Sunteți pe pagina 1din 97

27-Mar-18

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IASI


Facultatea de Inginerie chimică și Protectia Mediului

Master: Controlul şi Procesarea Alimentelor, anul I


Produse Farmaceutice și Cosmetice, anul I

Şef lucr. dr. bioing. Lenuța KLOETZER

Powerpoint Templates

Informații disciplină:

2C + 1L - 14 săptămâni
2C - 28 h
1L - 14 h (1*2h + 3*4h)
DI: 4K
Evaluare: Nf = 50% Ne + 20%Np + 30%Nlab

Powerpoint Templates

1
27-Mar-18

BIBLIOGRAFIE:

1. D. Cașcaval, C. Oniscu, A.I. Galaction: Inginerie


biochimică și biotehnologie. 3. Procese de separare,
Ed. Performantica, Iași, 2004.
2. A.I. Galaction, D. Cașcaval: Metaboliti secundari cu
aplicații farmaceutice și alimentare, Ed. Venus, Iași,
2004.
3. S.D. Sarker, Z. Latif, A.I. Gray: Natural products
isolation, Second Ed., Humana Press, 2006.
Powerpoint Templates

CUPRINS:
1. Obţinerea produselor naturale şi de biosinteză
2. Distrugerea celulelor vegetale, animale și microbiene
3. Metode de separare: generalități, clasificare, criterii de selecție
4. Extracția fizică
5. Extracția reactivă
6. Extracția și transportul prin membrane lichide
7. Extracția prin micele inverse
8. Extracția în sisteme bifazice apoase
9. Extracția cu fluide supercritice
10. Separarea prin extracție solid-lichid
11. Separarea cu ajutorul schimbătorilor de ioni
12. Separarea directă a produselor de biosinteză
13. Separarea solid-lichid
Powerpoint Templates 4

2
27-Mar-18

Powerpoint Templates 5

Ce sunt compușii naturali?


Surse de compuși naturali
Aplicații ale compușilor naturali

Plante
Microorganisme
Animale

Produse
naturale

Powerpoint Templates 6

3
27-Mar-18

Celule vegetale, animale și microbiene


- organisme întregi (plante, animale),
- diverse părți componente (frunze,
tulpini, organe, etc)

Biomasă: alge, nămol anaerob

Componenți extracelulari: proteine,


acizi organici, alcooli, antibiotice

Componenți intracelulari: proteine


citoplasmatice,Powerpoint
lipide, antibiotice
Templates 7

Caracteristici ale produșilor naturali


şi de biosinteză
• Se află într-o diluție foarte mare în interiorul
celulelor sau în lichidele de fermentație (ex.
proteine 0,01mg/L).
• Etape multiple de separare
• Labilitate chimică, termică, la forțele de forfecare şi
la tensiunile interfaciale ridicate
• Prezența compușilor secundari cu caracteristici
fizice și chimice asemănătoare cu ale produsului
de bază
• Necesitatea unei purități și omogenități ridicate
(produșii pentru uz uman)
Powerpoint Templates 8

4
27-Mar-18

Bioproduse
 Biomolecule de mici dimensiuni
 Metaboliți primari: produși în timpul creșterii și dezvoltării
organismului
 Glucide
 Sucroza: trestie de zahăr, sfeclă de zahăr
 Fructoza
 Glucoza: transformarea enzimatică a amidonului
 Acizi organici, alcooli, cetone
 Fermentație anaerobă
 Vitamine
 Sinteză organică
 Surse vegetale și fermentație microbiană
 Proteine
 Prezintă cea mai mare valoare comercială – industria farmaceutică
 Produse din celule microbiene, vegetale și animale
 Lipide
 Plante and microorganisme (alge)
Powerpoint
 Bioprodușii includ steroizii șiTemplates
biodieselul

Bioproduse
Metaboliți primari Aplicații comerciale
Acid citric Alimente
Acid acetic Alimente
Acid glutamic Alimente
Acid lactic Polimeri biodegradabili
Glicerol Solvent
Butanol Solvent
Fructoza Alimente
Acid formic Chimicale

 Metaboliți secundari – pot fi identificaţi numai într-un


anumit stadiu al creşterii şi dezvoltării în cadrul unei
specii, sau pot fi activaţi numai pe parcursul perioadelor
de stres
 De exemplu: antibiotice, steroizi, fenoli
 Surse: fungi, bacterii,
Powerpoint vegetale și animale
Templates
țesuturi

5
27-Mar-18

Clasificarea produselor de biosinteză în


funcţie de faza în care se găsesc
Tipul Exemple Concentrația
bioprodusului în lichidul de
biosinteză (g/l)
extracelular alcooli, acizi 20-100
organici,enzime,
antibiotice,
aminoacizi
intracelular proteine pe bază de 10
ADN recombinat,
antibiotice,
aminoacizi
celula drojdia de 30
panificație

Powerpoint Templates 11

Principalele tipuri de produse obţinute prin biosinteză

Powerpoint Templates 12

6
27-Mar-18

Principalele categorii de produse de biosinteză şi mărimea acestora

Powerpoint Templates 13

Powerpoint Templates 14

7
27-Mar-18

Principalele etape ale unui proces de biosinteză

Schema-bloc a prelucrării în aval de bioreactor

Powerpoint Templates 15

Costul separării produselor de biosinteză ca fracţiune din


costul total de producţie

Powerpoint Templates 16

8
27-Mar-18

Influenţa numărului şi eficienţei etapelor de


separare asupra randamentelui global al
procesului de biosinteză

Relaţia dintre concentraţia produsului în materialul de


pornire şi preţul de vânzare

Powerpoint Templates 17

Etapele principale ale unui proces biotehnologic

Etapa A - include operaţiile premergătoare procesului


enzimatic sau de fermentaţie:
1. prepararea mediului de cultură
2. sterilizarea mediului de cultură
3. sterilizarea aerului

Etapa B – cuprinde procesul enzimatic sau de fermentaţie

Etapa C - include operaţiile de:


1. separare
2. purificare
3. condiţionare a produsului obţinut.

Powerpoint Templates

9
27-Mar-18

Schema procesului de biosinteză a acidului citric

Powerpoint Templates 19

Schema procesului de biosinteză a insulinei

Powerpoint Templates 20

10
27-Mar-18

Powerpoint Templates 21

Distrugerea celulelor vegetale,


animale și microbiene
 Etapă premergătoare procesului de separare
a produșilor utili
 Se aplică în principal atunci când produsul util
este localizat intracelular
 Ex. proteine: insulina produsă de E. coli în corpi de
incluziune citoplasmatici
 Depinde de tipul de celule

Powerpoint Templates 22

11
27-Mar-18

Metode de distrugere a celulelor


Metode Metode
mecanice nemecanice

În fază solidă: Uscare:


- măcinare - cu aer Fizică
- presare - liofilizare • șoc osmotic
- sub vid • cicluri de îngheț/dezgheț
- cu solvenți • șocuri de presiune

În fază lichidă: Chimică


- ultrasunete • compuși tensioactivi
- agitare mecanică Liza • acizi, baze, săruri
• solvenți
- presiuni ridicate • antibiotice

Enzimatică
• lizozime

Powerpoint Templates 23

Particularități ale metodelor de


distrugere a celulelor

Powerpoint Templates 24

12
27-Mar-18

Metode fizice de distrugere a celulelor


- Cele mai eficiente
- Se aplică și la nivel industrial
- Prelucrarea unor cantități mari de materiale

- Consumul ridicat de energie

Principiul: supunerea celulelor unor tensiuni de


forfecare ridicate create de o presiune ridicată,
de o agitare mecanică sau cu ultrasunete.
Powerpoint Templates 25

Metode fizice de distrugere a celulelor

 Distrugerea celulelor la presiune ridicată

 Se aplică maselor celulare aflate în fază


lichidă.
Principiul: trecerea suspensiei de biomasă,
conținută într-un cilindru de oțel, sub o
presiune de 50-200 MPa, printr-o valvă cu un
orificiu îngust după care urmează o
depresurizare bruscă, care induce în lichid o
tensiune de forfecare capabilă de a distruge
celulele.
Powerpoint Templates 26

13
27-Mar-18

Distrugerea celulelor la presiune ridicată


 Dispozitiv:
- Omogenizator de înaltă presiune
- Omogenizator Manton-Gaulin
- Presă franceză pentru celule

 Utilizată la scară industrială


 Aplicabilitate extinsă
 Hormoni
 Enzime
 Proteine
 Antibiotice
 Vitamine
Powerpoint Templates 27

Distrugerea celulelor la presiune ridicată

(a) (b)

Omogenizator Manton-Gaulin
a – principiu de funcţionare , b – secţiune (A – dispozitiv manual de reglare a
presiunii de descărcare; B – resort; C – valva; D – scaunul valvei; E – inel de impact).
Powerpoint Templates 28

14
27-Mar-18

Distrugerea celulelor la presiune ridicată


Procesele care stau la baza distrugerii celulelor:
- trecerea cu viteze foarte mari a celulelor prin valvă
- ciocnirea jetului de celule de inelul de impact
- ricoșarea celulelor
- decompresia celulelor (explozia acestora cu
eliberarea conținutului celular)

Powerpoint Templates 29

Distrugerea celulelor la presiune ridicată

 Gradul de distrugere a celulelor:

MP max
Gd = ln = k ⋅ N ⋅ pa
MP max − MP

Gradul de distrugere este influențat de:


 temperatură
 concentrația biomasei
 presiune
 configurația valvei (plată, ascuțită, conică, canelată)
 numărul de treceri prin omogenizator
Powerpoint Templates 30

15
27-Mar-18

Distrugerea celulelor la presiune ridicată

Dezavantaje:
- degajarea unei mari cantități de căldură în timpul
operației de distrugere
Soluție: - injectare de CO2 în interiorul valvei
- utilizarea N2 lichid
Variante: trecerea printr-o valvă îngustă a unei
suspensii înghețate de celule creșterea
gradului de distrugere datorită
- efectului abraziv al cristalelor de gheață
- ciocnirea cristalelor de gheață cu celulele
Powerpoint Templates 31

Agitarea mecanică
 Una din cele mai convenabile metode (laborator,
pilot, industrial)
 Principiul: amestecarea la turații ridicate a suspensiei
de biomasă cu bile confecționate din diferite
materiale.
 Distrugerea celulelor este cauzată de:
- forţele de forfecare mari,
- coliziunea cu bilele de măcinare
sau cu pereţii morii.

Dispozitiv: moara cu bile


Powerpoint Templates 32

16
27-Mar-18

Schema de principiu a unei mori cu bile


(Dyno-Mill)

Powerpoint Templates 33

Agitarea mecanică
Factorii care influențează eficiența
distrugerii celulelor:
1. Caracteristicile constructive ale morii
- volumul şi geometria camerei de măcinare,
- numărul de discuri pe unitatea de volum de moară,
- configurația sistemului de agitare
- geometria şi materialul de construcţie al discurilor

2. Parametrii de operare
- natura și concentrația celulelor
- dimensiunea și concentrația bilelor
- temperatura și debitul suspensiei
Powerpoint Templates 34

17
27-Mar-18

Agitarea mecanică
Natura și concentrația celulelor

-Se observă creșterea gradului de distrugere


odată cu creșterea concentrației celulelor în
suspensia prelucrată
-La turații reduse: distrugerea este maximă
pentru o concentrație optimă a biomasei
-La turații ridicate, efectul concentrației este
redus
Concentrația optimă se determină experimental, situându-se, în
general, între 30 – 60% (masă umedă).
Powerpoint Templates 35

Agitarea mecanică
Dimensiunea și concentrația bilelor
Ø = 0.1-5mm
- bile mari ≥ 1-5mm: celule animale, fungi
- bile mici ≤ 1 mm: celule vegetale, drojdii
fracția volumică = 80-90%vol. morii
Temperatura de operare: 5-40°C
Viteza agitatorului: 5 – 15 m/s
Configurația sistemului de agitare – discurile pot fi:
- compacte/ perforate
- dispuse perpendicular sau oblic pe ax
- dispunere concentrică / excentrică
Powerpoint Templates 36

18
27-Mar-18

Agitarea mecanică

Aplicații ale morilor cu bile:


- distrugerea membranelor celulare ale
biomaselor filtrate și uscate
- eliberarea unor compuși activi: antibiotice,
hormoni, factori de creștere

Powerpoint Templates 37

II. Metode nemecanice pentru dezagregarea celulelor

 Ciclurile de îngheț/dezgheț
 Se aplică în special celulelor animale, bacterii
și drojdii
 Principiul: supunerea suspensiei de celule la
o succesiune de congelare la (-40°) - (-20°)C
și încălzire la +20°C

 Şocul osmotic
 Se bazează pe capacitatea celulelor de a
echilibra rapid concentrația din interiorul celulei cu
cea din mediul exterior.
 Se aplică în special celulelor de bacterii, drojdii și
Powerpoint Templates 38

unele celule vegetale (plante acvatice)

19
27-Mar-18

Metode chimice de distrugere a celulelor


 Utilizează agenți chimici: acizi, baze, compuși
tensioactivi, solvenți
Acizii:
- cei mai activi agenți de distrugere a celulelor
- distrug peretele celular
- nu pot fi utilizați pentru obținerea compușilor instabili în
mediu acid
Bazele: solubilizează o serie de compuși intracelulari fără
să distrugă peretele celular
Compușii tensioactivi: produc liza membranei celulare sau
extrag unii componenți intracelulari

Powerpoint Templates 39

Metode enzimatice de distrugere a celulelor

 Utilizează enzime numite lizozime.


