Sunteți pe pagina 1din 200

--~ .'__ _.,,..

-- ~

_.. -- -

'

' '
>.,.,

COLECTIA RASUL LUMll
JAMES FINN GARNER (n. 1939, Detroit), unul dintre
umori~tii percutanti ai literaturii americane, este absol-
vent al Universitatii din Michigan. Dupa terminarea stu-
diilor se muta la Chicago, unde diploma nu-i e de mare
folos la inceput. Lucreaza ca zugrav, brntar, funq.ionar
intr-un depozit $i abia lntr-un rarziu prinde un post de
editor la o publicatie cu profil imobiliar. Totodata; stu-
diaza diverse tehnici de improvizatie folosite de actori,
pe care le exercit:a in mai multe cluburi de noapte din
Chicago. Marile lui succese literare se leaga de trei carti-
cele pline de o ironie mu~catoare la adresa corectitudinii
politice: Politically Correct Bedtime Stories, Once Upon A More
Enlightened Time~i Politically Correct Holiday Stories, reunite
in volumul pe care Humanitas ii lanseaza acum in co-
leq.ia ,,Rasul lumii". Prima parte a trilogiei a avut vanzari
de peste 2,5 milioane de exemplare $i a petrecu t 64 de
saptamani pe lista de bestseller-uri a New York Times. James
Finn Garner devine editor la Chicago Magazine, pentru
care semneaza lunar rubrica ,,The Garner Report". El
publica de asemenea in Playboy, New York Times, Wall Street
Journal, 7V Guide, The Chicago Tribune J\.1agazine, Utne Reaaer
etc. Ultima carte a lui Gamer se nume$te Apocalypse Wow!:
A Memoir for the End of Time. Cat des pre vorba sa de duh
preferata, aceasta vine din vremea ma~inilor de scris. Ea
ii aparp.ne lui George Santayana $i suna astfel: ,,Cel mai
bun prieten al scriitorului este CO$Ul de hartii".
JAMES FINN GARNER
Pove~ti corecte politic
de adormit copiii

Traducere din engleza de


FELICIA MARDALE


HUMANITAS
BU CUR E $T I
Coordonatorul coleqiei
RADU PARASCHIVESCU

Coperta $i ilustrat.ia
GABI DUMITRU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naponale a Romamei


GARNER, JAMES FINN
Pove.¢ corecte politic de adormit copiii I
James Finn Garner; trad.: Felicia Mardale. - Ed. a 2-a. -
Bucuresti: Humanitas, 2007
ISBN 978-973-50-1894-8
I. Mardale, Felicia (trad.)

821.111 (73)-7=135.l

JAMES FINN GARNER


POL!TICALLYCORRECTBFDTIMESTORIES
Copyright© 1994 by James Finn Gamer
ONCE lJPON A MORE ENLIGHTENED TIME
Copyright© 1995 by J ames Finn Gamer
POLITICALLY CORRECT HOLIDAY STORIES
Copyright© 1995 by James Finn Gamer
All Rights Reserved. This translation published under licence.

© HUMANITAS, 2005, 2007, pentru prezenta versiune romaneasca


EDITURA HUMANITAS
Piata Presei Libere 1, 013701 Bucure~ti, Romania
tel. 021/317 18 19, fax 021/317 18 24
www.humanitas.ro
Comenzi CARTE PRIN POST.A: tel. 021/311 23 30,
fax 021 /313 50 35, C.P.C.E. - CP 14, Bucure$ti
e-mail: cpp@humanitas.ro
www.librariilehumanitas.ro
Teatrului Absurd, inclusiv lui Pepe, Armando, Egon,
Ted, Matteo, Nick ~i Julietei; lui James Ghelkins Jr. ~i
lui Willie, Smitty $iJocko de la ,,Teamsters Children's
Puppet Theater"; $i altora pe care spaµul nu-mi per-
mite sa-i pomenesc. Lui Carol, pentru ajutor ~i incura-
jan, ~i lui Lies, pentru totul.

Lui Anne Conrad-Antoville, violoncelist principal al


Orchestrei Simfonice Evrika din California, care a ales
compasiunea in detrimentul culturii, preferand sa
demisioneze decat sa interpreteze Petrica ~i lupu~ o
piesa pentru orchestra care ii invaµ pe preadultii no~tri
sa se teama de ~i sa-i dispretuiasca pe lupi, dar ~i pe
alµ pradatori salbatici.
De asemenea, ~i chiar mai important, lui Lies ~i lui
Nyuji.

Entitatilor umane de la Universitatea din Moorhead,


care au interzis oficial vascul ca podoaba de Craciun,
fiindca, potrivit directorului Roland Dille, ,,are tendinµ
de a consfin\i intimitatea spontana".
De asemenea, lui Lies ~i Liam, stralucitoarele mele stele
de Craciun.
scufifa ro~ie

a fost odata ca niciodata 0 cinara persoana pe nume


Scufiµ Ro~ie, care rraia cu mama ei la liziera unei paduri
vaste. Intr-o buna zi, mama ei o ruga sa duca un co~ incar-
cat cu fructe proaspete, ~i ni~te apa minerala la domiciliul
bunicii ei, nu pentru ca asta ar fi fost treaba de femeie -
nu, Doamne fere~te - , ci fiindca racea astfel un gest gene-
ros, care stimula dezvoltarea sentimentului de apartenenta
la comunitate. In plus, bunica ei nu era bolnava, ci mai de-
graba intr-o stare perfecta de sanatate fizica ~i mentala, fund
absolut capabila sa aiba ~ja de propria persoana, ca orice
adult ajuns la maturitate.
Deci, Scufita Ro~ie i~i lua co~ul ~i pomi la drum prin pa-
dure. Multi oameni considerau padurea cape un loc plin
de pericole ~i ameninµri, de aceea nu puneau niciodata
picio1ul acolo. In ciuda acestui fapt, &ufita Ro~ie avea sufi-
cienta incredere de sine ~i in sexualitatea ei crescinda, incat
sa nu se lase intimidata de asemenea cli~ee freudiene.
Pe drumul spre casa Bunicutei, Scufita Ro~ie fu acostata
de un lup care o intreba ce duce in co~. Ea ii raspunse:
- Cateva snack-uri sanatoase pentru bunicuta mea,
care, cu siguranta, este absolut capabila sa-~i poarte singura
de grija ca orice adult ajuns la maturitate.
Si lupul ii raspunse:
- Stii, draga mea, padurea nu-i un loc sigur pentru fetite
care se plimba singure.
Scufita Ro~ie ii raspunse:

7
James Jinn garner

- Consider remarca ta sexist.a extrem de jignitoare, insa


prefer s-o ignor, gandindu-ma la statutul bine cunoscut de
proscris al societatii pe care-I ai, .Q.in cauza caruia stresul
te-a obligat sa elaborezi aceasta viziune personala despre
lume ~i viata, care este cu totul valabila. Iar acum,. te ·rog sa
ma scuzi, fiindca trebuie sa-mi vad de drum.
Scufita Ro~ie merse mai departe ~i nu se abatu de la dru-
mul principal. insa, cum statutul de proscris al societatii il
ajutase pe lup sa se debaraseze de cli~eele inrobitoare, trl-
butare modului de gandire tipic occidental, liniar, lupul cu-
no~tea o scurtatura pe care putea ajunge mai rapid la casa
Bunicutei. Dadu buzna in casa ~i o manca pe Bunicuta,
actiune al carei curs era perfect firesc ~i valabil pentru un
camivor ca el. Dupa care, total dezinhibat, eliberat de pre-
judecatile traditionaliste, rigide in legatura cu conceptul
de masculin ~i conceptul de feminin, i~i puse cam~uta de
noapte a Bunicutei ~i se urea in pat.
De cum intra pe u~a, Scufita Ro~ie spuse:
- Bunicuto, r;i-am adus ni~te snack-uri Ia.ra sodiu ~i Ia.ra
grasime, ca expresie a respectului faµ de rolul tau de ma-
trlarh intelept ~i preocupat de binele celorlalti.
Din pat, lupul rosti cu blandete:
- Apropie-te, copila mea, ca sate pot vedea mai bine.
Scufita Ro~ie spuse:
-A, am uitat ca e~ti dezavantajata optic cu desav~ire.
Bunicuto, dar ce ochi marl ai l
- Fiindca au vazut multe ~i au iertat multe, draga mea.
- Bunicuto, dar ce nas mare ai - sigur, totul e relativ
~i, fire~te, este atragator, in felul lui!
- Fiindca a mirosit multe ~i a iertat multe, draga mea.
- Bunicuto, dar ce dinti marl ai!
- Sunt multumit cu mine, de ceea ce sunt ~i cine sunt,
ii raspunse lupul ~i sari din pat.
~i o in~Ia.ca pe Scufita Ro~ie in gheare, hotarat sa o devo-
reze. Scufita Roefie tipa, nu pentru ca ar fi fost infrico~ata

8
povefti corecte politic de adormit copiii

de predispozitia aparenta a lupului spre travesti, ci din cauza


ca ii invadase intentional spatiul personal.
Tipetele ei fura auzite de o persoana care trecea prin
zona, de profesie t.aietor de lemne (sau tehnician de com-
bustibil lemnos, dupa cum prefera sa i se spuna). Cand
se napusti in casuta., acesta remarca imediat comporta-
mentul inadecvat ~i incerca sa intervina. insa, pe cand ri-
dica securea, pregatit sa loveasca, atat Scufita Ro~ie , cat
~i lupul se oprira.
- Si ce zici ca ai de gand sa faci? il lua la intrebari Scu-
fita Ro~ie.
Tehnicianul de combustibil lemnos clipi nedumerit ~i
se stradui sa fumizeze 0 explicat].e, insa nu-i trecu prin minte
nici un cuvant.
- Auzi, sa dai buzna aici ca un om din Neanderthal,
agitandu-ti arma ~i lasand-o sate exprime! exclama Scu-
fita. Obsedatule! Specimenule! Cum indrazne~ti sa presupui
.ca o femeie nu e in stare sa-~i regleze singura conturile cu
lupul, ta.ra a fi nevoie de interventia unui barbat?!
La auzul discursului pasionat al Scufitei Ro~ii, Bunicuta
sari afara prin gura lupului, i~raci securea din mfilnile tehni-
cianului de combustibil lemnos ~iii reteza scurt capul. Dupa
aceasta grea incercare, Scufita Ro~ie, Bunicuta ~i lupul se
simµra unip de un anume sentiment al cauzei comune. Ho-
tarara sa infiinteze un camin alternativ bazat pe respectul
reciproc ~i pe cooperare, ~i traira impreuna fericiti in pa-
dure pana la adanci batraneti.
hainele noi ale impiiratului

odinioara, intr-un \inut foarte indepartat, traia un


croitor voiajor care s-a trezit brusc intr-o tara necunoscuta.
Acum, croitorii care ca.Iatoresc prin lume constituie de re-
gula un grup aparte, fiind aten\i sa nu incalce normele de
conduita ~i de decent:a locale, insa croitorul in speti era
excesiv de gregar ~i necioplit. Curand ajunse la un han de
prin partea locului, unde Ia.cu exces de alcool, invada spa-
tiul personal al angajatelor de gen feminin ~i istorisi poves-
tiri necuviincioase despre tinichigii, vidanjori ~i alte categorii
profesionale .
Hangiul depuse imediat plangere la poli\ie, iar poli\i~tii
il sa.Itara pe c_roitor ~i-1 dusera dinaintea imparatului. Dupa
cum va pute\i inchipui, convingerea pe care o nutrea de-o
via¢ in legitimitatea absoluta. a monarhiei ~i in superiori-
tatea inerenta a barbatului il transformase pe imparat in-
tr-un tiran infatuat ~i dezavantajat la capitolul intelepciune.
Croitorul nostru remarca irnediat aceste trasaturi de perso-
nalitate ~i decise sa le foloseasdi in beneficiu personal.
imparatul ii intreba: /
-Ai vreo ultima dorin¢ inainte de ate alunga defini-
tiv d e pe proprietatea m ea?
~i croitorul ii raspunse:
- Doar ca Maiestatea Voastra sa-mi faca cinstea de a-mi
permite sa-i croiesc o garderoba regala noua. Fiindca am
adus cu mine o tesatura speciala care este at.at de rara ~i de
fina, incat nu poate fi vizuta. decat de anumite persoane -

10
povefti corecte politic de adormit copiii

exact acel gen de persoane care ati dori sa va populeze im-


paratia - , adica persoane corecte din punct de vedere po-
litic, juste din punct de vedere moral, agere din punct de
vedere intelectual, tolerante din punct de vedere cultural
~i care nu fumeaza, nu beau, nu rad la bancuri sexiste, nu
se uita prea mult la televizor, nu asculta muzica country ~i
nici nu fac gratar.
Dupa ce statu o clipa pe ganduri, imparatul accepta ce-
rerea croitorului. Era flatat de ideea fascist:i, hormonal-mas-
culina, ca imparatia sa, cu tot cu locuitorii ei, exista numai
pentru a-1 face pe el sa arate bine. Era ca ~i cand ar fi c~ti­
gat o sotie-model, dar sentimentul trebuia multiplicat de
100 000 de ori.
Fire~te, un asemenea material rarefiat nu exista. Expe-
rienta anilor petrecuti in afara granitelor societatii nor-
male il obligase pe croitor sa-~i elaboreze un cod moral
propriu, determinandu-1 sa-1 duca cu pre~ul ~i sa-1 puna
intr-o postura jenanta pe imparat, in numele muncitorilor
liber-profesioni~ti de pretutindeni. $i astfel, in timp ce tru-
dea cu con~tiinciozitate, reu~i sa-1 convinga pe imparat ca
taie ~i coase bucatue de material care, din eel mai strict punct
de vedere obiectiv al realitatii, nu existau.
Cand croitorul ii anunta ca a terminat, imparatul se uita
in oglinda la noile sale articole vestimentare. Si, pe cand
st:itea acolo, la fel de gol precum fusese in ziua in care ve-
nise pe lume, oricine putea lesne vedea ca perioada de ex-
ploatare a clasei ~e~ti i~i pusese amprenta asupra corpului
sau, transformandu-1 intr-O masa dizgratioasa de came alba
~i flasca. Fire~te, ~i imparatul vazu acel~i lucru, dar pretinse
ca vede ni~te straie minunate ~i politic corecte. $i, fiindca
voia sa se laude cu aceste noi ~i splendide haine nemaiva-
zute, el porunci Sa Se organizeze 0 parada in ziua urmatoare.
A doua zi de diminea\2, to ti supu~ii lui se aliniara de-a
lungul strazilor pentru a asista la marea parada. Peste tot
circulau zvonuri despre noile haine ale imparatului pe care

11
james Jinn garner

le puteau vedea numai persoanele avizate, cu un stil de via\:3-


sanatos, ~i, prin urmare, toti ~i fiecare era hotarat sa fie ~i
mai pe linie decat vecinul lui. ... ·
Parada incepu in aclama\ii ~i ova\].i. Pe masura ce impa-
ratul i~i purta pe strazi carcasa lui patriarhala, buhait:.a ~i
palida, toata lumea scotea exclama\ii de ah! ~i oh! ca lave-
derea noilor sale haine minunate. Toata lumea, cu exceptia
unui baietel care striga in gura mare:
- imparatul e gol!
Parada se opri. imparatul se opri. Peste multime se lasa
0 tacere grea, pana cand un ta.ran ager la minte spuse cu
glas tare:
- Nu, nu-i adevarat. Imparatul a adoptat, pur ~i simplu,
un stil de viaµ in care hainele sunt op\ionale!
Din toate piepturile se infiltarii ovatii putemice, oamenii
i~i aruncara cat colo hainele de pe ei ~i incepura cu totii
sa danseze in soare, a~a cum fusesera Ia.cuti de la Natura.
Iar din ziua aceea, tara deveni optativ-imbracata, iar croi-
torul nostru, privat de mijloacele fire~ti de subzistenta, i~i
stranse acul ~i ata ~i , de atunci, nimeni nu mai auzi vre-
odata de eL
cei trei purcelu~i

au fost odata ca niciodata trei purcelu~i care traiau


in spiritul respectului reciproc ~i in armonie cu mediul in-
conjurator. Recurgind la materiale indigene, specifice regi-
unii respective, fiecare i~i construi cate 0 casuta. frumoasa.
Unul dintre purcelu~i i~i rididi o casa din paie, altul, din
bete, iar eel de-al treilea, o casa din chirpici, gunoaie ~i iedera
cata.ratoare, turnate in forma de caramida ~i arse intr-un
cuptor de dimensiuni relativ mici. Dupa ce terminara con-
structiile, purcelu~ii, multumiti de munca lor, se instalara
sa duca 0 viata. lini~tita, in pace ~i autodeterminare.
Numai ca scurta perioada idilica se spulbera curand ca
un vis. intr-o buna zi, i~i Ia.cu aparitia un lup mare ~i rau,
cu idei expansioniste. La vederea purcel~ilor, acesta simti
cum i se face foarte foame, atat in sens fizic, cat ~i ideolo-
gic. La vederea lupului, purcelu1;1ii o rupsera la fuga in casa
de paie. Lupul alerga pe urmele lor ~i, ajuns langa prima
casa, izbi puternic cu pumnul in u~a ~i striga:
- Purcelu~ilor, purcelu~ilor, da{i-mi drumul inauntru!
insa purcelu~ii ii raspunsera in cor strigand:
- Tactica ta agresiva nu ii poate infrico~a pe purcelu~ii
care-~i apara caminul ~i cultura.
Numai ca lupul nu accept.a nici un refuz, mai cu seama
socotind ca acesta ii este dreptul ~i, evident, destinul. Astfel
incat i~i umfla pieptul ~i sufla pana cand dacima casa din
paie. inspaimantati, purcel~ii fugira sa se ascunda in casa
din bete, cu lupul pe urmele lor. Pe locul pe care se ridicase

13
james Jinn garner

casa de paie, se instalara alti lupi care cumparara terenul ~i


infiinta_ra o plantatie de banane.
Ajuns in faµ casutei din bete, lupul izbi din nou cu pum-
nul in u~a ~i striga:
- Purcelu~ilor, purcelu~ilor, dati-mi drumul inauntru!
Iar purcelu~ii ii raspunsera intr-un glas strigand:
- Du-te dracu' mai, camivorule! Exploatatorule impe-
rialist ce e~ti!
La care lupul chicoti condescendent ~i i~i spuse in sinea
lui:
- Ce copilaro~i sunt - in felul lor. Pacat ca trebuie
Sa dispara - to~i nimic nu poate Sta in calea progresului.
~a incat lupul i~i umfla pieptul, sufla ~i darama casuµ
din bete. Purcelu~ii fugira sa se adaposteasca in casuta_ din
caramida, cu lupul urmandu-i indeaproape. Pe locul unde
se inalta casa din bete, se instalara al ti lupi care construira
un complex de agrement pentru lupii aflati in vacanta, in
care fiecare apartament re!acea in sticla fibroasa casuµ de
bete, precum ~i o galerie comerciala cu suveniruri artiza-
nale, snorkeling ~i spectacole cu delfini.
Ajuns in faµ casutei de caramida, lupul izbi din nou
in u~a ~i striga:
- Purcelu~ilor, purcelu~ilor, da\i-mi drumul inauntru!
De aceasta data, purcelu~ii ii raspunsera cant.and imnuri
de solidaritate ~i adresand scrisori de protest catre Natiu-
nile Unite.
Deja lupul se cam infuriase in fata refuzului repetat al
purcelu~ilor de a vedea situatia din perspectiva unui car-
nivor. ~a incat i~i umfla pieptul ~i sufla, ~i sufla, ~i sufla ...
dupa care i~i incle~ta mainile de piept ~i cazu rapus de un
infarct masiv, provocat de consumul in exces de alimente
bogate in grasimi.
Cei trei purcel~i se bucurara nespus ca dreptatea trium-
fase ~i executara un mic dans injurul cadavrului lupului.
Urmatorul pas fu eliberarea patriei. Adunara un grup de
povefti corecte politic de adormit copiii

purcelu~i care fusesera expulzati de pe proprietatile lor.


