele
de business prin intermediul a cinci direcţii comune de acţiune care se întrepătrund cu domeniile
relevante identificate de către aceştia:

Prin aceste demersuri fost declarată a treia cea mai responsabilă companie din România, conform
Romania CSR Index, 2015.A primit premiul I, pentru cel mai bun raport de dezvoltare durabilă
din țară și distincție la nivel european, din partea Deloitte, Green Frog Competition, 2016. A
primit Premiul I, secțiunea Sănătate, pentru proiectul “Zero Alcool în Timpul Sarcinii”, în cadrul
CSR Gala, 2015 si 2016

În timp ce brandul pune accent pe reclame mai sofisticate adresate clasei


superioare de cumpărători, mai pretenţioşi,”Heineken refreshes the parts other beers cannot

reach”, este adresată mai mult suporterilor, celor care ies la o bere după un meci cu
prietenii, sau familiştilor inducând acest sentiment de fericire şi prietenie prin sloganul “Prietenii
ştiu de ce”.

La rândul său nu se lasă mai prejos şi le stă alături tinerilor plini de viaţă,
promovând prin reclamele lor distracţia şi voia bună dând un aer tânăr brandului.

19
7. Bibliografie

 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket9/id9158/nota_bere_neconf
.pdf
 adev.ro/nqvd2z
 http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/ciuda-cresterii-consumului-piata-berii-din-romania-
stat-pe-loc-2016
 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/originea-berii
 https://vi.scribd.com/document/248720683/Proiect-Marketing-Analiza-Pietei-berii
 http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21939695-productia-bere-fost-39-miliarde-litri-
2016-cel-mai-mare-exportator-este-olanda-dar-germania-ramane-cel-mai-mare-producator-
dintre-berile-non-preferata-ramane-berea-mexicana.htm
 https://modernbuyer.ro/ursus-breweries-anunta-o-cota-de-piata-de-36-in-retailul-modern/
 https://vi.scribd.com/document/248720683/Proiect-Marketing-Analiza-Pietei-berii
 http://www.heinekenromania.ro/home/heineken-romania/fabrici/
 http://ursus-breweries.ro/
 http://www.bergenbiersa.ro/despre-noi/bergenbier
 https://ro.wikipedia.org/wiki/United_Romanian_Breweries_Bereprod

20