Tehnica experimentala si bioetica- Monica Dragomirescu
1. Cercetare stiintifica si tehnica experimentala
1.1 Tipuri de cercetare stiintifica:
- cercetarea stiintifica fundamentala
- cercetarea stiintifica aplicativa
- dezvoltarea tehnologica si transferul tehnologic
Cercetarea stiintifica fundamentala se realizeaza atat teoretic, cat si experimental, cu scopul de a
obtine noi cunostinte stiintifice, de a formula si verifica noi ipoteze si teorii.
Cercetarea stiintifica aplicativa este o activitate orientata spre largirea cunostintelor. Ea se
realizeaza cu scopul de a utiliza noi cunostinte in crearea de noi procese, produse si servicii, sau in imbunatatirea lor. Cercetarea stiintifica aplicativa inglobeaza cunostiintele fundamnentale si empirice intr-un produs finit, proces sau servicii, ce poate avea in principiu, valoare pe piata.
Dezvoltarea tehnologica este activitatea de transformare si materializare a rezultatelor cercetarilor
stiintifice, pentru aducerea produsului finit, procesului sau serviciului obtinut de cercetarea aplicativa, la nivelul intrarii in productie, pentru a devenii produs, proces sau respectiv serviciu, cu valoare de piata; astfel, se realizeaza dezvoltarea, transferul si aplicarea rezultatelor cercetarii in economie si societate.
1.2 Experimentul stiintific si etapele ce trebuie urmate pentru realizarea acestuia:
Alegerea temei de cercetare
Stabilirea obiectivelor cercetarii Documentarea in literatura stiintifica de specialitate Alegerea metodei utilizate si a structurii studiului experimentat Executia experimentului stiintific si colectarea datelor, in conformitate cu designul ales pentru studiul experimentat. Realizarea bazelor de date Prelucrarea statisticilor a datelor experimentate Prelucrarea grafica a datelor experimentate Interpretarea datelor obtinute sub forma de concluzie Comunicarea rezultatelor cercetarii stiintifice.
Alegerea temei de cercetare
In alegerea unei teme de cercetare stiintifica se porneste initial de la o idee de domeniu specific, intr-un domeniu stiintific, care uneori poate fi extins. In final, aceasta idee devine chiar subiectul ce se doreste a fi cercetat si respectiv obiectele urmarite de cercetarea stiintifica. Subiectul de cercetare uzat trebuie sa fie foarte bine ales. Este esential sa fie un subiect de interes in domeniul respectiv, sa rezolve o serie de probleme practice, sau sa demonstreze ipoteze teoretice. Este foarte important ca valoarea stiintifica a subiectului sa fie recunoscuta si de alti profesionisti care sa considere important studierea lui.
Stabilirea obiectivelor ce se doresc atinse in cercetarea stiintifica
'' De ce vreau sa studiez subiectul respectiv? '' Raspuns general: imbogatirea, innoirea cunoasterii stiintifice actuale Raspunsuri particulare: obiectivele propuse: - depind de subiectul ales - depind de cei care vor audia prezentarea rezultatelor stiintifice la finalul cercetarii - studiate eventualele intrebari ce pot fi ridicate de catre cei prezenti la comunicarea rezultatelor.
Documentarea in literatura stiintifica de specialitate
Documentarea este un proces continuu. Documentarea poate fi: - exploratorie: se realizeaza inainte de stabilirea clara a obiectivelor propuse si are rolul de a stabili subiectele de interes special pentru tema propusa. - specifica: se realizeaza dupa stabilirea precisa a subiectului de cercetare si este esentiala pentru a pune bazele cercetarii experimentale. Planificarea documentarii Studiul literaturii de specialitate se poate realiza: a) documentare clasica in biblioteca (publicatii pe suport de hartie) b) documentare folosind surse electronice prin intermediul internetului
A. Documentarea clasica, in biblioteca:
munca foarte serioasa daca este bine facuta, poate duce la rezultate ale cercetarii foarte bune responsabilitatea in cunoasterea a ceea ce s-a realizat si ce se face in domeniul temei propuse documentarea se face selectiv, in functie de sursa de publicare, autorul, data la care a aparut publicatia, relevanta pentru studiul experimental vizat.
Publicatiile stiintifice studiate si selectate= viitoare bibliografie.
In cazul cartilor: numele autorului, titlul cartii, editura, orasul in care a fost publicat, pagina, anul Ex: Smith, J.E., Biotechnology, Cambridge University Press, Cambridge, p. 76-102, 2004 In cazul articolelor: Ex: Park, CB, Clark, DS, Sol-gel encapsulated enzyme arrays for high-thoughput screening of biocatalytic activity, Biotechnol. Bioeng, 78 (2), 229-235, (2002) volumul din care face parte
Identificarea, selectarea si evaluarea datelor de literatura
Sursele primare de documentare: - materilae publicate- pe suport de hartie carti, - pe suport electronic articole
- accesul la aceste surse primare - index-uri
- baze de date - cuvinte cheie
Cartile pot fi identificare folosind fisa de biblioteca. In general, sunt clasificate in ordine alfabetica dupa numele autorului, sau dupa anul publicatiei.
Cautarea articoleleor publicate in reviste de specialitate
utilizarea index-urilor: - de autor - de subiect - de cuvintele cheie index-uri: - titlul cartii - autorii - rezumatul lucrarii publicate in extenso - titlul revistei - volumul - pagina la care apare articolul - anul aparitiei - adresa de email a autorului
Internetul= biblioteca electronica imensa
Avantaje: accesul la baze de date electronice prin utilizarea cuvintelor cheie; pot fi gasite un numar mare de titluri bibliografice intr-un timp foarte scurt. Dezavantaje: multe dintre bazele de date nu ofera informatii mai vechi. Aprecierea relevantei si credibilitatea datelor de literatura: - utilitatea informatiei- obiectivele propuse - credibilitatea autorului- autor fara renume in lumea stiintifica- afilierea la o universitate - credibilitatea editorului- articole recenzate -bibliografia citata- in concordanta cu tema studiata clar si complet redactata.
Datele de literatura identificate, selectate si evaluate= baze de date