 Etape preliminare:
- selectarea enzimei
- stabilirea condițiilor unei lize eficiente
 Facilitarea procesului se poate realiza prin:
- iradiere
- adăugarea unor săruri în concentrație
ridicată
- utilizarea unor sisteme enzimatice
combinate
Powerpoint Templates 40

20
27-Mar-18

Metode enzimatice de distrugere a celulelor


- Prezintă o mare specificitate pentru membrana
celulară
- Distrug membrana celulară fără să interacționeze
cu componenții intracelulari
- Procedeu eficient, se poate aplica tuturor tipurilor
de celule

- Costul foarte ridicat al enzimelor


- Separarea dificilă a produșilor intracelulari eliberați
de lizozime.

Variante: autoliza = Powerpoint


celule produc
Templates ele însuși lizozime 41

Metode enzimatice de distrugere a celulelor


 Combinarea lizei enzimatice cu alte metode poate
conduce la obținerea unor grade ridicate de
dezagregare la viteze convenabile.

 Ex.: Celule de B. cereus pretratate cu 0,5 g celozil1 /g celule umede la


pH = 5,5 şi 30°C au fost dezagregate în proporţie de 98% la o singură
trecere printr-un omogenizator Manton-Gaulin la 70 MPa. Celulele
netratate au fost dezagregate doar în proporţie de 40% în aceleaşi
condiţii de lucru.

Powerpoint Templates 42

21
27-Mar-18

Analiza gradului de distrugere a


celulelor
Metode directe
= stabilesc numărul sau masa celulelor rămase
intacte
- utilizează un microscop sau numărător electronic de
particule
- diferențierea celulelor întregi: colorare
Metode indirecte
= dozarea concentrației componenților citoplasmatici
eliberați în mediu sau a unor parametri care depind
de concentrația acestora (ex. conductivitatea
electrică) Powerpoint Templates 43

Influenţa distrugerii celulelor asupra


proceselor ulterioare de separare
• Separarea resturilor celulare este o operaţie dificilă,
datorită dimensiunilor reduse ale particulelor şi a
viscozităţii ridicate a sistemului.
• Dezagregarea mecanică sau tratamentele litice produc
resturi celulare de dimensiuni uneori sub 0,1 μm,
foarte dificil de separat.
• La astfel de dimensiuni, filtrarea şi centrifugarea sunt
puţin eficiente.
• Cantitatea de proteine intracelulare eliberată creşte
cu creşterea gradului de mărunţire al resturilor
celulare – pe măsură ce dimensiunile resturilor
celulare se micşorează, separarea lor devine din ce
în ce mai dificilă.
Powerpoint Templates 44

22
27-Mar-18

Powerpoint Templates 45

Filtrarea lichidelor de fermentaţie


 Influenţată de natura masei celulare:
• fibroasă
• mucilaginoasă
• sub formă de pastă
 Alegerea echipamentelor pentru filtrare este condiţionată de:
• caracterul suspensiei
• productivitate
• gradul de recuperare al produsului
• materialul de construcţie al suprafeţei filtrante
 Viteza filtrării este exprimată uzual prin debitul de filtrat colectat, mV:
V [m3] - volumul de filtrat colectat în timpul t [s]
A - aria suprafeţei filtrante [m2],
ΔP - diferenţa de presiune de pe feţele filtrului [Pa],
μ - viscozitatea fazei lichide [Pa.s],
r -rezistenţa specifică a stratului de precipitat [m/kg],
CS - conţinutul de fază solidă din suspensia supusă filtrării [kg/m3].

Powerpoint Templates 46

23
27-Mar-18

a. Filtrarea lichidelor de fermentaţie care conţin


masă celulară cu caracter fibros

- Culturi de fungi din clasele Aspergillus


şi Penicillium)

- Operaţie relativ uşoară,miceliul nu


colmatează materialul filtrant şi se
desprinzânde uşor de pe acesta

- Se utilizează filtre rotative cu vid

- Materiale filtrante: ţesături de


bumbac, lînă, fibre sintetice Filtrul rotativ cu vid: 1-tambur; 2- capul distribuitorului; 3-
cuţit răzuitor; 4- buncăr; 5- cuvă; 6- conductă de apă pentru
spălare; 7- celule filtrante; 8- strat depus;
I- zona filtrării; II şi IV- zonele uscării; III- zona de spălare;
V- zona de îndepărtare a sratului depus.

Powerpoint Templates 47

Viteza de filtrare a unor lichide de fermentaţie

Powerpoint Templates 48

24
27-Mar-18

b. Filtrarea lichidelor de fermentaţie greu filtrabile


- Separarea biomasei din lichidele de
fermentaţie ale bacteriilor, actinomicetelor,
a hidrolizatelor celulare
- Filtre cu funcţionare continuă: filtru rotativ
cu vid şi cu strat adjuvant
- Viteza de filtrare: 100 – 300 l/m2.h
- Un ciclu de filtrare durează 6 - 24 h. Durata
ciclului de filtrare se poate calcula cu
relaţia:

Filtrul rotativ cu vid şi cu strat adjuvant:


1-tambur; 2- capul distribuitorului; 3- cuţit micrometric; 4-
unde: t - durata ciclului de filtrare [h],
hi şi hf - grosimea iniţială şi respectiv finală a stratului de adjuvant [mm], material filtrant; 5- cuvă; 6- duză de apă pentru spălare; 7-
h - adâncimea pătrunderii cuţitului micrometric la o rotaţie a tamburului [mm], celule filtrante; 8- strat depus; 9- strat adjuvant;
n - turaţia tamburului [rot/min]
I- zona filtrării; II şi IV- zonele uscării; III- zona de spălare;
V- zona de îndepărtare a sratului depus.

Powerpoint Templates 49

Powerpoint Templates 50

25
27-Mar-18

 Concept
 Scop
 Clasificare
 Criterii de alegere
 Extracția lichid-lichid

Powerpoint Templates 51

Aspecte generale ale proceselor


de separare
Definiție:
“Separarea este un proces prin care un amestec
este scindat în cel puțin două componente cu
compoziții diferite sau două tipuri de molecule cu
aceeași compoziție dar cu stereochimie diferită.”

 Procesele de separare sunt aplicate în multiple


domenii ale științei și tehnologiei, ceea ce a dus
la apariția și dezvoltarea științei separării.

Powerpoint Templates 52

26
27-Mar-18

Procese de separare – aplicații


Aplicații inițiale:
 Distilarea alcoolului
 Izolarea unor coloranți din materiale naturale
 Izolarea unor metale
 Medicamente izolate din plante și ierburi
 Tratarea apelor cu absorbanți solizi

Aplicații moderne:
- Industria petrolieră
- Industria farmaceutică
- Industria alimentară
- Industria minieră
- Medicină
Powerpoint Templates 53
- Biotehnologie

Aspecte generale ale


metodelor de separare
Obiectivele separărilor:

i) Analiza diferitelor componente ale unui amestec


- Cuantificarea unor compuși cunoscuți
- Izolarea componentelor necunoscute
- Analiza unui amestec complex
ii) Obținerea unor compuși puri din amestecuri
complexe
- Aplicarea unui singur proces
- Utilizarea mai multor tehnici de separare
- Repetarea unor etape de separare

Powerpoint Templates 54

27
27-Mar-18

Clasificarea metodelor de separare


1. Pe baza proprietăţilor care stau la baza separării
2. Pe baza proceselor de echilibru şi transfer

1. Pe baza proprietăţilor care stau la baza separării


Proprietăţi Metoda de separare
Volatilitate Vaporizare, Distilare
Solubilitate Precipitare
Capacitatea de schimb ionic Separarea cu s.i.
Geometria moleculară Ultrafiltrare, Dializa
Capacitatea de distribuţie Extracţie L-L, CGL
Activitatea de suprafaţă CLS, CGS

Powerpoint Templates 55

Clasificarea metodelor de separare


2. Pe baza proceselor de echilibru şi transfer

Metode bazate pe echilibrul între faze Metode bazate pe fenomene


de transfer
Gaz- Gaz- Lichid- Lichid- Separarea
Lichid Solid Solid Lichid Separarea în
prin
câmp
Distilare Sublimare Cristalizare Extracție membrane

C G-L Adsorbție Distilare C L-L Dializa Electroforeza


fracționată
C G-S C LS CP Ultrafiltrare Ultracentrifugare

CSI HPLC Electrodializa Electroliza

Precipitare CLS Osmoza


Difuzia termică
inversă

Powerpoint Templates 56

28
27-Mar-18

Aspecte generale ale metodelor


de separare
Criterii pentru alegerea unei metode
de separare:
 cantitatea și complexitatea amestecului
 localizarea produsului: intracelular sau
extracelular
 concentrația finală a produsului
 caracteristicile fizico-chimice ale produsului
 utilizarea produsului, respectiv condițiile de
puritate impuse
 natura impurităților
 costul etapeiPowerpoint
de separare
Templates 57

Powerpoint Templates 58

29
27-Mar-18

SEPARAREA PRIN
EXTRACȚIE
Operația de separare a componenților unui amestec
lichid sau solid pe baza diferenței de solubilitate a
acestora într-unul sau mai mulți solvenți.

După tipul de amestec:


 Extracție lichid - lichid
 Extracție solid - lichid

După tipul de interacțiuni:


 Extracție fizică - extracția se realizează numai prin intermediul
fenomenelor fizice de solubilizare și difuziune.
 Extracție reactivă - în timpul procesului intervin și reacții chimice
între solut și agentul (agenții) de extracție.
Powerpoint Templates 59

SEPARAREA PRIN EXTRACȚIE

Solvent
 Extracţie fizică
Extractant aminic
 Extracţie reactivă
Extractant organofosforic
 Extracţie reactivă Modificator de fază
SEPARAREA prin sinergetică
Amestec de extractanţi
extracție lichid-lichid
Facilitată: agent de extracţie
 Pertracţie
Facilitată sinergetică: agent de
extracţie + modificator de fază /
amestec extractanţi
 Extracție prin micele inverse
 Extracție în sisteme bifazice apoase

Powerpoint Templates 60

30
27-Mar-18

Extracția lichid-lichid
- este rapidă
- simplă
- selectivă
- aplicabilă într-un domeniu larg de concentrații
se poate transpune destul de ușor la scară
industrială

Solut = soluția care conține compusul ce trebuie


extras
Solvent (dizolvant) = solvent/soluție organic/ă
Extract = faza organică în care se află dizolvat
solutul
Rafinat = soluția inițială epuizată
Powerpoint Templates 61

Extracția lichid-lichid
Principiul de bază

SOLVENT
EXTRACT
(S)
+S

RAFINAT
A+B

Faze lichide Amestecare Separare

Etape:
 contactarea soluției inițiale cu solventul (amestecarea)
 solubilizarea și difuzia solutului în faza solventului (transferul de masă al
solutului)
 separarea celor două faze rezultate (extractul - faza solventului care
conține solutul, rafinatul – soluția inițială epuizată)
 recuperarea solventului Powerpoint
atât din extract, cât și din rafinat.
Templates 62

31
27-Mar-18

Extracția lichid-lichid

 Raportul cantităților de substanță ce se repartizează între cele


două faze poate fi descris de legea lui Nernst: raportul
concentrațiilor unei substanțe dizolvate în două lichide nemiscibile
care se găsesc în echilibru este constant la o anumită temperatură:
YA=XA.