Aceasta noua brigada de porcinistas ataca complexul de
vacanta cu mitraliere ~i lansatoare de racheta ~i-i mace-
lari pe lupii exploatatori cruzi, transmitand astfel un semnal
lipsit de echivoc restului emisferei sa nu se mai amestece
in treburile lor interne. in continuare, lupii pusera bazele
unei democratii-model de tip socialist, care oferea inva¢-
mant gratuit, asigurari de sanatate ~i locuinie ieftine pen-
tru toata lumea.

Avertisment: Lupul din poveste este rodul unei construe/ii rneta-


f orice. Nici un lup din viata realii nu aJost riinit in cursul scrierii
acestei pove~ti.
rumpelstilskin

a fost odata ca niciodata, demult, intr-un regat foarte


indepartat, traia un morar extrem de dezavantajat din punct
de vedere economic. Iar morarul nostru i~i impartea mo-
desta locuinta cu unica lui fiica, o tanara independenta
pe n ume Esmeralda. Trebuie spus ca morarul era mai de-
graba foarte ru~inat de saracia lui, decat furios pe sistemul
economic care ii marginalizase, ~i se framanta necontenit
sa gaseasca o cale de imbogatire rapida.
- Daca ~ putea-o marita pe fiidi-mea cu un om bogat,
reflecta el intr-o maniera depa~ita ~i sexista, atunci ea s-ar
simti implinita, iar eu n-~ mai fi nevoit sa muncesc nici o
singura zi in viaµ mea.
Pentru a-~i atinge acest obiectiv meschin, el avu o idee
inspirata. Conform strategiei stabilite, urma sa lanseze Vlo-
nul cum ca fiica lui putea sa toarca fire de aur din paie ob~­
nuite, de hambar. Folosindu-se de acest neadevar, el ar fi
reu~it Sa atraga atentia multor barbati bogati ~i S-0 marite
pe Esmeralda.
Zvonul se raspandi pe tot cuprinsul regatului intr-o ma-
niera care, intamplator, aducea destul de mult cu incendiile
pustiitoare, ~i ajunse curand la urechile printului. Aseme-
nea tuturor barbatilor de conditia lui sociala, avizi de c~tig
~i u~or de pacalit, el dadu crezare V1onului ~i o invita pe
Esmeralda la castel de sarbatoarea zilei de 1 Mai. Insa, de
cum ajunse tanara la castel, prinWl puse sa fie aruncata

16
pove$ti corecte politic de adormit copiii

intr-o temniti plina cu paie ~i ii dadu porundi sa teasa din


ele fire de aur.
Ferecata in temniti, temandu-se pentru viata ei, Esme-
ralda statea ~ezata direct pe pardoseala ~i plangea amar-
nic. Niciodat:a nu avusese _pana atunci sentimentul flagrant
al exploatarii patriarhale. In timp ce plangea, un barbat ma-
runtel, cu o palarie caraghioasa, i~i tacu deodat:a aparitia
In temnita.
- De ce plangi, draga mea? o intreba el.
De~i se sperie, Esmeralda ii raspunse:
- Printul mi-a poruncit sa tes fire de aur din aceste paie.
- Bine, bine, ~i to~i de ce plangi? o intreba el din nou.
- Fiindca este imposibil. Tu ce-oi fi fiind, vreun specia-
list cu calificari ~i capacita\i profesionale deosebite, sauce?
Barbatul diferit dupa statura chicoti ~i rosti:
- Dragu\:i, gande~ti prea mult cu emisfera cerebrala
stanga, ~a sa ~tii. Totu~i, cred ca ai noroc. Am sa-\i arat eu
cum poti duce aceasta sarcina la indeplinire, insa, mai intai,
trebuie sa-mi promi\i ca ai sa-mi dai in schimb exact ce-am
sa-ti cer.
in lipsa altei alternative, Esmeralda i~i dadu consimti-
mantul. Pentru a transforma paiele in aur, cei doi le-au dus
la o cooperativa agricola din regiune, uncle fura folosite la
repararea unui acoperi~ vechi. Dispunand acum de o casa
mai uscata, sanatatea fermierilor se imbunat:aµ, ei deve-
nira mai productivi ~i ob\inura o recolta record de gciu pen-
tru consumul local. Copiii din regat crescura mai sanato~i
~i mai inal\i, mersera la o ~coala cooperatista ~i, treptat, trans-
formara regatul intr-un tip de democratie-model din care
fura eliminate inechitatea economica sau sexuala, racand
astfel sa scada rata mortalita\ii infantile. Dupa ce populaµa
ajunse la aceasta etapa a dezvoltarii sale, printul fu luat pri-
zonier de mul\imea furibunda ~i omorat cu furci, chiar pe
treptele palatului sau. Pe masura ce noi fonduri de investitii
james Jinn garner

se scurgeau inspre regat venind din toata lumea, taranii i~i


amintira de gestul generos al Esmeraldei ~i o recompen-
sara daruindu-i nenumarate cufe~ pline ·cu aur.
Dupa toate aceste intimplari, barbatul eel maruntel cu
palarie caraghioasa rise ~i spuse:
- Iata cum poti transforma paiele in aur.
Dupa care continua cu o expresie amenintitoare:
-Acum, ca eu mi-am indeplinit partea mea, ~i tu tre-
buie sa-ti respecti invoiala. Trebuie sa mi-1 daruie~ti pe pri-
mul tau nascut!
Esmeralda ii replica pe un ton taios:
- Nu sunt obligata sa negociez cu persoane care-mi in-
calca drepturile legitime de reproducere !
Barbatul cu inaltime precara, sau, altfel spus, dezavan-
tajat pe verticala, fu surprins de siguranta care razbatea din
tonul ei. Hotarandu-se brusc sa-~i schimbe tactica, el i se
adresa pe un ton mieros:
- Mi se pare corect, draguti. Te iert de angajamentul
luat daca ghice~ti cum ma cheama.
- Prea .bine, ii raspunse Esmeralda.
Tanara Ia.cu o pauza, reflecta, i~i mangfile u~urel barbia
cu degetul, dupa care rosti:
- Oare numele tau e ... hm ... of, nu ~tiu ... poate ...
Rumpelstiltskin?
- AAAHHH? ! exclama pe un ton strident de uimire
omuletul de o inaltime mult sub standarde. Bine ... dar. ..
cum de-ai ~tiut?
Ea ii raspunse:
- Pai, nu ti-ai scos din piept ecusonul pe care este tre-
cut numele tau, de la seminarul pe tema ,,Modalitati prin
care o persoana scunda i~i poate redipata increderea in
sine".
Rumpelstiltskin tipa furios ~i batu din picior, moment
in care pamantul se casca sub el ~i-1 inghiti intr-un nor de
pove~ti corecte politic de adormit copiii

furn ~i sulf. Cu aurul dobandit, Esmeralda se rout.a in Cali-


fornia, ca sa deschida o clinica de avorturi, unde le lumina
~i pe alte femei ce trebuiau sa faca pentru a nu permite ni-
manui sa le transforme in sclavele propriului lor sistem
reproductiv, ~i trai pana la adanci batraneti ca persoana
necasatorita, dedicata exclusiv muncii sale ~i perfect im-
plinita.
cei trei tapi gruff
codependenti

tra;;.u odat:ii ca niciodat:ii, undeva, intr--0 regiune mon-


tana incantatoarc, trei ta.pi care crau inruditi prin legaturi
de sange, fiind fra\i. Numele lor de familie era Gruff* ~i for-
mau o familie strans uniti. in lunile de iama, ei locuiau in-
tr-0 vale inverzira, cu vegetatie bogara, se hraneau cu iarba
~i taceau tot felul de lucruri fire~ti caprinelor. La venirea
verii, ei urcau la munte, fiindca acolo, pe p~uni, cre~tea
iarba mai dulce. in acest fel, ei nu suprasolicitau p~unea
din vale ~i lasau asupra mediului o amprenra ecologica cat
mai mica posibil.
Pentru a ajunge la p~une, tapii erau obliga~i sa traver-
seze un pod inaltat peste o prapastie adanca. Odara cu sosi-
rea primelor zile de vara, unul dintre tapi pomi sa traverseze
podul. Acest tap era eel mai pu\in implinit cronologic dintre
frat] ~i, de aceea, era ~i eel cu superioritatea cea mai redusa
din punct de vedere al i:narimii. Odara ajuns la pod, i~i fixa
cascade protectie ~i se prinse ferm de balustrada. insa, pe
cand se pregatea sa treaci podul, se auzi venind de sub el
un urlet amenintator.
Peste balustrada ~i direct pe pod sari un cipcaun - paros,
desavar~it sub aspectul murdariei ~i cu miros intensificat.
- Buhuhu! intona capcaunul. Eu sunt srapanul podu-
lui ~i-1 pazesc. Ce conteaza ca tapii au dreptul sa treaca pe
podul meu, eu tot am sa-1 mananc pe eel care cuteaza s-0
faca!

* Morocanos (limba engleza) (N. t.).


povefti corecte politic de adormit copiii

- Bine, dar de ce, domnule Capdiun? behai tapul.


- Fiindca sunt capcaun ~i mandru de ceea ce sunt. Am
~i eu nevoile mele de capcaun, iar printre aceste nevoi se
numara ~i consumarea t.apilor, ~a c-ai face bine sa tii cont
de ele, de nevoi, altfel e vai de tine.
Tapul se ingrozi.
- Desigur, domnule, bfilgui el. Daca, mancandu-ma, ati
deveni un capdiun mai implinit, sa ~titi ca nimic nu m-ar
mulµimi mai mult. insa, nu ma pot inscrie pe aceasra direc-
tie de actiune rara sa-i consult mai intai pe fratii mei. Sun-
teti bun sa ma scuza~i, va rog?
Si tapul o rupse la fuga spre vale.
Apoi, ~pul mijlociu dintre frati ajunse la pod. Acest tap
era mai avansat din pun ct de vedere cronologic decat pri-
mul ~i de aceea se bucura de un avantaj sub raportul dimen-
siunii (de~i acest aspect nu-1 Ia.cea nici mai bun, nici mai
merituos). Tocmai se pregatea sa treaca podul, cand capca-
un ul ii atinu calea.
- Natura m-a Ia.cut capcaun, spuse el, ~i imi accept cu
bucurie conditia de dipcaun. Cutezi sa-mi conte~ti dreptul
de a trai 0 viaµ de capcaun implinita ~i eficienta pe cat de
mult imi sta in putinµ?
- Cine, eu? Niciodata! exclama ~pul plin de cutezanµ.
- Atunci stai lini~tit pe loc pana ajung la tine sa te ma-
nanc. Nu cumva sa-ndrazne~ti sa fugi, fiindca am S-0 iau
cape un afront personal.
Si se pregati sa invadeze spatiul capresc personal al ta-
pului.
- Totu~i, ii scapa tapului, am ~i eu rude apropiate ~i
ar fi 0 dovada de egoism din partea mea sa permit sa fiu
mancat Ia.ra a le cere mai incii parerea. Sa ~tii ca eu tin
cont de sentimentele lor. N-~ avea lini~te sa ~tiu ca dispa-
ritia mea le-ar putea provoca vreun stres afectiv, daca, mai
intai, n-~ ...
- Du-te atunci! zbiera capcaunul.

21
james Jinn garner

- Am sa ma-ntorc de indata ce vom ajunge la un con-


sens, ii cispunse µpul, fiindca n-ar fi corect sa te tin in sus-
pans. •
- E~ti foarte amabil, spuse oftand capcaunul, in timp
ce iedul o rupse la fuga spre vale.
Si pe cand i se racea tot mai foame, capcaunul sim\i cum
incepe sa se contureze in el un real sentiment de nemulµi-
mire la adresa µpilor. Daca nu reu~ea sa manance macar
unul, era decis sa se adreseze autoritatilor.
Jar cand eel al treilea tap ajunse la pod, dipciunul realiza
ca acesta era aproape de doua ori mai mare decat el, avand
coarne mari ~i ascutite ~i copite tari ~i puternice. Capcaunul
simti cum ii dispare rapid privilegiul intimidarii fizice. Sim-
tind cum frica ii transforma maruntaiele intr-o marmelada,
capcaunul cazu in genunchi ~i se ruga:
- 0, te rog, te rog, iart:a-ma! M-am folosit de tine ~i de
frat.ii tai µpi pentru interesul meu meschin, din pur egoism.
Nici nu-mi dau seama ce m-a determinat s-o fac, insa ~tiu
ca am gre~it.
La randul lui, ~i (:apul se lasa in ceea ce sunt considerati
a fi genunchi la capre ~i rosti:
-Ei, hai. Nu-ti poti asuma intreaga vina. Prezenta noas-
tra ~i suprema noastra comestibilitate te-au pus in aceasta
situatie. Fratii mei ~i cu mine ne simtim cumplit. Te rog,
tu ar trebui sane ier\i.
Capcaunul incepu sa planga cu suspine.
- Nu, nu, numai eu sunt de vina. V-am amenintat ~i
v-am infrico~at pe toti, numai cu gandul la mine ~i la supra-
vietuirea mea. Cat de egoist am putut fi!
insa µpul nici nu voia sa auda de ~a ceva.
- Ba noi am fost egoi~ti. Ne-am dorit doar sane salvam
pielea, neglijand complet nevoile tale personale. Te rog,
mananca-ma, chiar acum!
- Ba nu, ii raspunse capcaunul. Ar trebui sa ma alungi
de pe acest pod pentru insensibilitatea ~i egoismul meu.
povefti corecte politic de adormit copiii

