Ministerul Educatiei Tineretului si Sportului al Republici Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea de Cadastru,Geodezie si Constructii

Proiect de an
La disciplina :Contabilitatea in constructii

cu Tema:Consumurile din activitatea de constructii

EFECTUAT:

VERIFICAT : lector superior

CHISINAU 2013
1
 Cuprins:
1Continutul si clasificarea consumurilor in constructii

2Contabilitatea consumurilor directe

3Contabilitatea consumurilor indirecte de productie si modul de

repartizare a acestora

4Contabilitatea consumurilor generale de antrepriza

5Contabilitatea consumurilor recuperabile de beneficiar conform

conditiilor contractuale

6Exemple de probleme

7S.N.C.-11

8Bibliografie

2
1Continutul si clasificarea consumurilor in constructii
1.Continutul si clasificarea consumurilor in constructii

Consumurile -reprezintă resursele întreprinderii utilizate pentru fabricarea produselor,

executarea lucrărilor si prestarea serviciilor în scopul obtinerii venitului. Acestea sunt
legate nemijlocit de procesul de productie. La finele fiecărei perioade de gestiune
consumurile se reflectă în bilantul contabil ca active si nu se iau in calcul la
determinarea rezultatuluifinanciaralîntreprinderii.
În domeniul constructiilor, clasificarea consumurilor diferă de clasificarea generală
oferită de contabilitatea financiară. Astfel, conform S.N.C. 11, în procesul executării
lucrărilor de constructie apar următoarele tipuri de consumuri:
1.Consumuri directe
2.Consumuri indirecte
3.Consumuri generale aferente contractului de constructie
4. Alte consumuri recuperabile de beneficiar potrivit cauzelor contractului de
constructie.

S1 Consumurile directe
Consumurile directe -sunt consumurile ce tin nemijlocit de executarea lucrărilor
prevăzute de un contract de antrepriză concret si incluse direct în costul acestora.
Acestea includ:
- consumurile de materiale utilizate la executarea contractului de antrepriză concret
(valoarea materialelor de constructie si pieselor, combustibilului, energiei electrice,
aburilor, apei, aerului comprimat si a altor feluri de resurse materiale);
- consumurile privind retribuirea muncii, care cuprind: salariul de bază si suplimentar,
precum si diverse sporuri, adaosuri, premii calculate personalului de productie, adică
muncitorilor care execută nemijlocit lucrările de constructie prevăzute de contractul de
constructie;
- contributiile pentru asigurările sociale de stat obligatorii si primele de asigurare
obligatorie de asistentă medicală calculate la salariul muncitorilor de bază;
- plata pentru arenda mijloacelor fixe si închirierea utilajelor utilizate nemijlocit la
executarea unui contract de constructie concret;
- uzura si consumurile aferente întretinerii mijloacelor fixe (utilajului, masinilor si
mecanismelor de constructie), utilizate nemijlocit la executarea unui contract de
constructie concret;
- consumurile pentru proiectări si asistentă tehnică legate nemijlocit de un contract de
constructie concret;
- uzura si consumurile pentru întretinerea si reparatia, transferul constructiilor provizorii
3
(care nu sunt prevăzute în lista de titluri), instalatiilor, utilajelor si materialelor în cadrul
unui sector sau de pe un sector pe altul, precum si pentru transportarea materialelor de la
depozitul de lângă obiect până la locul de utilizare a acestora;
- consumurile prevăzute de deviz pentru operarea rectificărilor, precum si pentru
executarea lucrărilor cu termenn de garantie, inclusiv consumurile privind crearea
rezervei pentru deservirea cu garantie;
- consumurile aferente actiunilor în justitie si reclamatiilor recunoscute de beneficiar. În
cazul nerecunoasterii de către beneficiar a reclamatiilor înaintate, aceste consumuri se
constată drept cheltuieli ale perioadei;
- dobânzile si alte consumuri privind creditele si împrumuturile aferente nemijlocit unui
contract de constructie concret, capitalizate în conformitate cu S.N.C. 23 – "Cheltuielile
privind împrumuturile";
- amortizarea activelor nemateriale utilizate nemijlocit la executarea unui contract de
constructie concret;
- alte consumuri directe aferente nemijlocit unui contract de constructie concret.

S2 Consumurile Indirecte

Consumurile indirecte -sunt numite consumurile legate de intretinerea si

exploatarea masinilor si mecanismelor de constructie ce deservesc citeva obiecte dar nu
pot fi incluse direct in cost.

Ele includ:

1. Consumurile privind retribuirea muncii care cuprind salariul de baza + prime,

recompensii, etc muncitorilor incadrati la exploatarea si deservirea masinilor,
mecanismelor si utilajelor precum CAS si CAM aferente salariului;

2. Consumurile pentru energia electrica, combustibil consumate de aceste masini,

mecanisme si utilaje;

3. Uzura masinilor, mecanismelor si utilajului care deservesc citeva contracte;

4. Plata curenta de arenda pentru utilizarea masinilor, mecanismelor si utilajului

arendat care deservesc citeva obiecte;

5. Consumurile pentru deservirea tehnica, deagnosticare si efectuarea tuturor feluri

de reparatii a masinilor, mecanismelor si utilajului care deservesc citeva
contracte.

6. Alte consumuri

Aceste consuurie se impart in 2 grupe:

4
 1. Consumuri unice – sunt acelea care sunt conditionate de incarcarea, transportarea,
descarcarea masinilor si mecanismelor, pregatirea locului de montare, montarea
acestora, demontarea si transportarea lor la locul de destinatie.

Daca perioada de constructie a obiectului depasestea un an de zile se utilizeaza contul

141 „Ch anticipate pe TL”. Iar daca perioada de constructie este de pina la un an – 251
„Ch anticipate pe TS”

Dt 141

Ct 211, 213, 214, 531, 533, 539, 124, 113 ...(acumularea consumurilor)

Dt 251

Ct 141 (La suma acumulata in contul 141 urmeaza sa fie divizate in ch anticipate
curente in perioadele viitoare la cota aferenta de cheltuieli. )

Dt 811

Ct 251 (Apoi lunar suma respectiva va fi inclusa in contl obiectelor care se construieste)

2. Consumuri curente – sunt numite consumurile la intretinerea si exploatarea,

montarea masinilor si mecanismelor(salariile, contributiie, energie electrica,
reoaratii, etc)

Toate aceste consumuri indirecte se acumuleaza la contul 813

Dt 813

Ct 211, 213, 214, 531, 533, 539, 124, 113, 812

La sf per de gest aceste consumuria acumulate in 813 se repartizeaza  Dt 811

Ct 813

S3. Consumuri generale aferente contractului de constructie

Cosumurie generale aferente contractului de constructie-sunt consumurile ce tin de

dirijarea organizatiei si deservirea contractului in ansamblu pe intreprindere si sectoare
ale productiei de baza si care nu pot fi incluse direct in consumurile aferente
contractului de antrepriza concret.Consumurile generale de intreprindere cuprind 3
grupe:

1. Consumuri generale si administrative:

5
  Consumuri privind retribuirea muncii ce cuprind salariul de baza +
suplimente, prime, etc personalului economic si de conducere a
intreprinderii, precum CAS si CAM;

 Consumurile pt intretinerea laboratoarelor de productie;

 Consumurile de reprezentanta si deplasare;

 Uzura si consumurile pentru reparatia OMVSD cu destinatie administrativ-

gospodareasca;

 Uzura, consumurile pt intretinerea si exploatarea cladirilor, constructii

speciale, tehnologii de calcul, transport auto utilizat de personalul
administrativ-economic.

 Consumuri pentru procurarea rechizitelor de birou, registrelor contabile,

publicatiilor periodice necesare in scopuri de productie se gestiune

 Alte consumuri administrativ gospodaresti

2. Consumuri privind deservirea lucratorilor dinconstructie:

 Consumuri privind pregatirea cadrelor(reciclarea)

 Consumuri pt protectia muncii

 Consumuri pentru incalzirea muncitorilor iarna

 Consumuri pentru crearea conditiilor sanitaro-igienice

3. Alte consumuri generale de antrepriza:

 Amortizarea activelor nemateriale cu destinatie generala de antrepriza

 Consumuri oentru peoiectarea si asistenta tehnica care nu se reera

nemijlocit la un anumit contract de antrepriza

 Alte consumuri generale aferente contractului de antrepriza

Toate aceste consumuri isi tin evidenta in contul 814 „Consumuri generale
conttractuale”

Dt 814

Ct 531, 533, 812, 539, 113,124

S4 Alte consumuri recuperabile de beneficiar potrivit cauzelor

contractului de constructie

6
Acestea cuprind:

1. Consumurile privind transportarea lucratorilor spre si de la serviciu pe rutele care

nu sunt deservite de transportul de pasageri de uz public;

2. Consumurile aferente lucrarilor cu caracter mobil si de deplasare;

3. Consumurile privind organizarea actiunilor speciale privind asigurarea conditiilor

normale de munca;

4. Alte consumuri recuperabile de beneficiari in conformitate cu actele legislative si

normative in vigoare.

Aceste consumuri ce tin separat sau impreuna la contul 814

Dt 814

Ct 531, 533, 812, 539, 113, 124

2Contabilitatea consumurilor directe

Consumurile directe sunt consumurile care tin nemijlocit de executarea
lucrarilor si se includ direct in costul lucrarilor de constructie.
Contabilitatea consumurilor directe:
Intrarea materialelor(de la depozit sunt predate pe santier in baza
documentului Fisa limita de consum sau Bonul de consum.)
Dt 211, 534 Ct 521
Toate consumurile cind poarta un caracter direct se includ in costul
obiectului de constructie
Dt 811 Ct 211, 521, 531, 533, 539, 113, 124, 213, 214

Consumurile directe de producţie sînt consumurile care se referă

direct la un produs sau serviciu anumit şi se clasifică în:
- consumuri directe de materiale – reprezintă valoarea materialelor
consumate pentru fabricarea unui produs anumit şi se includ direct
în costul produselor;
- consumuri directe privind retribuirea muncii – reprezintă salariile
muncitorilor care participă nemijlocit la fabricarea produsului sau
prestarea serviciului.
7
 1. Contabilitatea consumurilor activităţii de bază
Contul 811„Producţia de bază” este destinat generalizării informaţiei
privind consumurile pentru fabricarea produselor, prestarea de servicii şi
determinarea costului lor efectiv.
În debitul acestui cont se reflectă soldul producţiei în curs de execuţie la
începutul perioadei de gestiune (care se trece din contul contabilităţii
financiare 215 „ Producţia în curs de execuţie” ), consumurile pentru
fabricarea produselor în perioada de gestiune,
iar în creditul contului – costul efectiv al produselor fabricate, rebutului
definitiv, deşeurilor recuperabile, precum şi soldul producţie în curs de
execuţie la sfârşitul perioadei de gestiune (care se trece în contul
contabilităţii financiare 215 „ Producţia în curs de execuţie” ).

Costul de producţie se poate calcula:

 Pe producţia totală;
 Pe feluri de produse;
 Pe o unitate de produs.
Costul producţiei totale (C. Pt) se determină în felul următor:

(C. Pt) = Producţia în curs de execuţie + consumurile pentru fabricarea

produselor în perioada de gestiune - producţie în curs de execuţie la sfârşitul
perioadei de gestiune

Costul unui fel de produs (C.Fp) se calculează pe baza aceloraşi consumuri,

dar în baza datelor pe fiecare produs separat (analitic).

Costul unitar (C.U) se determină prin raportul costului felului de produs la

cantitatea produsului fabricat (Q).

C.U. = C.Fp / Q

Schema generală de evidenţă a consumurilor producţiei de bază

Debit 811 „Activitatea de bază”

Credit

Se reflectă soldul producţiei în Se reflectă soldul producţiei în

8
curs de execuţie la începutul curs de execuţie la sfârşitul
perioadei de gestiune – Ct 215„ perioadei de gestiune – Dt 215„
Producţia în curs de execuţie”; Producţia în curs de execuţie”;

Consumul de materie primă, Valoarea deşeurilor căpătate sau a

materiale în procesul de producţie materiei prime prelucrată - Dt 211
– Ct 211 „Materiale”; „Materiale”;

Consumul de combustibil, energie Valoarea produselor rebutate – Dt

electrică şi termică – Ct 521 714 „Alte cheltuieli
„Datorii pe termen scurt privind operaţionale”;
facturile comerciale”;
Costul produselor fabricate – Dt
Salariul calculat muncitorilor 216 „Produse”.
direct productivi – Ct 531 „Datorii
faţă de personal privind
retribuirea muncii”;

Contribuţii la asigurări sociale şi

medicale - Ct 533 „Datorii
privind asigurările”;

Cota consumurilor indirecte

inclusă în costul produselor
fabricate – Ct 813 „Consumuri
indirecte de producţie”.

Contabilitatea consumurilor productiei de baza se organizeaza cu ajutorul

contului de activ 811 „Activitati de baza”. Acest cont serveste pentru
generalizarea informatiei privind consumurile pentru fabricarea produselor,
prestarea serviciilor si determinarea costului lor efectiv. El este un cont de
calculatie.

In debitul acestui cont se reflecta:

1. soldul productiei in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune,

care se trece din contul contabilitatii financiare 215 „Productie in curs de
executie”.
9
 2. consumurile pentru fabricarea produselor in perioada de gestiune.

In creditul acestui cont se reflecta:

1. soldul productiei in curs de executie la finele perioadei de gestiune,

care se trece la sfirsitul perioadei de gestiune in debitul contului
215„Productie in curs de executie”;

2. costul efectiv al produselor fabricate si serviciilor prestate, rebutului

definitiv si deseurilor recuperabile.

Dt 811 „Activitati de
baza” Ct

Soldul productiei in curs de In perioada de gestiune:

executie la inceputul perioadei de - costul efectiv al rebutului
gestiune definitiv
Consumurile pentru fabricarea - costul efectiv al deseurilor
produselor in perioada de gestiune: recuperabile
Soldul productiei in curs de
CDM, executie la finele perioadei de
gestiune
CDS, Costul efectiv al produselor
CASM, fabricate si serviciilor prestate,
lucrarilor executate
CIP.
Rulaj Dt Rulaj Ct

Nu are sold final.

Pentru o gestionare eficienta a materiei prime si materialelor se folosesc

coduri sau numar nomenclator, care pot fi alcatuite din 7 sau 9 semne:

2113204, unde:

211 – contul sintetic „Materiale”

3 – subcontul „Combustibil”

2 – tipul combustibilului solid

10
 04 – nr. de ordine „Carbune”

Documentarea consumului materialelor

Consumurile de materiale se reflecta in contabilitate in baza

documentelor primare, in care sunt indicate directiile concrete de utilizare a
materialelor.

Aceste documente sunt:

1) Fisa limita de consum – utilizata pentru eliberarea sistematica a

materialelor in productie in baza limitelor prevazute. Se intocmeste in 2
exemplare: de catre sectia Aprovizionare sau sectia Planificare, reiesind
din necesitatile planificate de materiale, in care obligatoriu se arata limita
stabilita. Un exemplar se transmite sectiei consumatoare, iar al 2-lea –
depozitului. In fisa sectiei semneaza seful depozitului, iar in fisa
depozitului semneaza seful sectiei, asigurindu-se astfel un control reciproc
privind veridicitatea inregistrarilor efectuate in aceste fise.
2) Eliberarea materialelor peste limita prevazuta sau pentru inlocuirea
unor materiale cu altele este permisa numai cu autorizatia conducatorului
intreprinderii sau inginerului sef. In asemenea cazuri se intocmeste Bon
de inlocuire (eliberare suplimentara) de materiale care se elibereaza
pentru un singur fel de materiale ( in 2 exemplare).
3) Dispozitie de livrare a materialelor (miscare interna) se utilizeaza
pentru evidenta miscarii materialelor in interiorul intreprinderii si
eliberarii acestora catre subdiviziunile structurale ale intreprinderii plasate
in alte teritorii ( in 2 exemplare).
4) Bon de consum – se intocmeste pentru eliberarea de o singura data a
materialelor consumate pentru necesitatile generale ale intreprinderii ( in 2
exemplare).
Metodele de repartizare a consumurilor materiale

In majoritatea ramurilor, consumurile directe de materiale se includ in

mod direct in costul productiei, adica nemijlocit pe baza datelor din
documentele primare, fara efectuarea unor calcule suplimentare. Insa,
includerea directa a consumurilor materiale in costul produselor nu este
intotdeauna posibil.