 Echilibruleste caracterizat de
coeficientul de distribuție:
YA conc. lui A in faza EXTRACT
KD = =
X A conc. lui A in faza RAFINAT

Powerpoint Templates 63

Extracția lichid-lichid

 Pentru sistemele ideale, coeficientul de distribuţie


KD respectă legea de repartiţie a lui Nernst

– KD > 1: solutul trece preponderent în extract,


– KD < 1: solutul rămâne preponderent în rafinat,
– KD = 1: solutul A se repartizează în mod egal
între cei doi solvenţi B şi S

 Pentru aplicaţii practice, extracţia L – L este


posibilă dacă KD > 3.

Powerpoint Templates 64

32
27-Mar-18

Extracția lichid-lichid

Factorii care influențează viteza extracției:


 aria interfacială de contact dintre cele două
faze lichide,
 forța motrice a transferului de masă al
solutului între soluția inițială și solvent,
 coeficienții de transfer de masă ai solutului în
fiecare fază.

Powerpoint Templates 65

Extracția lichid-lichid

În timpul operației de extracție, din punct de vedere al


fazei disperse, au loc următoarele procese:

- dispersarea sub formă de picături


- deplasarea picăturilor prin faza continuă
- coalescența picăturilor și separarea celor două faze

Pentru realizarea unei eficiențe sporite a extracției, este


necesară obținerea unui contact intim între fazele din
sistem, reflectat de gradul de dispersie al uneia in
cealaltă, respectiv de valoarea ariei interfaciale.
În condițiile amestecării a două faze nemiscibile are loc
formarea unor dispersii, prin stabilirea unui echilibru
între procesele de formare și coalescență a
picăturilor.
Powerpoint Templates 66

33
27-Mar-18

Extracția lichid-lichid

Dimensiunea picăturilor influențează aproape toți parametrii


importanți de care depinde eficiența extracției, cum ar fi:
 aria interfacială,
 hidrodinamica picăturilor și a ansamblurilor de picături,
 viteza transferului de masă.

În fiecare utilaj de extracție, pentru un anumit sistem, există


o dimensiune stabilă a picăturilor obținute, a cărei valoare
este determinată de modul de producere a picăturilor,
proprietățile fizice ale emulsiei și de gradul de dispersare.

Powerpoint Templates 67

Extracția lichid-lichid

Dispersarea uneia dintre faze în cealaltă se poate realiza în


două moduri principale:
• dispersarea cu ajutorul turbulenței create (agitare
mecanică, forțe centrifugale)
• dispersarea prin trecerea lichidului prin orificii înguste
(talere perforate, site, umplutură, capilare).

Dispersiile lichid-lichid, ca toate celelalte dispersii, sunt, în


general, sisteme instabile termodinamic, datorită energiei
libere asociată cu o suprafață interfacială ridicată, care
poate descrește prin coalescență. Asigurarea unei
contactări cât mai intime dintre cele două faze, condiție
esențială a unei extracții eficiente, poate genera dificultăți
în etapa de separare a fazelor.
Powerpoint Templates 68

34
27-Mar-18

Procesul de coalescență a picăturilor fazei disperse este


complex, necesitând parcurgerea următoarelor etape:

 apropierea picăturii de interfața de coalescenta, producindu-se atit


o deformare a picaturii, cit si a interfetei
 oscilarea picaturii
 formarea unui film de faza continua intre picatura si interfata de
coalescenta
 scurgerea, deformarea si ruperea filmului de lichid, cu initierea
procesului de coalescenta propriu-zis
 transferul total sau partial al continutului picaturii in faza formata
prin coalescenta, procesul fiind controlat de etapele 3 - 5.
Coalescenta necesita timpi mari pentru picaturi cu dimensiunea
sub 10 µ. Pentru usurarea coalescentei se pot utiliza cimpul
centrifugal, electric, umplutura, straturi de materiale fibroase,
ultrasunetele etc.

Powerpoint Templates 69

Extracția lichid-lichid

 Realizarea unei amestecări eficiente asigură


menținerea uniformă a turbulenței din amestec ceea
ce va determina ca dimensiunea și distribuția
picăturilor să fie uniforme în întreg volumul utilajului
în care se realizează extracția (cazul ideal).

 Transferul de masă al solutului dintr-o fază în


cealaltă reprezintă etapa-cheie a extracției, acesta
putând avea loc fie înspre, fie dinspre faza dispersă
(picături). Transferul de masă se realizează, în
proporții diferite, în fiecare dintre etapele de formare,
deplasare și coalescență a picăturilor.

Powerpoint Templates 70

35
27-Mar-18

Selectarea solvenților
Solvenții sau agenții de extracție pot fi compuși chimici puri sau
amestecuri.
Alegerea solventului se face în funcție de:
a) proprietățile solventului
- să nu reacționeze chimic cu solutul
- să aibă stabilitate chimică
- stabilitate termică
-proprietăți fizice: densitate,tensiune interfaciala,viscozitate
- toxicitate
- inflamabilitate
- corozivitate
- costul
- posibilitatea de a putea fi recuperat

b) proprietățile chimice și fizice ale compușilor ce


trebuie separați (masă moleculară, punct de fierbere, punct de
topire, viscozitate, constanta dielectrică, etc.)

Powerpoint Templates 71

Extracția lichid-lichid

Solvenți utilizați pentru extracție:


Pentru extracția produselor naturale și de
biosinteză polare: utilizeaza alcooli, esteri,
cetone (solvenți polari).
Principala problema o reprezinta solubilitatea
lor relativ ridicata in mediul apos. Cresterea
masei moleculare a acestor compusi reduce
solubilitatea in mediul apos, dar mareste
tendinta de formare a unor emulsii stabile cu
acesta.
Pentru compușii nepolare: eter de petrol,
diclormetan, dicloretan (solvenți nepolari) etc.
Powerpoint Templates 72

36
27-Mar-18

Extracția lichid-lichid

Principiile selectării unui solvent


Coeficientul de distribuție: reprezintă raportul dintre concentrația solutului în extract și concentrația sa
în rafinat, la echilibru. Alegerea unui solvent pe baza acestui criteriu se face cu ajutorul diagramelor
de echilibru.

Factorul de separare (selectivitatea): se utilizează în cazul extracției selective a componenților unui


amestec. Factorul de separare, S, se definește ca raportul concentrațiilor componenților
amestecului inițial, i și j, în faza extract, respectiv faza rafinat:
C iE
C jE Ki
CiE, CjE – concentrațiile componentilor i și j în extract S = =
CiR, CjR - concentratiile componentilor i si j in rafinat C iR Kj
Ki, Kj - coeficientii de distributie ai componentilor i si j.
C jR
Cu cât selectivitatea unui solvent pentru un solut este mai mare, cu atât numărul etapelor necesare
separării solutului respectiv va fi mai redus.

Coeficientul de repartiție (D) – reprezintă raportul dintre concentrația totală a componentei “i” în toate
formele ei chimice în faza organică și concentrația totală a aceleeași componente în toate formele ei
chimice în faza apoasă.

Capacitatea de extracție: constituie o măsură a volumului de solvent necesar separării eficiente a unui
solut. Variază invers cu selectivitatea : solventii cu selectivitate ridicată au, în general, o capacitate
de extracție redusă, fiind necesar un volum mare de solvent.
Powerpoint Templates 73

Extracția lichid-lichid

Tipuri de extractoare utilizate în


extracția lichid-lichid
 Din punct de vedere constructiv
- Extractoare cu amestecare mecanică și
decantare
- Extractoare tip coloană
- Extractoare centrifugale

 După modul de contactare a fazelor


- Extractoare cu contact în trepte
- Extractoare Powerpoint
cu contact diferențial
Templates 74

37
27-Mar-18

Powerpoint Templates 75

Extracția lichid-lichid

Criterii pentru compararea și


alegerea unui extractor
Extractoarele utilizate pentru extracția produselor naturale și de
biosinteză trebuie să realizeze viteze mari de transfer de masă
ale acestora, în condițiile unor timpi de contact și de separare a
celor două faze extrem de reduși, datorită pericolului degradării
chimice a compușilor utili.
Criterii:
 Eficacitate
 Eficiență volumică
 Capacitate volumetrică
 Posibilitatea utilizării în cazul unor sisteme ușor emulsionabile
 Flexibilitate
 Suprafața ocupată
 Cheltuieli de întreținere
 Investiții.
Powerpoint Templates 76

38
27-Mar-18

Echipamente de extracţie
Proces discontinuu: Proces Continuu:

Pâlnie de separare

Extractoare cu talere pulsate

Powerpoint Templates

Extractoare centrifugale
Avantaje: desi au un pret de cost ridicat si un numar limitat
de trepte de contact, sint recomandate in cazurile in
care:
 se impun timpi de contact scurti, datorita labilitatii
chimice ridicate a solutului,
 se prelucreaza lichide usor emulsionabile
 pentru care diferenta de densitate dintre cele doua faze
este redusa,
 cazul prelucrarii unor debite reduse.
Din punct de vedere constructiv, extractoarele centrifugale
se impart in doua grupe principale:
- extractoare cu ax vertical
- extractoare cu ax orizontal.
Powerpoint Templates 78

39
27-Mar-18

Extractorul Podbielniak
o Primul extractor centrifugal folosit la
scară industrială (1950).
o Constructiv şi funcţional, poate fi
considerat o coloană cu talere perforate
înfăşurată în jurul unui arbore cilindric
care se roteşte cu 2000 – 5000 rot/min.

 Datorită câmpului de forţe centrifugal şi


diferenţei de densitate are loc o curgere
radială, în contracurent, a celor două faze.
 Productivitatea acestor extractoare este de
2,5 – 10 m3/h, dar poate ajunge şi până la
98 m3/h.

Powerpoint Templates 79

Extractorul Luwesta
Avantaje:
– productivităţi ridicate (1,25 – 120 m3/h într-o singură
treaptă),
– timp de contact scurt (câteva secunde),
– necesar redus de solvent.
Dezavantajele:
– apariţia la periferia cilindrului rotativ a unor presiuni locale
de peste 10MPa, cu efecte directe asupra numărului de
trepte de contact necesare.

Extractorul Alfa-Laval

• Ambele faze sunt alimentate sub presiune, la baza utilajului.


• Rotorul prezintă o serie de cilindri concentrici, prevăzuţi cu
aripioare elicoidale, care formează o serie de treceri sub formă de
spirale.
• Faza uşoară este dirijată spre periferie, de unde curge spiralat spre
ax, circulând în contracurent cu faza grea introdusă lângă axul
central.

Powerpoint Templates 80

40
27-Mar-18

Amestecătoare centrifugale
 În cazul amestecătoarelor
centrifugale, fazele care trebuie
contactate sunt pompate Amestecător centrifugal Westfalia
împreună într-un tambur rotativ
de ameste care, unde sunt
accelerate centrifugal spre
periferie,de unde amestecul este
preluat de o pompă centripetă, în
canalele căreia are loc
amestecarea intensă a fazelor.
 Caracteristicile amestecării pot fi
reglate prin modificarea turaţiei 1 – alimentare cu soluţie iniţială şi solvent; 2 – tambur de amestecare;
3 – pompă centripetă; 4 – evacuare amestec de lichide.
electromotorului de antrenare a
amestecătorului, mărimea
picăturilor şi gradul de turbulenţă
variind cu viteza de rotaţie.
Powerpoint Templates 81

Selectarea asistată de calculator a


echipamentelor de extractie
 colectarea şi introducerea datelor
 stabilirea condiţiilor de bază
 selectarea şi proiectarea preliminară a echipamentului
 analizarea extractoarelor adecvate
 proiectarea celor mai eficiente alternative
 decizia finală. Introducerea datelor

Concluziile Criteriul
criteriilor de baza hidrodinamic

Strategia unui sistem Criteriul Analiza Analiza


de expertiză in transferului eficientei parametrilor
de masa
selectarea
extractoarelor: Alte criterii Evaluare Programe C

Proiectare

Powerpoint Templates

41
27-Mar-18

Aplicaţii ale extracţiei lichid-lichid

Powerpoint Templates 83

Extracția fizică a produselor


de biosinteză
 Produsele de biosinteză se găsesc în lichidul final de
fermentație în concentrații reduse (0,5 – 8%)
 Sunt, în general, compuși labili chimic și termic.
 În lichidele de fermentație se găsesc numeroși
compuși secundari, unii cu caracteristici fizico-
chimice asemănătoare cu ale produselor utile.

Separarea și purificarea produselor de biosinteză sunt


operații dificile, care necesită etape laborioase.