- Nici nu-mi trece prin minte ~a ceva, spuse tapul,


fiindca noi te-am ispitit de la bun inceput. Hai, ia o imbu-
catura. Da-i drumul.
- iti repet, insista. capcaunul, ridicandu-se in picioare.
Eu sunt singurul vinovat. Hai, arunca-ma de pe pod. Si nu
mai sta pe ganduri, ta-o degraba!
- Asculta, ii spuse t;apul, revenind la infiltimea sa reala.
Nimeni nu poate lua asupra sa vina pe care o port eu, nici
chiar tu. ~a ca mananca-ma odata, ca altfel iti trag una
peste bot.
- la asculta, nu te preface ci e~ti mai vinovat decat mine.
l\.iai, incornoratule!
- Incomorat, zici? Chem de par urat mirositor ce e~ti!
Si spunand acestea, cei doi se luara la tranra, se mu~­
cara ~i i~i dirara pumni, fiecare incercand sa ia cavalere~te
asupra sa mantia vinovatiei.
Ceilalti doi tapi topaira, ajunsera la pod ~i de aici eva-
luara lupta. Simtind ca sunt cuprin~i de mustciri de con~ti­
inta la gandul ca nu-~i asumasera indeajuns vinovatia, ei
se alaturara celorlalti intr-un adevarat vartej de par, copite,
coame ~i din ti. Numai ca podetu]. nu era construit sa sustfila
o atare greutate. Se clatina ~i se legana ~i in cele din urma
ceda, azvarlindu-i pe capdiun ~i pe cei trei t;api codepen-
denµ Gruff in prapastie. in caderea lor, fiecare dintre ei
avu un sentiment de ~urare la gandul ca primise, in fine,
ceea ce merita, plus, in chip de bonus, un redus sentiment
de vinovatie faµ de soarta celorlalti.
salatica
,

a fost odata ca niciodata un carpaci dezavantajat din


punct de vedere economic impreuna cu soµa lui. Faptul
ca nu se realizase din punct de vedere material nu inseam-
na implicit ca toti carpacii sunt marginalizati din punct de
vedere economic, sau, daca sunt, atunci i$i merita soarta.
Iar daca arhetipul carpaciului este, in general, persoana care
plange de suparare in basmele clasice de adormit copiii,
acest individ era un adevarat carpaci de profesie ~i, printr-o
coincidenta, dezavantajat din punct de vedere economic.
Carpaciul nostru locuia impreuna cu so\]a lui intr-o co-
cioaba situata langa re~edinta modes ta a vrajitoarei locale.
Pe fereastra lor, cei doi puteau admira gcidina vrajitoarei,
amenajata meticulos, o incercare dezgustatoare de a im-
pune Naturii notiunile umane despre ordine.
So?.a carpaciului era insarcinata ~i , pe cand se zgaia la
gradina de zarzavaturi a vrajitoarei, incepu sa pofteasca
dupa ni~te salata pe care o vazu crescand acolo. 11 implora
pe carpaci sa sara gardul ~i sa-i aduca ni~te salata. in cele
din urma, carpaciul ceda $i, dupa ce se lasa noaptea, sari
zidul gradinii ~i desprinse o capatc:lna de salata.. insa nu apu-
ca sa se intoarca, fiindca vr~itoarea il prinse asupra faptei.
Acum, vrajitoarea noastra era oarecum lipsit:a de senti-
mente. (Asta nu vrea sa spuna ca toate vr~itoarele, sau ma-
car o parte dintre ele, sunt ~a, ~i nici ci ar trebui sa o privam
pe aceasta vrajitoare de dreptul de a-$i exprima liber starile
care o cuprindeau in mod natural. Dimpotriva, dispozi\]ile

24
pove~ti corecte politic de adormit copiii

ei erau, Ia.ra doar ~i poate, provocate de o multitudine de


factori determinanti_, ca efect direct al educati_ei ~i al mediu-
lui in care se socializase, aspecte pe care, din pacate, ne
vedem obligati sale omitem din motive de concizie.)
Dupa cum mentionam anterior, vrajitoarea era lipsita
de sentimente, iar, pe de alta parte, carpaciul era foarte in-
grozit. Ea il in~Ia.ca de ceara ~i-1 intreba:
- Si uncle crezi ca pleci cu salata mea?
Carpaciul ar fi trebuit sa dezbata cu vrajitoarea concep-
tul dreptului de proprietate ~i sa argumenteze ca salata ii
,,apartinea" de drept oricui i se Ia.cea foame ~i avea tupeul
sa ~i-o insu~easca. In schimb, el se preta la un spectacol de-
gradan t ~i 0 implora sa-1 ierte.
- Nevasta mea e de vina, ti.pa el intr-un stil tipic masculin.
E gravida ~i a poftit la salata ta minunata. Te rog, cruta.-ma.
De~i o familie monoparentala este, in mod cert, acceptata
astazi de societate, te rog, nu-mi lua viata ~i nu-mi priva
copilul de o structura familiala stabila, cu ambii parinti.
Vrajitoarea cazu pe ganduri, apoi dadu drumul cefei
carpaciului ~i disparu Ia.ra o vorba. Recunoscator, carpaciul
se intoarse acasa impreuna cu salata. Dupa cateva luni, ~i
dupa dureri chinuitoare pe care barbatii nu vor fi niciodata
capabili sa le aprecieze cu adevarat, nevasta carpaciului aduse
pe lume 0 Ia.ptura f rumoasa ~i sanatoasa, care avea la un
moment <lat sa devina femeie . Parintii ~i-au numit copilul
Salatica, inspirandu-se dupa un soi de salata..
La scurt timp dupa aceea, vrajitoarea aparu la u~a lor,
cerandu-le sale <lea copilul in schimbul faptului di ii cru-
tase viata carpaciului, atunci cand ii prinsese la ea in gra-
dina. Ce puteau face? Pozitia lor inferioara din punct de
vedere social ii Ia.cea vulnerabili fatil de exploatare. Iar, de
asta. data, ~tiau ca nu au nici o alta alternativa ~i i-o dadura
pe Salatica vrajitoarei, care se grabi sa piece.
Vrajitoarea o lua pe minora cu ea in padure ~i o inchise
intr-un tum inalt, al carui simbolism ar trebui sa fie evident

25
James Jinn garner

tuturor. Acolo crescu Silatica ~i tot acolo se transforma in-


tr-0 femeie. Tumul nu avea nici u~a, nici scari, insa se putea
lauda cu o unica fereastra aflata ch~r in varf. Singura mo-
dalitate de a ajunge la fereastra era ca Salatica sa-~i lase parul
lung ~i bogat pe geam ~i sa-1 traga pe acela ce voia sa ·urce
pana SUS, par al carui Simbolism ar trebui Sa fie la fel de
evident.
VraJitoarea era singura insotitoare a Salaticai. Obi~nuia
Sa Stea la baza turnului ~i sa strige:
Sala{ico, Sala{ico, lasa-ti cositele in jos,
Sa-mi fac din ele scarita aurie in sus.
Docila, Sfilatica racea ce i se spunea. Si astfel, ani de zile,
ea permise sa fie exploatata fizic pentru nevoile de trans-
port ale altei persoane. Vrajitoarei ii placea muzica ~i o
invata. pe Salatica sa cante. Cele doua i~i petreceau astfel
multe ore cantand impreuna in turn.
Intr-0 buna zi, un t:anar print se apropie calare de turn
~i o auzi pe Salat]ca cantand. Insa in timp ce se apropia -
cilare - manat de dorinta de a descoperi sursa acestor su-
nete minunate, el o zari pe vr.ijitoare ~i se ascunse impreuna
cu tovara~ul lui cabalin printre copaci. 0 spiona pe vraji-
toare in timp ce aceasta o striga pe Salatica, vazu cositele
lasate, apoi pe vrajitoare ditarandu-se pe ele. Si auzi din nou
cantul fermecator. Mai tarziu, dupa ce vraJitoarea cobori, in
fine, din tum ~i se Ia.cu nevazuta pomind in direct]a opusa,
printul ie~i din padure ~i striga:
Salatico, Salatico, lasa-ti cositele injos,
Sa-mi fac din ele scarita aurie in SUS.
Parul cobori in cascadi din tum ~i el urea pe cosiie pana
in varf.
Cand printul o zari pe Silatica, frumusetea ei fizici mult
peste medie ~i parul ei lung ~i bogat ii racura sa creada,

26
pove~ti corecte politic de adormit copiii

intr-un mod caracteristic pentru cei care judeca lucrurile


dupa aparente, ca ~i personalitatea ei trebuia sa fi fost la
fel de atragatoare. (A nu se subintelege faptul ca tot] prin-
t:ii au obiceiul de a-i judeca pe oameni dupa aspectul lor
sau ca i-am contesta acestui print anume dreptul legitim
de a face asemenea presupuneri. Va rog sa consultati ~i dez-
min tirile din paragrafele de mai sus.)
Atunci, printul rosti:
-0, frumoasa domnita! Te-am auzit cantand pe cand
u-eceam calare pe aici, cu calul meu. Rogu-te, mai interpre-
teaza un cantec pentru mine.
Salat].ca nu ~tia ce parere sa aiba despre aceasra persoana,
fiindca nu mai vazuse pana atunci un barbat de aproape.
Parea o fiinta atat de stranie - mare, cu par pe faµ ~i cu
un miros putemic, de mosc. Dintr-un motiv pe care nu re~i
sa ~i-1 explice, Salat]ca gasi aceasta combinatie intru catva
atragatoare ~i deschise gura Sa Cante.
- Opre~te-te chiar acum! se auzi o voce pitigaiata de la
fereastra.
Vrajitoarea revenise!
- Cum ... dar cum ai urcat pana sus? o intreba uimita
Salat]ca.
- Am dat la la.cut un set de par de rezerva, pentru situ-
atii de urgen¢, ii raspunse vrcyitoarea pe un ton constatativ.
Iar dupa toate aparentele, asta este o urgen¢. Asculta-ma,
PrintuJe! Am construit acest tum pentru a o tine pe Salat]ca
departe de barbatii ca tine. Am invatat-o sa cante ~ii-am
antrenat vocea ani de zile. ~a ca ea rfunane aici sa-mi cante
numai mie, fiindca eu sunt singurul om care o iube~te sincer.
- Putem discuta despre problemele tale de codepen-
den¢ mai tarziu, ii replica printul. insa mai intai ~ vrea s-o
aud cantand pe ... Salat]ca. _. Parca ~a ai spus ca o cheama.
- NU! urla vraJitoarea. Am sate arunc din turn in ma-
racini~ul de jos, ca sa-ti scoara ochii ~i sa umbli bezmetic

27
james Jinn garner

prin tara, blestemand ghinionul pe·care 1-ai avut penuu tot


restul vie\ii tale!
- Cred c-ar fi bine sa nu te pripe~ti, ii spuse printul.
Ia gande~te-te, am ca\iva prietenicare lucreaza in indus-
tria muzicala ~i la diverse case de discuri, intelegi, care.ar
fi foarte interesa\] de ... Siilatica, nu-i ~a? E altfel, iti atrage
luarea-aminte, ~a cred ...
- Stiam eu! Vrei sa mi-o iei!
- Nu, nu. Vreau sate ocupi in continuare de pregati-
rca ei, sa ai grija de ea ... ca manager al ei, ii raspunse prin-
tul. Si dupa aceea, la momentul potrivit, sa zicem intr-o
saptiimana sau doua, poti s-o l~i sa~i dezvfiluie talentul pen-
tru lumea intreaga, iar noi sa ne scaldam in bani gheat:a.
Vrajitoarea ta.cu o clipa, ca sa se gandeasdi mai bine, iar
atitudinea ei se inmuie vizibil. incepu sa discute cu printul
despre contracte de inregistrare audio ~i video, dar ~i despre
idei adecvate de marketing, inclusiv papu~i Sala\ica® in
marime naturala, cu propriile lor Tune-Towers® stereo in
miniatura.
in timp ce ii urmarea atenta, banuielile Sfila\icai se trans-
formara in certitudine. Ani intregi ii fusese exploat.at parul,
pentru nevoile de transport ale altora, iar acum voiau sa-i
exploateze ~i vocea.
- Prin urmare, rapacitatea nu depinde exclusiv de gen,
spuse ea cu un suspin, intelegand in fine cum st.au lucrurile.
Sala\ica i~i croi drum spre fereastra rara a fi zarita. In-
cfileca pervazul ~i cobori pe al doilea set de cosite pana la
calul prin~ui, care ~tepta jos. Smulse cositele de pe fereas-
tra ~i le lua cu ea, lasandu-i pe vrajitoare ~i pe print sa dis-
cute despre drepturi de autor, procente ~i comisioane in
turnul lor de forma falica.
Sfila\ica se indeparta cfilare ~i ajunse in o~, unde inchi-
rie o camera intr-o cladire cu scan adevarate. Mai tarziu, in-
fiinta Funda\ia Nonprofit pentru Proliferarea Neingradita

28
pove~ti corecte politic de adormit copiii

a Muzicii, i~i taie cositele ~i le dona la o licitatie pentru st:cin-


gere de fonduri. Canta pe gratis in cafenele ~i in galerii de
art:a pana la adanci batraneti, refuzand constant sa exploa-
teze dorinta oamenilor de a o auzi cantind in schimbul ol:r
tJ.nerii unor avantaje materiale.
'"'
cenusareasa
,

lrna odatii ca niciodatii o taniirii femeie pe nume Ce-


n~areasa, a carei mama biologica murise cind Cen~areasa
era doar un copil. Cati,va ani mai t:arziu, tat.al ei se recasatori
cu o vaduva care avea doua fiice. Mama adoptiva a Cen~a­
resei o trata cu cruzime, iar surorile ei adoptive ii taceau
viata ~i munca amare, ca ~ cand ar fi fost angajata lor perso-
nala, insa rara drept la remuneratie.
Intr-o buna zi, la domiciliul lor sosi o invitatie. Prin~l
aniversa exploatarea ¢ranilor deposedati de drepturi ~i
marginalizati care munceau in folosul lui, organizand in
acest scop un bal mascat. Surorile adoptive ale Cenu~are­
sei erau foarte surescitate de invitatia primita de la palat.
incepura sa-s.i faca planuri despre cum vor arata tinutele
lor scumpe cu care voiau sa-s.i modifice s.i sa-s.i inrobeasca
imaginea corpului lor natural, ca sa e111uleze cu un standard
de frumusete feminina complet lipsit de realism. (Tentativa
era cu a rat mai nerealista in cazul lor, cu cat aveau fete arat
de neobis.nuit de diferite, de-ti st:ltea ceasul in loc.) Si mama
ei adoptiva planificase sa mearga la bal, astfel incat Cenu-
~areasa robotea ca un cfilne (o metafora adecvat:l, des.i nein-
spirata daca este sa ne gandim la specia canina).
Cand sosi ziua balului, Cenus.areasa le ajuta pe mama
s.i pe surorile ei de adoptie s:1 se imbrace in rochiile lor de
bal mascat. Obiectivul era formidabil: era ca s.i cand ar fi in-
cercat sa introduca cu forta zece pfunzi de carcasa nonuma-
na animaliera procesat:l, intr-o piele de numai cinci pfunzi.

30
povefti corecte politic de adorinit copiii

in continuare, urma un imens efort cosmetic de imbunata-


{ire a imaginii, pe care s-ar cuveni sa nu-I descriem chiar de-
Ioc. La caderea serii, mama ~i surorile adoptive o lasara pe
Cenu~areasa acasa, sa~i termine treburile gospodare~ti. Ce-
n~areasa era trist:a, insa se consola cu discurile lui Nan Ou.
Deodat:a, Cenu~areasa vazu ca o st:rafulgerare de lumina
~i se pomeni dinaintea ei cu un barbat imbracat in haine
Iargi, din bumbac 100%, care purta pe capo palarie cu bo-
ruri largi. La inceput, Cen~areasa crezu ca este avocat sau
dirijorul unei orchestre din Sud, insa, curand, el avea s-o
puna la curent.
- Buna, Cen~areaso. Eu sunt persoana insarcinata sa
fiu zana ta buna, sau, daci preferi, ingerul personal impu-
ternicit sa te asiste. Si zi a~a, ai vrea sa te duci Ia bal, ai?
Si sa devii o prizoniera, lesne de manipulat, a conceptului
masculin de frumusete? Sa te sufoci intr-o rochie prea
stramt:a, care o sa-ti sugrume circulati_a? Sa-ti strangi picioa-
rele ca-ntr-o menghina in pantofi cu toe cui, care or sa-ti
distruga structura osoasa? Sa-ti vopse~ti fata cu substante
chimice ~i cu farduri care au fost testate pe animale de na-
tura non-bipeda?
- 0 , da! Neaparat, ii raspunse ea instantaneu.
Persoana insarcinata sa-i fie zana buna scoase un oftat
din rarunchi ~i decise sa amane educatia ei politica pentru
o data incerta. Cu ajutorul puterilor sale magice, o invalui
intr-o lumina minunata, stralucitoare ~i o expedie fulgera-
tor la palat.
Multe, foarte multe trasuri erau trase in fata palatului in
acea noapte; dupa toate aparentele, nimeni nu se gandise
sa impart.a trasura cu al\ii, ca sa faca o economie. Curand
sosi ~i Cenu~areasa, intr-o imensa trasura aurit:a pe care se
opintea sa o traga un echipaj de cai-sclavi. Ea ins~i era im-
bracata intr-o rochie mulat:a, confecti_onat:a din matasea fu-
rata de la viermii de matase creduli. Parul ii era impletit cu
~iraguri de perle obti_nute prin spolierea scoicilor hamice,

31
james Jinn garner

dar neajutorate. Iar in picioare, oricat de periculos ar pa-


rea, purta ni~te conduri din cristalul eel mai fin cizelat.
Toate capetele se rasucira S-0 priveasca pe Cenu~areasa
cand intra in sala de bal. Barbatii se Uit:ara ~i poft.ira la aceasta
femeie care reID?ise sa capteze perfect idealul de tip ,,pap~
Barbie" al dezirabilitatii feminine. Femeile, educate de la
0 varsta frageda sa-~i dispretuiasca propriul trup, 0 privira
pe Cenu~areasa cu pizma ~i cu rautate. Roase de invidie,
propria mama ~i surorile de adoptie ale Cenu~aresei n-o
recunoscura.
Cenu~areasa prinse din zbor privirea alunecoasa a prin-
tului, preocupat in acel moment sa dezbata cu camarazii
lui pe tema tumirurilor ~i a vanatorii de ur~i cu cfilni ~i go-
naci. La vederea ei, printul fu lovit de un subit atac de mu-
tenie, ca de altfel majoritatea populatiei prezente.
- Iara o femeie, i~i spuse el in sinea sa, pe care ~ putea
Sa mi-o fac printesa ~i S-0 impregnez pentru a obtine des-
cendenti cu gene perfecte, ~i astfel sa fiu invidiat de toti
printii, pe cateva mile in jur. Si e blonda!
Printul traversa sala de bal, indreptandu-se spre prada
pe care o ochise. Dar ~i tovara~ii lui se indreptara tot spre
Cenu~areasa. Ca, de aJtfel, toti barbatii din sala de bal mai
tineri de 70 de ani ~i care nu serveau bauturi alcoolice.
Cen~areasa era mandra de agitatia pe care o provocase.
P~i cu capul SUS ~i cu tinuta mandra, de femela cu statut
social de exceptie. Curand, insa, se dovedi ca agitatia avea
sa se transforrne intr-o chestie foarte urata, sau, eel putin,
inadecvata din punct de vedere social.
Printul le daduse clar de inteles prietenilor lui ca era
hotarat sa o ,,posede" pe tanara femeie. Numai ca atitudi-
nea hofuata a printului ii infurie pe amicii lui, fiindca ~i
ei pofteau la ea ~i voiau sa o aiba. Barbatii incepura sa se
certe ~i sa se imbranceasca intre ei. Prietenul eel mai bun
al printului, care era un duce cu o statura impozanta, de~i
restric~onat din punct de vedere cerebral, ii atinu calea