De ex: in unele ramuri complexe ale industriei unde din unul si acelasi
material se fabrica cateva tipuri de produse, materialele utilizate se
repartizeaza pe tipuri de produse indirect in baza urmatoarelor metode:
11
 a) Proportional consumului normat de materiale

Aceasta metoda se utilizeaza in intreprinderi care fabrica din acelasi

material produse neomegene: la intreprinderi constructoare de masini, la
fabrici de mobila, incaltaminte, etc.

Conform acestei metode, se parcurg urmatoarele etape:

1. se stabilesc consumurile normate totale de materiale prin

inmultirea volumului de productie cu consumurile normate pe unitate
de produs pentru fiecare tip de produs fabricat din aceeasi materie
prima.

2. se stabileste coeficientul de repartizare prin raportul dintre

cantitatea totala de materiale efectiv consumata si consum normativ
total de materiale.

3. se determina consumurile efective de materiale pe fiecare tip de

produs prin inmultirea coeficientului de repartizare cu consumul
normativ de materiale.

EXEMPLU:

Din materialul „X” se fabrica 2 produse: A - 500 unitati si B - 800

unitati. Pentru fabricarea acestor produse s-a consumat 6840 kg de
materialul X. Norma de consum pentru unitate pentru produsul A - 8
kg/unit si pentru produsul B - 4 kg/unit. Pretul materialului = 10 lei/kg.

Situatia de repartizare consumului de materialul X

Denumire Volumul Norma Consumuri Coeficien Consumur Pre CDM

a de de normate t de i materiale t lei lei
produselor producti consu totale (kg repartizar efective /
e (unit) m pe ) e (kg) kg,
unitate lei
(kg)
1 2 3 4=2*3 5 6=4*5 7 8=6*
7
A 500 8 4000 0,95 3800 10 3800
0
B 800 4 3200 0,95 3040 10 3040
0

12
Total X X 7200 0,95 6840 10 6840
0

Reflectarea consumului materialului X pentru fabricarea produselor:

Dt 811/A - 38 000 lei

Dt 811/B - 30 400 lei

Ct 211/X - 68 400 lei

b) Metoda coeficientilor de echivalenta

Aceasta metoda se aplica la intreprinderi care fabrica din acelasi material

cateva tipuri de produse foarte asemanatoare, dar care difera printr-un
parametru (lungime, latime, densitate, procentaj de grasime, etc.). Ramurile
in care se aplica metoda respectiva: industria alimentatiei, textila, fabricarea
sticlei, etc.

Algoritmul metodei:

se alege un criteriu (un parametru tehnico-economic) cu ajutorul caruia

se calculeaza coeficientii de echivalenta. De ex: consumul de materie
prima, greutatea, lungimea, greutatea moleculara, densitatea, puterea
calorica;

se alege produsul, sortul sau dimensiunea cea mai reprezentativa, care

indeplineste rolul de produs etalon. De ex: prod. A

se calculeaza coeficientul de echivalenta prin raportarea marimii

criteriului de echivalenta corespunzator fiecarui produs la marimea
criteriului corespunzator produsului etalon.

Pentru produsul etalon, coeficientul de echivalenta = 1.

In ex: pentru A: Ke = 1;

B: Ke = 4/8 = 0,5 (4, 8 – normele de consum pe produse).

13
 se exprima intreaga productie fabricata in unitati echivalente prin
inmultirea volumului efectiv de productie pentru fiecare produs fabricat
cu coeficientii de echivalenta;

se calculeaza consumul de materiale efectiv consumate pe o unitate

echivalenta prin raportarea totalului cantitatii de materiale efectiv
consumate la totalul volumului productiei in unitati echivalente.

se determina consumul efectiv de materiale pentru fiecare produs prin

inmultirea consumului efectiv de materiale / unit. echivalente cu productia
in unit. echivalente.

Situatia de repartizare consumului de materialul X

Denumir Volumul Coeficie Volumul Consum Consum Pre CD

ea productiei nt de producti de uri t M
produsel efective echivale ei in materiale directe lei lei
or ( unit) nta unit. / unit. de /
echivale echivale material kg,
nte nte e lei

(kg)
1 2 3 4=2*3 5 6=4*5 7 8=6*
7
A 500 1 500 7,6 3800 10 3800
0
B 800 0.5 400 7,6 3040 10 3040
0
TOTAL 1300 X 900 7,6 6840 10 6840
0

Consumul efectiv de materiale / unit. echiv. = 6840/900 = 7,6 lei / kg

Intreprinderile care folosesc in procesul de productie semifabricatele

procurate, ca regula folosesc metoda directa de includere a lor in cost, pe
baza documentelor primare.

Consumurile de combustibil tehnologic sunt stabilite in baza

aparatajului tehnic instalat in locurile de utilizare a lui. Pentru aceasta se
duce evidenta in registre speciale pe sectii, iar mai apoi consumurile se
repartizeaza pe tipuri de produse, in baza urmatoarelor metode:

14
 a) proportional normelor de consum a combustibilului
calculate la volumul efectiv de productie;

b) proportional cantitatii materiei prime prelucrate;

c) proportional masinilor - ore de functionare a utilajelor

de productie.

Cantitatea de energie electrica folosita in procesul tehnologic se

determina in baza contoarelor instalate la locurile de utilizare a ei. In lipsa
contoarelor sau a altor aparate de masura, consumul de energie electrica se
repartizeaza pe tipuri de produse, proportional numarului de ore de lucru a
utilajului de productie sau a altor mecanisme electrice.

Consum de materiale auxiliare (ambalaj, piese) se includ in costul

productiei indirect. Pentru aceasta ca baza de repartizare se utilizeaza
normele de consum sau cantitatea de productie fabricata.

Contabilitatea consumurilor directe de materiale

Dt 811 – la suma totala a consumurilor directe de materiale utilizate in

procesul de productie.

Ct 211 – consumul materiei prime, materialelor de baza, combustibilului,

semifabricatelor achizitionate.

Ct 521, 539 – consumul energiei electrice, apei, aburului in scopuri

tehnologice achizitionate de la furnizori.

Ct 522 - consumul energiei electrice, apei, aburului in scopuri

tehnologice achizitionate de la intreprinderi – fiice, intreprinderi –
asociate.

Evidenta analitica a consumurilor directe de materiale se tine pe produse

in borderoul (situatia) de repartizare a consumurilor directe de materiale pe
produse deschise pe sectii.

Evidenta sintetica se tine in:

- Borderoul 8.11 „Activitati de baza”;

- Registrul 7.8 „Cheltuielile si consumurile intreprinderii” la

nivelul intreprinderi.

15
 In cazul consumurilor directe de materiale trebuie acordata o atentie
sporita si luata in consideratie si deseurile, care apar, in mod firesc, in
rezultatul procesului tehnologic.

De exemplu:

Deseuri – resturile de materii prime si materiale sau semifabricate, care

apar in procesul transformarii materiilor prime in produs finit,
care si-au pierdut total sau partial calitatile de materie prima
(proprietatile fizice sau chimice).

Pentru contabilitatea corecta a deseurilor urmeaza ca acestea sa nu fie

confundate cu resturile (ramasitele) de materii prime si materiale. Deseurile,
in conformitate cu operatiunile procesului tehnologic, sunt transmise in alte
sectii in calitate de materii prime si materiale de baza pentru fabricarea altor
detalii, servicii, produse.

In contabilitate, deseurile, in functie de destinatie se grupeaza in doua

grupe:

recuperabile – care pot fi utilizate in continuare in activitatea

intreprinderii. Ex: in industria vinicola – tescovina, drojdiile
de vin etc.

nerecuperabile – care nu mai pot fi utilizate in continuare in

activitatea intreprinderii. Ex: in industria vinicola –
ciorchini strugurilor, etc.

La randul sau, deseurile recuperabile in functie de modalitatea de

utilizare, se clasifica in deseuri care:

pot fi utilizate pentru productia de baza sau auxiliara;

nu pot fi utilizate – acestea se folosesc in calitate de combustibil

pentru alte activitati sau sunt realizate la terti.

Deseurile recuperabile se scad din costul produselor fabricate, indiferent

de modalitatea de utilizare ulterioara, din aceste considerente ele urmeaza a
fi masurate cantitativ si valoric. Cantitatea deseurilor se determina in baza
documentelor primare, de ex. in industria vinicola – „Actele de prelucrare a
strugurilor”. Ulterior, in contabilitate deseurile recuperabile sunt evaluate la
valoarea realizabila neta, prin intocmirea urmatoarei formule contabile:

16
 Dt 211 Ct 811

Daca intreprinderea prelucreaza doar un singur produs, atunci valoarea

deseurilor recuperabile urmeaza a fi repartizata in raport cu consumul de
baza a materiei prime.

Deseurile nerecuperabile, de regula, sunt masurate doar cantitativ. Asa

cum acestea nu mai pot fi utilizate, ele urmeaza a fi nimicite. In practica
cheltuielile legate de evacuarea sau nimicirea deseurilor sunt neinsemnate si
se contabilizeaza in componenta cheltuielilor perioadei.

La momentul de fata salarizarea angajatilor din economia nationala se

infaptuieste in baza Legii salarizarii adoptata de Parlamentul RM nr. 847-XV
din 14.02.2002 si Codul Muncii al RM cu modificarile si completarile
ulterioare.

Se cunosc 2 factori interdependenti ce contribuie la organizarea stabilirii

salariului:

1. sistema tarifara

2. formele de retribuire.

Baza organizarii remunerarii muncii o constituie sistemul tarifar ce include

3 elemente:

1. indicatorii tarifari de calificare;

2. reteaua tarifara unica de salarizare;

3. salariu tarifar.

Indicatorii tarifari de calificare se elaboreaza aparte pentru fiecare ramura a

economiei nationale.

Reteaua tarifara serveste pentru stabilirea relatiilor in retribuirea muncii

intre categoriile de munca si categoriile de muncitori.

Salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a Retelei tarifare unice

serveste drept baza pentru stabilirea, in contractele colective si individuale de
munca, a salariilor tarifare si de functie concrete.

17
 Formele de salarizare ocupa un rol important in sistemul de salarizare si
utilizarea eficienta a fortei de munca. In conformitate cu Codul Muncii si
Legea salarizarii „munca muncitorilor si functionarilor este retribuita:

a)pe unitate de timp ( in regie);

b) pe unitate de produs ( in acord).

Salarizarea pe unitate de timp sau in regie e forma de salarizare prin

care plata fortei de munca se face in functie de timpul lucrat ( ora, zi,
saptamina, luna, etc) fara sa se precizeze cantitatea de munca pe care el
trebuie s-o depuna in unitatea data de timp.

Forma de retribuire dupa timp include 2 sisteme de salarizare:

a) sistemul simplu;

b) sistemul premial.

Sistemul simplu de salarizare pe unitate de timp prevede calcularea

salariului numai in dependenta de numarul de ore, zile lucrate. Salariul se
determina:

Salariul = tarif pe ora * numarul de ore lucrate.

Exemplu Lucratorul categoriei a 5 a lucrat intr-o luna 165 ore. Salariul

tarifar pe o ora e 5,68 lei. Salariul lunar al lucratorului este de 937,20 lei (
165*5,68).

Sistemul premial de salarizare pe unitate de timp prevede in afara

salariului calculat dupa timpul lucrat si un premiu stabilit in dependenta de
coeficientul participarii in munca sau de calitatea muncii efectuate. Acest
sistem de salarizare se foloseste pentru stimularea si cointeresarea
lucratorilor.

In acest sistem salariul se calculeaza in felul urmator:

Salariul = salariul tarifar lunar + suma premiilor stabilite in % fata de

salariul tarifar

Lucratorilor ce fac parte din personalul administrativ si de conducere

salariul se determina conform tarifelor lunare. Daca lucratorul a lucrat
intreaga luna, atunci lui i se atribuie salariul intreg. In cazul absentei de la
lucru din diferite motive salariul se determina dupa timpul efectiv lucrat.
18
 Exemplu : Dna Frunza, diridicatoare, are salariul tarifar lunar de 800 lei.
In luna decembrie a lucrat 17 zile (136 ore). In luna decembrie sunt 183 ore
lucratoare. Marimea primei este de 25% din salariul tarifar. De calculat
salariul total.

1. salariul tarifar pe ora = 800 / 183 = 4,37 lei / ora

2. salariul pentru timpul efectiv lucrat = 4,37 lei / ora * 136 ore =
594,54 lei

3. suma primei = 594,54 lei * 25% = 148,64 lei

4. salariul total = 594,54 lei + 148,64 lei =743,18 lei

Salariul in acord (pe unitate de produs) este forma de salarizare potrivit

careia remunerarea lucratorilor se face in raport cu cantitatea de bunuri
produse sau cu numarul de operatii executate in unitate de timp.

In functie de conditiile concrete de organizare a muncii si de interesul

stimularii mai puternice a unor laturi cantitative sau calitative ale activitatii,
acordul poate imbraca urmatoarele sisteme:

acord direct – prevede calcularea salariului doar in functie de cantitatea

de bunuri produse sau de numarul de operatiuni executate.

Salariul = tarif pe unitate de produs * nr de unitati efectiv fabricate.

Exemplu Lucratorul categoriei a 5 a fabricat intr-o luna 160 piese.

Salariul in acord pe o piesa este de 10,00 lei. Salariul lunar al lucratorului
este de 1 600,00 lei ( 160 piese * 10,00 lei).

acord indirect – se utilizeaza pentru remunerarea muncii muncitorilor

auxiliari (lacatusi, mecanici, sudori etc.), care deservesc locurile in care
activeaza muncitorii de baza. Conform acestui sistem salariul se determina
in % fata de salariul muncitorilor de baza sau se stabileste un salariu fix
lunar, ce se modifica in functie de indeplinirea normelor de productie.

Exemplu Muncitorului ce deserveste un numar anumit de utilaje, e stabilit

tariful de 6,00 lei pentru 5 unitati productiei. In timpul lunii muncitorii de
baza au produs 1000 unitati de productie finita. In acest caz muncitorului
auxiliar se calculeaza salariul in marime de 1 200 lei (1
000/5x6).

19
 (acord premial – prevede in afara de plata salariului de baza si plata
unor premii pentru indeplinirea sau supra indeplinirea normei de
productie.

Exemplu :

Norma de productie lunara – 10200 pachete

V efectiv – 10791 pachete

Tarif – 100,54 lei pentru 1000 pachete

Premiu – 25% pentru indeplinirea planului si 3,3%

pentru
fiecare
1000 pachete peste norma

De calculat salariul.

Salariul pentru pachetele fabricate = 10791 pachete * 100,54 lei / 1000

pachete = 1084,93 lei

primei p-u indeplinirea planului = 1084,93 lei * 25% = 271,23 lei

primei p-u supraindeplinirea planului:

Calculam numarul de pachete supraplanului: 10791 - 10200 =

591 pachete

Calculam marimea % de prima: 591 * 3,3% / 1000 =

1,9503%

Suma primei 2 = 1084,93 lei *1,9503% = 21,16 lei

Salariul total = 1084,93 lei + 271,23 lei + 21,16 lei = 1377,32 lei

acord progresiv – consta in faptul ca productia fabricata in limita

normei de productie va fi remunerata la un tarif de piata obisnuit, iar
productia fabricata peste norma de productie – la un tarif majorat in
anumite proportii stabilite progresiv, adica cu cit gradul de indeplinire a
normei este mai inalt, cu atit mai mult se majoreaza tariful pe o unitate de
produs.

Exemplu 4:
20
 Norma de productie - 150 bucati

Volumul efectiv - 171 bucati

Tariful pentru o unitate - 5,10 lei

Pentru supra indeplinirea planului de productie in limitele 101-110% -

tariful se mareste cu 6%; de la 111 – 119 % - cu 12%; de la 120-230% -
cu 18%.

Rezolvare:
1. gradul de indeplinire a normei de productie constituie 114%
(171 / 150 * 100%).

2. salariul pentru articolele in limita normei 765 lei (150 articole

* 5,10 lei)

3. cantitatea articolelor fabricate de la 101 % - 110 %

100 % -------- 150 buc.

10 % -------- X buc.

4. cantitatea articolelor fabricate peste norma 110 % este de 6

buc. (21 buc. – 15 buc.)

5. tariful majorat cu 6 %

a) 5,1 + 5,1 * 6% = 5,406 lei/buc. sau b) 5,1 * 1,06 = 5,406

lei/buc.