Powerpoint Templates 84

42
27-Mar-18

Extracția fizică a produselor


de biosinteză
Pentru a putea fi extrase eficient, produsele de biosinteză trebuie
transformate într-o formă care să fie solubilizată cu ușurință în
solvent.

 Pentru extracția compușilor cu caracter slab acid se corectează


pH-ul mediului apos la o valoare mult mai mică decât pKa;
 Pentru extracția compușilor slab bazici la o valoare mai mare de
pKb cu circa 2 unități.

În ambele cazuri, compușii biosintetizați se transformă în specii


chimice nedisociate. Deoarece în majoritatea cazurilor,
produsele de biosinteză sunt puțin stabile în mediu acid sau
bazic, contactarea fazelor, transferul de masă și separarea
fazelor trebuie să se realizeze cu viteze ridicate, motiv pentru
care se preferă extractoarele centrifugale.
Powerpoint Templates 85

Separarea prin extracție fizică a


produselor de biosinteză
 Majoritatea acizilor carboxilici şi aminoacizilor
au valori extrem de reduse ale coeficienţilor de
distribuţie în solvenţi organici, extracţia lor
nefiind posibilă în acest sistem, ci doar ca
extracţie reactivă.
 Doar antibioticele se pretează la extracţia cu
solvenţi organici, metoda fiind aplicată la scară
industrială.

Powerpoint Templates 86

43
27-Mar-18

Extractia fizica a unor antibiotice


de biosinteză
Antibiotic Mediul supus extractiei Solvent pH
Actinomicina biomasa metanol+clorura de metilen 2,5
Adrianimicina biomasa acetona acid
Bacitracina lichid de ferm. filtrat n-butanol 7,0
Cloramfenicol lichid de ferm. filtrat acetat de etil neutru, alcalin
Acid clavulanic lichid de ferm. filtrat n- butanol 2,0
Cicloheximida lichid de ferm. filtrat acetona acid
cloroform
Eritromicina lichid de ferm. filtrat acetat de amil alcalin
acetat de butil
Acid fuzidic lichid de ferm. filtrat metil-i-butilcetona 6,8
Grizeofulvina biomasa acetat de butil neutru
Antibiotice lichid de ferm. filtrat metil-i-butilcetona + acetat alcalin
macrolide de etil
Nizina lichid de ferm. filtrat cloroform + n-octanol 4,5
Penicilina G lichid de ferm filtrat, lichid de acetat de butil 2,0
ferm. nefiltrat acetat de amil
Salomicina biomasa acetat de butil 9,0
Virginiamicina lichid de ferm. filtrat metil-i-butilcetona acid

Powerpoint Templates 87

Separarea antibioticelor β-lactamice

Extracția fizică reprezintă, singurul procedeu de separare


aplicat industrial.
Concentrația finală a penicilinelor G și V în lichidele de
fermentație este cuprinsă între 3 și 6%, în funcție de
tulpina utilizată. Datorită diluției foarte mari, este necesară
concentrarea soluției prin extracție și reextracție.
Penicilinele pot fi extrase fie din soluția apoasă rezultată în
urma filtrării biomasei, fie direct din lichidul de fermentație.
Pentru extracția penicilinelor G și V au fost studiați o serie de
solvenți organici, la diferite valori ale pH-ului fazei apoase
și ale temperaturii.

Powerpoint Templates 88

44
27-Mar-18

Extracția penicilinelor

Extracția penicilinelor în acetat de butil decurge cu


randamente maxime numai în condițiile în care
aceste antibiotice se vor găsi în soluția apoasă
supusă extracției în forma nedisociată.

Solvenții nepolari, sau cu polaritate redusă pot


solubiliza numai compușii nepolari.

Powerpoint Templates 89

Extracția penicilinelor
cu acetat de butil
Din analiza procesului de extracție fizică a penicilinelor G și V cu acetat
de butil s-a constatat că :
- în solvent sunt extrase numai moleculele de penicilină nedisociate
- între moleculele de penicilină, în condițiile în care se realizează
extracția, nu are loc formarea unor asociații
- în acetatul de butil penicilinele nu disociază.

Deoarece conțin o grupare carboxil, penicilinele vor disocia în faza


apoasă, conform echilibrului:
P-COOH(aq) P-COO-(aq) + H+(aq)

pka = 2,75 pentru penicilina G pka = 2,70 pentru penicilina V

Powerpoint Templates 90

45
27-Mar-18

Extractia penicilinelor
cu acetat de butil
În condițiile specificate, penicilinele G și V vor exista într-o formă
neutră numai la un pH al fazei apoase mai mic decât 2,70 - 2,75.

Influențele pH-ului asupra coeficientului de distribuție al penicilinei G și asupra


randamentului de extracție a unor peniciline sunt redate în figurile:

50 100
Coeficient de distribu]ie, K

Grad de extrac]ie, %
40 80

30 60

20 40

10 20

0 0
1 2 3 4 5 2 3 4 5 6 7 8 9
pH
pH
Influenta valorii pH-ului fazei apoase Influenta valorii pH-ului fazei apoase
asupra coeficientului de distributie al asupra randamentului extractiei
penicilinei G intre apa si acetat de fizice a penicilinelor G si V cu acetat
butil, K de butil
Powerpoint Templates 91

Schema de operații pentru separarea penicilinelor


prin extracție
Sol. 4-6% H2SO4 Solvent
Sol. K2CO3 ( Na2CO3 )

Filtrat

EXTRACTIE I Extract REEXTRACTIE

Sol. 4-6% H2SO4 Solvent


Solvent epuizat

Solutie carbonat

EXTRACTIE II

Rafinat

Powerpoint Templates 92

46
27-Mar-18

Extracția penicilinelor
cu acetat de butil
Randamentele extracției fizice ale unor antibiotice β-lactamice și
precursori de biosinteză ai acestora cu acetat de butil în funcție de
valoarea pH-ului fazei apoase
Randament extractie, %

Compus pH=2 pH=3 pH=4 pH=5 pH=6


Penicilina G 98 95 75 21 10
Penicilina F 100 100 97 89 39
Penicilina K 100 100 80 62 12
Acid fenilacetic 98 98 96 89 39

 Pentru atingerea unei eficiențe maxime a procesului de extracție fizică


cu acetat de butil se impune acidularea soluției apoase la pH = 1,9-2.
 La această valoare a pH-ului, viteza procesului de degradare a ciclului
tiazolidin-β-lactamic este foarte mare, astfel că, de exemplu, timpul de
semiinactivare al penicilinei G la pH=1,5 si 35oC este de 4 minute.
 Se preferă extractoarele centrifugale, care realizează viteze ridicate de
contactare a fazelor, de transfer de masă a antibioticului și separarea
Powerpoint
fazelor în timp de câteva secunde.Templates
93

Powerpoint Templates 94

47
27-Mar-18

SEPARAREA PRIN EXTRACŢIE


REACTIVĂ
 Extracţia reactivă reprezintă o îmbinare între procesele
chimice, respectiv reacţia dintre solut şi un extractant, şi
procesele fizice de difuziune şi solubilizare a
compusului format în urma reacţiei chimice.
Utilizări
 Separarea unor compuşi anorganici
 Recuperarea şi purificarea unor metale din deşeurile radioactive
şi din apele reziduale
 Tehnica de preconcentrare şi separare în chimia analitică
 Separarea compuşilor organici, în special a celor obţinuţi prin
biosinteză

Powerpoint Templates

Avantaje:

• posibilitatea separării unor compuşi insolubili în solvenţi


organici;
• folosirea unor cantităţi mici de solvenţi care pot fi regeneraţi;
• durate reduse;
• eficienţă sporită;
• instalaţie simplă deja existentă;
• procedeu economic.

Powerpoint Templates

48
27-Mar-18

Directii principale de studiu:

 alegerea metodei de extracţie în funcţie de


selectivitatea oferită pentru un anumit solut;
 sinteza unor noi compuşi potenţiali
extractanţi cu eficienţă ridicată, pe baza
caracteristicilor fizico-chimice ale solutului
respectiv (“solvent design“);
 stabilirea mecanismului de interacţiune
dintre solut şi extractant şi a condiţiilor
optime de extracţie;
 lărgirea domeniului de aplicabilitate al
extractanţilor la alte clase de compuşi
Powerpoint Templates 97

Extracţie reactivă

Solvent
Extracţie Eficienţa extracţiei
Solubilitate redusă
lichid-lichid = redusă
Solvent +
Extractant

Soluţia Extracţie Îmbunătăţirea


supusă reactivă extracţiei
Creşte durata
separării dar
procesului
Solvent +
Extractant +
modificator
de fază
X
A treia fază

Eficienţa extracţiei
= diminuată

Extracţie
reactivă Eficienţa extracţiei
Solubilitate ridicată = Ridicată
sinergetică Powerpoint Templates

49
27-Mar-18

Powerpoint Templates 99

Mecanismul general al extracţiei reactive


Mecanismul general prezentat presupune faptul ca solubilitatea
componentilor sistemului in cealalta faza este nula, separarea
realizandu-se prin parcurgerea urmatoarelor etape:
 difuzia extractantului la interfata de separare dintre cele doua faze
 difuzia solutului la interfata de separare dintre cele doua faze
 reactia interfaciala dintre solut si extractant
 difuzia compusului rezultat in urma reactiei interfaciale in faza extract

f. organica
A(o) S.A(o)

interfata A(i) S(i) S.A(i)

S(aq) S - solut
f. apoasa
A - agent de extractie

Powerpoint Templates

50
27-Mar-18

Mecanismul general al extracţiei reactive:

(a) reacţie chimică interfacială;


(b) reacţie chimică în faza apoasă;
(c) reacţie chimică în faza organică.
A(o) S.A(o)

faza organică
(a)
interfaţă A(i) + S(i) S.A(i)
faza apoasă

S(aq)
S.A(o)
A(o)
faza organică
(b)
interfaţă

faza apoasă
A(aq) + S(aq) S(aq)

A(o) + S(o) S.A(o)


(c) faza organică

interfaţă
faza apoasă
PowerpointS(aq)
Templates

Mecanismul extracţiei reactive:

Viteza procesului global de extracție reactivă este


controlată de viteza celui mai lent proces elementar:
- difuzia solutului S către interfață
- difuzia extractantului A către interfață
- reacția chimică

Dacă:
1) vdifuzie << v reacție  procesul este
controlat difuzional
2) vdifuzie >> v reacție  procesul
global este controlat cinetic
3) vdifuzie ≅ v reacție  procesul global decurge
după un model cinetic combinat transfer de masă – reacţie chimică.

Powerpoint Templates 102

51
27-Mar-18

Criterii de selecție a agenților de extracție

 Selectivitatea
 Capacitatea de extracţie
 Recuperabilitatea solventului
 Densitatea
 Viscozitatea şi punctul de topire
 Solubilitatea
 Toxicitatea şi inflamabilitatea
 Corozivitatea
 Stabilitatea termică şi chimică
 Disponibilitate şi cost
 Impactul asupra mediului ambiant

Powerpoint Templates 103

Clasificarea sistemelor de extracţie reactivă


a) natura compuşilor care se extrag:
• solut nemodificat chimic (extracţie fizică);
• chelaţi;
• compuşi obtinuţi prin solvatare;
• complecşi acizi sau bazici;
• săruri;
• perechi de ioni;

b) natura extractantului utilizat:


• extractanţi de chelatizare: utilizaţi pentru extracţia reactivă a metalelor;
• extractanţi de tipul acizilor organofosforici
• extractanţi de solvatare: derivaţi organofosforici neutri, alcooli, cetone, eteri,
esteri, sulfoxizi
• amine cu masa moleculară mare şi derivaţi ai acestora:
• extractanţi cu structură macrociclică: eteri coroană, calixarene, caracterizaţi printr-
o selectivitate ridicată
• alţi derivaţi.

Powerpoint Templates 104

52
27-Mar-18

Extracţia reactivă cu derivaţi organofosforici

Clasificarea agenţilor de extracţie organofosforici


C 2H5
 acizi organofosforici: O O CH2 CH (CH2)3 CH3
P
- acidul di-(2-etilhexil) fosforic HO O CH2 CH (CH2)3 CH3
(D2EHPA) C 2H5
 esteri neutri ai acidului
O C H9 O C8H17
fosforic: 4
O P
O P O C8H17
O C4H9
- tri-n-butilfosfatul (TBP) O C 8H17
O C 4H9
- tri-n-octilfosfatul (TOP)
 fosfinoxizi: C6H13
C8H17
- tri-n-hexilfosfinoxid (THPO) O P C8 H17
O P
C6H13
- tri-n-octilfosfinoxid (TOPO) C8 H17 C6H13

 alţi derivaţi.