32
pove~ti corecte politic de adormit copiii

pe ringul de dans ~i insista ca Cenu~areasa trebuie sa fie


a lui. Drept raspuns, printul ii aplica o lovitura rapida in
stomac, care il lasa pe duce temporar inactiv. Numai cl prin-
tul fu curand in~Ia.cat de al ti masculi carora sexul le luase
mintile ~i cucind disparu sub un munte de animale umane.
Femeile se simtira dezgustate de aceasta exhibare dizgra-
tioasa de testosteron, insa, oricat se straduira, nu reu~ira
sa-i desparta pe combatant:i. in ochii tuturor celorlalte femei,
Cen~reasa era cea care provocase aceasta criza, astfel incat
o incercuira ~i incepura sa manifeste o ostilitate deloc fra-
tema. Cen~areasa dadu sa fuga, dar condurii ei din Cristal,
foarte incomozi, racura incercarea imposibila. Din fericire
pentru ea, nici una din celelalte femei nu era avantajata
de incaltaminte.
Vacarmul era atat de mare, incat nimeni nu auzi ceasul
din rum bata.nd de miezul noptii. Cand ceasul baru a doua-
sprezecea oara, frurnoasa rochie ~i minunatii conduri dispa-
rura, iar Cenu~areasa ramase imbracata in zdrentele ei de
~anca simpla. Mama ~i surorile ei adoptive o recunoscura
imediat, insa nu scoasera o vorba, spre a evita o situatie je-
nanta.
Toate femeile amutira la vederea acestei transfigurari
magicc. Elibcrata din prizonicratul vcstimcntar ~i al condu-
rilor de bal, Cenu~areasa ofta., apoi i~i indrepta ~i i~i scu-
tura hainele saracacioase. Zambi, inchise ochii ~i rosti:
- Omora\i-ma daca vreti, suratele mele, insa eel putin
voi muri simtindu-ma confortabil.
Femeile stranse in jurul ei o privira din nou cu pizma,
insa, de ast:a data, abordara lucrurile dintr-o perspectiva
diferita. in loc sa-~i reverse mania razbunatoare asupra ei,
i~i smulsera corsetele, laolalta cu toate celelalte articole ves-
timentare constrictive, ~i i~i aruncara cat colo incfilta,rile.
Dansara ~i topaira ~i ti para cu o autentica bucurie, simtin-
du-se, in fine, comod despuiate ~i in picioarele goale.

33
james Jinn garner

Daca barba\)i s-ar fi intrerupt din baletul lor de macho


violen\], ar fi vazut poate multe femei perfect dezirabile
imbracate in \]nu ta sumara de budoar. Dar·ei nu se oprira,
continuand sa-~i care pumni, sa seimbranceasca, sa se ia
la tranta, pana cand murira, rand pe rand, pana la ultimul.
Femeile plescaira din limba, insa nu sim\)ra nici cea mai
mica remu~care. Palatul ~i regatul erau acum ale lor. Pri-
mul act oficial pe care-I dadura a fost - dupa ce avura grija
sa-i imbrace pe barbati in rochiile de care se descotorosi-
sera - sa faca un anunt public, in cadrul unei conferinte
de presa, conform caruia lupta izbucnise cand cineva ame-
nintase ca urma sa dezvfiluie inclinatia spre travesti pe care
o aveau printul ~i camarazii lui. Iar al doilea act a fost acela
de a infiinta o cooperativa de confecµi care sa produca doar
haine confortabile ~i practice pentru femei. Dupa care insta-
lara o :firma pe fatada castelului cu anuntul Confecfii cen~ar
(:fiindca ~a se numea noua marca de articole vestimentare) ,
~i printr-o politica de autodeterminare ~i strategii inteligente
de marketing, toate -pana ~i mama ~i surorile de adop\]e
- traira fericite pana la adanci batraneti.
bucle aurzz

Rhi .\i~, ~i
dincolo de ciu adiinc, adiinc in piidurea
deasa, traia o familie de ~i- compusa din Tata Urs, Mama
Urs ~i Copilul Urs - ~i top. tci.iau impreuna antropomorfic
intr-o midi coliba, ca o familie-nucleu. Fire~te, ei regre-
tau nespus acest lucru, dat fiind faptul ca familia-nucleu
era folosita traditional la transformarea femeii in sclava
barbatului, la inocularea treptata a unor precepte morale
egocentriste in mintea membrilor sai ~i la inculcarea notiu-
nilor rigide legate de rolurile heterosexuale in con~tiinta
noii generat].i. in ciuda tuturor acestor aspecte, ei se stra-
duiau sa fie fericiP. ~i luaserii masuri pentru a evita sa cada
in cursa, de pilda botezandu-~i progenitura cu un nume
defectiv de gen.
intr-o buna zi, se ~ezarii la masa in micuta lor coliba
antrupon1orfica sa ia n1icul <lejun. Tata Urs pregati:;e ni~te
castroane marl cu porridgepreparat din ingrediente 100%
naturale. insa, luat direct de pe soba, porridg~uI avea ova-
loare termica prea ridicata pentru a putea fi consumat in-
stant. Astfel incat, cei trei lasara deoparte castroanele sa se
raceasca ~i plecara intr-o scurta plimbare, sa-~i viziteze ani-
malele vecine.
Dupa ce ur~ii plecara de acasa, o ta.natl femeie cu un
ten cu concentraP.e redusa de melanina ti~ni din tufi~uri
~i se furi~a in coliba. Numele ei era Bucle Aurii ~i ii urrna-
rea pe ur~i de cateva zile. Fiindca, vedeti voi, dragii mei,
ea era de profesie biolog ~i se specializase in studiul ur~ilor

35
James Jinn garner

antropomorfi. Odinioara, cu mult timp in urma, fusese


profesor universitar, insa stilul agresiv, masculin, in care
abordase cercetarea ~tiintifica - SI_!lulgand valul diafan al
Naturii, dezvaluindu-i secretele, penetrandu-i esenta, utili-
zand-o pentru satisfacerea nevoilor sale egoiste ~i, pe dea-
supra, laudandu-se cu toate aceste profanari in articole
publicate in diverse reviste - condusesera la demiterea ei.
~adar, biologul nostru violent ~i periculos studia coliba
de ceva vreme. Inten\iona sale puna ur~ilor la gat ni~te
zgarzi cu radio-transmi¢toare, iar apoi sale studieze obi-
ceiurile migratoare ~i alte tipare de viaµ, intr-un disprei
profund al intimitatii lor personale (sau, mai degraba,
animale). Animata exclusiv de gandul de a face spionaj ~ti­
intific, Bude Aurii intra prin efractie in coliba ur~ilor. In
bucatarie, ea turna in castroanele cu porridge o solutie tran-
chilizanta. Ajunsa apoi in dormitor, instala capcane in
fiecare pat, pe care le monta sub perne. Planul ei era sa-i
drogheze pe ur~i ~i, cand ace~tia se vor fi indreptat imple-
ticindu-se ametiti spre pat cu intentia de a trage un pui de
somn, sa declan~eze fix.area zgarzii cu radio-transmitatoare
de gatul lor, chiar in momentul in care capul ar fi atins
perna.
Bucle Aurii chicoti cu satisfactie l?i i~i spuse:
- Ur~ii ~tia imi vor deschide calea spre succes! Am sa
le arat eu boilor alora de la facultate cat curaj presupune
cercetarea ~tiin~ifica serioasa!
Se cuibari intr-un colt al dormitorului ~i ~tepta. Si a~­
tepta, ~i ~tepta; dupa care mai ~tepta pu\in. Insa ~ilor le
trebui atat de mult sa se intoarca acasa din plimbare, incat
o fura somnul.
intr-un final, cand ur~ii venira acasa, se ~ezara la masa
sa ia micul dejun, insa, ceva ii opri.
Si Tata Urs intreba:
- Porridg~ul tau are un miros ... neplacut, Mama?

36
pove~ti corecte politic de adormit copiii

Mama U rs ii raspunse:
- Oa. Miroase a chimicale.
Banuind ca ceva nu era in regula, se ridicara to\i de la
masa~i intrara in living. Tata Urs amu~ina aerul, dupa care
intreba:
- Iti mai miroase a ceva, Mama?
Mama Urs ii raspunse:
- Da, imi miroase. Tu simti un miros strain, Copile?
Copilul U rs raspunse:
- Da. Simt un miros de mosc, ceva dulceag ~i deloc
curat.
Cuprin~i de o senza\ie sporita de nelini~te, se deplasara
in dormitor. Si Tata Urs intreba:
-Vezi o cursa ~i o zgarda cu radi~transmitator sub perna
·;i
mea, M ama.
Si Mama u rs ii raspunse:
- Da, vad. Tu vezi o cursa ~i o zgarda cu radi~transmi­
tator sub perna mea, Copilule?
Si Copilul u rs ii raspunse:
- Dao vad, ~i o mai vad ~i pe fiinta umana care le-a in-
stalat acolo!
Si Copilul Urs arata cu degetul spre coltul in care dormea
Bude Aurii. U~ii mormaira, iar Bude Aurii sc trezi spcriata
din somn. T~ni in picioare ~i dadu sa o rupa la fuga, insa
Tata Urso in~Ia.ca iute cu o mi~care invaluitoare de laba,
iar Mama U rs Ia.cu la fel. Acum, di Bucle Aurii era privata
de libertatea de m~care, Mama ~i Tata Urs se pusera pe ea
cu coltii ~i cu ghearele. 0 infulecara cat ai clipi din ochi,
iar tot ce ramase din ea fu doar putin par auriu ~i o plan-
~eta cu clama de prins colile de prezentare.
in tot acest timp, Copilul Urs ii urmari cu imensa ui-
mire. Jar dupa ce terminara treaba, Copilul Urs intreba:
- Mama, Tata, ce a\i fa.cut? Credeam ca suntem vege-
tarieni.

37
james Jinn garner

Si Tata u rs raspunse cu un ragait:


- Chiar suntem, insa suntem intotdeauna deschi~i spre
lucrurile noi. Flexibilitatea este incJ un avantaj suplimen-
tar al multiculturalitatii. ·
albii-ca-ziipada

Odatfi, foarte demult, traia o tinara printesa care nu


era deloc dezagreabila la chip ~i cu un temperament pe
care multi 11 socoteau ca fiind mai placut deca.t al majori-
tatii oamenilor. I se spunea Alba-ca-Zapada, iar acest nume
constituia, fire~te, indiciul unei atitudini discriminatoare
prin care se asociaza trasaturile de bunatate ~i de frumusete
cu lumina, iar tclsaturile de rautate ~i de uratenie cu intune-
ricul. Astfel, inca de la o vfusta. fragedii, Alba-ca-Zapada deveni
tinta inocenta, dar ~i norocoasa, a acestui tip de gandire in
culori.
Pe rand Alba-ca-Zapada era inca o copila, mama ei se im-
bolnavi deodatfi, starea ei de sanatate se agrava, pentru ca
in cele din urma sa ajunga in incapacitatea de a mai trai.
Tata.I fetei, imparatul, o jeli atita timp cat era indeob~te
sanatos sa 0 faci , apoi ii ceru altei femei sa fie imparateasa
lui. Alba-<:a-Zapada i~i dadu osteneala sa-i faca pe plac mamei
adoptive, insa intre cele doua se instala ~i se mentinu o
stare de raceala distanta.
Bunul eel mai de pret al imparatesei era o oglinda fer-
mecata, care ii raspundea la absolut orice intrebare, ~i anume
in spiritul adevarului. Trebuie spus ca anii de conditionare
sociala la care fusese supusa in dictatura intemeiatfi pe ierar-
hia valorilor impuse de barbati 0 marcasera pe imparateasa,
Ia.cand-o sa se indoiasca de propria ei valoare. Astfel incat,
in prezent, unicul standard pe care ajunsese sa-1 pretuiasdi
era frumusetea fizica, iar ease autodefinea exclusiv in functie

39
James Jinn garner

de aspectul sau personal. Prin urmare, imparateasa se pri-


vea in fiecare dimineata in oglinda ~i o intreba:
Oglinda, oglinjoara, ....
Cine-i cea mai frumoasa din tara?
Iar oglinda ii raspundea invariabil:
Pe cinstea rnea, imparateasa,
Frumuse~ea ta e cea mai aleasa.

$i acest dialog continua cu regularitate pana cind, intr-o


buna zi, imparateasa, fiind indispusa din cauza ci nu-i statea
bine parul ~i simtffid nevoia disperata de incurajare, ii adresa
oglinzii obi~nuita intrebare ~i primi urmatorul raspuns:
De ma uit atent la tine,
Zapezica da mai bine.
La auzul acestor vorbe, imparateasa se infurie grozav.
Ocazia de a lucra impreuna cu Alba-ca-Zapada, pentru a
pune bazele unei puternice legaturi suflete~ti camarade-
re~ti, trecuse demult. in schimb, imparateasa opta pentru o
linie de conduita masculina in forta - care nu o caracte-
riza - ~i ii porunci persoanei care indeplinea funct.ia de
specialist silvic imparatesc sa o duca pe Alba-ca-Zapada in
codru ~i sa-i ia viata. $i, foarte probabil cu gandul de a-i im-
presiona pe reprezentant:i,i de gen masculin care traiau la
curte, ii porunci acestuia, cu cruzime, sa-i smulga copilei
inima ~i sa i-o aduca pe tava drept dovada ca ii implinise
porunca.
Cuprins de amaraciune, specialistul silvic dadu ascul-
tare poruncii ~i o duse pe copila- care intre timp deve-
nise, de fapt, o tanara femeie -in inima padurii. Numai
ca relatia pe care o stabilise cu natura ~i cu succesiunea
anotimpurilor il transformase pe specialist intr-o persoana
cu suflet milos, a~a incat acesta, nesuportand ideea de a-i
face vreun rau unei copile nevinovate, ii marturisi totul

40
pove~ti corecte politic de adormit copiii

Albei-ca-Zapada, ii spuse ce porunca nedreapt:a ~i cruda


ii daduse m~tera de imparateasa ~i 0 s!atui sa fuga ~i sa
se ascunda cat mai adanc in codru.
inspaimantata, Alba-ca-Zapada se conforma sfatului pri-
mit. Pe de o parte, temandu-se de mania craiesei, iar, pe de
alta parte, nedorind sa ia 0 viaµ nevinovata doar pentru
a-i satisface vanitatea, specialistul silvic se duse la targ ~i-i
comanda cofetarului sa-i pregateasca o inima ro~ie de mar-
tipan. Dupa aceea, ii duse imparatesei acest preparat, iar
ea, luandu-1 drcpt inima copilei, se grabi sa-1 infulece cu
lacomie, intr-o dezgustatoare manifestare care aducea a
pseudocanibalism.
intre timp, Alba-ca-Zapada alerga cat o \inura picioa-
rele ~i se afunda adanc in padure. Tocmai cand i~i spunea
ca reu~ise sa fuga cat de departe putuse de civilizatie ~i de
influenta ei nesanatoasa, descoperi 0 casuta.. inauntru, va.zu
~apte paturi mititele, frumos aliniate la perete ~i ne!acute.
Mai zari aici ~i ~apte seturi de farfurii ~i de tacamuri, arun-
cate in neoranduiala in chiuvet:a, unde formau o stiva, ~i
~apte fotolii reglabile, a~ezate in fata a ~apte televizoare
cu telecomanda. Presupuse atunci ca aceasta casuta aparti-
nea fie unui numar de ~apte barbati scunzi, fie unui singur
proprietar, care trebuie sa fi fost un pasionat de numero-
logie. Tanara era nespus de obosita, iar cum paturile o im-
biau la somn, se cuibari intr-unul dintre ele ~i adormi.
Cand se trezi dupa ~apte ore de somn, zari aplecate dea-
supra ei ~apte chipuri apaftinand unor barbati barbo~i, dez-
avantajati pe verticala, care se adunasera in jurul patutului.
Sari din somn speriata, cu un strigat de spaima.
i\tunci, unul dintre barbati rosti:
-Ai vazut? Capricioasa ca orice femeie: acum e lini~­
tita, acum incepe sa tipe.
- ~a e, rosti un altul. Sigur o sa bage zazanie intre noi,
incercand sa ne distruga putemica relatie fraterna ~i sa ne

41
james Jinn garner

faca sa intram in concurenta. ca sa-i ca~tigam afectiunea.