6. tariful majorat cu 12 %

7. a) 5,1 + 5,1 * 12% = 5,712 lei/buc. sau b) 5,1 * 1,12 =

5,712 lei/buc

8. salariul pentru articolele supranorma:

a) 15 buc.* 5,406 lei/buc. = 81,09 lei

b) 6 buc.* 5,712 lei/buc. = 34,27 lei

21
 9. salariul total = 765 lei + 81,09 lei + 34,27 lei = 880,36 lei.

In functie de posibilitatile de organizare a evidentei rezultatelor muncii

prestate acordul poate fi:

1. individual

2. colectiv sau global

Acordul individual se aplica atunci cind se poate stabili cu exactitate

cantitatea de produse sau operatii executate pe fiecare muncitor in parte.

Acordul colectiv se foloseste in cazul in care la fabricarea unor produse

sau la executarea unor lucrari participa un colectiv de mai multi muncitori cu
aceeasi calificare sau calificari diferite.

Salariul fiecarui muncitor se determina reiesind din timpul lucrat de fiecare

dintre ei si nivelul de calificare a lor. Repartizarea salariilor intre membrii
brigazii se face prin 2 metode:

1. metoda coeficient-ora

2. metoda salariului tarifar.

Termenul coeficient-ora reprezinta produsul dintre orele lucrate si

coeficientul tarifar corespunzator categoriei. Repartizarea salariului intre
membrii colectivului prin metoda coeficient-ora se face in felul urmator:

se determina numarul de coeficienti-ora pe fiecare membru al

colectivului si in intregime pe brigada, apoi numarul de ore
lucrate se inmulteste cu coeficientul tarifar;

suma totala a salariului colectivului se imparte la numarul total

de coeficienti –ore al colectivului si se determina costul unui
coeficient-ora;

costul unui coeficient-ora se inmulteste la numarul de

coeficient-ore pe fiecare muncitor si se determina marimea
salariului.

Exemplu Pentru reparatia utilajului colectivului compus din 3 muncitori li s-

a calculat salariul egal cu 3400 lei. in afara de aceasta se cunosc urmatoarele
date: Sirbu V. –categorie I a lucrat 170 ore; Cebanu G. – categoria III a
lucrat 185 ore; Nuca A. – categoria IV a lucrat 176 ore.
22
Tariful: Categoria I – 3,26 lei;

Categoria III – 5,18 lei;

Categoria IV – 5,90 lei.

Calculul salariului pe colectiv prin metoda coeficient-ora

Nume, Categori Ore Coeficien Numarul Valoarea Salariu
prenum a lucrat t tarifar de unui l
e e coeficien coeficient calcula
ti ore ora t
A 1 2 3 4 5 6 = 4*5
Sirbu V I 170 1,00 170,00 4,34388215 738,46
3
Cebanu III 185 1,59 294,15 4,34388215 1277,7
G 3 5
Nuca A IV 176 1,81 318,56 4,34388215 1383,7
3 9
TOTAL X 531 X 782,71 4,34388215 3400,0
3 0

Coeficient tarifar: I – 1,00; II – 1,59 (5,18 : 3,26); IV – 1,81 (5,9 : 3,26)

Repartizarea salariului prin metoda salariului tarifar se face in felul

urmator:

se determina suma salariului tarifar pe fiecare muncitor prin produsul

numarului de ore lucrate la salariul tarifar pe ora;

se calcula coeficientul de plata prin raportul salariului cistigat de

colectiv catre suma totala a salariului tarifar;

se determina suma salariului fiecarui muncitor in parte prin produsul

coeficientului de repartizare si a salariului tarifar.

Exemplu: In baza datelor din exemplu precedent:

Calculul salariului pe colectiv prin metoda salariului tarifar

Nume, Categoria Ore Tarif Salariu K Salariul
prenume lucrate ora tarifar repartizare calculat
A 1 2 3 4 5 6=4*
5
23
 Sirbu V I 170 3,26 554,20 1,332862911 738,67
Cebanu III 185 5,18 958,30 1,332862911 1277,28
G
Nuca A IV 176 5,90 1038,40 1,332862911 1384,05
TOTAL X 531 X 2550,90 1,332862911 3400,00
Comparand calculele ambelor metode observam ca rezultatele
repartizarii salariului trebuie sa fie intocmai aceleasi, dar se cere sa fie aleasa
cea mai efectiva reiesind din conditiile concrete a muncii.

In afara de formele de salarizare sus mentionate salariatii in baza Codului

Muncii mai primesc si alte plati suplimentare.

Compensatia pentru munca prestata in conditiile nefavorabile se

stabileste in marimi fixe pentru salariati de orice calificare, care muncesc la
locul de lucru respectiv. Marimea sporului la salariul este stabilita prin
conventia colectiva de munca a Hotaririi Guvernului nr. 1 din
3.02.04.(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-34 din 20.02.04).
Conform acestei conventii angajatilor care presteaza munca in conditii
nefavorabile li se stabileste in functie de starea reala a conditiilor spor de
compensare.

Retribuirea muncii suplimentare. In cazul retribuirii muncii pe unitate

de timp, munca suplimentara (mai mult de 8 ore pe zi), pentru primele 2 ore,
se retribuie in marime de cel putin 1,5 salarii tarifare (salarii lunare) stabilite
salariului pe unitate de timp, iar pentru orele urmatoare - cel putin in marime
dubla.

In cazul retribuirii muncii in acord, pentru munca suplimentara se plateste

un adaos de cel putin 50 la suta din salariul tarifar al salariatului de categoria
respectiva, remunerat pe unitate de timp pentru primele 2 ore, in marime de
cel putin 100 la suta din acest salariu tarifar - pentru orele urmatoare.

Compensarea muncii suplimentare cu timpul liber nu se admite.

Compensatia pentru munca prestata in zilele de repaus si in cele de

sarbatoare nelucratoare este retribuita:

a) salariatilor care lucreaza in acord - cel putin in marime dubla a tarifului in

acord;

b) salariatilor a caror munca este retribuita in baza salariilor tarifare pe ora

sau zi - cel putin in marime dubla a salariului pe ora sau pe zi;
24
c) salariatilor a caror munca este retribuita cu salariu lunar – cel putin in
marimea unui salariu pe unitate de timp sau a remuneratiei de o zi peste
salariu, daca munca in ziua de repaus sau cea de sarbatoare nelucratoare a
fost prestata in limitele normei lunare a timpului de munca si cel putin in
marime dubla a salariului pe unitate de timp sau a remuneratiei de o zi
peste salariu, daca munca a fost prestata peste norma lunara.

La dorinta salariatului care a prestat munca in ziua de repaus sau in cea de

sarbatoare nelucratoare, acestuia i se poate acorda o alta zi libera. In acest
caz munca prestata in ziua de sarbatoare nelucratoare, este retribuita in
marime ordinara, iar ziua de repaus nu este retribuita.

Retribuirea muncii de noapte. Pentru munca prestata in program de

noapte (conform Codului Muncii 22.00-6.00) se stabileste un adaos in
marime de cel putin 0,5 din salariul tarifar (salariul functiei) pe unitate de
timp stabilit salariatului.

Modul de retribuire a muncii in caz de neindeplinire a normelor de

productie. In caz de neindeplinire a normelor de productie:

din vina angajatorului, retribuirea se face pentru munca efectiv

prestata de salariat, dar nu mai putin decit in marimea unui salariu
mediu al salariatului calculat pentru aceeasi perioada de timp;

fara vina salariatului sau a angajatorului, salariatului i se platesc cel

putin 2/3 din salariul tarifar;

din vina salariatului, retribuirea se efectueaza potrivit muncii

prestate.

Modul de retribuire a muncii in caz de producere a

rebutului. Rebutul produs fara vina salariatului este retribuit la fel ca si
articolele bune. Rebutul total din vina salariatului nu este retribuit. Rebutul
partial din vina salariatului este retribuit in functie de gradul de utilitate a
produsului, conform unor tarife reduse, care se stabilesc in contractul
colectiv de munca.

Modul de retribuire a timpului de stationare. Retribuirea timpului de

stationare produsa fara vina salariatului ori din cauze ce nu depind de
angajator sau salariat, cu exceptia perioadei somajului tehnic (imposibilitatea
temporara a continuarii activitatii de productie de catre angajator pentru
motive economice obiective), in cazul cind salariatul a anuntat in scris
angajatorul despre inceputul stationarii, se efectueaza in marimea unui
25
salariu minim pe unitate de timp, stabilit de legislatia in vigoare, pentru
fiecare ora de stationare. Modul de inregistrare a stationarii produse fara vina
salariatuluisi marimea concreta a retributiei se stabilesc in contractul colectiv
si/sau in cel individual de munca. Orele de stationare produse din vina
salariatului nu sunt retribuite.

Exemplu: Muncitorul Sandu Petru, categoria V de calificare cu salariul

tarifar orar de 6,75 lei/ora a lucrat in luna octombrie 20 de zile. In acest timp
au avut loc 4 ore intreruperi din vina salariatului, o zi el a lucrat suplimentar
3 ore, iar alta zi – 2 ore, in timp de noapte au fost lucrate 12 ore. Se cere de
calculat salariul muncitorului.
1. salariul pentru intreruperi din vina salariatului nu se platesc.
2. salariul pentru munca suplimentara = (2 ore * 6, 75 lei/ora * 1,5+1 ora
* 6,75 lei/ora * 2) + 2 ore * 6, 75 lei/ora*1,5 = 20,25 lei + 13,5 lei + 20,25
lei = 54 lei
3. salariul pentru munca in timp de noapte = 12 ore * 6,75 lei/ora * 1,5=
121,5 lei
4. salariul pentru programul normal = (20 zile * 8 ore – 4 ore) * 6,75
lei/ora = 156 ore * 6,75 lei/ora = 1053 lei
5. salariul total = 54 lei + 121,5 lei + 1053 lei = 1228,5 lei
Documentele primare aferente calculului salariului
Printre documentele primare utilizate la calcularea salariului pot fi
enumerate:
a) „Tabelul de pontaj” – serveste ca baza pentru evidenta timpului de
munca prestat. Acest document se deschide lunar de catre fiecare
sectie, sector intr-unitatile de cercetare-dezvoltare singur exemplar, si
se completeaza zilnic, indicandu-se prezentele, numarul de ore lucrate,
absentele si cauzele acestora. Inregistrarile se fac pentru fiecare salariat
in parte. Abaterile se inregistreaza prin semne conventionale:
incapacitate temporara de munca – B; deplasare – D; zile de odihna –
O; concediul legal – LCSPE, etc. Mentiunile privind cauzele absentelor
se fac in baza documentelor corespunzatoare, de exemplu „Certificat
medical”, „Ordin de acordare a concediului”.
Pentru utilizarea corecta a fondului de salariu este necesara evidenta
veridica a productiei fabricate de fiecare lucrator.
b) In functie de caracterul productiei si a procesului tehnologic pentru
evidenta productiei se utilizeaza diverse documente primare. Ele
servesc ca baza pentru obtinerea datelor privind productia fabricata de
26
 muncitori si calcularea salariilor, controlul miscarii articolelor in
procesul de productie, evidenta indeplinirii planului de productie. La
intreprinderi cu caracterul de productie in masa si in serie, cand
muncitorii indeplinesc operatii omogene, se intrebuinteaza „Raport de
fabricatie”. Acesta este un document centralizator pe schimb, cateva
zile, decada, luna. In acest bon la inceputul lucrului se indica sarcinile
stabilite, timpul efectuarii, cantitatea si alti indicatori, iar dupa finisarea
schimbului maistru preia productia fabricata. Acest raport este semnat
de catre maistru, normator, controlor de calitate, contabil-sef.
c) In productie individuala si in serii mici care se caracterizeaza prin
aceea ca muncitorii indeplinesc diferite lucrari sau operatii neomogene
pentru evidenta productiei si salariului se indeplineste „Bonul de lucru
in acord”. Bonul se completeaza pentru un anumit cod de cheltuieli a
unui muncitor (comanda individuala) sau pe colectivul muncitorilor (in
dependenta de comanda). In acest document se indica: numarul,
continutul comenzii, locul indeplinirii, executorii si numarul de pontaj,
categorie, timpul normat si tariful pe o unitate de lucru, precum si
totalul de ore norma si suma retributiei. Dupa finisarea lucrului in bon
se indica cantitatea buna a productiei finite, a rebutului (cu precizarea
rebutului platit si % de plata). Pe bonul de brigada se determina suma
totala a remunerarii, apoi ea se repartizeaza intre membrii brigazii.
Pentru aceasta pe partea verso a bonului sint indicate criteriile necesare
pentru repartizarea salariului.
d) „Foaia de parcurs” se intocmeste in cazul productiei in serie. Se
deschide pentru o partida de detalii, pe care le insoteste pe tot parcursul
prelucrarii, incepand cu prima si finisand cu ultima operatie. Acest
document se foloseste si pentru controlul miscarii si inregistrarii
detaliilor in procesul de productie.
Aceste documente primare din sectii se transmit in contabilitate pentru
calcularea salariului.
Consumurile privind salarizarea muncitorilor de baza se includ direct in
costul de productie in baza documentelor primare. Consumurile privind
salarizarea muncitorilor auxiliari se includ in cost in baza salariilor
muncitorilor de baza. Premiile si adaosurile la salarii de baza se includ in
mod indirect, proportional salariilor de baza.
Evidenta consumurilor directe de salarizare
Dt 811 – la suma totala a consumurilor directe salariale

Ct 531 – calculul salariului muncitorilor de baza

27
 Ct 533 – calculul contributiilor privind asigurarile sociale si asistenta
medicala obligatorie (in cazul in care salariul calculat in luna
curenta este achitat in luna respectiva) in marimile stabilite de
legislatie

* Ct 535 – calculul contributiilor privind asistenta medicala obligatorie

(in cazul in care salariul calculat in luna curenta este achitat in
luna urmatoare)

Ct 538 – formarea provizioanelor pentru plata concediilor muncitorilor de

baza.

Evidenta analitica a consumurilor directe salariale se tine pe produse in

borderoul (situatia) de repartizare a consumurilor directe de materiale pe
produse deschise pe sectii.

Evidenta sintetica se tine in:

- Borderoul 8.11 „Activitati de baza”;

- Registrul 7.8 „Cheltuielile si consumurile intreprinderii” la

nivelul intreprinderi.

3Contabilitatea consumurilor indirecte de productie si modul de

repartizare a acestora
Consumurile indirecte sunt numite consumurile legate de intretinerea si
exploatarea majinilor si mecanismelor de constructie ce deservesc citeva
obiecte dar nu pot fi incluse direct in cost.

Contabilitatea consumurilor indirecte de productie:

Dt 813 – la suma totala a consumurilor indirecte de productie
Ct 211 – consumul de materiale pentru intretinerea, exploatarea utilajului
de productie, cladirilor cu caracter productiv;
Ct 113 – calculul amortizarii activelor nemateriale cu caracter productiv;
Ct 124 – calculul uzurii mijloacelor fixe cu caracter productiv;
Ct 213 – consumuri OMVSD cu valoare unitara mai mica de 500 lei
pentru necesitatile sectiilor de productie;

28
 Ct 214 – calculul uzurii OMVSD cu valoare unitara mai mare de 500 lei
consumate pentru necesitatile sectiilor de productie;
Ct 521 – consum energie electrica, termica achizitionate de la furnizori in
scopuri generale ale sectiilor de productie;
Ct 522 – consum energie electrica, termica achizitionate de la
intreprinderile-fiice, intreprinderile asociate
in scopuri generale ale sectiilor de productie;
Ct 531 – calculul salariului muncitorilor care deservesc utilajul de
productie si cladirile de productie, lucratorilor tehnici din sectiile de
productie (deriticatoare, paznici) precum si administrarea sectiei de
productie;
Ct 533 – calculul contributiilor privind asigurarile sociale si asistenta
medicala obligatorie aferenta salariului calculat, etc.

La sfirsitul perioadei de gestiune, totalul consumurilor indirecte de

productie se repartizeaza pe tipuri de produse fabricate in cadrul unei sectii
de productii concrete. In acest scop se pot utiliza urmatoarele baze de
repartizare:

proportional valorii de vinzare a fiecarui produs fabricat;

proportional salariilor de baza a lucratorilor de productie;

proportional numarului de ore-om lucrate;

proportional numarului de ore-masini de lucru a utilajului;

proportional consumurilor directe de materiale;

proportional consumurilor directe totale (materiale +

salariale).