Powerpoint Templates

Extracţia reactivă cu derivaţi organofosforici

Agenți de extracție organofosforici comerciali

Powerpoint Templates 106

53
27-Mar-18

Extracţia reactivă cu amine cu masă moleculară


ridicată şi cu săruri ale acestora
Clasificarea agenţilor de extracţie
 amine primare: n-octilamina, n-decilamina, n-dodecilamina, R NH2
trialchil-metilamina (Primen JM), Adogen 115-D

 amine secundare: di-n-octilamina, di-laurilamina (Amberlite LA-1), R NH R1


lauril-trialchilmetilamina (Amberlite LA-2), di-tridecilamina (Adogen 283),
di-n-decilamina

 amine tertiare: tri-n-hexilamina, tri-n-octilamina (TOA), tri-i-octilamina R N R1


(Adogen 381), tri-n-decilamina, tridodecilamina, dimeti-n-octilamina, dimetil- R2
miristilamina, dimetil-palmitrilamina, tri-n-(C8-C10) amina
(Alamine 336, Adogen 364), tri-tridecilamina (Adogen 383)

 amine aromatice: n-octil-aminopiridina NH C 8H 17


N
 săruri de amoniu: clorura de metil-tri-n-octilamoniu R1
(TOMAC, Adogen 464), clorura de metil-tri n-(C8-C10) amoniu +
(Aliquat 336) R N R3 X
R2
Powerpoint Templates

Agenți de extracție comerciali de tip aminic

Powerpoint Templates 108

54
27-Mar-18

Criterii de selecţie a aminei:

 capacitate ridicată de extracţie


 hidrofobicitate ridicată (conferită de cel puţin
o catenă cu peste 6-8 atomi de carbon)
 solubilitate ridicată în solvenţi organici
 să formeze cu solutul compuşi puternic
hidrofobi
 separare rapidă a fazelor
 stabilitate chimică, în special la agenţi
oxidanţi şi radiaţii (necesară în cazul unor
regenerări repetate).
Powerpoint Templates

Extracția reactivă cu derivați macrociclici

Compușii macrociclici utilizați sunt de tipul eterilor-coroană sau


calixarene:
a) extractanți de tipul eterilor-coroană substituiți cu grupări aromatice,
carboxilice și alchilice
O O O
HOOC O O R
O O O O
O HOOC O O R
O O O
O O
O

b) extractanți de tip calixarene

Powerpoint Templates

55
27-Mar-18

Extracția reactivă cu derivați macrociclici

 Structurile macrociclice ale acestora delimitează


cavități intramoleculare de forme și dimensiuni
diverse.
 În aceste cavități pot fi reținute chimic specii ionice
sau moleculare, formându-se combinații complexe cu
stabilitate ridicată, stabilitate care este determinată
de raportul dintre mărimea ciclului și cea a speciei
chimice extrase.
 Pentru accentuarea caracterului hidrofob sau pentru
creșterea gradului de extracție, acestor extractanți le
pot fi atașați diferiți substituenți.

Powerpoint Templates 111

Extracţia reactivă a
produselor de biosinteză
Reacţiile chimice implicate în procesul de extractie sunt:
 cu formare de perechi ionice, de schimb ionic, sau
 cu formare de aducti acizi sau aminici.

Natura reacţiilor este determinată de tipul


agentului de extracţie şi a solutului.

Compuşi separaţi prin extracţie reactivă cu amine şi


derivaţi ai acestora:
 Acizi carboxilici
 Antibiotice
 Aminoacizi
 Vitamine
 Alcooli Powerpoint Templates

56
27-Mar-18

Extracţia reactivă

 Principalii factori care influenţează


eficienţa separării:
- polaritatea solventului
- pH-ul fazei apoase
- concentraţia extractantului
- timpul de contactare a fazelor
- temperatura de lucru

Powerpoint Templates 113

Extracţia reactivă a acizilor carboxilici

Powerpoint Templates 114

57
27-Mar-18

Extracţia reactivă a acizilor carboxilici cu


extractanți de tip aminic

 Procesul de extracţie reactivă a acizilor carboxilici cu amine


(gradul de extracţie), este influenţat de:
 natura şi concentraţia extractantului,
 tipul diluantului,
 natura şi concentraţia iniţială a acidului,
 temperatură,
 pH,
 condiţiile de operare:
- durata şi viteza agitării,
- durata separării fazelor,
- raportul fazic apos : organic etc.

 În cazul extracţiei cu săruri cuaternare de amoniu gradul de extracţie


depinde şi de dimensiunea anionului organic, care controlează
hidrofobicitatea complexului interfacial format.
Powerpoint Templates 115

Extracţia reactivă a acizilor carboxilici cu


extractanți de tip aminic

Coeficienţii de distribuţie ai acizilor carboxilici


între faza apoasă şi faza organică cu conţinut
de amină depind de:
- hidrofobicitatea acidului carboxilic,
- bazicitatea aminei,
- polaritatea solventului,
- concentraţia iniţială a acidului în faza apoasă.

Powerpoint Templates 116

58
27-Mar-18

1. Extracţia reactivă a acizilor carboxilici


1.a. Extracţia reactivă a acizilor monocarboxilici

Echilibre succesive care se stabilesc în sistem (Q reprezintă extractantul aminic)


 disocierea acidului carboxilic în faza apoasă
R-COOH(aq) R-COO-(aq) + H+(aq)
 extracţia fizică a acidului carboxilic nedisociat
R-COOH(aq) R-COOH(o)
 extracţia reactivă a acidului carboxilic prin formarea unui complex (sare) cu
amina Q la interfaţă
R-COO-(aq) + H+(aq) + Q(o) R-COOH.Q(o)
 extracţia reactivă cu formarea unor aducţi aminici la interfaţă
R-COO-(aq)+ H+(aq) + n Q(o) R-COOH.nQ(o)
 extracţia reactivă cu formarea unor aducţi acizi la interfaţă
R-COO-(aq) + H+(aq) + Q(o) + m R-COOH(o) Q.R-COOH.mRCOOH(o)
 în unele cazuri, dimerizarea complexului în faza organică
2 R-COOH.Q(o) R-COOH2.Q2 (o)

Powerpoint Templates

Studiul mecanismului separării individuale prin extracţie


reactivă ai acizilor trans-cinamic şi p-metoxicinamic

R-COOH(aq) + n E(o) R-COOH.En (o )

Extracţie fizică Extracţie reactivă


40
100
Grad de extractie, %

Ac. cinamic
Grad de extractie, %

Ac. p-metoxicinamic Ac. cinamic


30 80 Ac. p-metoxicinamic

60
20

40

10
20

0 0
2 3 4 5 6 2 3 4 5 6 7 8
pH pH

Influenţa valorii pH-ului soluţiei apoase asupra eficienţei extracţiei fizice şi


Powerpoint
reactive (ALA-2)ai acizilor Templates
cinamic şi p-metoxicinamic

59
27-Mar-18

pH = 2 pH = 5

100

Grad de extractie, %
100
80
Grad de extractie, %

80
60
60

40
40
Ac. cinamic
Ac. cinamic 20 Ac. p-metoxicinamic
20 Ac. p-metoxicinamic

0 0
0 10 20 30 40 50 60 0 10 20 30 40 50 60
Concentratie Amb. LA-2, g/l Concentratie Amb. LA-2, g/l

Influenţa concentraţiei extractantului în faza organică asupra eficienţei extracţiei


reactive ai acizilor cinamic şi p-metoxicinamic
Powerpoint Templates

pH = 2 pH = 5

100 50
Grad de extractie, %
Grad de extractie, %

80 40

60 30
Ac. cinamic
Ac. p-metoxicinamic
40 20

20 Ac. cinamic 10
Ac. p-metoxicinamic

0 0
0 20 40 60 80 100 120 0 20 40 60 80 100 120
Durata extractiei, s Durata extractiei, s

Influenţa duratei contactării fazelor asupra eficienţei extracţiei reactive a


acidului trans-cinamic
Powerpoint Templates

60
27-Mar-18

Extracţia reactivă a acidului nicotinic


COOH
N
COOH nQ COOH .Qn
(aq) (o) (o)

N N

COOH nHP
(o)
COOH .(n-1)HP H+
(aq) (o) (aq)
+ + -
N N P
H H

80 Extractie fizica
Extractie reactiva Amberlite LA-2
Extractie reactiva D2EHPA

60

Grad de extractie, %
40

20

0
2 4 6 8 10
pH

Influenţa pH-ului fazei apoase iniţiale asupra eficienţei extracţiei reactive a acidului nicotinic
cu Amberlite LA-2 şi D2EHPA
(solvent: acetat de butil, concentraţia extractanţi: 40 g/l).
Powerpoint Templates

Mecanismul extracţiei reactive a acidului


nicotinic cu Amberlite LA-2 (pH = 4)
HNc(aq) + n E (o) HNcEn (o)

D=
[HNcE n(o) ]
[HNc (aq) ]
[HNcE n (o) ]
KE =
[HNc (aq) ]⋅ [E (o) ]n [ ]
 HNcE n (o) = K E ⋅ HNc (aq) ⋅ E (o) n [ ][ ]

HNc Nc- + H+

Ka =
[Nc −
(aq) ]⋅ [H ]
+

[HNc (aq) ]  K 
[ ]
D = K E ⋅ E (o) n ⋅ 1 + a 

 H + [ ]
[Nc (aq) ] = K a [HNc
− (aq) ]
[H ] +
 K 
[
ln D − ln1 + a  = ln K E + n ⋅ ln E (o ) ]
[HNc (aq) ] = [HNc (aq) ]− [Nc −
(aq) ] [
 HNc (aq) ] = [HNc (aq) ]

 H + 
 [ ]
Ka
1+
[H ]
+

Powerpoint Templates

61
27-Mar-18

100 60

Randamentul extractiei, %

Randamentul extractiei, %
80
45

60
30
Acetat de n-butil
40
Diclormetan Acetat de n-butil
n-Heptan Diclormetan
15 n-Heptan
20

0 0
0 20 40 60 80 100 120 0 20 40 60 80 100 120
Concentratie Amb. LA-2, g/l Concentratie D2EHPA, g/l
a) b)
Influenţa concentraţiei Amberlite LA-2 (a) şi a D2EHPA (b) asupra eficienţei
extracţiei reactive a acidului nicotinic în diferiţi solvenţi (a: pH = 4, b: pH=2).

extracţie reactivă cu Amberlite LA-2


n-heptan n = 2,97
acetat de n-butil n = 1,99
diclormetan n = 1,15

extraţie reactivă cu D2EHPA


n-heptan n = 1,08
acetat de n-butil n = 1,15
diclormetan n = 1,11
Powerpoint Templates

1.b. Extracţia reactivă a acizilor dicarboxilici:

Ecuaţia generală a echilibrului interfacial care se


stabileşte în aceste sisteme este:

mR(COOH)2(aq)+pQ(0)↔ [R(COOH)2]m.Qp(0)
- tipuri de reacţii chimice interfaciale prin intermediul cărora se realizează
extracţia reactivă:

•m:p«1
R(COOH)2(aq) + 2Q(0) ↔ R(COOH)2Q2(0)

•m:p apropiat de 1
R(COOH)2(aq) + Q(0) ↔ R(COOH)2Q(0)

•m:p>1 (apariţia aşa-numitei a treia faze)


mR(COOH)2(aq) + QPowerpoint
(0) ↔ [R(COOH) ] .Q
Templates 2 m (0)

62
27-Mar-18

Extracţia reactivă a acidului succinic

R(COOH)2 (aq) + p Q (o) R(COOH)2.Qp (o)

 R(COOH )2 .Q p (o)   R(COOH)2 .Qp( o ) 


D=  KE = p
 R (COOH )2( aq )   R(COOH)2( aq )  ⋅ Q( o ) 
 
p
  R(COOH)2 .Q p( o )  = K E ⋅  R(COOH)2( aq )  ⋅ Q( o ) 

R(COOH)2 HA- + H+

 HA− ( aq )  ⋅  H + 
K a1 =  p
 R (COOH )2( aq )  K E × Q(o) 
D=
K a1
1+
 +
 R (COOH ) 2( aq )  =  R (COOH ) 2( aq )  −  HA− ( aq )   H 

 K 
 R (COOH ) 2( aq )  ln D + ln 1 + a+1  = ln K E + p ⋅ ln Q( o ) 
 HA− ( aq )  = K a1 ⋅   H  
  
 H + 

 R (COOH ) 2( aq ) 
  R (COOH ) 2( aq )  =  
K
1 + a+1
 H  Powerpoint Templates 125

R(COOH)2 (aq) + p Q (o) R(COOH)2.Qp (o)

0
lnD+ln(1+Ka1/[H ])
+

-2

-4

-6

Diclormetan
-8 Acetat de butil
n-Heptan
-10
-4,5 -4,0 -3,5 -3,0 -2,5 -2,0
ln[Q(o)]

• diclormetan p = 1,88
• acetat de butil p = 1,94
• n-heptan p = 4,08

Powerpoint Templates 126

63
27-Mar-18

100
100
Diclormetan

Grad de extractie, %
Acetat de butil 80
Grad de extractie, %

80 n-Heptan

60
60

40 40

Diclormetan
20 20 Acetat de butil
n-Heptan

0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 20 40 60 80 100 120 140 160
pH Concentratie TOA, g/l

Influența pH-ului fazei apoase inițiale


Influența concentrației TOA asupra
asupra eficienței extracției reactive a
eficienței extracției
acidului succinic cu TOA
reactive a acidului succinic la pH = 1.
(concentrația TOA = 40 g/l).