Eu propun s-o bagam intr-un sac umplut cu pietre ~i s-o
aruncam in rau.
- Sunt de acord ca trebuie sa~ne descotorosim de ea,
spuse al treilea, insa nu pricep de ce trebuie sa tulburam
echilibrul ecologic? Mai bine s-o dam la ur~i sau la alt ani-
mal, ~i in felul acesta o vom reintegra firesc in laniul trofic.
- Ca bine zici!
- Iata, frate, ceea ce numesc eu mostra de gandire sa-
natoasa.
Cand, in cele din urma, Alba-ca-Zapada i~i mai veni in
fire, ii implora cu urmatoarele cuvinte:
-Va rog, va rog sa-mi crutat;i viata! N-am avut intent;ia
sa va fac vreun rau dormind in patul vostru. Am crezut ca
n-o sa va dati seama.
- Ce v-am spus eu? spuse unul dintre barbat;i. Iara cum
incep sa iasa la iveala obsesiile tipic feminine. Acum se plange
ca nu ne strangem patul.
- La moarte cu ea! La moarte cu ea!
-Va implor, nu ma omorat;i! t;ipa ea. Am traversat acest
codru des fiindca mama mea adoptiva, craiasa, a poruncit
sa fiu ucisa.
- Ati vazut? Atitudine interfeminina conflictuala ~i vin-
dicativa.
- Nu-ncerca sa interpretezi rolul victimei cu noi, mai,
p~toaico!
- LINISTE! tuna unul dintre barbat;i, care avea un par
ro~u ca focul ~i un scalp ca de animal nonuman.
Alba-ca-Zapada realiza de indata ca acesta trebuie sa fi
fost liderul lor ~i ca soarta ei era in mainile lui.
- Explidi-te. Cum te cheama ~i, de fapt, ce caut;i aid?
- Numele meu este Alba-ca-Zapada, incepu ea, ~i dupa
cum va spuneam anterior: mama mea adoptiva, impara-
teasa, i-a poruncit specialistului silvic sa ma duca in codru

42
pove1ti corecte politic de adormit copiii

si sa ma ucida, numai ca lui i s-a Ia.cut mila de mine si m-a


' '
indemnat sa fug cat mai adanc in padure.
- Comportament tipic feminin, bombani nemultumit
in barba unul dintre barbati. Alta care impinge un barbat
sa faca treburile murdare in locul ei.
Seful ridica bratele, cerandu-le tuturor sa taca, dupa care
rosti:
- Ei bine, Alba-ca-Zapada, daca asta-i povestea ta, pre-
supun ca ar trebui sa-ti dam crezare.
Albei-ca-Zapada incepea deja sa-i displadi tratamentuJ
la care era supusa, insa se stradui sa ascunda acest lucru.
- Dar, apropo. Voi cine sunteti, baieti?
- Ni se spune cei Sapte Titani Uri~i. ii replica ~eful lor.
Cum chicoteala copilei Alba-ca-Zapada nu trecu neob-
servata, liderul continua:
- Suntem titani ca spirit ~i, prin urmare, uriaji printre
oamenii padurii. inainte, ne c~tigam traiul sfredelind pa-
mantul in minele noastre, insa, intre timp, am decis ca
aceasra siluire a planetei este imorala ~i obtuza (in plus, co-
tatiile au cazut pe piata produselor metalifere). ~a ca
ne-am reprofilat ~i suntem in prezent pastratori devotati
ai naturii cu care traim in pace ~i buna intelegere. Si pen-
tru a satisface obiectivul pe care ni 1-am asumat, mai suntem
implicati in conducerea caselor de odihna destinate barba-
tilor care ~i-au propus sa-~i regaseasca identitatea masculina
primo rdiala.
- Pai, ~i ce-ar presupune asta, in afara de a bea laptele
direct din ambalajul de carton ecologic? se interesa Alba-
ca-Zapada.
- Consider deplasata remarca ta sarcastica, o avertiza
liderul eelor Sapte Titani U ri~i. Confral;ii mei uri~i vor sa
se descotoroseasca de prezenta ta feminina perfida ~i s-ar
putea sa nu fiu in stare s3-i opresc, ai priceput? Fratilor, sa
ne exprimam sincer ~i deschis simtamintele. Va propun sa
ne retragem in sauna!

43
james Jinn garner

Cei ~apte maruntei o zbughira degraba afara pe ~a de


la intrare, chiuind ~i smulgandu-~i hainele de pe ei. Alba-
ca-Zapada nu prea ~tia ce sa faca in tot acest timp cat ii
~tepta. De teama sa nu cake pe ceva ~i sa deranjeze obiec-
tele aruncate in devalma~ie pe podea, ramase ~ezata pe
pat, insa reu~i cumva sa faca patul .Iara sa coboare.
Alba-ca-Zapada auzi un zgomot de tobe ~i diverse t;ipete,
iar, in scurt timp, cei Sapte Titani Uri~i revenira in casuta
lor. Nu miroseau chiar atat de rau pe cat i~i inchipuise ~i,
din fericire, purtau cu to~i panze legate injurul $Oldurilor.
-Aaah! Ia uitat;i-va ce a Ia.cut cu patul meu! Sa piece
de aici! Imi schimb votul!
- Lini~te~te-te, frate, ii spuse liderul. Chiar nu-ntelegi?
Exact despre asta vorbeam: contrarii. Avem o mai buna ma-
sura a evolut;iei noastre de barbat;i daca in preajma noastra
se afla o femeie.
Barbati.i mormaira ceva intre ei in legatura cu justetea
deciziei luate, dar intre timp Alba-ca-Zapada se saturase pana
peste cap.
- Nu-mi place deloc sa fiu tratata ca un obiect, ca simplu
etalon pentru eurile ~i penisurile voastre.
- Mi se pare corect, spuse liderul. E~ti libera sa-ti vezi
mai departe de drumul tau in padure. Si, te rog, transmite-i
imparatesei complimentele noastre.
- Ei bine, cred totu~i ca~ mai zabovi put;in, pana reu-
~esc sa elaborez un nou plan de bataie, rosti ea.
- Prea bine, raspunse liderul. Sa ~tii insa ca avem cateva
reguli de baza care trebuie respectate. Fara curatenie. Fara
ordine. Si .Iara spalat lenjerie intima in chiuveta.
- Si sa nu tragi cu ochiul in sauna noastra.
- .Si sa nu te apropii de tobele noastre.
Intre timp, la caste!, imparateasa se bucura foarte la gan-
dul ca rivala ei in frumusete fusese eliminata. i~i Ia.cu de
lucru prin budoar, aranja lucrurile, citi revistele Glamour
~i Elle ~i i~i permise rasratul sa se trateze cu trei batoane
povefti corecte politic de adormit copiii

de ciocolata Ia.ra laxativ. Ceva mai tarziu, se indrepta cu p~i


mari ~i foarte increzatoare spre oglinda fermecata, careia
ii puse aceea~i intrebare trista:
Oglinda, oglinjoara,
Cine-i cea mai frumoasa din tara?
Iar oglinda ii raspunse:
Ai greutatea corespunzatoare pentru conformatia
~i ina.ltimea ta,
Dar la delicatete UAU! nici chiar tu n-o poti
intrece pe Alba-ca-Zapada.
Auzind aceast.a veste, imparateasa i~i incle~ta pumnii de
pizma ~i urla cat o \inura plamanii. Frustrarile care o devo-
rasera de ata\ia ani ii modificasera intr-atat personalitatea,
incat acum se transformase intr-o persoana cu deviatii de
la linia de conduit.a morala obi~nuita.. Din invidie, puse la
cale un plan perfid, al carui obiectiv era neviabilitatea fiicei
sale adoptive.
Cateva zile mai tarziu, pe cand Alba-ca-Zapada - din
dorinta de a se asigura ca nu atinge nimic ~i ca nu schimba
ordinea lucrurilor din casuta. - ~edea in mijlocul podelei
~i medita, auzi deodata un ciocanit la u~a. Alba-ca-Zapada
deschise ~i se pomeni dinaintea unei femei bine dotate
cronologic, care purta in mana un co~.Judecand dupa as-
pectul vestimentar al femeii, se putea lesne ghici ca aceasta
nu era deloc constransa de normele pe care le impunea o
slujba permanenta.
-Ajuta o batcina cu un venit nesigur, dragutii, ii spuse
femeia, ~i cumpara, rogu-te, un mar de la mine.
Alba-ca-Zapada dizu o clipa pe ganduri. in semn de pro-
test la adresa combinatelor agricole, i~i stabilise ca regula
de viata. sa nu cumpere nici un fel de produse prin interme-
diari. Numai ca inima i se inmuie de mila la vederea aces-
tei femei marginalizate din punct de vedere economic ~i ii

45
james Jinn garner

accept.a oferta. Alba-ca-zapada nu ~ti.a insa ca femeia era,


in realitate, imparateasa in travesti, ~i nici ca marul fusese
tratat chimic ~i supus unor modificari genetice, astfel incat
oricine mu~ca din el sa adoarma pe vecie.
Cand Alba-ca-Zapada ii intinse femeii banii pentrU mar,
poate v-ati fi ~teptat ca regina sa exulte de fericire consta-
tand ca planul ei de razbunare funqionase. Dar nu, privind-<l
pe Alba-ca-Zapada ~i uit:indu-se la tenul ei la.ra cusur ~i la
corpul ei zvelt ~i ingrijit, imparateasa se simti cuprinsa de
valuri alternative de pizma ~i de dispret la adresa propriei
persoane. in cele din urma, izbucni in lacrimi.
- Dar ce-ai patit? o intreba Alba-ca-Zapada.
- Cat e~ti de t:anara ~i de frumoasa! se smiorcai impa-
rateasa travestita. Jar eu cat sunt de oribila ... ~i ce-o sa ma
mai uratesc. "
-Vai, dar n-ar trebui sa vorbe~ti ~a. In fond, frumu-
setea vine din interior.
- Asta imi repet ~i eu de ani de zile, ii replica impara-
teasa, ~i nici eu n-am ajuns sa cred. Dar tu cum faci sa te
pastrezi intr-o forma perfect.a?.
- Pai, meditez, imi modelez corpul la.cand exercitii de
aerobic cate trei ore in fiecare zi ~i nu ma ating decat de
jumatate din portia de mincare care imi este oferita. Vrei
sa-ti arat ~i tie?
- 0, da, chiar te rog, rosti imparateasa.
~a ca incepura cu 30 de minute de meditatie hatha
yoga, apoi trecura la o ora de antrenament de aerobic. in
timp ce se relaxau dupa aceast.a serie de exercitii, Alba-ca-
Zapada taie in doua marul cumparat ~i ii intinse impara-
tesei o jumatate. Fara sa se gandeasca, imparateasa mu~ca
din mar ~i amandoua cazura intr-un somn profund.
Ceva mai tarziu in cursul acelei~i zile, cei $apte Titani
Uri~i se intoarsera de la un centru de sanitate aflat in ini-
ma padurii, acoperiti din cap pana-n picioare cu piei de ani-
male, pene ~i namol. ii insotea un print dintr-o imparatie

46
pove~ti corecte politic de adormit copiii

invecinat:a, care venise la acest sanatoriu exclusiv pentru


barbati ca sa gaseasca un remediu la impotenta de care
suferea (sau, dupa cum prefera el sa o numeasca, intreru-
perea involuntara a act.ivitatii falocentrice). Se veseleau cu
toµi , se inghionteau ~i raceau glumite fizice, cand, <land cu
ochii de cele doua corpuri inerte, le pieri brusc orice chef.
- Ce s-a intamplat? intreba printul.
- Dupa toate aparentele, musafira noastra ~i cealalta
femeie s-au paruit, ele ~tiu de ce, pana s-au omorat, presu-
puse unul dintre uria~i.
- Daca in acest mod ~i-au inchipuit cumva ca ne vor face
sclavi ai sentimentelor noastre de slabiciune, se in~ala amar-
nic, pufni un altul.
- Pai, daca tot trebuie sa scapam de ele, va propun sa
exersam unul dintre ritualurile de inmormantare vikinge
despre care am citit cu totii.
- Sti\i ceva, rosti printul, poate ca o sa vise para intru
catva bizar, dar uite ca va spun, baieti, fiinddi sunteti de-ai
mei. 0 gasesc atragatoare pe cea mai ranara dintre ele. Ba
chiar foarte atragatoare. BaietJ., va deranjeaza daca ... hm ...
a~teptati putin afara cat timp eu .. .?
- la stai ~a! rosti ~eful uri~ilor. Cele doua jumatati de
mar din care au mu~cat ~i costumatia asta stupida - sa
~titi ca poart:a marca unui soi de ritual vdijitoresc. Nu sunt
moarte de-a binelea.
- Uf, rasufla printul u~urat, asta ma face sa ma simt
mai bine. ~a di, baieti, n-ati putea sa luati 0 pauza ~i sa
ma- rasatJ.....;i
- Ia stai ~a, printule, rost.i liderul. Alba-ca-Zapada te
face sa te simti din nou barbat?
- Cu siguran¢. Si acum, baieti, n-ati vrea sa ... ?
- N-o atinge ! Ai sa desfaci vraja, rosti ~eful.
Cazu apoi pe ganduri, dupa care spuse:
- Fra?}or, intrezaresc cateva posibilitati de ordin econ~
mic care decurg de aici. Daca o mentinem pe Alba-ca-Zapada

47
James Jinn garner

in starea actuala, cred c-am putea sa facem publicitate pen-


tru terapia impotriva impotentei in clinicile de care ne
ocupam.
Uri~ii dadura energic din cap, semn ca erau de acord
cu ideea, numai ca printul interveni spunand:
- $i cu mine cum ramane? Eu am platit deja sejurul.
De ce sa nu, hm, imi primesc remediul?
- Fara suparare, printule, ii raspunse liderul. Poti sate
uiti, dar nu pune mana. Altfel ai sa rupi vraja. Totu~i , uite
ce-ti propun. Daca vrei, ia-o tu pe cealalta.
- N-~ vrea sa par clasist, spuse printul, insa nu are cali-
brul potrivit pentru mine.
- Asta-i vorbarie goala pentru unul care da rateuri, veni
replica unuia dintre uria~i, insotita de hohotele tuturor,
mai putin de cele ale printului.
Atunci, ~eful lor interveni ~i lua cuvantul:
- Mai bine haide\], fratilor, sa le ridicam pe astea doua
de pe jos ~i sa ne decidem odata cum ar fi mai bine sa le
expunem.
Fu nevoie de cate trei uri~i la fiecare femeie, insa cumva
reu~ira sa tjdice pe verticala cele doua corpuri inerte. De
indata ce reu~ira aceast:.a performanta, bucatile de mar otra-
vit cazura din gura Albei-ca-Zapada ~i a imparatesei, iar cele
doua se trezira din vraja.
- Ce vreti sa faceti? Dati-ne drumul! \]para ele.
Uri~ii se speriara atlt de rau, incit pu\in lipsi sale scape
pe cele doua femei pe jos.
- E eel mai scarbos lucru pe care 1-am auzit in viata meal
tipa la ei imparateasa. Sa ne aratati a~a la toata lumea, ca
~i cand am fi proprietatea voastra!
- $i tu, i se adresa Alba-ca-Zapada printului, sa-ncerci
S-0 faci cu 0 fata in coma! Pfui!
- Hei, nu ma acuza pe mine, spuse printul. Toata. lumea
~tie ca in fond ce-am eu e o boala.
in acel moment, interveni liderul uri~ilor:

48
povefti corecte politic de adormit copiii

- Ia nu mai incerca\] sa da\i vina unul pe altul. in pri-


mul rand, voi doua ne-ati incalcat proprietatea. ~ putea
chema politia!
- Ce vorbe~ti, Napoleon! ii replica imparateasa. Acest
codru este proprietatea coroanei. Ba voi sunteti cei care
ati incalcat proprietatea!
Acest schimb de replici isca o mare agita\ie, insa nu la
fel de putemica precum cea provocata de urmatorul anunt
pe care 11 Ia.cu imparateasa:
- Si inca ceva. Cat noi eram imobilizate, iar voi toti ba-
tea\i campii in felul vostru de obsedaµ sexual, am avut o
viziune. De-acum inainte, sunt hotarata sa-mi dedic viata
vindecarii dezacordului dintre sufletul ~i corpul feminin.
Am sa le invat pe femei cum sa-~i accepte imaginea fizica
naturala ~i sa redobandeasca starea de implinire. Alba-ca-
Zapada ~i cu mine ne-am propus sa infiintam chiar pe acest
loco clinica ~i un centru de conferinte dedicate exclusiv
femeilor, uncle vom organiza ore de medita\ie, concilia-
bule ~i seminarii pentru surorile din intreaga lume.
Anuntul fu urmat de t.ipete de protest ~i de injuraturi,
insa imparateasa sta~i prin a avea c~tig de cauza. inainte
de a fi evacua\i din casa lor, cei Sapte Titani Uri~i reu~ira
totu~i sa-~i impacheteze sauna ~i sa 0 mute ~i mai in inima
padurii. Printul ramase la clinica pe post de antrenor de
tenis profesionist - dragut, dar inofensiv. Iar Alba-ca-Za-
pada ~i imparateasa se imprietenira la catarama ~i ca~ti­
gara o faiina mondiala prin contributfile aduse la dezvoltarea
comportamentului camaraderesc dintre femei. Despre
uri~i nu se mai ~tiu nimic niciodata, cu excepti,a unor urme
minuscule de p~i in noroi descoperite uneori dimineata,
chiar sub fereastra vestiarului clinicii.
puiu' ·m ic

Eu' ~i
Mic triiia pe un drum de µra ingust sinuos,
strajuit de stejari inaIµ. (Trebuie mentionat aici ca ,,Mic"
era numele de familie, ~i nu o porecla peiorativa, care ar
putea reflecta o prejudecata la adresa staturii. Doar dintr-o
pura int:funplare Puiu' Mic avea o inalµme sub medie.) in-
tr-o buna zi, pe cand Puiu' Mic se juca in mijlocul drumului,
0 rafala puternica de vant sufla printre copaci, iar 0 ghinda
se desprinse ~i il lovi in moalele capului.
Trebuie ~tiut ca, de~i Puiu' Mic avea un creier minuscul
in sens fizic, se straduia totu~i sa-1 foloseasca la cota maxi-
ma a capacitatii sale. Astfel incat, atunci cand tipa ,,Cade
cerul pe noi, cade cerul pe noi!", concluzia lui nu era nici
eronata, nici stupida sau prosteasca, ci doar slab sustinuta
de mecanismele logicii.
Puiu' Mic alerga pe drun1 pana ajunse la casa vecinei
ei, Gainu~a Banut, care tocmai se ocupa de gradina de zar-
zavaturi. Era o sarcina u~oara, deoarece nu era necesar sa
foloseasca insecticide, erbicide sau ingr~aminte chimice,
de~i tocmai acest lucru le permitea diverselor varietati, ne-
comestibile ~i native, de plante salbatice (uneori etichetate
sub numele de ,,buru.ieni") sa creasca spontan ~i sa se ames-
tece cu recolta ei de produse alimentare. Prin urmare, pier-
duta in frunzi~. Gain~a Banut auzi glasul lui Puiu' Mic cu
mult inainte de a aparea in campul ei vizual.
- Cade cerul pe noi! Cade cerul pe noi!
Gainu~a Banut i~i ridica capul dintre frunze ~i spuse:

50
pove~ti corecte politic de adormit copiii.