La repartizarea consumurilor indirecte de productie este necesar de

calculat coeficientul de repartizare a acestora.
Coeficientul Total CIP (R Dt)
de
= Total baza de
repartizare
repartizare
a CIP
Fiecare intreprindere urmeaza sa-si aleaga o baza de repartizare a
consumurilor indirecte de productie insa trebuie de avut in vedere ca baza de
repartizare aleasa sa fie intr-o relatie de cauzalitate cu consumurile indirecte
29
supuse repartizarii. De exemplu, pentru repartizarea CIP ale unei sectii
robotizate se va alege ca baza de repartizare numarul de masini-ore de
functionare a utilajului sau consumul de materie prima, dar nu se va alege
salariul lucratorilor sau numarul de om-ore lucrate.
Datorita modului de variatie a consumurilor constante pe o unitate de
produs, SNC 2 „Stocurile de marfuri si materiale” prevede ca pentru a
repartiza si a include in cost consumurile indirecte de productie este necesar
de a stabili valoarea consumurilor indirecte de productie variabile si
valoarea consumurilor indirecte de productie constante din totalul
consumurilor indirecte de productie colectate la sfirsitul unei perioade de
gestiune.
Sunt considerate consumuri indirecte de productie
variabile, consumurile efectuate pentru intretinerea si functionarea utilajului
de productie, consumul materialelor auxiliare pentru reparatia curenta a
utilajului de productie etc.
Consumuri indirecte de productie constante cuprind consumurile
efectuate pentru necesitatile generale ale sectiei de productie, cum sunt:
combustibilul consumat pentru incalzirea sectiei de productie, consum de
materiale auxiliare pentru reparatia curenta a cladirii sectiei de productie,
uzura mijloacelor fixe cu destinatie de productie, primele de asigurare a
mijloacelor fixe cu caracter productiv etc.
Valoarea consumurilor indirecte de productie variabile se
include integral in costul productiei fabricate, indiferent de nivelul utilizarii
efective a capacitatii de productie, iar consumurilor indirecte de productie
constante se include in costul productiei in baza capacitatii normative a
utilajelor de productie.
Capacitatea normativa – nivelul productiei care poate fi atins in mediu pe
parcursul a citorva perioade sau sezoane, in cazul unor circumstante normale
(conditii normale de lucru), luindu-se in considerare pierderile aferente
capacitatilor rezultate din executarea lucrarilor tehnice-planificate.
De obicei, capacitatea normativa se stabileste de catre intreprinderi la
inceputul fiecarui an pentru fiecare tip de produs in parte. Capacitatea
normativa poate fi egala, mai mica sau mai mare ca capacitatea efectiva de
productie.
Daca capacitatea efectiva este egala sau mai mare decat capacitatea
normativa de productie, atunci CIP constante se includ integral in costul de
productie, iar in cazul cand capacitatea efectiva este mai mica decat
capacitatea normativa de productie, atunci CIP constante se includ in costul
30
de productie in baza gradului de utilizare a capacitatii de productie, care se
determina in baza urmatoarei relatii de calcul:
Grad de utilizare a Capacitatea efectiva x
capacitatii de = 100%
productie Capacitatea normativa
Suma ramasa a CIP constante, care n-a fost inclusa in costul de productie,
se considera drept cheltuieli ale perioadei de gestiune in care a fost suportate.
O asemenea repartizare a CIP impusa de catre SNC 2 prezinta o mare
importanta deoarece:
a) pune in evidenta utilizarea integrala a capacitatii de productie;
b) evita denaturarea valorii stocurilor in sensul supraevaluarii lor si,
respective, a rezultatului financiar al perioadei de gestiune, in sensul
subevaluarii lor, deoarece cota-parte a CIP corespunzator capacitatii de
productie neutilizate este considerata cheltuiala a perioadei si afecteaza
venitul in scopul calcularii profitului.

Contabilitatea repartizarii consumurilor indirecte de productie:

Dt 811 Ct 813 - reflectarea repartizarii CIP in costul productiei
fabricate
Dt 714/6 Ct 813 - reflectarea CIP constante nerepartizate in costul
productiei

Exemplu:

In decursul unei luni s-au fabricat 2 produse: A si B. Se cunosc datele

urmatoare:

Indicatori Produs Produs Total

A B
1. Capacitatea normativa 4000 unit 5000 -
de productie unit
4200 unit -
2. Capacitatea efectiva de 3000
productie 300 000 unit 500 000

3. Consumuri directe 80 000 200 000 140 000

materiale, lei
? 60 000 63 000
4. Consumuri directe
? 42 000
31
 salariale, lei ? 21 000

5. Consumuri indirecte de ?
productie, lei, din care:

a) variabile

b) constante

Baza de repartizare a CIP – salariile muncitorilor de baza.

Se cere: de repartizat CIP din luna respectiva.

Rezolvare

K CIP 42000
= = 0,3
variabile 140000
K CIP 21000
= = 0,15
constante 140000

Repartizarea CIP

Capacitate Grad de
Denumir a de utilizare CIP V CIP C
Total
ea Baza de productie a
CIP
repartiz capacita
produsel are repartiz
Nor Efe tii de Sum
or K K Suma ate
m ct product a
ie
7=2 9=2*5
1 2 3 4 5 6 8 10
*6 *8
400 420 0, 2400 0,1
A 80000 1,05 12000* 36000
0 0 3 0 5
500 300 0, 1800 0,1
B 60000 0,6 5400 23400
0 0 3 0 5
714/6 3600** 3600
4200
Total 140000 X X X X X 21000 63000
0
*
Daca capacitatea efectiva este mai mare decat capacitatea normativa de
productie, atunci CIP constante se includ integral in costul de productie,
adica 80 000 lei * 0,15 = 12 000 lei

32
**
714/6 = 21000 – (12000+5400) =3600

- reflectarea repartizarii CIP in costul productiei fabricate

Dt 811/A - 36000 lei
Dt 811/B – 23400 lei
Ct 813 - 59400 lei

- reflectarea CIP constante nerepartizate in costul productiei

Dt 714/6 Ct 813 - 3600 lei

Activitatea auxiliara este organizata in scopul ajutarii productiei baza

sa se desfasoare in mod normal, inclusiv obtinerea unor anumite produse
ajutatoare, cum sunt: productia de scule, energie electrica, termica, ambalaje,
reparatii, transporturi si altele. Aceasta productie se obtine in sectii auxiliare
si este destinata in principal, pentru nevoi interne, proprii ale intreprinderii si
uneori poate fi livrata si in afara.

Pentru evidenta consumurilor activitatii auxiliare se utilizeaza contul de

activ 812 „Activitati auxiliare”, care este un cont de calculatie.

In debitul acestui cont se reflecta:

a) soldul productiei in curs de executie la inceputul perioadei de

gestiune preluat din contul 215;

b) consumurile de productie in perioada de gestiune;

In creditul acestui cont se reflecta:

c) costul efectiv al productiei fabricate, serviciilor prestate, rebuturilor

definitive si al deseurilor recuperabile;

d) soldul productiei in curs de executie trecut la finele perioadei in

debitul contului 215.
Consumurile indirecte de producţie sînt de două tipuri:
- consumuri indirecte de producţie variabile – sînt acele consumuri
volumul cărora depinde de volumul de producţie. De exemplu:
salariul muncitorilor auxiliari, valoarea materialelor consumate
pentru necesităţile subdiviziunilor de producţie etc. Consumurile
de producţie se includ în costul de producţie în sumă totală.

33
 - consumuri indirecte de producţie constante – reprezintă
consumurile volumul cărora nu depinde sau depinde neesenţial de
volumul de producţie, cum ar fi: consumul de energie electrică
folosită pentru iluminarea secţiilor, consumul efectuat pentru
încălzirea secţiei de producţie, consumuri privind paza secţiilor de
producţie etc. Aceste consumuri se includ în costul producţiei
fabricate, serviciilor prestate în funcţie de gradul de utilizare a
capacităţii normative de producţie. Capacitatea normativă de
producţie reprezintă volumul mediu pe care este în stare să-l
producă întreprinderea în condiţii de activitate normală, ţinînd cont
de pierderile de capacităţi, rezultate în urma lucrărilor tehnice de
planificare. În cazul în care volumul efectiv de producţie este egal
sau depăşeşte capacitatea normativă de producţie consumurile
indirecte de producţie constante se includ în costul produselor
fabricate, serviciilor prestate în sumă totală. În caz contrar
consumurile indirecte de producţie constante se includ în costul
producţiei fabricate, serviciilor prestate în limita gradului de
îndeplinire a capacităţii de producţie. Suma consumurilor indirecte
de producţie rămasă se trece la cheltuielile perioadei şi nu
influenţează asupra costului produselor fabricate, serviciilor
prestate.
Consumurile indirecte de productie cuprind:
- uzura mijloacelor fixe cu destinatie de productie;
- cheltuielile de intretinere a mijloacelor fixe de productie in stare
de lucru (examinarea tehnica si deintretinere, efectuarea reparatiilor
curente, medii si capitale, instalarea, testarea, deservirea, repararea si
inlocuireaaparatelor de evidenta pentru populatie, indeplinirea normelor de
securitate, sanitarie siigiena etc.), inclusivmijloacelor tehnice de dirijare, com
anda, comunicatie si semnalizare referitoare la procesul de productie,mijloac
elor destinate protectiei mediului ambiant si retelelor de gaze amplasate in
interiorul caselor de locuit (pinala instalatiile de utilizare);
- valoarea amortizarii activelor nemateriale, uzura obiectelor de mica valoare
si scurta durata utilizate in procesul de productie;
cheltuielile aferente perfectionarii tehnologiilor si organizarii productiei, prec
um si imbunatatirii parametrilor de calitate a gazelor naturale;
- costul materialelor auxiliare utilizate pentru asigurarea procesului
tehnologic;
-cheltuielile pentru retribuirea muncii
salariatilor auxiliari, incadrati in procesul de
productie, personalului administrativ, de conducere din subdiviziunile de
productie;
34
- cheltuielile necesare asigurarii conditiilor normale de lucru si a tehnicii
de securitate ce tin de procesul de productie si sint prevazute de legislatia in
vigoare;
- cheltuielile de asigurare a pazei intreprinderilor de gaze, inclusive
a securitatii antiincendiare;
- cheltuielile legate de deplasari a salariatilor incadrati nemijlocit in procesul
de productie, asigurarea obligatorie aacestora si a activelor de productie
in conformitate cu legislatia in vigoare;
- alte cheltuieli in conformitate cu legislatia si actele normative in vigoare.

Consumurile pentru retribuirea muncii personalului încadrat în procesul de

producţie, personalului auxiliar,gospodăresc şi de conducere, care se includ
la calcularea tarifelor se determină reieşind din numărul personalului
respectiv, necesar pentru activitatea norma
lă a întreprinderii, nivelul salariului tarifar stipulat în contractul colectivde
muncă (nivel republican) sau alte acte normative pentru categoria
corespunzătoare de calificare, nivelul necesar de calificare a personalului,
regimul şi condiţiile de muncă, cît şi de alţi factori caracteristici ramurii de
gaze.
Valoarea uzurii mijloacelor fixe de producţie se determină în conformitate cu
prevederile Standardului naţional de
contabilitate 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung", iar
modul de includere a lor în costul
producţiei, în conformitate cu Standardul naţional de contabilitate 3
"Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii". Nu se includ în
tarife valoarea uzurii mijloacelor fixe, care nu sînt destinate utilizării în
procesul tehnologic de producţie şi necesităţi economice, mijloacelor fixe
conservate sau date în arendă, obiectelor locative,de menire social-culturală
etc.
Consumurile şi cheltuielile ce ţin de întreţinerea, exploatarea, deservirea
tehnică, menţinerea normelor de securitate şi reparaţia mijloacelor fixe de
producţie se determină reieşind din planurile de reparaţie a mijloacelor
fixe,volumele de lucru, preţurile de piaţă a materialelor şi pieselor de schimb
utilizate, devizele de cheltuieli, valoarea contractel or încheiate cu terţe părţi
etc. În integral aceste consumuri şi cheltuieli se limitează la nivel, care anual
nu poate depăşi 3 la sută din valoarea iniţială a fondurilor fixe aflate în
exploatare.În tarife pentru transportarea, distribuţia şi furnizarea gazelor
naturale nu se includ următoarele cheltuieli:

35
 -cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor de construcţie, reconstrucţie,
procurare, modernizare, montare şi probarea utilajului, punerea în acţiune a
noilor întreprinderi, secţii şi agregate pentru predarea în exploatare a noilor
întreprinderi (obiecte) şi supravegherea de autor a organizaţiilor de
proiectare şi alte investiţii capitale. Toatecheltuielile ce ţin de investiţii
capitale se recuperează pe întreaga perioadă de utilizare a mijloacelor fixe
puse înexploatare prin includerea în tarif a uzurii acestor mijloace fixe;
-cheltuielile pentru înlăturarea nefinisărilor în lucrările de proiectare,
construcţie şi montaj, revizie (demontare),înlăturarea defectelor utilajului şi
deteriorărilor, provocate din vina producătorilor, furnizorilor şi organizaţiilor
detransport;
-cheltuielile pentru executarea lucrărilor de proiectare şi construcţie, pentru
procurarea utilajului, repararea şiîntreţinerea fondului locativ, de menire
social
-culturală şi altor obiecte, ce nu se referă la producţie;
-cheltuielile pentru lucrările calificate ca ajutor pentru alte întreprinderi şi
organizaţii atît în formă de servicii, cîtşi sprijin material sau financiar;
-cheltuielile pentru executarea sau plata lucrărilor (serviciilor) ce nu sînt
legate de sfera transportării, distribuţiei şifurnizării gazelor naturale;
-consumurile şi cheltuielile neproductive, rebuturile, lipsurile, pierderile şi
furturile, sancţiunile, amenzile, penalităţile şi despăgubirile

Concluzie
Contabilitatea consumurilor de productie constituie un mijloc important de
evaluare a rezultatelor activitatiioricarei subdiviziuni a întreprinderii, de
evidentiere a rezultatelor economisirii tuturor tipurilor de resurse,
deasigurare a unui control curent si operativ al consumurilor de productie, de
determinare a costurilor efective si deanaliza a tuturor factorilor tehnico-
economici ai formarii acestora. Ca urmare, eficienta mecanismului de
gestiunea costurilor de productie depinde în mare masura de alegerea corecta
a metodelor de calculatie si punerea înconcordanta a acestora cu sarcinile
urmarite. Totodata contabilitatea consumurilor constituie un instrument
analiticeficient în vederea planificarii si pronosticarii strategice.

4Contabilitatea consumurilor generale de antrepriza

Cosumurie generate de contractele de antrepriza sunt consuurile ce tin de
dirijarea organizatiei si deservirea contractului in ansamblu pe intreprindere

36
si sectoare ale productiei de baza si care nu pot fi incluse direct in
consumurile aferente contractului de antrepriza concret.