Powerpoint Templates 127

Extracţia acizilor carboxilici cu


derivaţi organofosforici
Extracţia acizilor carboxilici cu derivaţi organofosforici
(esteri neutri sau fosfinoxizi) are loc prin solvatarea
solutului din faza apoasă, respectiv stabilirea unor
legături coordinative sau dipol-dipol între solut şi
extractant.
La modul general, solvatarea poate fi descrisă de o
ecuaţie de forma:

în care m reprezintă numărul de solvatare al acidului carboxilic.

Constanta de echilibru (ct. de extracţie):

Powerpoint Templates 128

64
27-Mar-18

Extracţia acizilor carboxilici cu


derivaţi organofosforici

 Constanta de echilibru depinde puternic de


hidrofobicitatea acidului extras, dar şi de bazicitatea
extractantului.

 La extracţia acizilor carboxilici din soluţii apoase 0,1


M cu TBP nediluat la 25 °C, coeficienţii de distribuţie
cresc în ordinea:
acid tartric (0,6)
acid malic (1,3)
acid lactic (1,4)
acid citric (2,0)
acid maleic (3,6)
acid succinic (5,7)
acid propionic (8,4)

Powerpoint Templates 129

Extracţia acizilor carboxilici cu


derivaţi organofosforici

Extracţia reactivă a acizilor mono- şi dicarboxilici cu TBP decurge cu


randamente superioare extracţiei acizilor minerali, în condiţii
experimentale identice.

La extracţia acizilor carboxilici cu


TBP coeficientul de distribuţie
scade, iniţial rapid, cu creşterea
concentraţiei acidului în faza
apoasă iniţială.

Efectul este mai pregnant la


extracţia cu soluţii concentrate
de TBP.

Powerpoint Templates 130

65
27-Mar-18

Extracţia acizilor carboxilici cu


derivaţi organofosforici

 acizii monocarboxilici sunt mai uşor de extras decât cei


dicarboxilici,
 prezenţa grupărilor OH în structura acidului micşorează
puternic extractabilitatea acestuia

În cazul derivaţilor organofosforici neutri, bazicitatea,


respectiv eficienţa extracţiei, cresc în ordinea:
tributilfosfat < dibutilfosfat < tributilfosfinoxid
respectiv cu creşterea numărului de legături directe C – P.

Powerpoint Templates 131

Extracţia reactivă a antibioticelor ß-lactamice

Separarea penicilinelor de biosinteză din lichidul de


fermentaţie = extracţie fizică cu acetat de butil.

Extractia fizică eficientă a penicilinelor cu acetat de butil


este posibilă numai la un pH al fazei apoase mai mic
decât 2, condiţii în care viteza de inactivare chimică a
acestor antibiotice este extrem de ridicată.

Extracţia reactivă a antibioticelor reprezintă o alternativă


avantajoasă.

Powerpoint Templates 132

66
27-Mar-18

Extracţia reactivă a antibioticelor ß-lactamice

Agent de extracţie: tri-alchil-metil-laurilamina(Amberlite LA-2),


o amină secundară cu structura generală:
C12H25-NH-CR1R2R3 nr. atomi carbon R1 + R2 + R3 = 11 – 13

Mecanismul general al reacţiei chimice interfaciale a


penicilinelor cu amina este redat prin echilibrul următor:
P-COO-(aq) + H+(aq) + A(o) P-COOH.A(O)

Datorită structurii voluminoase a penicilinelor, respectiv a agenţilor de


extracţie, la interfaţă se vor forma complecşi (săruri) numai în raport
molecular antibiotic: extractant de 1 : 1.

Powerpoint Templates 133

Extracţia reactivă a antibioticelor ß-lactamice

Influenţa valorii pH-ului fazei apoase asupra randamentului


extracţiei fizice şi reactive a penicilinelor G şi V

Extracţia penicilinelor G şi V cu
Amberlite LA-2 decurge cu randamente
maxime şi la valori de pH = 5 ale fazei
apoase.

La pH = 5, timpul de semiinactivare
a penicilinei G este de 92 ore, pericolul
degradării chimice fiind practic îndepărtat =
principalul avantaj al extracţiei reactive

Powerpoint Templates 134

67
27-Mar-18

Extracţia reactivă a antibioticelor ß-lactamice

Extracţia reactivă a penicilinelor cu amine este


influenţată de:
 valoarea pH-ului fazei apoase iniţiale,
 concentraţia iniţială a extractantului,
 concentraţia iniţială a antibioticului,
 timpul de contact al fazelor,
 raportul volumic [aq]:[org].

Gradul de extracţie depinde puternic de structura


antibioticului extras, în special datorită solubilităţii acestuia.

Powerpoint Templates 135

Extracţia reactivă a antibioticelor ß-lactamice

Gradul de extracţie al unor antibiotice β-lactamice la


extracţia reactivă cu TOA în cloroform

Powerpoint Templates 136

68
27-Mar-18

Extracţia reactivă a antibioticelor ß-lactamice

Reextracţia antibioticelor = în soluţii apoase de carbonat


sau fosfat de sodiu sau potasiu.

Ex. la reextracţia cu carbonat de sodiu are loc următorul proces:

2P-COOH.A(o) + Na2CO3 (aq) 2 P-COO-Na+ (aq) + A(o) + CO2 + H2O

În general, reextracţia decurge cu randamente mari şi fără


degradare a antibioticelor la pH neutru.

La reextracţia penicilinei G, la pH = 7,2 – 7,5, pierderile totale de


antibiotic, atât în etapa de extracţie reactivă cu Amberlite LA-2, cât
şi în etapa de reextracţie, au fost mai mici de 0,3%.

Powerpoint Templates 137

Separarea penicilinei V de acidul fenoxiacetic prin


extracţie reactivă

Influenţa pH-ului fazei Influenţa solventului asupra


apoase asupra gradului de extracţie al gradului de extraţie a penicilinei V cu
acidului fenoxiacetic cu TBAHSO4 TBAHSO4
în diclormetan
Powerpoint Templates 138

69
27-Mar-18

Extracţia reactivă a aminoacizilor

Aminoacizii sunt componenţii structurali de


bază ai proteinelor şi enzimelor şi se pot obţine:
 prin biosinteză
 prin hidroliza proteinelor.
Problema dificilă o reprezintă separarea aminoacizilor
din lichidul de fermentaţie sau din hidrolizatul proteic.
Aminoacizii esenţiali, care se găsesc în proteinele naturale,
pot fi clasificaţi în funcţie de polaritatea radicalului R pe care sunt
grefate grupările amino şi carboxil în aminoacizi:
- cu radical R alifatic nepolar (Gly, Ala, Pro, Val, Leu, Ile, Met)
- cu radical R aromatic (Phe, Tyr, Trp)
- cu radical R polar, neutru electric (Ser, Tre, Cys, Asn, Gln)
- cu radical R polar, încărcat pozitiv (Lys, Hys, Arg)
- cu radical R polar, încărcat negativ (Asp, Glu)
Powerpoint Templates 139

Extracţia reactivă a aminoacizilor

Datorită structurii lor amfionice,aminoacizii se găsesc în soluţie


apoasă sub diferite forme ionice (cation, amfion,anion), în funcţie de
valoarea pH-ului:

pH

Extracţia acestor compuşi poate fi realizată prin


utilizarea unor extractanţi:
 derivaţii acizilor organofosforici,
 aminele cu masă moleculară mare,
 eterii-coroană.
Powerpoint Templates 140

70
27-Mar-18

Extracţia reactivă a aminoacizilor

 Extracţia aminoacizilor cu amine

La interfaţă se formează perechi ionice hidrofobe, între


aminoacidul protonat, un anion din faza apoasă şi extractantul din faza
organică:

 Pentru ca aminoacidul să fie protonat: pH faza apoasa < pIaac.

Reextracţia aminoacidului şi regenerarea aminei se realizează


prin tratarea fazei organice cu sol. de Na2CO3.

Powerpoint Templates 141

Extracţia reactivă a aminoacizilor

 Extracţia cu săruri ale aminelor

Necesită existenţa aminoacidului în forma anionică în soluţia apoasă (pH


faza apoasa <
pIaac.) în sistem stabilindu-se următoarele echilibre:

- disocierea aminoacidului în faza apoasă:

- extracţia reactivă a anionului aminoacidului printr-o reactie interfacială de


schimb ionic:

- coextracţia grupei HO-, sau a altui anion mineral prezent în soluţia apoasă:

Pentru reextracţie se foloseşte o soluţie de acid clorhidric.


Powerpoint Templates

71
27-Mar-18

Extracţia reactivă a aminoacizilor

Influenţa valorii pH-ului asupra


gradului de extracţie al aminoacizilor

La pHfaza apoasă = pI aac. extracţia


aminoacizilor cu amine sau săruri
cuaternare de amoniu nu este
posibilă.

La extracţia aminoacizilor cu săruri


cuaternare de amoniu, la valori ridicate ale
pH-ului fazei apoase, este posibilă extracţia
în paralel a anionilor existenţi în lichidul de
fermentaţie (sulfat, fosfat, carbonat), lucru
care poate duce la reducerea eficienţei
extracţiei.
Powerpoint Templates 143

Extracţia aminoacizilor cu derivaţi organofosforici

Extracţia aminoacizilor cu D2EHPA: în sistem se


stabileşte următorul echilibru interfacial, extracţia decurgând
prin schimb ionic:

Dacă aminoacidul este bazic, la valori pH scăzute el există ca dianion,


astfel încât echilibrul de extracţie se poate scrie:

Powerpoint Templates 144

72
27-Mar-18

Extracţia reactivă a aminoacizilor

Efectul valorii pH-ului


soluţiei apoase asupra
gradului de extracţie al
aminoacizilor cu D2EHPA
în acetat de butil

Powerpoint Templates 145

Extracţia reactivă a aminoacizilor

Separarea selectivă unui amestec de aminoacizi prin


extracţie cu D2EHPA în acetat de butil, la diverse valori ale
pH-ului fazei apoase.

Powerpoint Templates 146

73
27-Mar-18

Condiţii de separare selectivă a unor grupe de aminoacizi din


amestec prin extracţie reactivă cu D2EHPA în acetat de butil

Powerpoint Templates 147

Extracţia reactivă a aminoacizilor


 Extracţia aminoacizilor cu eteri-coroană şi calixarene
 Eterii-coroană pot extrage aminoacizii din soluţii apoase acide (pH < pI),
în care aceştia se găsesc sub formă cationică.

 Procesul de extracţie are loc prin mecanismul perechilor ionice [cationul


aminoacidului se cuplează cu un contraion(A-)]
Succesiunea etapelor care intervin în procesul extracţiei sunt:
- transferul extractantului (eterul-coroană CR) în faza apoasă:

- reacţia extractantului cu cationul aminoacidului, în faza apoasă:

- reacţia complexului cationic cu contraionul, în faza apoasă:

- transferul perechii ionice complex cationic – contraion în faza organică:

Powerpoint Templates 148

74
27-Mar-18

Extracţia reactivă a aminoacizilor

 Acidul HA care trebuie să furnizeze contraionul A-


este ales astfel încât valoarea pKa să fie apropiată
de cea a aminoacidului.

 Procesul global de extracţie poate fi descris de


ecuaţia:

cu constanta de extracţie:

- Compoziţia molară a complexului extras este de 1 : 1 : 1(cation : extractant : anion).