- Puiu' Mic! Ce-ai patit?


La care, Puiu' Mic ii raspunse:
- Ma jucam in drum cand s-a rupt o bucata mare de
cer ~i mi-a cazut in cap. Vezi? Uite ~i cucuiul, daca nu ma
crez1.
- Nu-ti ramane sa faci decat un singur lucru, spuse
Gainu~a Banut.
- Si care ar fi acela? o intreba Puiu' Mic.
- Sa-i dai in judecata pe nesimtiti! ii raspunse Gainu~a
Banut.
Puiu' Mic tacu incurcat.
- $i de ce-a~ putea sa-i acuz?
-Vatamare corporala, discriminare, intentia de a pro-
voca suferinta emotionala, producerea de suferinta emo-
tionala din neglijenta., ultraj ~i multe altele de acest gen.
Avem pentru ce sa-i dam in judecata.
-Doamne Dumnezeulel spuse Puiu' Mic. Si cat crezi
ca 0 sa incasam pentru toate astea?
- Pai, putem obtine daune pentru provocarea de du-
rere fizica ~i suferinta emotionala, despagubiri compensa-
torii, daune punitive, incapacitate temporara ~i mutilare
corporala, ingrijire medicala pe termen lung, chin sufletesc,
incapacitate temporara de munca, pierderea respectului
de sine ...
- Mai, entitate galinacee, mail spuse Puiu' Mic inve-
selit. $i pe cine sa dam noi in judecata?
- Pai, nu cred ca cerul per se este o ent:i.tate pe care statul
o recuno~te ca put.and fi trimisa in judecata, rosti Gain~
Banut.
- Presupun ca ar trebui sa ne adresam unui avocat, sa
ne spuna el cine poat,efi trimis injudecata, spuse Puiu' Mic,
creierul ei maruntel lucrand probabil in acel moment ore
suplimentare.
-Excelenta idee! Si cand ajungem la avocat, sa-1 intreb
~i eu pe cine~ putea da injudecata pentru picioarele astea

51
james Jinn garner

ridicol de ciolanoase pe care le am. Toata viata mi-au pro-


vocat numai tortura psihica, jena ~i alte impedimente, ~i
cred ca mi s-ar cuveni n~te compensatii pentru toate astea.
Prin urmare, cei doi o rupser~la fug:'i pe drum ~i ajun-
sera la casa vecinei lor, Gasculita lndependent:'i. ·coana
Gasca Independent:'i era ocupat:'i sa-1 dreseze pe animalul
ei de Companie canin Sa manance iarba, din dorinta de a
se debarasa de sentimentul de vinovatie ca-~i hranea cai-
nele cu carne animaliera procesat:'i, din conserva.
- Cade cerul pe noi! Cade cerul pe noil
- Sa-i dam in judecara pe nenorociti! Sa-i dam in jude-
cat:'i pe nenorociti!
Coana Gasca se apleca peste gard ~i spuse:
- Suratelor! Ce-ati patit?
- Ma jucam pe drum cand mi-a cazut in cap o bucat:'i
din cer, ii explica Puiu' Mic.
- ~a ca ne ducem la avocat sa ne spuna pe cine tre-
buie sa dam in judecat:'i, atat pentru vat:'imarea ei, cat ~i
pentru picioarele mele ciolanoase.
- ~a?! Foarte bine! Pot sa vin ~i eu cu voi, sa dau ~i eu
pe cineva in judecat:'i pentru gatul meu lung, care imi da
aerul aces ta dizgratios? Stiti, nu pot sa-1 fac cu nimic sa para
mai frumos, ~i sunt convinsa ca-i vorba de o conspiratie din
indusoia modei impooiva pasarerului tfular de apa cu gatul
lung.
Si cele trei pasari dadura fuga mai departe pe drum, in
cautarea unui consilier in probleme juridice.
- Cade cerul pe noi! Cade cerul pe noi!
- Sa-i dam in judecat:a pe nenorociti! Sa-i dam in jude-
cat:'i pe nenorociti !
- Zdrobiti conspira\:,ia! Zdrobiti conspiratia!
Ceva mai departe de casa, se in talnira pe drum cu Vul-
poi Siret, care era imbracat intr-un costum bleumarin ~i
ducea in mana o servieta. Acesta rididi o labuta pentru a
opri alaiul.

52
pove~ti corecte politic de adormit copiii

- Si ce cautati voi trei aici in aceasta zi minunata? le


intreba Vulpoi Siret.
- Cautam pe cineva sa dam in judecata! strigaci pasarile
la unison.
- Si ce plangeri ave\}? Vatamare personala? Discrimi-
nare? Intentia de a provoca suferinta emotionala? Produ-
cerea de suferinta afectiva din neglijenta? Ultraj?
- Oh! Da, da! ii raspunsera agitate pasarile. Tot ce-ai
spus ~i multe altele.
- Ei bine, aveti noroc, le spuse Vulpoi Siret. Cazuistica
de care ma ocup in acest moment este suficient de redusa,
incat pot sa va reprezint in fiecare ~i in toate procesele pe
care vom reu~i sa le instrumentam.
Pasarile ii aclamara ~i batura din aripi. Puiu' Mic rosti:
- Bine, dar cui intentam proces?
Fara a rata momentul, Vulpoi Siret raspunse:
- Dar cui nu intentam proces? Trei victime neajuto-
rate cum sunteti voi pot gasi mai multe parti vinovate decat
cita~ii. Si acum, va invit la mine in birou pentru o discutie
pe aceasta tema.
Vulpoi Siret se indreptii spre o minuscula u~a metalica
de culoare neagra care se afla pe latura unei mici coline
invecinate.
- Pe aici, va rog, le spuse el, deschizand zavorul.
Numai ca u~a de culoare inchisa refuza sa se deschida.
Domnul Vulpoi o impinse cu o mana, apoi cu ambele maini.
Chiar ~i ~a, ~a refuza sa se clinteasca din loc. Prin urmare,
smuci de u~a, trase violent de ea, adresa cuvin~e injurioase
u~ii, ca ~i capacitatilor ei mentale ~i istoriei ei sexuale.
in cele din urma, ~ ceda ~i se deschise larg, iar din inte-
rior ~ni o palalaie de foe in forma de minge. Fiindea, in
realitate, era vorba de ~a cuptorului pe care il avea Vulpoi
$iret! Din nefericire pentru el, mingea de foe ii euprinse
capul, ii arse parul, mustatile ~i favoritii, lasandu-1 intr-o stare
de catatonie desav~ita. Puiu' Mic, Gain~a Banut ~i Coana

53
James Jinn garner

Gasca 0 rupsera la fuga, plini de recuno~tinta ca nu fuse-


sera devora(:i.
Cu toate acestea, familia Domnului Vulpoi nu le dadu
pace. in afara procesului pe car&il intentara producato-
rului u~ii cuptorului, in numele lui Vulpoi Siret, familia
mai intenra un proces celor trei pasari de curte mentio-
nate anterior, acuzandu-le de in~elaciune, punerea in pericol
a vietii din neglijenta ~i escrocherie. Familia mai ceru daune
bane~ti pentru producerea de suferinta fizica, despagubiri
compensatorii, daune punitive, incapacitate temporara ~i
mutilare corporala, ingrijire medicala pe termen lung, chi-
nuri suflete~ti, incapacitate temporara de munca, pierderea
respectului de sine ~i pierderea unei cine pe cinste. Cele trei
pasari ripostaci, intenrand ulterior un contraproces ~i ba-
randu-se prin tribunale de atunci ~i pana in zilele noastre.
prin/ul broscoi

a fost odata ca niciodata 0 tinara printesa care, cand


se sarura sa dea cu capul de toti peretii structurii de putere
masculine de la castel, se relaxa plecand in lungi plimbari
prin padure unde zabovea pe malul unui mic hele~teu. Stind
ea acolo, se distra aruncand in sus ~i-n jos mingea de aur
preferata ~i reflectind la rolul luptatorului eco-feminist din
epoca moderna. ·
Intr-o buna zi, in timp ce avea o viziune utopica despre
ceea ce ar fi putut deveni imparatia ei daca femeile ar fi deti-
nut toate pozitiile de putere, scapa mingea care se rostogoli
in iaz. Iazul era arat de adanc ~i de plin de mfil, incat nu vazu
unde cazuse. Nu incepu sa planga, fire~te, insa lua nota men-
tal ca data viitoare sa fie mai atenta.
Pe ne~teptate, auzi o voce rostind:
- Pot sa-ti aduc eu mingea, printeso.
Se uita in jur ~i zari ie~ind brusc din apa capul unei
bro~te.
- Nu, nu, rosti ea, n-am sa accept niciodata sa inrobesc
membrul unei alte specii, obligandu-1 sa faca un efort pen-
tru a-mi satisface dorintele egoiste.
Broscoiul ii raspunse atunci:
- Ei bine, ~i ce-ai zice daca am face o invoiala care sa se
bazeze pe intrajutorare? Eu iti aduc mingea, iar tu imi faci
in schimb o favoare.
Printesa se invoi bucuroasa auzind de acest aranjament
echitabil. Broscoiul se scufunda in apa, de unde ie~i curand
cu mingea de aur in gura. Scuipa mingea pe mal ~i spuse:

55
James Jinn garner

- Jar acum, dupa ce ti-am Ia.cut aceast.a favoare, ~ vrea


sa-ti cunosc punctul de vedere referitor la atractia sexuala
dintre specii.
Printesa nu reu~ea sa inteleagt'la ce se referea brosco-
iul. De aceea, el continua spunand:
- Vezi tu, eu nu sunt un broscoi adevarat. in realitate,
sunt barbat, numai ca un vrajitor rau m-a transformat in
broscoi. De~i forma mea actuala de broscoi nu este nici mai
buna, nici mai rea - doar diferita - decat forma mea uma-
na, imi doresc foarte mult sa traiesc iar~i printre oameni.
Jar singurul lucru care poate rupe vraja este sa fiu sarutat
de o printesa.
Printesa reflecta o clipa daca exista conceptul de har~­
ire sexuala intre specii, insa inima i se inmuie de mila auzind
ce soarta nefericita avusese broscoiul. Se apleca ~i-1 saruta
pe frunte. Jnstantaneu, broscoiul incepu sa creasca ~i sa-~i
schimbe forma. Si in apa, pe locul in care fusese inainte
broscoiul, statea acum un barbat imbracat cu un tricou de
golf ~i pantaloni cadrilati tipatori - intre doua varste, dez-
avantajat pe vert:icala ~i cu un inceput de calvitie in cre~tetul
capului.
Printesa ramase inmarmurita.
- imi cer scuze daca ceea ce spun suna pu\].n discrimi-
natoriu din punct de vedere social, se bfilbfu _ea, insa ... vreau
sa spun ca ... de regula ~i in mod normal ~itorii nu arunca
vraji asupra printilo~
- in mod normal, da, ii raspunse el, insa de asta data
t].nta a fost un om de afaceri nevinovat. Vezi tu, eu sunt un
speculator imobiliar, iar vrajitorul a crezut ca I-am in~elat
intr-un litigiu pentru o proprietate. Astfel incat m-a invitat
la 0 partida de golf ~i, pe cand ma pregateam sa dau 0 lovi-
tura de crosa, m-a transformat in broscoi. insa, sa ~tii, peri-
oada in care am fost broscoi n-a reprezentat o pierdere totala
de vreme. Am ajuns sa cunosc ca-n palma fiecare centimetru
patrat de padure ~i cred ca ar fi ideala pentru construirea

56
pove1ti corecte politic de adormit copiii

unui complex de odihna/parc rezidential/ parc de afaceri.


Locul este splendid, iar socotelile sunt perfecte! Banca nu
ar acorda insa niciodata un imprumut unui broscoi, dar
acum, ca mi-am recapatat forma de om, bancherii au sa-mi
ciuguleasca din palma. 0, ~ice bine va fi! Si vreau sa-ti spun
ca e vorba de un proiect important! Nu trebuie decat secat
iazul, taiati 80% din copaci, procurate cateva inlesniri ~i
scutiri de la ...
Speculantul broscoi fu intrerupt brusc cand printesa
ii indesa in gura mingea de aur. Dupa care ii impinse sub
apa ~i-1 tinu acolo pana cand inceta sa se zbata. Pe drumul
de intoarcere la castel, se minuna gandindu-se cate fapte
bune putea face o persoana intr-o singura diminea¢. Iar
daca va fi fost cineva care sa remarce disparitia broscoiului,
nimeni nu simti lipsa speculatorului imobiliar.
jack ~i vrejul defasole

a fost odata ca niciodata un bfilat pe nume Jack, care


traia la o fenna neinsemnata. El traia la ferma impreuna
cu mama lui ~i amandoi erau exclu~i din cercurile obi~­
nuite ale activitatii economice. Aceasta realitate cruda ii
mentinea la limita saraciei, pana intr-0 buna zi cand mama
ii spuse lui jack sa duca vaca familiei la targ ~i S-0 vanda in
schimbul a ca\:iva banuti.
Ce mai conteaza miile de galoane de lapte pe care i le
furasera! Ce mai contau orele placute pe care animalul
de companie bovin le oferise celor doi! Si ce sa mai vorbim
despre balegarul pe care ~i-1 insu~isera spre a-1 folosi In gra-
dina lor! Acum, ea devenise pentru ei un articol oarecare
pe care-I pos~dau.Jack, care inca nu intelegea ca animalele
nonumane aveau tot atat de multe drepturi ca animalele
umane - poate chiar mai multe - , Ia.cu ce ii ceruse ma-
ma lui.
in drum spre targ,Jack se intalni cu un batran mag ve-
getarian care il preveni asupra pericolelor consumului de
carne de vita ~i de produse lactate.
- Pai bine, dar n-am de gand sa mananc vaca, spuse
jack. 0 due la targ ca S-0 vand.
- Bine, bine, dar procedand astfel nu faci decat sa per-
petuezi mitul cultural al carnii de vita, ignorand complet
impactul negativ pe care il are industria de cre~tere a ani-
malelor ~i cea de prelucrare a camii asupra sistemului nostru
ecologic ~i a sanatltii noastre, dar ~i problemele sociale pe
care le poate genera consumul de carne. insa, baiete, imi

58
pove~ti corecte politic de adormit copiii

pari prea simplu pentru a intelege astfel de conexiuni. Uite


cum iti propun sa procedam: iti cumpar eu vaca in schim-
bul acestor trei boabe de fasole fermecata care con\in tot
atat de multe proteine cat toata vaca ta, dar nici un fel de
grasimi ~i nici sodiu.
Jack cazu bucuros la invoiala ~i Ia.cu targul. Prin urmare,
lua boabele de fasole ~i le duse acasa la maica-sa. Cand ii
vorbi despre invoiala Ia.cuta, aceasta se supara ingrozitor.
Indeob~te, considera ca fiul ei este mai degraba o persoana
care ginde~te concepuial, ~i nu liniar, insa acum avea dovada
certa a capacitatilor lui intelectuale perfect diferite. in~!aca
enervata cele trei boabe de fasole fermecara ~i le arunca, dez-
gustata, afara pe fereastra. Ceva mai tirziu in cursul zilei,
participa la prima ei ~edinta a grupului de sprijin al Asocia-
tiei Mamelor Copiilor de Basm.
A doua zi de dimineata,Jack scoase capul pe fereastra
pentru a vedea daca soarele rasarise tot dinspre rasarit (ince-
puse el sa vada ci este vorba de un ti.par in acest caz). Numai
ci, in dreptul ferestrei, boabele crescusera peste noapte <land
na~tere unui vrej atit de 1nalt, in cat ajunsese pana la nori.
Deoarece nu mai avea vaci de muls dimineata.,Jack se citara
pe vrejul de fasole ~i ajunse in cer.
in varf ~i deasupra norilor, descoperi un castel imens. Nu
numai di era mare, dar fusese construit la proportii peste
medie, ca ~i cand ar fi fost caminul cuiva care, intimplator,
chiar era uri~. Jack intra in castel ~i auzi acordurile unei me-
lodii minunate umpland vazduhul. Se lua pe urmele acestor
sunete ~i nu se lasa pana nu descoperi sursa: o harpa de aur
din care ie~ea muzidi !ara ca cineva sa fi atins strunele. Ala-
turi de aceasta harpa care se actualiza singura, se afla o gfilna
a~ezata pe o stiva de oua de aur.
Sa fun cinstiti, perspectiva imboga\irii rapide ~i a unei vie\]
de distractii ~i lipsita de griji exercira o asemenea atractie asu-
pra sensibilitatii burgheze a luiJack, incat el puse mana atat
pe harpa, cit ~i pe gfilna ~i o rupse la fuga spre ~ principala.