Consumurile generale aferente contractelor de antreprinză –

consumurile ce țin de dirijarea, organizarea, deservirea contractului in
ansamblu pe intreprindere și sectoare ale producției de bază și care nu pot fi
incluse direct in consumurile aferente contractului de antrepriză concret.
. La finele fiecărei perioade de gestiune consumurile generale aferente
contractului de antrepriză efective acumulate se repartizează în două etape:
a) în prima etapă consumurile generale aferente contractului de
antrepriză efective se repartizează între costul lucrărilor executate conform
contractelor şi cheltuielile perioadei. În acest scop se compară mărimea
totală a consumurilor generale efective cu suma care urmează a fi
recuperată de beneficiari în bază cumulativă (cu total cumulativ) de la
începutul perioadei de gestiune. Consumurile generale aferente
contractului de antrepriză în limitele sumelor recuperabile de către
beneficiari se includ în costul contractelor în fiecare perioadă de gestiune,
iar sumele care depăşesc acest plafon se trec la cheltuielile perioadei;
b) în etapa a doua suma consumurilor generale, care urmează a fi inclusă
în costul lucrărilor de antrepriză, se repartizează în fiecare perioadă de
gestiune între contracte concrete distincte. În acest caz, dacă antreprenorul
execută lucrări de construcţie prevăzute de numai un contract, consumurile
generale se includ direct în costul acestui contract în sumă totală fără
repartizare. În cazul în care antreprenorul concomitent execută lucrări de
construcţii prevăzute de mai multe contracte, consumurile generale se
repartizează pe contracte distincte în limitele sumelor recuperabile de către
beneficiari

La sfarsitul perioadei de gestiune, pe baza consumurilor colectate in

Debitul contului 812, se calculeaza costul efectiv al productiei auxiliare.
Procedura de calculatie a costului productiei auxiliare este similara
procedurii de calculatie a costului productiei de baza, cu deosebirea ca in
cazul calculatiei costului productiei auxiliare se tine cont de serviciile
reciproce primite si prestate intre sectiile auxiliare.
Lucrările de construcţii (antrepriză) se execută în conformitate cu
clauzele stipulate în contract în decursul unei sau mai multor perioade de
gestiune. Dacă termenul executării lucrărilor de construcţii nu depăşeşte
durata unei perioade de gestiune, veniturile şi cheltuielile se constată la
finalizarea contractului. În cazul în care lucrările de construcţii prevăzute
de unul şi acelaşi contract se execută în curs de mai mult de o perioadă de
37
gestiune, veniturile şi cheltuielile se constată pe stadii distincte ale
contractului în baza metodei procentajului de executare a lucrărilor, adică în
acele perioade de gestiune în care se execută nemijlocit lucrările. În acest
caz trebuie să fie respectate următoarele condiţii:
a) momentul de finalizare a contractului sau a unui stadiu distinct poate
fi stabilit cu certitudine la data întocmirii rapoartelor financiare;

b) rezultatul contractului poate fi determinat cu certitudine

Contabilitatea consumurilor activitatii auxiliare:

Dt 812 – la suma totala a consumurilor activitatii auxiliare
Ct 211 – consum de materiale;
Ct 521 – consum energie electrica, termica achizitionate de la furnizori;
Ct 522 – consum energie electrica, termica achizitionate de la
intreprinderile-fiice, intreprinderile asociate;
Ct 531– calculul salariului muncitorilor sectiei auxiliare
Ct 533 – calculul contributiilor privind asigurarile sociale si asistenta
medicala obligatorie aferente salariului calculat;
Ct 813 – repartizarea consumurilor indirecte de productie aferente
sectiei auxiliare in costul productiei auxiliare, etc.

Astfel, pentru simplificarea evidentei este necesar de tinut cont:

- serviciile reciproce dintre sectiile auxiliare se estimeaza la costuri

normate,

- serviciile livrate de catre sectiile auxiliare catre alti consumatori

(sectii de baza, sector administrativ, terti etc.) se evalueaza la cost efectiv.

Costul efectiv al productiei auxiliare se calculeaza in baza urmatoarelor

relatii:
Total consumuri de productie + VSP -VSL

Cost efectiv = Total Q fabricata – Q reciproc livrata (inclusiv Q consumata

de insasi sectia
producatoare)

unde: VSP – valoarea serviciilor reciproc primite;

38
 VSL - valoarea serviciilor reciproc livrate;

Q – cantitatea.

Contabilitatea costului efectiv al activitatilor auxiliare:

1) Reflectarea costului efectiv al serviciilor prestate de catre sectiile
auxiliare pentru:
a) sectia de baza: Dt 813/sectia de baza, 811 Ct
812;
b) sectia auxiliara: Dt 813/sectia auxiliara Ct
812
sau Dt 812/serv.prim. Ct 812/serv.
livrate
c) sector administrativ: Dt 713 Ct 812.
d) subdiviziune comerciala: Dt 712 Ct 812.
e) terti: Dt 711/3, 714 Ct 812.

2) Reflectarea costului efectiv al:

a)materialelor fabricate Dt 211 Ct 812
b) instrumentelor fabricate Dt 213 Ct 812
c)produselor fabricate: Dt 216 Ct 812.

3) Reflectarea costului efectiv al deseurilor recuperabile obtinute in cadrul

activitatii auxiliare:

Dt 211 Ct 812.

4) Reflectarea costului efectiv al rebuturilor definitive depistate in cadrul

activitatii auxiliare:

Dt 7148 Ct 812.

Exemplu:

In cadrul unei intreprinderi sunt organizate 2 sectii auxiliare, care isi

presteaza servicii reciproce:

Indicatori Cazangeria Atelier de

reparatii
1. Subcontul 812/C 812/AR
39
 2. Volumul productiei 10 000 m3 aburi ---
3. Volumul reparatiei --- 30 utilaje
4. Servicii reciproc livrate Pt. AR: 800 m3 Pt. C: 2util.
5. Cost normat/unit. 5 lei/m3 1 000 lei/util.
6. Consum prod.efective 60 000 lei 40 000 lei
7. Consum aburului pentru 500 m3 -
incalzirea Cazangeriei
8. Servicii livrate pentru 2000 m3 -
necesitatile:
6700 m3 -
- sectiei de baza
- 28 utilaje
- intreprinderii

- altei intreprinderi

Pentru cazangerie

a) Colectarea consumurilor de productie

Dt 812/C Ct 211, 531, 533, 813, ……… – 60 000 lei.

b) Reflectarea serviciilor reciproc primite

Dt 812/C Ct 812/AR – 2 000 lei (2 util.* 1 000 lei/util.)

c) Reflectarea serviciilor reciproc livrate

Dt 812/AR Ct 812/C – 4 000 lei ( 800 m3 * 5 lei/m3)

Calculul costului efectiv al 1 m3 de aburi:

Cost efectiv = 60 000 + 2 000 – 4 000 / 10 000 m3 – 800 m3 – 500 m3= 58

000 lei / 8 700 m3 =

= 6, (6) lei / m3.

d) reflectarea costul aburului livrate pentru necesitatile:

- sectiei de baza Dt 813 Ct 812/C 13 333,33

lei (2000m3*6, (6) lei / m3)

- intreprinderii Dt 713 Ct 812/C 44 666,67

3
lei (6700m *6, (6) lei / m3)
40
Pentru atelier

a) Colectarea consumurilor de productie

Dt 812/AR Ct 211, 531, 533, 813, ……… – 40 000 lei.

b) Reflectarea serviciilor reciproc primite

Dt 812/AR Ct 812/C – 4 000 lei (800 m3 * 5 lei/m3)

c) Reflectarea serviciilor reciproc livrate

Dt 812/C Ct 812/AR – 2 000 lei ( 2 util.* 1 000 lei/util.)

Calculul costului efectiv al reparatiilor unui utilaj:

Cost efectiv = 40 000 + 4 000 – 2 000 / 30 util. – 2 util. = 42 000 lei / 28

util. = 1500 lei / util.

Reflectarea costului reparatiilor prestate altei intreprinderi

Dt 711/3, 714 Ct 812/AR 42 000 lei (28 util. * 1 500

lei/util.)

Evidenta analitica a consumurilor activitatii auxiliare se tine in diverse

rapoarte intocmite de catre fiecare sectie auxiliare in parte, in care se indica:
cantitatea totala fabricata, repartizarea acesteia pe consumatori, costul unitar
si valoarea produsului sau serviciului prestat.

Evidenta sintetica se tine in:

- Borderoul 8.12 „Activitati auxiliare”;

- Registrul 7.8 „Cheltuielile si consumurile intreprinderii” la

nivelul intreprinderi.

Momentul – cheie in intocmirea Raportului privind rezultatele

financiare il constituie determinarea costului vanzarilor (costul productiei
vandute). In vederea calcularii acestui indice intreprinderile de productie
urmeaza sa calculeze in primul rand costul productiei fabricate. Valoarea
acestui indicator o reprezinta rezultatul final al unui document special, care
se numeste “Calculatia costului produselor fabricate in perioada de
gestiune”. El se intocmeste pentru explicarea datelor din Raportul privind
rezultatele financiare si contine urmatorii indicatori:
41
Calculatia costului productiei fabricate in perioada de gestiune:

1. Soldul materiei prime si materiale de baza la inceputul perioadei

de gestiune.

2. Aprovizionarea cu materiale in cursul perioadei de gestiune.

3. Total materie prima si materiale de baza destinate procesului de

productie (1+2)

4. Soldul materiei prime si materialelor de baza la sfarsitul

perioadei de gestiune (3-4)

5. Consumul direct de materie prima si materiale de baza.

6. Consumul direct privind retribuirea muncii.

7. Consumul indirect de productie.

8. Total consumuri de productie (5+6+7)

9. Productia in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune.

10. Productia in curs de executie la sfarsitul perioadei de gestiune.

11. Costul productiei fabricate (8+9-10).

Costul productiei fabricate in cursul perioadei de gestiune este in

continuare preluat in Raportul privind rezultatele financiare, unde se
foloseste pentru calculatia costului productiei vandute. Costul productiei
vandute se refera la perioada, in cursul careia au fost vindute respectivele
produse si se determina in felul urmator:

Raportul privind rezultatele financiare

1. Vinzari nete.

2. Costul productiei vindute:

a) soldul produse finite la inceputul perioadei de gestiune

b) costul productiei fabricate

42
 c) total produse finite destinate vinzarii (a+b)

d) soldul produse finite la sfirsitul perioadei de gestiune

e) costul productiei vindute (c-d)

3. Profitul brut (1-2).

Din componenta pierderilor din productie fac parte:

1) rebuturile din productie;

2) pierderile din stationari.

Rebuturile reprezinta produsele, semifabricatele care nu corespund

cerintelor standardelor tehnologice si de calitate si care nu pot fi
utilizate conform destinatiei initiale sau necesita consumuri
suplimentare pentru corectarea lor.

Clasificarea rebuturilor:

1) in functie de tipul defectelor:

a) rebuturi definitive – care tehnic nu pot fi corectate sau nu este

rationala corectarea lor;

b) rebuturi corectabile – care tehnic pot fi corectate si corectarea lor

este rationala.

2) dupa locul de depistare:

a) rebuturi interne – depistate in interiorul intreprinderii

b) rebuturi externe – depistate in afara intreprinderii ( dupa ce au

fost efectuate livrarile)

3) dupa cauzele aparitiei:

a) materie prima necalitativa;

b) greseala muncitorilor;

c) defectarea utilajului.

43
 De regula, rebuturile nu se planifica. Insa in unele ramuri ale industriei el
poate fi prevazut conform normelor tehnologice ( metalurgie, sticla,
fabricarea portelanului, ceramicii). Acesta este legata de faptul ca in aceste
ramuri nu poate fi lichidata integral aparitia rebuturilor, chiar si in conditiile
actuale ale dezvoltarii tehnicii.

Este foarte important ca dupa depistarea rebutului, de stabilit tipul lui,

consumurile legate de fabricarea acestuia si posibilitatea de corectare.
Rebuturile sunt depistate de catre lucratorii sectiei CTC si de insasi
muncitori trecand de la o reparatie tehnologica la alta. Posibilitatea de
corectare a rebuturilor o stabilesc lucratorii din sectiile tehnice si tehnologice
ale intreprinderii.

Pentru evidenta rebuturilor se intocmeste:

a) ca document primar – „Proces verbal privind rebutul” – se

intocmeste pentru fiecare caz de depistare a rebutului definitiv in
care se indica: denumirea produsului si a operatiei economice la
care a fost depistat rebutul respectiv, cauza si persoana vinovata
de aparitia acestui rebut, costul rebutului, consumurile suportate
cu fabricarea produsului rebutat, suma ce urmeaza a fi recuperata
de la persoana vinovata. El este intocmit de lucratorul sectiei
CTC, seful sectiei, maistru, dupa care este transmis in
contabilitate pentru calculul costului rebutului.

b) ca document centralizator – „Borderoul de evidenta a

rebuturilor”, in care se reflecta toate cazurile de rebuturi
depistate in cursul unei perioade de gestiune.

Pentru determinarea marimii consumurilor aferente productiei rebutate

sunt necesare efectuarea unor calcule suplimentare. Astfel, costul rebutului
definitiv intern include : marimea consumurilor efective suportate privind
fabricarea productiei rebutate de la prima operatiune tehnologica pina la
operatiunea in care acesta a fost depistat. Insa, pentru ca marimea efectiva
consumurilor suportate este, deseori dificil de stabilit, se permite ca in unele
ramuri ale industriei cu un nomenclator variat de produse sa se stabileasca
costul rebuturilor in baza consumurilor normative. Pentru aceasta, numarul
produselor rebutate se inmulteste cu normele de consum a materiei, salariu si
a CIP.

Costul rebutului definitiv extern se formeaza din costul efectiv al produsului

rebutat + cheltuielile pentru inlocuirea si transportarea pina la cumparator si
44
inapoi. Cu valoarea rebutului extern se reduce volumul productiei fabricate si
vindute din luna in care a fost primita si acceptata pretentia cumparatorului
privind rebutul.

Pentru determinarea costului rebutului definitiv in contabilitate se

intocmeste o situatie speciala, numita „Calculatia costului rebutului
definitiv”, in care se indica locul depistarii, denumirea produsului rebutat,
consumurile materiale, salariale, CASM, CIP, pretul probabil de vinzare a
rebutului, retinerile de la persoanele vinovate.

Exemplu de stabilire a costului rebutului definitiv intern.

Conform procesului verbal nr. 50 intocmit in sectia de baza nr.2 s-au

depistat 40 unitati de produs rebutate dupa a 2-a operatiune tehnologica.
Norma de consum a materialelor ( NC) este de 11 lei/unit. Tariful de plata
este urmatorul:

I oper. – 0,80 lei/ unit.

II oper. – 0,90 lei/ unit.

Calculatia costului rebutului definitiv intern

Nr. Articole de calculatie Total
1 Materiale directe ( 11 lei* 40 unit) 440
2 Deseuri recuperabile 3% ( 3*440) (13)
3 Salariul de baza ( 0,80*40 + 0,90*40) 68
4 Salariul suplimentar ( 15%*68) 10
5 CASM ((25%+2,5%)*(68+10)) 21,45
6 CIP (175%*68) 119
Costul planificat al rebutului definitiv (440- 645,45
13+68+10+21,45+119)
Contabilitatea rebuturilor

1) reflectarea costului efectiv al rebuturilor definitive depistate in sectia

de baza.

Dt 714.8 Ct 811

2) reflectarea costului efectiv al rebuturilor definitive depistate in sectia de

auxiliara.

Dt 714.8 Ct 812
45
 3) reflectarea consumurilor pentru corectarea rebuturilor:

Dt 714.8 – la suma totala a consumurilor efectuate

Ct 211 – consumuri materiale pentru corectarea rebuturilor

Ct 531 – calculul salariului muncitorilor ce corecteaza rebuturile

Ct 533 – calculul CAS din salariul muncitorilor ce remediaza rebuturile

Ct 812 – prestarea unor servicii auxiliare necesare pentru colectarea

rebuturilor.

4) valoarea materialelor recuperate din rebuturile depistate

Dt 211 Ct 612

5) Dt 227 recuperarea daunei materiale de la persoane vinovate de

obtinere a rebut.

Ct 612

Ct 515 - recuperarea daunei se face in perioade ulterioare mai mica de

1 an

Ct 422 – recuperarea daunei se face in perioade ulterioare mai mare de

1 an.

Stationarea de productie reprezinta inactivitatea fortata a muncitorilor si

utilajelor de productie. Stationarile pot avea loc din cauze interne si externe.
Cauzele interne apar in rezultatul existentei lacunelor in organizarea
procesului de productie. Ex: lipsa instrumentelor de lucru, lipsa schemelor de
asamblare, deteriorarea utilajului, absenta muncitorilor. Cauzele externe sunt
determinate de intreruperea energiei electrice de catre furnizori, livrarea
intirziata a materiei prime si a materialelor, etc. In toate cazurile in care
durata stationarii este mai mare de 15 min. urmeaza sa se perfecteze „Fisa
intreruperilor”, iar cazurile de sistare a activitatii sectiei sau a intreprinderii
in ansamblu se perfecteaza printr-un „Proces verbal privind stationarea”.

Componenta pierderilor din stationari

Nr. Articole de calculatie Stationari Stationari

interne externe
1 Salariul muncitorilor de baza * *
46
 2 Adaos pina la salariul mediu * *
3 Consum de combustibil, energie electrica in * *
timpul stationarii
4 CAS calculat din salariul de baza si cel * *
suplimentar
5 CIP - *
Total

* se includ in costul pierderilor de productie.

Pierderile din stationarile interne se reflecta in Dt contului 813, iar

pierderile din stationarile externe in Dt contului 713.