- Constanta de extracţie depinde de masa moleculară a aminoacidului, însă dependenţa nu
este suficient de puternică pentru a realiza separarea selectivă a aminoacizilor. O separare
selectivă se poate realiza prin modificarea pH-ului fazei apoase.

Powerpoint Templates 149

Extracţia reactivă a vitaminelor


 La separarea prin extracţie reactivă se pretează vitaminele
hidrosolubile, cu caracter acid. Acestea se comportă la extracţie similar
cu acizii carboxilici.

Vitamina B9 (acidul folic)


Acid p-aminobenzoic

Pteridină
Acid glutamic
Structura acidului folic

Separarea şi purificarea acidului folic din lichidele de fermentaţie


implică filtrarea biomasei şi sorbţia acidului pe anioniţi, după o purificare
prealabilă a filtratului prin tratamente termice şi chimice.
La separarea prin extracţie reactivă, utilizarea aminei secundare Amberlite LA-2
permite obţinerea unor valori ridicate ale gradului de extracţie.

Powerpoint Templates 150

75
27-Mar-18

Extracția reactivă a acidului folic cu D2EHPA / Amberlite LA-2

Similar extracției reactive a altor compuși organici care conțin


grupări aminice acidul folic este extras cu D2EHPA printr-o reacție
interfacială de schimb ionic, având expresia generală:
H2N-R(COOH)2 (aq) + HP(o) P-H3 N+-R(COOH)2(o)
Coeficientul de distribuție corespunzător acestui mecanism al reacției
interfaciale dintre cei doi componenți se calculează cu relația:
D D 2 EHPA =
[P H N − R(COOH ) ]

3
+
2(o)

[H N − R(COOH ) ]
2 2 ( aq )

Extracția reactivă a acestui acid cu Amberlite LA-2, Q, decurge prin


intermediul unei reacții interfaciale, cu formarea unui compus puternic
hidrofob:
H2N-R(COOH)2(aq) + 2Q(o) H2N-R(COOH)2.Q2(o)
Coeficientul de distribuție al acidului folic între cele două faze pentru
extracția reactivă cu Amberlite LA-2 este descris de expresia următoare:
 H 2 N − R (COOH )2 .Q2(o) 
DLA − 2 =  
Powerpoint  Templates
 H2 N − R (COOH ) 2( aq ) 

151

Influența pH-ului fazei apoase inițiale și a polarității solventului asupra


eficienței extracției reactive a acidului folic cu (a) D2EHPA
(concentrația D2EHPA = 40 g/l) şi (b) Amberlite LA+2
0.4
2.0
DD2EHPA

DLA-2

0.3
1.5
Diclormetan n-Heptan
n-Heptan Diclormetan
0.2
1.0

0.1 0.5

0.0 0.0
1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7
pH pH

(a) (b)

Powerpoint Templates 152

76
27-Mar-18

Influența concentrației extractantului asupra eficienței extracției


reactive a acidului folic cu (a) D2EHPA şi (b) Amberlite LA-2

DLA-2
0.4
Diclormetan
DD2EHPA

n-Heptan
n-Heptan 3 Diclormetan
0.3

2
0.2

0.1 1

0.0
0 10 20 30 40 50 60 70 0
CD2EHPA, g/l 0 10 20 30 40 50 60 70
CLA-2, g/l
(a) (b)

Powerpoint Templates 153

Extracția reactivă a vitaminei C

 Vitamina C sau acidul ascorbic este una dintrecele mai cunoscute şi


mai studiate vitamine.

Vitamina C se obţine:
• prin extracţie din diferite materii prime vegetale,
• prin sinteză chimică,
• prin biosinteză,
• prin procedee combinate de sinteză chimică şi biosinteză.

Indiferent de metoda de obţinere, separarea şi purificarea necesită


numeroase etape, care implică consumuri ridicate de materiale şi energie.
Soluţia finală din care trebuie extras acidul ascorbic conţine
numeroase produse secundare, cel mai important dintre acestea fiind
acidul 2-cetogluconic ic are doi enantiomeri, activitate biologică având
doar izomerul levogir.
Powerpoint Templates 154

77
27-Mar-18

Extracția reactivă a vitaminei C

 La extracţia acidului ascorbic cu Amberlite LA-2 în acetat de


butil separarea decurge prin intermediul unei reacţii interfaciale
de ordinul I între acid şi extractant:

Procesul este controlat de concentraţia extractantului în faza organică şi


de valoarea pH-ului fazei apoase.

Powerpoint Templates 155

Extracția reactivă a vitaminei C

Influenţa adaosului de
modificator de fază asupra gradului
de extracţie a acidului ascorbic cu
Amberlite LA-2 în acetat de butil

Influenţa pH-ului fazei


apoase şi a concentraţiei extractantului la
extracţia reactivă a acidului ascorbic cu
Amberlite LA-2 în acetat de butil

Powerpoint Templates 156

78
27-Mar-18

Separarea prin extracție reactivă sinergetică

modificarea
structurii speciei
Efect modificarea
capacitatii de
moleculare extrase sinergic extractie individuala
a extractantilor

Coeficientului sinergic, CS, definit de relaţia:


E AB
CS = lg
E A + EB

unde: EA, EB – coeficienţii individuali de extracţie ai solutui cu extractanţii A şi B


EAB – coeficientul de extracţie al solutului cu amestecul extractanţilor A şi B
EAB = EA + EB + ΔEAB
ΔEAB – coeficient de amplificare.

Powerpoint Templates

Separarea prin extracție reactivă sinergetică

În extracţia reactivă sinergică se folosesc 4 tipuri de combinaţii între


extractanţi:
(i) agent de chelatizare + ligand neutru;
(ii) acid organofosforic + ligand neutru;
(iii) 2 extractanţi neutri;
(iv) 2 extractanţi cu caracter acid.

(i) şi (iv) sunt specifice extracţiei reactive a metalelor.


(ii) şi (iii) pot fi aplicate atât la extracţia metalelor, cât şi pentru
extracţia acizilor minerali şi a compuşilor organici

Powerpoint Templates 158

79
27-Mar-18

Separarea acidului folic prin extracție


reactivă sinergetică
H2N-R(COOH)2 (aq) + HP(o) + n A (o) P-H3N+- R(COOH)2.An(o)

Influența concentrației D2EHPA asupra


DD2 EHPA+ LA−2 coeficientului sinergic (pH = 2)
CS = 1.0 2.50

DD2 EHPA + DLA−2 CS CLA-2 = 5 g/l CS


2.25
CLA-2 = 40 g/l

0.9
2.00
 P − H N + − R( COOH ) .A 
 3 2 n( o ) 
K= 0.8 1.75
n
     
 H 2 N − R( COOH )2( aq )  ⋅  HP( o )  ⋅  A( o )  1.50
0.7
Diclormetan 1.25 Diclormetan
n-Heptan n-Heptan
 P − H N + − R( COOH ) .A  0.6 1.00
 3 2 n( o ) 
0 10 20 30 40 50 60 70 0 10 20 30 40 50 60 70
 H 2 P − R( COOH )2( aq ) 
CD2EHPA, g/l CD2EHPA, g/l
DD 2 EHPA + LA − 2
CS = = =
DD 2 EHPA + DLA − 2  P − H N + − R( COOH ) 
 3 2( o )   H 2 N − R( COOH )2 .A2( o ) 
+
Influența concentrației Amberlite LA-2 asupra
 H 2 N − R( COOH )2( aq )   H 2 N − R( COOH )2( aq )  coeficientului sinergic (pH = 2)
5 3
P − H N + − R( COOH )2 .An( o )  CS
 3  CD2EHPA = 5 g/l CD2EHPA = 40 g/l
= CS
4
P− H N + − R( COOH )2( o )  +  H 2 N − R( COOH )2 .A2( o ) 
 3  2
3

CS =
[
K ⋅ HP( o ) ⋅ A( o ) ][ ] n 2

1
1

(D D 2 EHPA + D LA− 2 ) Powerpoint Templates 0


Diclormetan
n-Heptan
0
0 10 20 30 40
Diclormetan
n-Heptan

50 60 70
0 10 20 30 40 50 60 70
CLA-2, g/l CLA-2, g/l

Extracţia reactivă sinergetică a acidului


p-aminobenzoic
(a) Amberlite LA-2 (b) D2EHPA
+ 1-octanol + 1-octanol

Powerpoint Templates

80
27-Mar-18

Influenţa concentraţiei 1-octanolului asupra eficienţei extracţiei reactive a acidului


p-aminobenzoic (concentraţia extractanţi = 20 g/l; pH=4)
100

Grad de extractie, %
80

60

40

n-Heptan+Amberlite LA-2
20 n-Heptan+D2EHPA
Diclormetan+Amberlite LA-2
Diclormetan+D2EHPA
0
0 5 10 15 20 25

Concentraţie 1-octanol, % vol.

Powerpoint Templates 161

Separarea selectivă a acizilor carboxilici


obținuți prin fermentație succinică

• pentru acizii acetic și formic: m RCOOH (aq) + p Q(o) RCOOHm.Qp (o)

• pentru acidul succinic: m R(COOH)2 (aq) + p Q(o) R(COOH)2]m.Qp (o)

YF + YA
150 S= 150

S YS S
120 120
Diclormetan Diclormetan
Acetat de butil Acetat de butil
90 n-Heptan 90 n-Heptan

60 60

30 30

0 0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 0 50 100 150 200 250 300 350 400
Concentratie TOA, g/l Concentratie TOA, g/l

(a) (b)
Influenţa valorii concentraţiei TOA asupra selectivităţii extracţiei reactive
a acizilor aceticPowerpoint Templates
şi formic din amestec cu acidul succinic
(a) în absența şi (b) în prezența 1-octanolului (pH=1)

81
27-Mar-18

Powerpoint Templates 163

Separarea cu ajutorul membranelor


Elementul central este membrana: “bariera selectiva care separa doua compartimente
si permite trecerea preferentiala a unei specii în raport cu altele, sub influenta unei forte de
transfer”. Puterea de separare este rezultatul diferenţei în viteza de transfer a componenţilor,
determinată de forţa de transfer şi de interacţiile cu membrana.

Avantaje
• folosirea unor cantități reduse de solvenți, aceștia fiind continuu regenerați
• reducerea timpului total necesar separării unui anumit produs, prin reunirea
extracției cu reextracția
• posibilitatea transportului unui solut împotriva gradientului său de concentrație,
dacă se menține diferența de gradient a proprietății care controlează procesul
• obținerea unor fluxuri masice mai mari comparativ cu membranele polimerice
sau anorganice
• selectivități înalte datorate utilizării unui domeniu extins de interacții specifice în
membrană prin folosirea unor extractanți selectivi
• consum de energie redus
• instalații compacte
Powerpoint Templates
• costuri de investiții scăzute

82
27-Mar-18

Separarea cu ajutorul membranelor

Separarea prin membrane cuprinde un grup de metode


care pot fi aplicate unei mari diversităţi de compuşi cu aplicaţii
în numeroase domenii.

Un sistem complex format dintr-un solvent în care se


găsesc dizolvate specii chimice ionice, molecule şi
macromolecule, agregate moleculare şi particule, poate fi
separat în componente prin procese membranare.