59
james Jinn garner

Auzi insa imediat bubuit de p~i de se cutremura paman-


tul ~i o voce ca de tunet, care rosti:
FEE, FIE, FOE, FUM,
Imi miroase a persoana engleza!
Mi-ar placea sa-i cunosc cultura ~i opiniile despre viata!
Si sa-i imparta~esc viziunea mea in mod deschis ~i generos!
Din pacate, lacomia ii luase min tile luiJack, ~a ca refuza
oferta dezinteresata racuti de uri~ privind schimburile cul-
turale.
- E doar untrue la mijloc, i~i spuse Jack in sinea lui.
De fapt, ce legatura poate fi intre un uri~ ~i toate aceste
lucruri fine, delicate? Le-o fi furat el de pe undeva, a~a ca
am tot dreptul sa le iau.
Justificarile lui delirante - remarcabile pentru o per-
soana cu resurse mintale suprasolicitate - pusera in valoare
o inver~unare teribila fata, de drepturile personale ale uria-
~ului. Aparent,Jack era o persoana cu prejudecati, conside-
rand di toti uri~ii sunt neindemanatici, limitati sub raport
intelectual ~i u~or de exploatat.
Zarindu-1 tinand in brate harpa vrajita ~i gaina, uri~ul
11 intreba peJack:
- De ce vrei sa iei ceea ce-mi apaqine de drept?
Jack i~i dadu sea.Ina ca nu-1poate padili pe uri~, ~ inclt
fu obligat sa faca un ra{ionament rapid. $i se pomeni spu-
nand urmatoarele:
- Dar nu le iau, prietene. Nu fac altceva decat sale pla-
sez sub protectia mea, astfel incat sa poara fi gestionate corect
pana i~i vor atinge potentialul maxim. Scuza-ma ca-ti vor-
besc atat de deschis, insa voi, uri~ii , sunteti prea simplu
organizati intelectual ~i nu ~titi cum sa va gestionati corect
resursele. Eu nu fac decat sa-ti apar interesele. Ai sa-mi
multume~ti mai tarziu.
Jack i~i tinu rasuflarea, ~teptand sa vada dadi bluful lui
avea sa-i salveze pielea. Uri~ul oft:a din rarunchi ~i spuse:
pove~ti corecte politic de adormit copiii

- Da, ai dreptate. Noi, uri~ii, intr-adevar nu ~rim sane


valorificam resursele. De pilda, daca dam peste un nou vrej
de fasole, suntem ~a de entuziasmati la gandul ca-I vom
culege, incat nu ne putem abtine ~i-1 smulgem, bietul de
el, din pamant!
Jack sim\i cum i se strange inima. Se intoarse ~i se uita
afara pe ~a principala a castelului. in mod evident, uri~ul
distrusese vrejul de fasole.Jack simti ca intra in panica ~i tipa
isteric:
-Acum am ramas aici cu tine in nori pentru vecie!
La care uri~ul spuse:
- Nu fi ingrijorat, prietene! Noi, cei care trfilm aici, ur-
mam un regim vegetarian strict ~i avem la discret.ie vrejuri
de fasole pentru consum. in plus, nu vei fi singur. Alli trei-
sprezece oameni de inal\imea ta au urcat pana la noi pe
vrejuri de fasole, cu gandul de a ne vizita, ~i n-au mai plecat.
.A.5a caJack se resemna cu soarta lui de membru al comu-
ni tat.ii celeste a uri~ului. Nu ii era dor cine ~tie ce de mama
lui, pe care o lasase la ferma, fiindca aici, sus in cer, era mai
putin de munca ~i destula mancare pentru tot.i. Si treptat
invata sa nu mai judece niciodara oamenii dupa ina.l\]me,
cu exceptia celor mai scunzi decat el, fire~te.
cantaretul din hamelin

krescul or~el Hamelin avea tot ce-~i dore~te


munitate - industrii nepoluante, tranzit eficient al popu-
o co-

la\iei prin sistemul de transport in comun ~i o diversitate


etn~religioasa foarte echilibrata. Adevarul este ca edilii ora-
~ului reu~isera- prin masuri legislative sau de intimidare
- sa descurajeze manifestarea acelor elemente care i-ar
fi putut impiedica pe cetateni sa duca un trai bun ~i 0 viata.
lini~tita ~i decenta. Ei \inusera deoparte aceste elemente,
singura exceptie fiind parcul de rulote.
Parcul de rulote aflat la periferia or~elului Hamelin
era o ~ine civica. Nu numai ca era inestetic, cu mormanele
de remorci ~i camioane ruginite aruncate in curtile din
spate. Dar in fiecare dintre ele locuiau oamenii cei mai
irecuperabili ~i degenera\i pe care ti i-ai fi putut imagina
vreodata - ucig~i de animale nedomestice, fo~ti clienti
ai sistemului de corec\ie ~i motocicli~ti inrai\i. Cu ro\ile
lor cu ~tifturi din plastic, muzica asurzitoare ~i scandalurile
de weekend, ace~tia Ia.ceau sa se cutremure de dezgust pana
~i ultima persoana respectabila din ora~.
Intr-o buna zi, in urma unui raid extrem de turbulent
prin parcul de rulote, edilii or~ului convocara o ~edint3_.
Dupa dezbateri furtunoase, decisera ca trebuie eradicat in-
tr-un fel sau altul parcul de rulote. Numai ca nu ~tiau exact
cum ar fi trebuit sa procedeze rara a nesocoti sau incalca
drepturile oamenilor care traiau acolo. intr-un tirziu, dupa
multe alte dezbateri, hotarara sa lase in grija altora aceasta
problema, fiindca erau ~i ~a cople~i\i de propriile preocu-

62
pove~ti corecte politic de adormit copiii

pari, printre altele de sdiderea valorii proprietatii imobiliare.


Astfelinci.t edilii o~ului luara decizia de a publica un comu-
nicat in presa prin care sa anunte case aflau in diutarea unei
persoane capabile sa le rezolve problemele.
La scurt timp dupa lansarea comunicatului, in or~ i~i
Ia.cu aparitia un barbat. Era foarte bine do tat pe verticala
~i avea o greutate sub medie in raport cu infiltimea sa. Purta
haine intr-o combinatie nemaivazuta pana atunci ~i inimagi-
nabila, iar manierele ~i vocea lui pitigaiata erau, cu sigu-
ranta,, unice. De~i, dupa aspect, avea aerul ca vine dintr-o
lume diferita de (dar in nici un caz inegala cu) lumea noas-
tra, el ca~tiga increderea edililor disperati ai or~ului.
-Voi re~i sa scap o~ul de locatarii nedoriti din parcul
de rulote, le spuse tuturor barbatul cu un vadit aer nefami-
liar, insa mai intfil vreau sa-mi promiteti ca-mi veti plati
I 00 de monede de aur.
Edilii or~ului i~i doreau sa vada cat mai curand posibil
incheiata aceasta afacere neplacuta, ~a di se grabira sa con-
sim ta. Cu cat era eliminat mai repede parcul de rulote, cu
atat mai curand putea reveni fiecare la eurile lor progre-
siste, lipsite de prejudecati.
~a ca barbatul cu un marcat aer nefamiliar se puse ime-
diat pe treaba. Vari mana in rucsacul sau zdrent;iros, de
uncle scoase un aparat compact ~i sotisticat de inregistrare.
Oamenii stran~i in jurul lui ii urmarira cu interes in timp
ce introduse cateva casete in aparat, regla ni~te butoane ~i
verifica nivelul sonor. Dupa care incepu sa mormaie ni~te
cuvinte ininteligibile in microfonul incorporat. De~i nimeni
nu re~i sa auda exact ce spunea, barbatul parea sa fie incoe-
rent. Deodata, se opri din mormait, i~i indrepta tinuta ~i le
spuse edililor o~ului ca are nevoie de o camioneta dotata
cu megafon.
Autoritatile se stciduira sa satisfaca aceasta cerere neob~
nuita. Reu~ira sa gaseasdi un asemenea vehicul la Departa-
mentul pentru Biodiversitate Publica ~iii inmanara cheile

63
james Jinn garner

barbatului cu un marcat aer nefamiliar. Acesta se sui in ca-


bina ~i demara, avand insa grija sa insereze mai int:fil caseta
pe care tocmai o inregistrase in aparatul audio. Toata sufla-
rea se lua dupa duba in ti.mp ce aceasta se indrepta spre par-
cul de rulote.
Din duba care se ~ca incet incepura curand sa se inalte
acorduri muzicale - in general, muzica country, de~i se
auzira ocazional ~i acordurile unor bucati clasice ca Balada
beret.elorverzi~i Ciil.iiretifantmrui in arr. Edilii o~ului erau foarte
nedumeriti, pana cand remarcara ca din rulote, magaziile
de scule ~i carciumi incepusera sa iasa oameni. Toate aceste
persoane aveau o expresie sticloasa pe chip ~i vorbeau sin-
gure in timp ce urmau duba ca in transa.
- 0 sa-mi iau o slujba, spunea unul. Aud ca se fac an-
gajari la carmangerie.
- Io cred C-0 sa merg la circuitul profesionist de tras trac-
torul, spuse un altul.
- Credeti ca po' sa c~tig ceva marafeti daca semnez ca
ma dau pentru experimente medicale? intreba un al treilea.
Ocupantii parcului de rulote se ~eau dupa duba, in timp
ce aceasta rula cu viteza redusa spre ie~irea din o~. Curand,
atat ei, cat ~i camioneta se tacura nevazu\i, disparand la linia
orizontului. Iar edilii or~ului scoasera chiote de bucurie.
Aproximativ o ora mai tarziu, duba revehi, minus antu-
rajul.
- I-am condus pe toti pana la autostrada, le explici tutu-
ror barbatul cu un marcat aer nefamiliar, in timp ce sarea
sprinten din duba. incearca sa faca autostopul, sa gaseasca
o ocazie care sa-i duci oriunde, numai in Hamelin nu. Acum,
parcul de rulote este liber ~i va Sta la dispozitie sa-1 folositi
dupa cum veti crede de cuviinta.
- Minunat! spuse unul din reprezentan\ii autoritatilor,
care indeplinea ~i functia de purtator de cuvant. Acum,
di du~i sunt ~i am scapat de ei, putem incepe lucrarile la
pove~ti corecte politic de adormit copiii

Centrul de Reorientare a Refugiatilor din Lumea a Treia,


in conformitate cu planurile pe care le-am elaborat.
- Si acum, dadi sunteti amabili sa-mi achitati cele 100
de monede de aur pe care mi le-atj. promis, eu imi vad de
ale mele ~i plec.
- Mda, pai ... Hamelin face eforturi serioase sa imple-
menteze o economie bazata pe capitalul uman ~i nu pe ex-
ploatarea resurselor materiale. ~a ca am dori sa-ti oferim
acest cupon care iti da dreptul sa te bucuri de anumite ser-
vicii in Hamelin, cum ar fi ~edinte gratuite de masaj ~i semi-
narii pe tema ,,Cum sa redescoperi copilul din tine".
Barbatul cu un marcat aer nefamiliar i~i miji ochii.
- I\1i-ati promis 100 de monede de aur, spuse el infu-
riindu-se vizibil. Iar acum trebuie sa platiti, sau veti suferi
consecin tele.
- Daca vrei sa renunti la responsabilitatea ta de a con-
strui o lume mai buna, spuse pe un ton jignit purtatorul de
cuvant, fie. in acest caz, trebuie sa-ti dam un pennis oficial
al o~ului Hamelin, pe baza ciruia sa poti incasa un procent
mare din valoarea sa declarata, la multe case de schimb ~i
centre de vanzare a bauturilor alcoolice din or~ele inve-
cinate.
Barbatul cu un marcat aer nefamiliar Ia.cu o pauza, chi-
coti lugubru ~i urea la loc in duba. inainte ca cineva sa-1
poata opri, barbatul traversa cu m~ina toate cartierele din
Hamelin. Iar in timp ce duba se deplasa, din el se auzi o
muzidi stridenta, stranie, pe care nu o recunoscu nimeni.
Curand, copiii din Hamelin se ivira de prin casele lor sau
se revarsara in valuri, venind dinspre terenurile de joaca.
Cu priviri inceto~ate, copiii incepura sa se adune pe strazi.
Iar edilii o~ului ii auzira pe copii vorbind serio~i intre ei:
- Pietele libere sunt singura cale de a le oferi oamenilor
o motivatie personala de a edifica o societate mai buna,
spuse un copil.

65
James Jinn garner

-Avem obligatia de a respecta drepturile cetatenilor de


a prezerva puritatea etnica a cartierului lor, spuse un altul.
-Unica obligatie a noastra ca membri ai societatii este
sa ne asiguram ca fiecare are un teren de joaca amenajat la
standarde internavonale, spuse un al treilea.
Pe masura ce copiii lor incepeau sa formeze grupuri
antiimpozit ~i cluburi de tir, edilii ora~ului intelesera cu
tristete ca toti anii de atenta plani.ficare sociala aveau sa fie
in scurt ti.mp egali cu zero. in ziua urmatoare, descoperira
camioneta cu megafon intr-0 suburbie a or~ului, insa nici
urma de barbatul misterios pe care incercasera sa-1 escro-
cheze.
hansel $i gretel

llscunsa in ha~ul unui ecosistem forestier, era odat:a


o micu¢ ~i modesca coliba din barne, iar 1n aceasca coliba
locuia o micuta ~i modest.a familie. Tatal era de profesie pa-
durar ~i se strfu:luia sa~i creasca cei doi copii minori, pe nume
Hansel ~i Gretel.
Familia se caznea sa mentina un standard de viata sana-
tos, intemeiat pe con~tientizarea ~i asumarea locului pe care
il ocupa in societate, lnsa cerintele sistemului capitalist, cu
precadere politicile iresponsabile din domeniul energetic,
contribuiau neincetat la reprimarea membrilor, lasandu-i
rara aer. Curand, ei devenira un nucleu complet dezavan-
tajat din punct de vedere socioeconomic ~i s-au pomenit
brusc incapabili sa mai traiasca in stilul cu care se obi~nui­
sera, oricat ar fi fost de meschin. Putinii bani care le reve-
neau ~rau insuficien~i pentru a le asigura hrana tuturor.
~a ca, regretand nespus, padurarul nostru braconier
fu obligat sa elaboreze un plan prin care sa se descotoro-
seasca de propriii copii. Decise sa-i ia cu el intr-una dintre
zile in padure, cand avea sa mearga sa-~i indeplineasca sarci-
nile de serviciu cotidiene, ~i sa-i abandoneze acolo. Era o
ilustrare trist:a a situatiei problematice din familiile mono-
parentale, insa nu vedea nici o alta varianta.
in timp ce tatfil conversa la telefon cu psihoterapeutul
personal despre planul pe care ii pusese la cale, Hansel auzi
rara sa vrea discutia. in loc sa alerteze autoritat].le de resort,
Hansel elabora, la cindul lui, un plan personal de protectie

67
james Jinn garner

~i de sus\inere a surorii sale. in dimineata urmatoare, padu-


rarul le pregati cateva gustari rationale, sanatoase ~i pline
de substante nutritive, pe care le....impacheta in ambalaje
refolosibile, iar cei trei pomira la drum. Prevazator, Hansel
i~i umpluse totu!?i buzunarele cu batoane nutritive ·~i cro-
cante de granola, din care, pe masura ce se afundau tot mai
adanc in codru, rupea buca\i mari, pe care le arunca pe ca-
rare, in urma sa, pentru a marca drumul.
Odara ajun~i intr-un lurnini~ din mijlocul padurii, padu-
rarul se opri ~i Ii se adresa astfel lui Hansel ~i Gretel:
- Voi, copii minori, sa ma ~teptati cuminti aici. Ma
due sa caut ni~te copaci buni de raiat ~i poate chiar am sa
fac o analiza a psihismului meu tipic masculin ~i primitiv
prin comparatie cu mediul natural, daca o sa am timp. 0
sa ma intorc repede.
Cu acestea spuse, le inmana copiilor pachetelele cu~
rari, dupa care se indeparta.
Dupa ce dirnineata se Ia.cu dupa-arniaza, iar dupa-amiaza
seara, Hansel o puse la curent pe sora lui in legatura cu pla-
nul patem de abandonare. Dand dovada de inteligenµ, calm
~i pragmatism - ca intotdeauna in situa\ii de criza - Gretel
ii sugera fratelui sau sa stranga materiale in vederea con-
struirii unui adapost de urgenµ (pentrn o perioada determi-
nara), ~a cum invatasera la ora de ,,Tehnici de supravietuire
in conditii specific aborigene, prin programe educationale
in aer liber".
- Nu-i nevoie, ii raspunse Hansel. Arn lasat in urma
semne care ne vor indica drumul spre casa; ~i asta rara sa
fac mizerie sau sa desfigurez nici macar un copac.
insa, ducandu-se sa caute urmele, cei doi dadura peste
un contingent de practicanti ai tehnicilor ~i strategiilor de
supravietuire in mediu ostil, preocupati sa consume firimi-
turile de granola. Ace~tia ti.para la copii, interzicandu-le sa
se apropie de rati_ile lor de mancare proaspat descoperita,