In vederea stabilirii productiei in curs de executie se pune problema

determinarii si separarii din totalul consumurilor de productie a celor
aferente productiei in curs de executie. Astfel stabilirea costului efectiv a
productiei in curs de executie se poate determina prin urmatoarele metode:

1) metoda directa (metoda inventarierii);

2) metoda indirecta (metoda contabila)

Metoda directa presupune stabilirea productiei in curs de executie prin

inventariere. Inventarierea prevede constatarea faptica a productiei in curs de
executie la fata locului de catre comisia de inventariere ce asigura inscrierea
cantitatilor de productiei in curs de executie in listele de inventariere.

Evaluarea cantitatilor de productiei in curs de executie din listele de

inventariere se face prin cateva procedee cum ar fi:

a) evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica, ce presupune

stabilirea de catre comisia de inventariere a % de finisare a productiei in
curs de executie cu ocazia inventarierii acesteia. Ulterior % de finisare
se inmulteste cu costul planificat sau cu cel efectiv din perioada
precedenta a fiecarui produs inventariat.

b) evaluarea pe piese si operatii prevede valorificarea datelor din

„Fisele tehnologice” ce contin informatii privind consumurile de materii
prime, materiale, salarii corespunzatoare stadiilor de finisare. Cantitatile
productiei in curs de executie stabilite la inventariere se inmultesc cu
consumurile de productie pe unitate continute in fisele tehnologice
rezultand astfel productia in curs de executie evaluata la costuri directe,

47
 dupa care se adauga cota CIP - ului preluata fie din calculele planificate,
fie din calculele efective ale perioadei precedente.

Exemplu: SA „Vega” produce si comercializeaza usi de stejar. La

sfarsitul anului in rezultatul inventarierii au fost constatate: 63 usi finisate;
18 usi in curs de executie. Gradul de finisare tehnica a fost stabilit de 65 %.
Consumurile totale 275 000 lei. Se cere de stabilit valoarea productiei in
curs de executie la sfarsitul anului.
Rezolvare:
1) Transferarea productiei in curs de executie in productie finita
conventionala
Productia finita conventionala = Volumul productiei in curs de
executie * Gradul de finisare tehnic
Pf conv. = 18 buc. * 65 % : 100 % = 11,70 buc
2) Determinarea volumului total de productie
Volumul PF totale = Productia finita totala + Productie finita
conventionala
Volumul PF totale = 63 buc. + 11,70 buc.
3) Calculul costului unitar al productiei finite

Cost/unit. al productiei finite = 275 000 lei : 74,70 buc. = 3 681,392235

lei/buc.

4) Determinarea costului unitar productiei in curs de executie

Cost/unit. al productiei

in curs de executie = Cost/unit. al productiei finite * Gradul de

finisa
re
tehni
ca

Cost/unit. al productiei in curs de executie=3 681,392235 lei/buc.*65 % :

100%=2392,90 lei/buc.

5) Determinarea valorii totale a productiei in curs de executie

48
 Valoarea totala al productiei in curs de executie = Volumul productiei
in curs de executie * Cost/unit. al productiei in curs de executie

Valoarea totala al productiei in curs de executie = 18 buc. * 2392,90

lei/buc. = 43072,20 lei

Dt 215 Ct 811, 812

6) Determinarea costului productiei finite fabricate

Costul total al productiei finite = Total consumuri – Valoarea totala al
productiei in curs de
executie
Costul total al productiei finite = 275 000 lei – 43 072,20 lei = 231 927,
80 lei

Dt 216 Ct 811, 812

Metoda indirecta prevede determinarea si evaluarea productiei in curs

de executie pe baza datelor din contabilitate. Astfel consumurile inregistrate
pe anumite comenzi neterminate la sfirsitul perioadei de gestiune se
considera in intregime consum cu productiei in curs de executie, datele fiind
preluate din conturile de calculatie 811, 812.
Daca comenzile au fost terminate partial si au fost predate beneficiarului
sau la depozitele de productie finita, are loc decontarea acestora prin
scaderea din totalul consumurilor de productie a consumurilor aferente
productiei terminate evaluate la cost planificat sau la cost efectiv din
perioada precedenta.
Valoarea productiei in curs de executie = Total consumuri de productie
– Costul planificat al produselor finite.
Exemplu: SA „Vega” produce si comercializeaza usi de stejar. La
sfarsitul anului in rezultatul inventarierii au fost constatate: 63 usi finisate;
18 usi in curs de executie. Consumurile totale 275 000 lei. Costul normativ
al unei usi 3 100 lei. Se cere de stabilit valoarea productiei in curs de
executie la sfarsitul anului.
Rezolvare:
1) Determinarea costului produselor finite
Costul produselor fabricate = Volumul productiei finite * Cost/unit. al
productiei finite
Costul produselor fabricate = 63 buc. *3 100 lei = 195 300 lei
49
 2) Determinarea valorii productiei in curs de executie
Valoarea totala al productiei in curs de executie = Total consumuri –
Costul total al productiei finite
Valoarea totala al productiei in curs de executie = 275 000 lei – 195 300 lei =
79 700 lei

Dupa cum a fost mentionat, contabilitatea productiei in curs de executie

se tine in contul 215 „Productia in curs de executie”. Acest cont este
destinat generalizarii informatiei privind existenta si miscarea produselor in
curs de executie intr-o perioada de gestiune. Este un cont de
activ, soldul este debitor, reprezinta existenta produselor si serviciilor in curs
de executie la finele perioadei de gestiune si se reflecta in capitolul 2 „Active
curente” in Bilantul contabil.

In debitul acestui cont se reflecta suma produselor si serviciilor in curs

de executie la finele perioadei de gestiune, iar in credit – casarea sumei
productiei in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune.

Inregistrarile contabile aferente productiei in curs de executie:

1. Reflectarea valorii de bilant a productiei in curs de executie la

finele perioadei de gestiune, aferente:

a) produselor sau serviciilor din sectiile de baza

Debit 215 Credit 811

b) produselor sau serviciilor din sectiile auxiliare

Debit 215 Credit 812

2. Casarea valorii de bilant a productiei in curs de executie la

inceputul perioadei de gestiune, aferente:

a) produselor sau serviciilor din sectiile de baza

Debit 811 Credit 215

b) produselor sau serviciilor din sectiile auxiliare

Debit 812 Credit 215

50
 3. Reflectarea divergentelor constatate cu ocazia inventarierii
aferente productiei in curs de executie:

a) Constatari in plus

Debit 215 Credit 612

b) Constatari de lipsuri si pierderi

Debit 714 Credit 215

Evidenta analitica al productiei in curs de executie se tine pe tipuri de

produse in „Fisele da calculatie a costurilor”, care se deschid pe tipuri de
produse.

Evidenta sintetica se tine in:

borderoul 8.11 „Activitati de baza”;

borderoul 8.12 „Activitati auxiliare”;

registrul 7.8 „Cheltuielile si consumurile intreprinderii”.

5Contabilitatea consumurilor recuperabile de beneficiar conform

conditiilor contractuale
Pentru fiecare proiect, Beneficiarul trebuie să ţină o evidenţă contabilă
analitica, utilizând conturi analitice distincte, în conformitate cu dispoziţiile
legale în vigoare.
Beneficiarii prevăzuţi înregistrează în evidenţa extracontabilă rambursările
de cheltuieli aferente instrumentelor structurale pe baza notificărilor primite,
în conformitate cu prevederile
Înregistrările contabile aferente proiectului vor fi realizate de către un expert
contabil/ contabil desemnat în condiţiile legii care va semna şi data
documentele contabile aferente operaţiunilor din cadrul proiectului.
Documentele originale pe baza cărora se înregistrează în contabilitatea
Beneficiarului cheltuielile efectuate în cadrul Proiectului vor fi ştampilate cu
menţiunea „Solicitat rambursare” în vederea evitării dublei finanţări.

51
 Expertul contabil, în cazul achiziţionării de servicii, va fi selectat cu
respectarea condiţiilor prevederilor legislaţiei în vigoare privind achiziţiile
publice sau ale instrucţiunilor emise în cazul în care Beneficiarul nu
reprezintă Autoritate Contractantă în sensul legislaţiei naţionale privind
atribuirea contractelor de achiziţii publice, cu excepţia situaţiei în care acesta
are raporturi juridice de muncă sau civile anterioare sau ulterioare
momentului semnării contractului de finanţare.
Prin excepţie, pentru beneficiarii instituţii publice care au constituit la
nivelul instituţiei un compartiment de contabilitate, expertul contabil/
contabilul poate fi reprezentat de către şeful compartimentului
contabilitate/contabilul desemnat să asigure evidenţa contabilă a proiectului.
Prin act administrativ, conducătorul instituţiei publice va putea angaja şi un
expert contabil/contabil autorizat, membru activ al Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi, pentru a asigura contabilitatea
proiectului, în conformitate cu prevederile prezentului contract de finanţare.
Expertul contabil, în cazul achiziţionării de servicii, va fi selectat de către
Beneficiar din cadrul membrilor activi ai Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizati.
Serviciile de contabilitate vor fi contractate pentru toată durata de
implementare a proiectului. În situaţia rezilierii contractului de servicii
încheiat cu expertul contabil, Beneficiarul va notifica şi va justifica motivele
care au condus la luarea acestei decizii.

Contractul de servicii de contabilitate se reziliază unilateral de către

Beneficiar în cazul în care, pe durata prestării serviciilor, expertului contabil
i s-a retras aceasta calitate
Beneficiarul va include în contractul de servicii de contabilitate şi clauza
rezilierii unilaterale a contractului în cazul în care expertul contabil nu mai
are calitatea de expert contabil recunoscut.
Pentru operaţiunile gestionate în cadrul Intreprinderii, în vederea efectuării
reconcilierii contabile între conturile contabile şi cele ale Beneficiarilor,
aceştia din urmă au obligaţia transmiterii Formularului
(aşa cum este stabilit prin ordinul MFP nr. 218/2012), din care să rezulte
sumele primite de la intreprindere şi cele plătite acestora, conform
prevederilor din contractele de finanţare.

52
Beneficiarul are obligaţia de a păstra toate documentele originale, inclusiv
documentele contabile, privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea
asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele
comunitare şi naţionale. Toate documentele vor fi păstrate până la
31.12.2021 cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea
oficială a intreprinderii.
. Alte consumuri aferente contractului de antrepriză recuperate de clienţi
conform clauzelor contractului sînt consumuri neincluse în articolele
prezentate mai sus, recuperate de beneficiar peste valoarea lucrărilor
prevăzută de contract.
Acestea cuprind:
a) consumurile privind transportarea lucrătorilor spre şi de la serviciu
pe rutele care nu sînt deservite de transportul de pasageri de uz public;
b) consumurile aferente lucrărilor cu caracter mobil şi de deplasare;
c) consumurile suplimentare aferente executării lucrărilor prin
metoda de schimb, inclusiv transportarea lucrătorilor de la sediul
organizaţiei sau locul fixat pînă la serviciu şi înapoi şi de la locul de
domiciliu în localitatea în care se aplică metoda de schimb pînă la lucru şi
înapoi, precum şi consumurile aferente exploatării şi întreţinerii
localităţii unde se lucrează pe schimburi şi alte consumuri, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
d) consumurile privind organizarea acţiunilor speciale privind
asigurarea condiţiilor normale de muncă;
e) consumurile privind plata recompensei anuale unice pentru vechime
în muncă (inclusiv contribuţiile pentru asigurările şi protecţia socială de stat)
sau sumele rezervelor create în aceste scopuri;
f) consumurile privind delegarea lucrătorilor pentru executarea
lucrărilor de construcţii-montaj şi speciale, în conformitate cu normele
stabilite de legislaţie;
g) alte consumuri recuperate de beneficiari în conformitate cu actele
legislative şi normative în vigoare, precum şi clauzele contractelor.

6Exemple de probleme
1. se admite ca la # de constructie exista urmatoarele:
 Ch.de incarcare descarcare a unei organizatie terte 3000 fara tva
 Ch de transportare macarale pina la locul instalari 1800 fara TVA
 Salariu calculat muncitorilor nostri la decarcarea si curatirea locului
2000 lei

53
  Durata de constructie se stabileste pe 2 anii,lucrarile au inceput la 1
martie.
Rezolvare :Dt 141 3000/ Dt 534 600/ Ct 539 3600
 Dt 141 18000 / Ct 534 3600/ Ct 539 21600
 Dt 141 2530 / Ct 533.1 (2000*23%) 460/ Ct 533.3(2000*3.5%)
70/ Ct 531 2000
 Total la 141=3000+18000+2530=23530
 23530/24=980,42(2 ani)
 Det. cota parte a ch anticipate pe TL recunoscute ca Ch curente:Dt 251/
Ct141 980.42
 Lunar contabilu va reflecta Dt 811 Ct 251 980.42(din 01.03)
 La sf anului se efectueaza caculele 12 luni *980,42=11765 Dt 251
Ct 141 11765.

2.in perioada de gestiune suma efctiva a consumurilor generale

aferentecontractului ale # antreprenor este de 190000.
Suma totala a consumurilor contractuale recuperabile de beneficiar constituie
210000:
Dintre care p/u: Contractul A 100000;contractul B 110000.
Se cere de repatizat intre contractele valoarea consm-lor generale
Denumirea Baza de Coef de Consumuri
Contr repartizare repartizare generale
A 100000 0,9047619 90476,19
B 110000 99523,81
total 210000 * 190000
coef=190000/210000=0,9047619 Dt 811/A 90476,19 Dt 811/B
99523,81 Ct 814 190000

3.VI a unui edificiu 8000,VPR 500,durata de constructie 36 luni,au fost

obtinute materiale in urma decolarii 600 lei. UZ=VI-VPR/durata=8000-
500/36=208,33.
1.lunar se va reflecta Dt 811 Ct 214 208,33(timp de 36 luni).
2.demolarea edificiului
a.casarea uzuri(decontare) Dt 214 Ct 213.9 7500(8000-500)
b.obtinere materialelor Dt 211 600 Ct 213.3 500 Ct 612 100

4.la constructia unui obiect a aparut necesitatea constructie unei gherete p/u
paznic au fost suportate urmatoarele consumuri:
*materialele de constructie 1960
*salariu calculat muncitorilor 960
*VPR 60;durata de constructie a ob. Prevazut de contract 18 lei.
54
Au fost obtinute materiale in valoare de 85 de lei(a) si Valoare (b) 50lei
Rezolvare:
 Consumuri de materiale de constructie Dt 815 Ct 211 1960
 Consumuri privind salariu calculat muncitorilor Dt 815 1214,4
Ct 531 960 /Ct 533.1 33,6/Ct 533.3 220,8
 Dare in exploatare Dt 213.3 Ct 815 3174,4 uzura=3174,4-
60/18=173,02
 Reflectarea uzuri lunar Dt 811 Ct214 173,02
 Casarea VI Dt214 Ct 213.8 3114,4
 Obtinerea materialelor DT 211 85/Ct 213.3 60/Ct 612 25
Dt 211 50/Dt 714 10 /Ct 213.3 60
5.In scopul efctuari lucrarilor de constructie cu un termen de 18 luni luni 1
martie la un obiect a fost adusa o macara la transportarea ai instalarea ei au
fost suportate urmatoarele Ch:
 Ch.privind servicile de transportare preastate de org straine 800 lei fara
TVA
 Ch de instalare ,salariu 1400
 Piese de schimb 260
Se cere:sa se contabilizeze ch.legate de transportarea si instalarea
macaralei,sa se reflecte cota ch.aferente p/u anul respectiv precum si p/u luna
martie.
Ch privind servicile de transport Dt 141=800/Dt 534.2=160/Ct
539=960
Salariul Dt141=1771/Ct531=1400/Ct533.1=322/Ct533.3=49
Piese de schimb Dt141 Ct 211 260
Total 141=800+1771+260=2831
2831/18 luni =157,28(lunar)
Cota ch anticipate pe TL recunoscute ca ch.curente Dt251 Ct141
1572,8lei
Lunar contabilu reflecta DT811 Ct 251 157,28 lei

6.Valoare de diviz a lucrarilor p/u un contract de constructie tie este de

6200000,consumuri generale totale recuperabile de ctare
beneficiar744000,p/u luna octombbrie consumurile generale aferente
contractului au alcatuit 32060,val consumurilor generale recuperabile de
beneficiar de la inceputu anului anului pina in luna octombrie este de
125000lei,Valoarea de deviz a lucratorilor executate pina luna octombrie
inclusiv 1270000.
Se cere:Sa se determine care vor fi incluse in costul lucrarilor de antrepriza
si consumurile generale ce se vor trece la ch.perioadei.
55
  Determinam ponderea consumurilor generale aferente contractelero
recuperabile in valoare atotala de deviz 744000/6200000*100=12%
 Det consum generale recuperabile pina la luna octombrie
12%*1270000=152400
 Det val consum genreale recuperabile care vor fi incluse in cost
152400-125000=27400
Dt 811 CT 814 27400
 Det consum care vor fi trecute la ch.perioadei 32060-27400=4660
Dt 713 Ct 814

7 STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE 11

STANDARDUL NAŢIONAL DE CONTABILITATE 11

"Contractele de construcţie"

Introducere
1. Standardul naţional de contabilitate (S.N.C.)11 "Contractele de
construcţie" este elaborat în baza standardului internaţional de
contabilitate 11 "Contractele de construcţie", aprobat de Comitetul S.I.C.
în anul 1978 şi revizuit în anul 1993.