Se evidenţiază cinci procese membranare principale:


o microfiltrarea,
o ultrafiltrarea,
o osmoza inversă,
o dializa,
o electrodializa.
Powerpoint Templates 165

CLASIFICAREA MEMBRANELOR
Criterii:
⇒ după natura lor:
• membrane naturale
• membrane sintetice

⇒ după tipul materialului:


• membrane polimerice
• membrane anorganice (sticlă, metal, ceramică)
• membrane hibride organic-anorganice
• membrane lichide

⇒ după structură:
• simetrice
• asimetrice
• compozite

Powerpoint Templates 166

83
27-Mar-18

Procesele membranare si caracteristicile lor

Powerpoint Templates 167

Metode de obținere a membranelor lichide

 Există trei tipuri principale de procedee:


 obținerea membranei lichide prin emulsionare
 înglobarea solventului în porii unui material
polimer hidrofob, sau în interiorul unui material
fibros
 utilizarea unor echipamente de extracție de
construcție specială - pertractoare

Powerpoint Templates

84
27-Mar-18

Tipuri de membrane lichide

Powerpoint Templates

Membrană lichidă obţinută prin emulsionare (ELM)

Membrană lichidă obținută prin emulsionare (ELM):


Prepararea emulsiei (1), tratarea fazei inițiale cu
emulsie (2); agitarea amestecului emulsie-soluție
inițială (3). R, soluția finală (acceptoare); F,soluția
inițială, (donoare); S, membrana lichidă

a b
Emulsie obținută la: (a) 4000 rpm and (b) 8000 rpm

Powerpoint Templates 170

85
27-Mar-18

Membrană lichidă obţinută prin înglobare (SLM)

a) b) c)

Membrane lichide obținute prin includere: a) membrană


lichidă inclusă în pereți microporoși; b) membrană
lichidă inclusă în pereții microporoși ai unui contactor cu
fibre goale; c) membrană lichidă între două filme
neporoase

Powerpoint Templates 171

Membrane lichide libere

Membrană lichidă liberă (BLM)


a – în formă de U, b – cu cilindri
concentrici

a b

Membrane lichide libere: a − membrană lichidă liberă stratificată, b − cu contactarea fazelor


realizată de un disc rotativ, c − cu contactarea fazelor realizată în film, d −cu ambele interfețe
imobilizate în pereți microporoși; F − soluția inițială, R − soluția finală (de reextracție), M − faza
membranară, HF − fibre goale microporoase
Powerpoint Templates 172

86
27-Mar-18

Echipamente de pertracţie

Instalaţie pentru obţinerea unei


membrane prin emulsionare
ET – tanc pentru emulsionare, P – pompe, S – racord
pentru colectare probe, ST – vas de depozitare, M –
motor

Powerpoint Templates 173

Echipamente de pertracţie pentru membrane lichide


incluse în matrici/membrane polimere
Membrana suport (suportul poros):
• membrane polimerice
• membrane anorganice
• membrane polimerice:
– acetat de celuloza
– poliamide
– polisulfone
– alti polimeri
• membrane anorganice:
– ceramice (pe bază de oxizi de Al si Zr – cele mai utilizate)
– din sticla
– metalice

Powerpoint Templates 174

87
27-Mar-18

Echipamente de pertracţie pentru SLM

Membrane plane - instalaţii de laborator

Membrane tip:
• fibra goala (fibra tubulara) (hollow fiber)
• modul spirala - instalatii industriale - instalatii industriale

Powerpoint Templates 175

Echipamente de pertracţie pentru SLM

Pertractor cu membrana fibroasă în sistem de


curgere în curent încrucişat

Membrană lichidă inclusă într-un


modul spiralat
(a) Vedere de sus a canalelor spiralate în suportul
(b) de PTFE
1 – suport de aluminiu, 2 – suport de PTFE,
Membrană lichidă inclusă în membrană tip fibre 3 – membrana lichidă

goale - „hollow fiber


Powerpoint Templates 176

88
27-Mar-18

Echipamente de pertracţie pentru membrane


lichide libere

Echipament de pertracţie în forma de H:


compartimente (1,2), soluţia de alimentare (3), soluţia de
reextracţie (4), membrana lichidă (5), agitatoare (6), Schema pertractorului cu discuri
orificii pentru colectarea probelor (7, 8, 9) rotative
F-fază de alimentare, R-fază de reextracţie, M-membrană;
•carcasă ; 2- pereţi între celule, 3- discuri hidrofile,
4- ax rotativ

Powerpoint Templates 177

Separarea cu ajutorul membranelor lichide


PERTRACȚIA, respectiv extracția și transportul prin membrane lichide,
face parte din tehnicile aplicate pentru separarea unor produse
naturale și reprezintă o dezvoltare și îmbunătățire a procesului de
extracție reactivă.

Principiul metodei constă în transferul solutului între două faze F și R,


între care există o diferență de proprietate, prin intermediul unui strat
de solvent organic (faza membranară-S) interpus între soluțiile
apoase.

c d
Transferul de masă în celule-echipamente de extracție:
(a) tub tip U (transferul Schulmann)
(b) cu separare cu un perete vertical
(c) cu separare cu un perete cilindric
Powerpoint
(d) cu separare cu un Templates
cilindru inelar rotativ

89
27-Mar-18

Mecanismul transportului prin membrane lichide

a b

Mecanismul pertracției cuplat cu mecanismul extracției în faza membranei


S - solut, C - agent purtător; a –extracție fizică, b-extracție reactivă

Powerpoint Templates

Mecanismul general al pertracției

Soluție apoasă Membrana lichidă Soluție apoasă


inițială finală
A

A-Solut

A - Agent purtător

Mecanismul general al pertracției presupune parcurgerea următoarelor etape:


1. Extracția fizică sau reactivă a solutului la interfața de separare (1) dintre faza apoasă inițială și
membrana lichidă.
2. Difuzia solutului sau a complexului format în urma reacției interfaciale dintre solut și agentul
purtător dinspre interfața (1) către interfața (2), prin membrana lichidă
3. Reextracția solutului la interfața de separare (2) dintre solventul organic și faza apoasă finală, cu
Powerpoint
regenerarea solventului și a agentului purtător. Templates

90
27-Mar-18

Mecanismele de transport prin membrane lichide pot fi împărțite în


două grupe principale:
 transport simplu, nefacilitat (figura a, b)
 transport facilitat (figura c-e)

Mecanismul transferului de
masă în membrane lichide
A - solut, C - agent purtător,
B, D - specii ionice,
F - faza apoasă inițială,
M - membrană lichidă,
R - faza apoasă finală

Powerpoint Templates 181

Agenți de extracție utilizați în pertracția facilitată:


 amine,
 derivați organofosforici,
 schimbători de ioni,
 eteri coroană,
 chelați,
 lichide ionice, etc.

Principalele caracteristici ale unui agent purtător eficient:


• cinetică rapidă a formării și descompunerii complexului la interfețele
cu membrana lichidă
• lipsa reacțiilor secundare, a reacțiilor ireversibile sau de degradare
• să nu co-extragă apa, ceea ce ar determina diluarea fazei de
reextracție
• solubilitate mică în faza apoasă, pentru a împiedica pierderile
• toxicitate redusă pentru biomasă, în special pentru produsele
biologice
• preț rezonabil, în special pentru aplicații industriale.
Powerpoint Templates 182

91
27-Mar-18

Aplicații ale pertracției facilitate


Separarea unor produși de biosinteză, cum ar fi:

 Antibiotice
 obținerea acidului 6-aminopenicilanic
 extracția unor antibiotice beta-lactamice
 cefalosporine
 separarea selectivă a penicilinei G de acidul fenilacetic
 separarea selectivă a penicilinei V de acidul fenoxiacetic
 Aminoacizi, cu caracter
- acid: acizii L-aspartic şi L-glutamic,
- neutru: L-cisteină, L-triptofan, L-glicină şi L-alanină
- bazic: L-histidina, L-lizina şi L-arginina
 Vitamine
-vitamina C și vitamina B9
 Acizi carboxilici
acizii formic, acetic, propionic, n-butiric, lactic, citric
Powerpoint Templates

Separarea acizilor carboxilici


soluţie iniţială
Fluxurilor masice
soluţie finală extrase și reextrase
Q
ni = (C0 − C F )
soluţie soluţie A
epuizată concentrată
Q
nf = Cs
solvent organic
A
Echipamentul experimental pentru
Factorul de permeabilitate
separarea prin pertracţie
al solutului:
Condiţii experimentale naf
- membrana lichidă: diclormetan P=
- agent de extracţie: Amberlite LA-2, 20 - 80 g/l
nai
- modificator de fază: 1-octanol, 0 - 20 % vol.
- debit volumic: 2,1 l/h
- turaţie: 500 rpm
- corectarea pH-ului: 4% H2SO4, 4% NaOH
- dozarea: spectrofotometrie la 266 nm /HPLC
Powerpoint Templates

92
27-Mar-18

Pertracţia selectivă a acizilor carboxilici obţinuţi


prin fermentația citrică
Factori de selectivitate:

 pentru separarea acidului malic și succinic de acidul citric: na + na


S= f.malic.ac id f.succinic .acid

na f.citric.a cid

na
 pentru separarea acidului malic de acidul succinic: S1 = f.malic.acid

na f.succinic.acid

Influența pH-ului fazelor apoase asupra factorului de selectivitate pentru acizii


rezultați la fermentația citrică
Powerpoint Templates

PERTRACȚIA ACIDULUI FOLIC

CF CFM CM
(10) CMS
CMF
CS

F M S

Profilul concentraţiei acidului folic în sistemul de pertracţie (F - faza apoasă iniţială; M -


membrana lichidă; S - faza apoasă finală)

Powerpoint Templates

93
27-Mar-18

STUDIUL PERTRACȚIEI ACIDULUI FOLIC


1,0
0,12

n, moli/m h
P

2
0,09 0,8
ni
nf
0,06 P
0,6

0,03

0,4
2 4 6
pH-ul fazei apoase initiale

Influenţa valorii pH-ului fazei apoase iniţiale asupra fluxurilor masice şi asupra factorului
de permeabilitate ale acidului folic (pHf = 10, conc. Amberlite LA-2 = 80 g/l, turaţia = 500
rpm)

• pH = 3
R(COOH)2 (ap) + 2 Q (o) ↔ R(COOH)2Q2 (o)
• pH = 5,2
R(COOH)2 (ap) + Q (o) ↔ R(COOH)2Q (o)
Powerpoint Templates

Separarea prin pertracţie a alcaloizilor

Condiţii experimentale:
- membrana lichidă: n-heptan,
- soluție apoasă finală: H3PO4 pH = 2,
- soluție aposă inițială: extract apos de
Mac galben pH = 9

Echipament experimental pentru pertracția


selectivă a glaucinei
1-pertractor, 2-extractor (2a-vas de extracție, 2b-sita
fină), 3-plita magnetică, 4-preaplin

Variația concentrației alcaloizilor aporfinici în


faza apoasă finală

Randamentul de separare a alcaloizilor aporfinici din materialul solid de Mac


Powerpoint Templates 188
galben (parți aeriene) de 88,7%, dintre care 78,6% reprezentând glaucina.

94
27-Mar-18

Separarea glucidelor prin membrane lichide

Separarea zaharurilor: relativ dificilă şi costisitoare

• Metoda cea mai utilizată: cromatografia:


– proces discontinuu;
– instalatii costisitoare;
– productivitate scazuta;
– randament scăzut în produsul dorit

 Metode care se bazează pe afinitatea chimică a


zaharurilor(capacitatea acestora de a forma complecşi
cu anumite substanţe)
- Electrodializa
- Schimbul ionic
- Membrane lichide
Powerpoint Templates 189

Studii privind separarea monozaharidelor prin membrane


lichide utilizând ca agent purtător acidul fenilboronic în
prezenţa unei sari cuaternare de amoniu (clorura de
trimetiloctilamoniu).

• Viteza de transport este mai mare pentru fructoză decât


pentru galactoză şi glucoză, făcându-se astfel posibilă
separarea lor.

• Dezavantaj major: solubilitatea ridicată în apa a acidului


fenilboronic (pierderi de agent de extracţie în faza
apoasa, distrugerea fazei de membrana)

Powerpoint Templates 190

95
27-Mar-18

Studii cu SML (membrane plate şi de tip fibră tubulară)


impregnate cu acid 4-[8-(2-nitrofenoxi)octiloxicarbonil] benzeneboronic
drept carrier, dizolvat in 2-nitrofeniloctileter.

Transport prin membrane lichide imobilizate pe fibre tubulare


Soluţia uniţială: solutie 0,3M glucoza + 0,3 M fructoza

Powerpoint Templates 191

Aplicatii practice ale extractiei cu membrane

Majoritatea aplicaţiilor actuale sunt:


– la scară de laborator;
– la scară pilot industrial.

Avantajele extracţiei cu membrane:


– selectivitate mare pentru componenţii urmăriţi;
– capacitate de a realiza purificări avansate;
– realizarea unor coeficienţi mari de transfer;
– furnizarea de suprafeţe mari de transfer (aparate
compacte);
– timpi de contact reduşi (la operarea discontinuă);
– posibilitatea recirculării unor substanţe utilizate.

Powerpoint Templates 192

96
27-Mar-18

Aplicaţii practice ale extractiei cu membrane

Dezavantaje:
 instabilitatea ML;
consumuri energetice mari pentru obţinerea şi
ulterior spargerea MLE;
construcţie dificilă a modulelor de extracţie
(în special în cazul MLIS);
probleme cu stocarea şi transportul emulsiilor
(reologie complexă).

Powerpoint Templates 193

SEPARAREA CU AJUTORUL
SCHIMBĂTORILOR DE IONI

Powerpoint Templates 194

97