Obiectiv
2. Obiectivul prezentului standard îl constituie stabilirea modului de
determinare şi constatare a veniturilor, consumurilor şi cheltuielilor
aferente contractelor de construcţie, descrierea metodicii de contabilizare,
repartizare pe perioadele de gestiune şi reflectare a acestora în rapoartele
financiare.

Domeniul de aplicare
3. Prezentul standard se extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi
fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sînt înregistrate în
Republica Moldova şi execută lucrări în antrepriză, precum şi asupra
filialelor, reprezentanţelor acestora şi altor subdiviziuni structurale cu
sediul atît pe teritoriul Moldovei, cît şi peste hotarele ei.
4. Prezentul standard nu se extinde asupra persoanelor juridice şi fizice
care execută lucrări de construcţii în regie, precum şi asupra unităţilor de
deservire şi auxiliare ale antreprenorilor care ţin contabilitatea
consumurilor şi cheltuielilor în conformitate cu S.N.C. 3 "Componenţa
consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".
56
Definiţii
5. Noţiunile utilizate în prezentul standard semnifică:
Contract de construcţie (în continuare "contract") - contract încheiat
între antreprenor şi beneficiar pentru construcţia unui obiect distinct sau a
unui grup de obiecte, care sînt strîns interconexate şi interdependente
conform condiţiilor proiectării, tehnologiei construcţiei şi funcţionării
sau potrivit destinaţiei (utilizării finale) acestora.
Contract cu valoare fixă - contract conform căruia părţile acceptă o
valoare fixă a contractului de antrepriză sau o cotă stabilită a
antreprenorului în produsul final. În unele cazuri valoarea contractului în
cauză poate să varieze din motivul modificării acceptate de părţi a clauzelor
contractului.
Contract în regie (de recompensă) - contract conform căruia
antreprenorului i se recuperează cheltuielile efective aferente nemijlocit
executării contractului de antrepriză la sumele convenite cu beneficiarul
plus o recompensă fixă sau un procent din suma cheltuielilor stipulat
în contract.
Contract mixt - contract ce îmbină concomitent clauzele contractelor cu
valoare fixă şi în regie, de exemplu, contract în regie care stipulează
anticipat preţul maxim.
Modificare - modificare a clauzelor contractului iniţial acceptată de
antreprenor şi beneficiar.
Suma reclamaţiei (pretenţiei) - suma pe care antreprenorul are
intenţia să o încaseze de la beneficiar în calitate de recuperare a
consumurilor de antrepriză neincluse în valoarea contractului de
construcţie.
Plăţi de stimulare - sume suplimentare cuvenite antreprenorului şi
plătite acestuia de beneficiar în cazul respectării clauzelor
contractului.
Venitul aferent contractelor de antrepriză - aflux global de avantaje
economice în cursul perioadei de gestiune, care apare în procesul
executării contractelor, sub formă de majorare a activelor sau diminuare a
datoriilor, ce generează creşterea capitalului propriu, cu excepţia majorărilor
pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.
Consumuri aferente contractelor de antrepriză - resurse consumate
pentru executarea contractului de construcţie în scopul obţinerii unui venit
şi care urmează a fi recuperate de beneficiar.
Cheltuieli aferente contractelor de antrepriză - consumurile aferente
contractului de construcţie în ansamblu sau pe stadii distincte ale acestuia
predate de antreprenor şi recepţionate de beneficiar.
57
Contracte de construcţie pe obiecte şi combinate
6. Prevederile prezentului standard se aplică, de regulă, faţă de un
contract distinct, iar în unele cazuri - faţă de unele părţi (obiecte) distincte
ale unui contract sau faţă de un grup de contracte.
7. La încheierea unui contract pentru construcţia cîtorva obiecte, fiecare
din acestea se examinează ca un contract pe obiecte distinct dacă:
a) valoarea contractuală este stabilită pe fiecare obiect;
b) s-a ajuns la înţelegerea privind recepţionarea (sau refuzul de
recepţionare) unui obiect distinct;
c) veniturile, consumurile şi cheltuielile de antrepriză se determină
şi se constată pe fiecare obiect în parte.
8. Grupul de contracte cu unul sau cu mai mulţi beneficiari se
consideră contract unic în cazul în care:
a) pentru grupul de contracte se întocmeşte o documentaţie unică de
proiect şi deviz (deviz general);
b) contractele sînt strîns legate între ele şi constituie o parte a unui
proiect pentru care se determină sumele totale ale veniturilor, consumurilor
şi cheltuielilor;
c) contractele se execută concomitent sau într-o succesiune continuă.

Componenţa şi măsurarea venitului aferent

contractului de antrepriză
9. Venitul aferent contractului de antrepriză include:
a) suma iniţială a venitului;
b) suma veniturilor rezultată din modificări şi reclamaţii;
c) suma venitului sub forma plăţilor de stimulare;
d) alte venituri recuperate de beneficiar conform clauzelor
contractului.
10. Suma iniţială a venitului aferent contractului de antrepriză
reprezintă suma venitului stipulată în contract la încheierea acestuia între
antreprenor şi beneficiar. În procesul executării contractului mărimea
iniţială a venitului poate să se schimbe în urma modificărilor, reclamaţiilor şi
plăţilor de stimulare.
11. Suma venitului rezultată din modificări este inclusă în venitul
aferent contractului de antrepriză în cazul în care:
a) beneficiarul şi antreprenorul au căzut de acord asupra
modificării;
b) mărimea venitului dat poate fi determinată cu certitudine.
58
 12. Suma venitului rezultată din reclamaţii se include în venitul aferent
contractului de antrepriză în cazul în care:
a) reclamaţiile înaintate sînt recunoscute de beneficiar sau
adjudecate spre percepere de instanţele judecătoreşti;
b) mărimea venitului dat poate fi determinată cu certitudine.
13. Suma plăţilor de stimulare se include în venitul aferent
contractului de antrepriză în cazul în care:
a) aceasta poate fi determinată cu certitudine;
b) clauzele stipulate în contract sînt respectate.
14. Suma altor venituri recuperate de către beneficiar conform
clauzelor contractului se include în venitul de antrepriză în cazul în care:
a) aceasta poate fi determinată cu certitudine;
b) beneficiarul şi antreprenorul au căzut de acord asupra acestor
clauze.
15. În componenţa veniturilor de antrepriză nu se includ sumele
încasate în numele persoanelor terţe, de exemplu, taxa pe valoarea
adăugată, accizele, încasările totale primite de către antreprenor, din
însărcinarea persoanelor terţe, din vînzarea mărfurilor (producţiei)
acestora, întrucît aceste sume nu reprezintă un avantaj economic al
antreprenorului şi nu influenţează capitalul propriu al acestuia.
16. Venitul de antrepriză se măsoară la valoarea venală a
recuperării primite sau care urmează a fi primită cu scăderea
rabaturilor şi reducerilor comerciale admise de antreprenor.

Componenţa şi măsurarea consumurilor şi cheltuielilor

aferente contractului de antrepriză
17. În procesul executării contractelor de construcţie se disting
consumuri şi cheltuieli aferente contractului de antrepriză.

Consumuri aferente contractului de antrepriză

18. Consumurile aferente contractului de antrepriză includ:
a) consumurile directe;
b) consumurile indirecte de producţie;
c) consumurile generale aferente contractului;
d) alte consumuri recuperate de beneficiar potrivit clauzelor
contractului.
19. Consumuri directe sînt consumurile ce ţin nemijlocit de
executarea lucrărilor prevăzute de un contract de antrepriză concret şi
incluse direct în costul acestora.
20. Consumurile directe includ:

59
 a) consumurile de materiale utilizate la executarea contractului de
antrepriză concret (valoarea materialelor de construcţie şi pieselor,
combustibilului , energiei electrice, aburilor, apei, aerului comprimat şi a
altor feluri de resurse materiale);
b) consumurile pentru retribuirea muncii, care cuprind salariul de bază
şi cel suplimentar, diverse adaosuri, sporuri, premii calculate personalului
de producţie (muncitorilor), care execută nemijlocit lucrări prevăzute de
contractul de antrepriză;
c) contribuţiile pentru asigurările sociale de stat obligatorii şi primele
de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculate la salariul
personalului de producţie;
d) plata pentru arenda mijloacelor fixe şi închirierea utilajului, utilizate
nemijlocit la executarea unui contract concret;
e) uzura şi consumurile aferente întreţinerii mijloacelor fixe
(utilajului, maşinilor şi mecanismelor de construcţie), utilizate nemijlocit
la executarea unui contract concret;
f) consumurile pentru proiectări şi asistenţa tehnică legate
nemijlocit de un contract concret;
g) uzura şi consumurile pentru întreţinerea şi reparaţia, transferul
construcţiilor provizorii (care nu sînt prevăzute în lista de titluri),
instalaţiilor, utilajului şi materialelor în cadrul unui sector sau de pe un
sector pe altul, precum şi pentru transportarea materialelor de la depozitul de
lîngă obiect pînă la locul de utilizare a acestora;
h) consumurile prevăzute de deviz pentru operarea rectificărilor,
precum şi pentru executarea lucrărilor cu termen de garanţie, inclusiv
consumurile privind crearea rezervei pentru deservirea cu garanţie;
i) consumurile aferente acţiunilor în justiţie şi reclamaţiilor
recunoscute de beneficiar. În cazul nerecunoaşterii de către beneficiar a
reclamaţiilor înaintate aceste consumuri se constată drept cheltuieli ale
perioadei;
j) dobînzile şi alte consumuri privind creditele şi împrumuturile
aferente nemijlocit unui contract de antrepriză concret, capitalizate în
conformitate cu S.N.C. 23 "Cheltuielile privind împrumuturile";
k) amortizarea activelor nemateriale, utilizate nemijlocit la
executarea unui contract concret;
l) alte consumuri directe aferente nemijlocit unui contract concret.
21. Consumuri indirecte de producţie sînt consumurile aferente
întreţinerii şi exploatării maşinilor, mecanismelor şi utilajului, care
deservesc cîteva contracte de antrepriză în cursul perioadei de gestiune,
dar care nu pot fi incluse direct în consumurile aferente contractului de
antrepriză concret.
60
 22. Din acestea fac parte:
a) consumurile privind retribuirea muncii, care cuprind salariul de bază
şi cel suplimentar, diverse adaosuri, sporuri, premii muncitorilor încadraţi la
exploatarea şi deservirea maşinilor, mecanismelor şi utilajului
(maşiniştilor, mecanicilor şi altor specialişti în domeniul conducerii şi
deservirii maşinilor şi mecanismelor), precum şi contribuţiile pentru
asigurările sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală, din aceste sume;
b) consumurile pentru energie electrică, combustibil, materiale
lubrifiante şi auxiliare (de exploatare), consumate de aceste maşini,
mecanisme şi utilaje;
c) uzura maşinilor, mecanismelor şi utilajului care deservesc cîteva
contracte de antrepriză;
d) plata curentă de arendă pentru utilizarea maşinilor, mecanismelor şi
utilajului arendate, care deservesc cîteva contracte de antrepriză;
e) consumurile pentru deservire tehnică, diagnosticare şi efectuarea
tuturor felurilor de reparaţie a maşinilor, mecanismelor şi utilajului (în
cazul creării rezervei pentru reparaţia maşinilor, mecanismelor şi utilajului -
se reflectă suma rezervelor create în aceste scopuri);
f) consumurile pentru întreţinerea căilor ferate şi auto;
g) alte consumuri pentru întreţinerea şi exploatarea maşinilor,
mecanismelor şi utilajului care deservesc cîteva contracte de antrepriză.
23. Consumurile indirecte de producţie efective se repartizează la finele
perioadei de gestiune pe contracte concrete şi alte direcţii proporţional
numărului de maşină - schimburi (maşină-ore) lucrate de fiecare grup
(tip) de maşini şi mecanisme sau printr-o altă metodă, stabilită de
antreprenor.
24. Consumuri generale aferente contractului de antrepriză sînt
consumurile ce ţin de dirijarea, organizarea şi deservirea contractului în
ansamblu pe întreprindere şi sectoare ale producţiei de bază şi care nu pot fi
incluse direct în consumurile aferente contractului de antrepriză concret.
25. Consumurile generale aferente contractului includ:
1. Consumuri generale şi administrative:
1.1. consumurile pentru retribuirea muncii care cuprind salariul de bază
şi cel suplimentar, diverse adaosuri, sporuri, premii personalului economic
şi de conducere al întreprinderii, precum şi contribuţiile pentru asigurările
sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală din aceste sume;
1.2. consumurile pentru întreţinerea laboratoarelor de producţie;
1.3. consumurile de reprezentanţă şi de deplasare;

61
 1.4. uzura şi consumurile pentru reparaţia obiectelor de mică valoare
şi scurtă durată cu destinaţie administrativ-gospodărească;
1.5. consumurile pentru întreţinerea consiliului de directori şi comisiei
de revizie (pentru societăţile pe acţiuni (S.A.)), inclusiv retribuirea muncii
membrilor acestora cu contribuţiile pentru asigurări sociale;
1.6. uzura, consumurile pentru întreţinerea şi exploatarea clădirilor,
construcţiilor speciale, tehnicii de calcul, transportului auto propriu şi
arendat, utilizate de către personalul administrativ-economic;
1.7. consumurile pentru procurarea rechizitelor de birou,
formularelor de documente, registre contabile şi rapoarte financiare,
publicaţiilor periodice, necesare în scopuri de producţie şi gestiune;
1.8. consumurile pentru plata serviciilor prestate de organizaţiile terţe
privind gestiunea producţiei;
1.9. consumurile pentru întreţinerea pazei departamentele (inclusiv cea
militarizată) a clădirilor cu destinaţie administrativ-gospodărească
precum şi pentru plata serviciilor similare prestate de paza
extradepartamentală;
1.10. consumurile pentru plata serviciilor bancare, de consulting,
informaţionale, de audit etc.;
1.11. alte consumuri administrativ-gospodăreşti.
2. Consumurile pentru deservirea lucrătorilor din construcţie:
2.1. consumuri pentru pregătirea şi reciclarea cadrelor;
2.2. consumuri pentru asigurarea condiţiilor sanitaro-igienice şi de trai;
2.3. consumuri pentru protecţia muncii şi tehnica securităţii.
3. Alte consumuri generale de antrepriză:
3.1. plăţi aferente asigurărilor obligatorii în conformitate cu modul
stabilit de legislaţia de asigurare a bunurilor organizaţiei de construcţii,
precum şi a unor categorii de lucrători ocupaţi în producţia de bază cu
condiţii de muncă periculoase pentru viaţă;
3.2. amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală de
antrepriză;
3.3. consumuri pentru plata serviciilor prestate de mijloacele de
informare în masă, ce ţin de publicarea rapoartelor financiare, precum şi a
anunţurilor privind propunerea publică a hîrtiilor de valoare şi organizarea
adunărilor generale ale acţionarilor S.A.;
3.4. consumuri pentru proiectarea şi asistenţa tehnică care nu se referă
nemijlocit la un anumit contract de antrepriză;
3.5. consumuri aferente lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de
proiectare-experimentare, care nu se referă nemijlocit la un anumit
contract de antrepriză;

62
 3.6. consumuri privind procurarea licenţelor (brevetelor) pentru
desfăşurarea unor activităţi corespunzătoare pe un termen ce nu
depăşeşte un an;
3.7. alte consumuri generale aferente contractului de antrepriză.
26. La finele fiecărei perioade de gestiune consumurile generale
aferente contractului de antrepriză efective acumulate se repartizează în
două etape:
a) în prima etapă consumurile generale aferente contractului de
antrepriză efective se repartizează între costul lucrărilor executate conform
contractelor şi cheltuielile perioadei. În acest scop se compară mărimea
totală a consumurilor generale efective cu suma care urmează a fi
recuperată de beneficiari în bază cumulativă (cu total cumulativ) de la
începutul perioadei de gestiune. Consumurile generale aferente
contractului de antrepriză în limitele sumelor recuperabile de către
beneficiari se includ în costul contractelor în fiecare perioadă de gestiune,
iar sumele care depăşesc acest plafon se trec la cheltuielile perioadei;
b) în etapa a doua suma consumurilor generale, care urmează a fi
inclusă în costul lucrărilor de antrepriză, se repartizează în fiecare perioadă
de gestiune între contracte concrete distincte. În acest caz, dacă
antreprenorul execută lucrări de construcţie prevăzute de numai un contract,
consumurile generale se includ direct în costul acestui contract în sumă
totală fără repartizare. În cazul în care antreprenorul concomitent execută
lucrări de construcţii prevăzute de mai multe contracte, consumurile
generale se repartizează pe contracte distincte în limitele sumelor
recuperabile de către beneficiari.
27. Alte consumuri aferente contractului de antrepriză recuperate de
clienţi conform clauzelor contractului sînt consumuri neincluse în
articolele prezentate mai sus, recuperate de beneficiar peste valoarea
lucrărilor prevăzută de contract.
Acestea cuprind:
a) consumurile privind transportarea lucrătorilor spre şi de la serviciu
pe rutele care nu sînt deservite de transportul de pasageri de uz public;
b) consumurile aferente lucrărilor cu caracter mobil şi de deplasare;
c) consumurile suplimentare aferente executării lucrărilor prin
metoda de schimb, inclusiv transportarea lucrătorilor de la sediul
organizaţiei sau locul fixat pînă la serviciu şi înapoi şi de la locul de
domiciliu în localitatea în care se aplică metoda de schimb pînă la lucru şi
înapoi, precum şi consumurile aferente exploatării şi întreţinerii
localităţii unde se lucrează pe schimburi şi alte consumuri, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;

63
 d) consumurile privind organizarea acţiunilor speciale privind
asigurarea condiţiilor normale de muncă;
e) consumurile privind plata recompensei anuale unice pentru vechime
în muncă (inclusiv contribuţiile pentru asigurările şi protecţia socială de stat)
sau sumele rezervelor create în aceste scopuri;
f) consumurile privind delegarea lucrătorilor pentru executarea
lucrărilor de construcţii-montaj şi speciale, în conformitate cu normele
stabilite de legislaţie;
g) alte consumuri recuperate de beneficiari în conformitate cu actele
legislative şi normative în vigoare, precum şi clauzele contractelor.
28. Consumurile aferente contractului cuprind consumurile privind
contractul în cauză pentru perioada de la data încheierii contractului pînă la
data finalizării acestuia. Consumurile ce ţin de încheierea contractului de
antrepriză se includ în costul acestuia în cazul în care:
a) acestea au fost efectuate în cursul anului de gestiune în care a fost
încheiat contractul;
b) mărimea acestora poate fi determinată cu certitudine.
29. În cazul în care consumurile aferente încheierii contractului apar
în cursul unui an de gestiune, iar contractul se încheie în cursul altui an de
gestiune, acestea se constată ca cheltuieli ale anului de gestiune în care au
apărut şi nu se includ în componenţa consumurilor aferente contractului de
antrepriză.

Cheltuieli aferente contractului de antrepriză

30. Cheltuielile de antrepriză reprezintă suma consumurilor aferente
contractului în ansamblu sau pe stadii distincte ale acestuia, predate de
antreprenor şi recepţionate de beneficiar. Acestea se determină la finele
fiecărei perioade de gestiune şi se scad din venituri la determinarea
rezultatului financiar.
31. La executarea contractelor, de rînd cu cheltuielile aferente
contractului, apar şi cheltuieli care nu ţin de activitatea de construcţii,
precum şi consumuri nerecuperabile de beneficiari. Ele nu se repartizează
între contracte distincte, dar se constată drept cheltuieli ale perioadei.
Acestea cuprind:
a) cheltuieli generale şi administrative recuperarea cărora nu este
prevăzută în contract;
b) cheltuieli pentru lucrări de cercetări ştiinţifice şi de proiectare -
experimentare, recuperarea cărora nu este stabilită în contract;
c) uzura mijloacelor fixe care staţionează şi nu se utilizează la
executarea lucrărilor prevăzute de contractul în cauză;

64
 d) impozite şi taxe, conform legislaţiei în vigoare, precum şi taxe pe
valoarea adăugată şi accize nerecuperabile, cu excepţia impozitului pe venit;
e) cheltuieli de judecată;
f) adaosuri stabilite de legislaţie în cazul pierderii temporare a
capacităţii de muncă;
g) cheltuieli comerciale privind reclama (inclusiv participarea la
expoziţii, tîrguri); valoarea mostrelor de materiale şi articole predate, în
conformitate cu contractele, acordurile şi alte acte, nemijlocit
cumpărătorilor sau organizaţiilor de intermediere cu titlu gratuit şi
nerecuperabile; alte cheltuieli similare;
h) cheltuieli pentru recuperarea daunelor cauzate lucrătorilor
întreprinderii în urma traumării în producţie; cheltuieli pentru plata
pensiilor, indemnizaţiilor rezultate din pierderea capacităţii de muncă din
cauza traumelor de producţie; indemnizaţii unice familiilor în cazul
decesului lucrătorului în urma accidentului în producţie; alte cheltuieli
similare compensate de organele asistenţei sociale prin acţiunea în regres;
i) plăţile lucrătorilor puşi în disponibilitate de la întreprinderi şi
organizaţii în legătură cu reorganizarea acestora, reducerea numărului de
lucrători şi a statelor;
j) pierderi ocazionate de staţionări nemotivate;
k) amenzi, penalităţi, despăgubiri;
l) cheltuieli pentru reorganizarea şi lichidarea întreprinderilor, precum
şi cheltuieli pentru întreţinerea comisiei de lichidare desemnate, dacă
în aceste scopuri nu sînt prevăzute alte surse de finanţare;
m) pierderi ocazionate de lipsurile de valori materiale în producţie şi la
depozite (inclusiv la depozite de pe lîngă obiecte);
n) alte cheltuieli care nu sînt legate de activitatea de antrepriză şi/sau
cheltuielile nerecuperabile de beneficiari.

Constatarea veniturilor şi cheltuielilor aferente

contractului de antrepriză
32. Veniturile şi cheltuielile de antrepriză se constată în baza metodei
specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care au apărut, indiferent
de momentul încasării efective sau plăţii mijloacelor băneşti sau a altei forme
de compensare.
33. Lucrările de construcţii (antrepriză) se execută în conformitate cu
clauzele stipulate în contract în decursul unei sau mai multor perioade de
gestiune. Dacă termenul executării lucrărilor de construcţii nu depăşeşte
durata unei perioade de gestiune, veniturile şi cheltuielile se constată la
finalizarea contractului. În cazul în care lucrările de construcţii prevăzute
de unul şi acelaşi contract se execută în curs de mai mult de o perioadă de
65
gestiune, veniturile şi cheltuielile se constată pe stadii distincte ale
contractului în baza metodei procentajului de executare a lucrărilor, adică în
acele perioade de gestiune în care se execută nemijlocit lucrările. În acest
caz trebuie să fie respectate următoarele condiţii:
a) momentul de finalizare a contractului sau a unui stadiu distinct poate
fi stabilit cu certitudine la data întocmirii rapoartelor financiare;
b) rezultatul contractului poate fi determinat cu certitudine.
34. Rezultatul contractului cu valoare fixă poate fi determinat cu
certitudine în cazul în care:
a) poate fi calculată cu certitudine suma totală a venitului de
antrepriză;
b) există o certitudine întemeiată că avantajele economice, legate de
contract, vor fi obţinute de antreprenor;
c) consumurile pentru finalizarea lucrărilor şi procentajul de
executare a contractului de antrepriză la data întocmirii rapoartelor
financiare pot fi determinate cu certitudine;
d) consumurile aferente contractului de antrepriză suportate efectiv pot fi
determinate clar, estimate cu certitudine şi comparate cu normele de deviz.
35. Rezultatul contractului în regie poate fi determinat cu
certitudine în cazul în care:
a) există o certitudine întemeiată că avantajele economice aferente
contractului de antrepriză vor fi obţinute de antreprenor;
b) pot fi determinate exact veniturile şi cheltuielile de antrepriză,
indiferent de faptul dacă acestea se recuperează sau nu de către client.
36. Rezultatul contractului mixt poate fi determinat cu certitudine în
cazul respectării prevederilor paragrafelor 34 şi 35.
37. Venitul aferent contractului pe stadiile de executare a
contractului se constată la finele fiecărei perioade de gestiune şi se
determină în baza uneia din următoarele metode:
a) corelaţiei procentuale a consumurilor efective suportate la o
anumită dată raportată faţă de suma totală de deviz a consumurilor
prevăzută de contract;
b) volumului lucrărilor executate efectiv, confirmat de clienţi;
c) gradului de finalizare a volumului fizic efectiv de lucrări prevăzut
de contract.
38. Veniturile nu se constată în baza plăţilor şi avansurilor
intermediare primite de la beneficiari în procesul efectuării lucrărilor de
antrepriză.
39. În cazul în care stadiul de îndeplinire a contractului se determină
conform consumurilor aferente contractului de antrepriză suportate la o
anumită dată raportată, în suma consumurilor efective de antrepriză se
66
includ numai acelea care reflectă volumul lucrărilor executate efectiv. În
componenţa consumurilor efective nu se includ consumurile aferente
activităţii viitoare: valoarea materialelor aflate pe şantierul de construcţii sau
plasate separat şi destinate utilizării ulterioare, dar care n-au fost încă
instalate, utilizate sau aplicate la executarea lucrărilor prevăzute de contract,
numai dacă materialele n-au fost fabricate special pentru construcţii; plăţile
subantreprenorilor, efectuate pînă la executarea lucrărilor de subantrepriză
etc.
40. Cheltuielile aferente contractului se constată în suma
consumurilor de antrepriză corespunzătoare volumului lucrărilor
executate, predate antreprenorilor şi constatate de clienţi, iar partea rămasă
a consumurilor de antrepriză se reflectă ca activ în componenţa producţiei în
curs de execuţie aferente contractului de antrepriză.
41. Antreprenorul evaluează cu certitudine venitul de antrepriză după
încheierea contractului, care stabileşte drepturile şi obligaţiile cu putere
juridică ale părţilor privind construcţia obiectului; valoarea negociată a
contractului; metodele şi condiţiile de decontare. În aceste scopuri
antreprenorul trebuie să dispună de sisteme eficiente de planificare şi
de gestiune financiară internă. Pe măsura executării lucrărilor prevăzute
de contract antreprenorul revizuie şi, în caz de necesitate, corectează
mărimea iniţială a veniturilor şi cheltuielilor aferente contractului de
antrepriză.
42. În cazul în care apar unele îndoieli referitor la primirea sumelor,
incluse anterior în venitul de antrepriză, aceste sume se constată ca
cheltuieli, dar nu se raportează la diminuarea sumei venitului constatată
anterior şi reflectată în rapoartele financiare.
43. Dacă rezultatul executării contractului de construcţie nu poate fi
determinat cu certitudine, venitul se constată numai în mărimea
cheltuielilor efectuate în cazul în care există o certitudine întemeiată că
acestea vor fi recuperate de beneficiar.
44. Dacă rezultatul executării contractului nu poate fi determinat cu
certitudine şi antreprenorul nu este sigur că consumurile suportate vor fi
recuperate, venitul aferent contractului nu se constată, iar consumurile
suportate se reflectă ca activ în componenţa lucrărilor în curs de execuţie
pînă la efectuarea tuturor procedurilor necesare, prevăzute de legislaţia în
vigoare.
45. În cazul în care obiectul în curs de execuţie trece în
proprietatea antreprenorului de comun acord cu beneficiarul sau conform
deciziei judecăţii, antreprenorul poate să-l vîndă, să-l schimbe sau să-l
transmită altor persoane. Astfel de operaţiuni sînt considerate ca vînzări de
mărfuri, iar veniturile şi cheltuielile se măsoară şi se constată în
67
conformitate cu S.N.C. 18 "Venitul" şi S.N.C. 3 "Componenţa consumurilor
şi cheltuielilor întreprinderii". Dacă antreprenorul a folosit toate
posibilităţile de recuperare a consumurilor suportate, aceste consumuri se
constată drept cheltuieli ale perioadei.
46. Dacă circumstanţele neprevăzute, existente anterior, care
împiedicau evaluarea certă a rezultatelor contractului au dispărut,
veniturile şi cheltuielile aferente contractului se constată în
conformitate cu paragraful 33 al prezentului standard.

Modificările în evaluarea veniturilor şi consumurilor

aferente contractului de antrepriză
47. Metoda procentajului de executare a lucrărilor de antrepriză se
aplică în fiecare perioadă de gestiune de la începutul executării
contractului pentru evaluarea curentă a venitului şi consumurilor
aferente contractului de antrepriză în bază cumulativă (cu total
cumulativ). Modificările metodei de evaluare a venitului sau
consumurilor de antrepriză şi influenţa acestora asupra modificării
rezultatului executării contractului se consideră ca modificare în politica
de contabilitate în conformitate cu S.N.C. 8 "Profitul sau pierderea netă a
perioadei gestionare, erorile esenţiale şi modificările în politica de
contabilitate". Evaluările modificate se utilizează la determinarea şi
constatarea sumei veniturilor şi cheltuielilor realizate în perioada de gestiune
în care se produce modificarea şi în perioadele ulterioare.

Impozitul pe venit
48. Contabilitatea impozitului pe venit din contractele de
construcţie se ţine în conformitate cu cerinţele S.N.C. 12
"Contabilitatea impozitului pe venit".

Publicitatea informaţiei
49. În rapoartele financiare antreprenorul trebuie să dezvăluie:
a) suma venitului constatat în perioada de gestiune şi metodele
utilizate pentru determinarea acestuia;
b) suma cheltuielilor constatate aferente contractului de antrepriză;
c) suma consumurilor generale aferente contractului de antrepriză;
d) metodele utilizate pentru determinarea stadiului de executare a
lucrărilor în curs de execuţie;
e) suma totală a creanţelor beneficiarului aferente lucrărilor
prevăzute de contract;
f) suma totală a datoriilor antreprenorului privind lucrările prevăzute
de contract.
68
 50. Pentru contractele aflate în proces de executare la data
raportată, antreprenorul trebuie să dezvăluie:
a) suma totală a cheltuielilor suportate la data raportată în ansamblu
sau pe stadii distincte, care nu sînt predate de antreprenor şi nu sînt
constatate de beneficiar;
b) suma avansurilor primite;
c) suma reţinerilor care reprezintă sume ce nu se plătesc pînă la
satisfacerea clauzelor stipulate în contract pentru achitarea acestora.
51. Antreprenorul dezvăluie orice venituri şi cheltuieli
neprevăzute, care pot apărea sub formă de amenzi, penalităţi şi
despăgubiri, în conformitate cu S.N.C. 10 "Eventualităţi şi evenimente ale
activităţii economice, care survin după data de întocmire a bilanţului".
Data intrării standardului în vigoare
52. Prezentul standard intră în vigoare la data publicării în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Bibliografie:

http://www.contabilitate.md/pdf_art/24-43_ROM.pdf

http://bazele-contabilitatii.blogspot.com/2008/12/consumuri-cheltuieli-si-venituri_27.html

http://ru.scribd.com/doc/136878653/Analiza-Consumurilor-Indirecte-de-Productie

http://protlc.net/componenta-caracteristica-si-clasificarea-consumurilor-si-cheltuielilor/

http://biblioteca.regielive.ro

http://conspecte.com/Contabilitate-financiara/componenta-caracteristica-si-clasificarea-consumurilor-si-
cheltuielilor.html

www.minfin.md/common/actnorm/contabil/standarts/SNC_3.doc

protlc.net

69