68
pove1ti corecte politic de adormit copiii

~i dupa cateva focuri de avertisment trase in aer, o rupsera


la fuga, racandu-se nevazuti in codru.
Hansel ~i Gretel ratacira pe diverse dirari, insa, dupa o
vreme, se pierdura definitiv ~i Ii se Ia.cu foarte foame. De-
odata, la o cotitura ne~teptata pe care o racea cararea,
dadura peste o fermecatoare re~edinta ascunsa adanc in
padure ~i construita din prajiturele crocante cu ro~cove,
turta dulce Ia.ra za.har ~i tort de morcovi. Chiar daca nu purta
lini~titoarea eticheta de omologare a Agentiei Americane
pentru Securitatea Alimentara ~i a Medicamentelor, vila arata
atit de bine, incat copiii se napustira asupra ei ~i incepura
pe loc sa se infrupte din ea.
Pe nepusa masa, o femeie ajunsa la cei mai frumo~i ani
(in realitate, destul de trecuta de varsta respectiva) ~ni
afara din casuta.. Nenumaratele bratari pe care le purta la
incheieturi ~i la glezne zornaiau, scotind clinchete zglobii
la fiecare mi~care, iar femeia mirosea a parfum de patchouli,
salvie arsa ~i tigari de cui~oare. Copiii se speriara ingrozitor,
iar Hansel intreba:
- Va rog sa-mi iertati franchetea, insa sunteti intr-ade-
var 0 vrajitoare rea?
Femeia rise.
- 0 , nu, nu, dragul meu. Nu sunt vrajitoare, sunt o per-
soana adepta a cultului Wicca. Nu sunt mai rea decat alt].i
~i, fii convins, nu mananc copil~i minori, ~a cum va fac sa
credeti toate barfele care circula despre noi. 0 ador pe
Mama Natura ~i fac mixturi din plante medicinale ~i poti-
uni naturiste numai cu scopul de a-i ajuta pe oameni. Serios.
Ce-ar fi sa intrati amandoi ~i sa beti o cea~ca de ceai de
podbal?
In interiorul casei funqionale ~i to~i comestibile, femeia
Wicca ii sratui pe copii sa uite de propaganda ~i de calom-
niile raspandite pe socoteala persoanelor de genul ei. Le
relata pove~ti despre viata pe care o ducea in padure, de-
spre modalitatile de preparare a potiunilor, cum racea vciji,

69
james Jinn garner

cum comunica cu exemplare noriumane ~i cum vindeca


nenumaratele rani pe care altii le lasau pe trupul Mamei
Naturi. Lui Hansel ~i Gretel le trebui.... ceva vreme sa se deba-
raseze de cli~eul mental al cotoroaritei cu piele verzuie, de
varsra avansara ~i purtand 0 pa.lane neagra si tuguiata pe cap.
(In mod paradoxal, femeia Wicca avea un nas lung ~i coro-
iat, care aducea cu un castravete bubos, insa copiii erau prea
bine-crescuti incat sa puna intrebari.)
intr-un tlrziu, fura convin~i de sinceritatea femeii adepta
a religiei Wicca, mai ales cand Ia.cura cuno~tinta cu vecinii
~i cu rudele ei. Pentru a le ura bun venit copiilor, ace~ti oa-
meni deosebit de draguti tinura o reuniune nocturna sub
clar de luna, in cursul careia membrii comunitatii se dezbra-
cara la piele, se frecara unii pe alt.ii cu noroi ~i se prinsera
intr-o hora, dansand pe acorduri de ocarina ~i de nai. Pri-
veli~tea fu atat de emot:_ionanra, in cat, in chip just ~i firesc,
Hansel ~i Gretel decisera pe loc sa renunte la vechiul lor stil
de via¢ ~i sa se alature comunitatii forestiere.
Cu trecerea timpului, Hansel ~i Gretel ajunsera sa se
a~eze de comunitatea Wicca ~i de viata pe care o duceau
membrii ei in padure. Crescand ~i devenind tot mai incre-
zatori in propriile forte, dar ~i mai siguri de ei, incepura
sa-~i afirme legatura cu Mama Natura printr-o gama de mo-
dalitati directe ~i tangibile. Cu mult curaj ~i viguros, fratii
elaborara proiecte ~i se angajara activ in nenumarate ac-
tiuni cu un caracter profund ecologic, cu scopul de a~i pro-
teja caminul arboricol. Plini de voio~ie , Hansel ~i Gretel
batura piroane in copaci, pusera mine ~i explozibili, condu-
sera utilaje de demolare ~i aruncara in aer cateva centrale
electrice ~i liniile de inalra tensiune care se intindeau dea-
supra fermelor din imprejurimi, folosind explozibil pro-
dus exclusiv pe baza de ingrediente 100% naturale. Ba chiar
invatara sa prepare cincisprezece remedii complet orga-
nice pentru tratarea arsurilor provocate de substantele ex-
plozive sub forma de pulbere.

70
povefti corecte politic de adormit copiii

Erau foarte multumiti ~i impliniti, cu sentimentul ca i~i


gasisera menirea vietii, ~i cu eel al autoimplinirii in lupta
pentru protejarea habitatului lor de adoptie, pana cand,
intr-o buna zi, le parvenira ni~te ve~ti cumplite. 0 imensa
corporatie multinationala, specializata in produq:ia de har-
tie, cumparase cu totul padurea lor, obiectivul declarat fund
acela de a o transforma in totalitate in celuloza. Hansel,
Gretel, comunitatea Wicca, impreuna cu toti con-confratii
si
'
toate co-surorile, se mobilizara si . se lansara in ceea cea
avea sa fie confruntarea vietii lor. Activi~tii ecologi~ti i.$i adu-
nara cheile fixe ~i explozibilul plastic, lozincile de piche-
tare ~i naiurile ~i pornira in mar~ fortat spre sediul central
al corporatiei, transmitind, pe oriunde treceau, mijloacelor
de comunicare in masa mesajul clar ca erau deci~i sa apere
Mama Natura pana la ultimul individ.
Hensel, Gretel ~i practicanta Wicca se postara in fruntea
multimii, rostind incantatii, proferand injurii ~i arzand de
dorinta de-a se incaiera. Cand cladirea sediului companiei
producatoare de hartie aparu in campul lor vizual, fratele
~i sora zarira ceva care Ii se paru extrem de familiar. Com-
plexul industrial format din uri~ul combinat ~i cladirile afe-
ren te se intindea pe aproximativ patru acri de teren, insa
pe calea de acces circulara, inghesuita chiar la intrarea in
corpul administrativ, se ridica o casa mica ~i modesta. Era
intr-adevar casa in care copilarisera, strivita ca o bojdeuca
de faµda zvelta ~i stralucitoare din otel ~i sticla a sediului
administrativ al corporatiei.
in timp ce fratele ~i sora incepusera deja sa digere aceasta
informatie vizuala, u~a scunda din lemn a ~andramalei se
deschise ~i pe ea ie~i tatfil lor, padurarul. Era imbracat intr-un
costum Armani, incfiltat cu mocasini italiene~ti ~i flancat de
o falanga de avoca\:J.. Era evident ca aceasta persoana care se
ocupa cu afacerile forestiere re~ise in viata pe cont propriu.
- Ia te uita! exclama tatal. Cum se invarte roata vietii!
Ma bucur mult sa va revad, Hansel ~i Gretel.

71
James [inn garner

- Te rog, nu ne mai spune ~a, rosti fiul sau biologic,


insa nu ~i spiritual. Ne-am schimbat numele, in ideea ca ele
or sa simbolizeze trezirea noastra la o noua con~tiinta de
sine ~i ruptura definitiva de cei cct"re ne-au procreat, ni~te
fiinte insensibile ~i exploatatoare. De acum inainte,·te rog
sa-mi spui Locatar-de-padure.
- Iar eu ma numesc Gaia.
- Puteti sa va schimbati numele in Bocanet ~i Bambi,
mie tot nu-mi pasa, le replica tatfil razand. Oameni buni, ori-
cum trebuie sa va schimbati domiciliul ~i sa plecati din pa-
dure. Am incheiat un contract de relocare cu proprietarul
unui pare de rulote, foarte frumos, langa autostrada intersta-
tala, ~i am angajat o firma de consultanta in relocare sa va
ajute -
Femeia Wicca ii taie vorba.
- Moarte spoliatorilor Terrei! Moarte uci~ilor Terrei!
\]pa ea, iar restul multimii ii prelua imprecatia.
- Dar de ce trebuie s-o luam in nume personal? mor-
mai tatal, dupa care adauga, incercand sa calmeze multi-
mea: Bine, bine. Vrem sa discutam cu purtatorul vostru de
cuvant-
- Purtatoarea de cuvant! insista unul dintre protestatari.
- Persoana purtatoare de cuvant! tipa un altul.
Un avocat se apropie de tata ~iii ~opti ceva la ureche.
- Suntem dispu~i sa discutam cu persoana abilitata sa
vorbeasca in numele vostru, spuse tatfil intr-un tarziu. Per-
soana adepta a cultului Wicca.
Printre urale ~i urlete de incurajare, persoana adepta
a cultului Wicca ridica amenintator pumnul ~i patrunse
in cladire, insotita de celelalte persoane imbracate in cos-
tume. Militant.ii ecologi~ti erau fericiti ~i siguri pe ei, deoa-
rece aveau deplina incredere in persoana adepta a cultului
Wicca. Nu era genul care sa cedeze in fata acestor spoliatori
ai planetei. Pentru a celebra momentul, protestatarii for-
mara un cerc de rugaciune chiar in parcare, unde incepura
sa danseze.

72
pove~ti corecte politic de adormit copiii

Sunetele ocarinelor ~i ale naiurilor pluteau inca in aer


cand negociatorii ie~ira din cladire. Tata.I ~i avocatii zam-
beau, in timp ce persoana adepta a cultului Wicca avea o
expresie oarecum autoacuzatoare, ca de oaie, de~i ar fi o
insulta la adresa oilor sa sugeram ca ele ar putea arata vre-
odata acit d e vinovate.
Gaia, nascuta Gretel, percepu imediat schimbarea din
ordinea prestabilita a lucrurilor.
- Ce s-a intfunplat? intreba ea insistent. Ce s-a petrecut
inauntn1?
- Un membru de vaza al grupului vostru a decis ca e
momentul sa se trezeasca la realitate ~i s-o infrunte, ii ras-
punse tatfil. Persoana adepta a cultului Wicca a fost de acord
sa se alature staff-ului nostru, in calitate de vicepre~edinte
pentru Sanatate Holistidi ~i Spirituala, Departamentul Ma-
ma Natura.
Un oftat general scapa involuntar din pieptul colectiv al
militantilor ecologi~ti.
- Cum ai putut sa faci a~a ceva!? urla Gaia.
- Copila mea, n-am avut de ales, raspunse persoana
adepta a cultului Wicca pe un ton rugator. Mi-au oferit gra-
tuit ingrijire medicala complera, inclusiv tratamente experi-
mentale. Servicii pe care majoritatea politelor de asigurare
nu le acopera.
Un murmur derutat se ridica din cindurile escadronului
ecologist. Era intr-adevar o lovitura teribila. Daca cea mai
inteleapta ~i mai razboinica persoana, dar ~i cea mai con~ti­
enta de starea planetei, putea fi cumpa.rara acit de ~or, ce
~anse mai aveau ei, ceilalµ? Padurarul arborase, impreuna
cu avoca9.i care il flancau, un r.1.njet asemanator celui al pisicii
care i~i satisracuse nevoile nutritionale pe socoteala cana-
rului.
insa Hansel - pardon! - Locatarul-d.e-padure ~i Gaia
erau deja familiarizati cu lipsa de scrupule a tatalui lor, astfel
incat elaborara pe loc un plan de rezerva. Cu mare pompa

73
James Jinn garner

~i agitatie, fiecare i~i puse roba forestiera, desena o penta-


grarna pe pamant ~i arse ierburi uscate intr-un creuzet. Toate
privirile se indreptara cu interes spre ei, poate chiar ~i cu
o u~oara teama. Apoi, fratele ~i s~ra intonara o invocaµe
intr-o limba pe care nici chiar persoana adepta a cultului
Wicca nu o auzise vreodata. Vantul incepu sa sufle, iar in aer
se auzi un parait. Apoi, cu o strafulgerare de lumina, totul
se sfar~i. Intregul complex de producµe a hartiei - cu tot
cu sediul administrativ, uzina ~i depozite - se transformase
dintr-o imensa structura din otel ~i beton in cateva be~oare
de menta, niscaiva turta dulce ~i caramele.
Activi~tii ecologi~ti cimasera cu gurile di.scate, dupa care
izbucnira in aclamatii putemice. Intre avocati avu loco con-
sultare lapidara, dupa care ace~tia i~i notara cateva posibile
planuri ~i directii de actiune in filofaxuri. Persoana adepta
a cultului V\licca pur ~i simplu ramase Stana de piatra, in ti.mp
ce buzele i se rotunjira, formand un ,,Uau!" mut.
Padurarul i~i compuse o mina aparent curajoasa.
- Frumos true, pu~tilor, dar nu ma opriti voi pe mine.
Fabrica sta mai bine ca niciodata, iar acum cheltuielile de
intretinere a_u scazut odata cu productia de cataif ~i de fon-
dante. Va mulµunesc foarte mult. Afacerea o sa mearga ina-
in te ~i tot 0 sa va taiem padurea.
Locatarul-din-padure ~i Gaia nu il invrednicira cu nici
un raspuns, ci arsera ~i mai multe ierburi ~i rostira ~i mai
multe incantatii. Vintul sufla din nou, aerul pacii ~i, in vazul
tuturor, intregul grup de avocati fu transformat intr-un grup
de ~oareci - de ~oareci Mmesiti- care se napustira imediat
asupra complexului industrial imens, lipicios ~i duke ce se
intindea dinaintea lor ~i incepura sa-1 devoreze.
Persoana adepta a cultului Wicca habar nu avea ca cei
doi frati erau atat de versati in artele oculte. Ea incerca sa-i
imbuneze, recurgand la o flaterie:
-Absolut impresionant. Avem multe lucruri de in-
vatat unii de la altii, nu credeti? De-abia ~tept sa facem

74
povefti corecte politic de adormit copiii

schimb de informatii intr-o maniera deschisa ~i de intraju-


torare, care -
Insa vorba ii fu retezata. cand Locatarul-de-padure ~i
Gaia plesnira din biciul lor paranormal ~i o transformara
dintr-o femeie aflata in anii cei mai frumo~i ai vietii intr-o
nevastuica subtire, cu burta alba. Ce-i mai ramase atunci
de ta.cut fostei adepte a cultului Wicca, daca nu sa dea fuga
~i sa li se alature ~oriceilor in activitatea lor frenetica ~i ge-
neralizata. de consumare a fabricii.
Tata.I lor avea un aer vizibil afectat, constat.and cum munca
lui de-o viata era rontaita bucata cu bucata. Maestru incon-
testabil al inducerii vinovatJei pe termen lung, el rosti in-
tr-un tarziu:
- Asta e rasplata voastra, copii? Credeti ca mi-a fost
u~or sa va cresc singur, ca unic parinte intretinator? Daca
nu va duceam atunci in padure, mai descopereati voi noul
stil de viata pe care 1-ati adoptat? ~i asta e multumirea pe
care o primesc de la voi? La nevoile mele chiar nu va gan-
diti? Dupace am m1:1ncit toata viata in domeniul forestier,
d e ce credeti ca m-a~ mai putea apuca la varsta mea?
~a ca Locatarul-de-padure ~i Gaia ii tacura o concesie
~i-1 transformara in castor.
Dupa aceste fapte eroice, ecoeroii no~tri i~i luara pan-
cartele ~i se intoarsera in padure. Locatarul-de-padure ~i
Gaia Ia.cura eforturi serioase sa-1?i perfectioneze capacita-
tile supranaturale, pe care le pusera apoi exclusiv in slujba
protejarii, conservarii ~i salvarii planetei. Vecinii respectara
intimitatea fratelui ~i a surorii, de teama ca nu cumva o in-
cantatie ratacita sa-i transforme intr-o specie diferita (insa,
desigur, cu nimic inferioar.1). Cat despre fratele ~i sora magi,
prietenii lor ~i, eel mai important, copacii din padure, traira
cu tot.ii fericiti pana la adanci batraneti.
greierele ~i furnicul

Zn lumea Greciei antice, agricultura se afla indi intr-un


stadiu de rudimentarism avansat. Ecosistemele prezente
la fermele agricole erau diverse ~i sanatoase, cu plante indi-
gene care cre~teau in flora spontana ~i cu prospere colonii
de insecte care imparteau frate~te un spatiu comun cu cul-
turile domesticite. Drept urmare, toate lanurile cu cereale
~i campurile acoperite cu vita erau populate de 0 diversitate
de insecte viguroase, vizionare ~i hotarate. Dintre toate insec-
tele, cea mai harnica era furnicul. Cat era vara de lunga,
acesta robotea sub ar~ita soarelui, punand asiduu deoparte
graunte ~i seminte, fiindca anticipa o iarna lunga.
Pe acel~i camp tciia ~ un greier care ducea o viata mai
mult decat lipsita de griji, fiindca el respinsese de mult con-
ceptul materialist-burghez al arivistului intreprinzator, care
,,vrea sa faca bani cu orice chip". Din punctul sau de vedere,
0 definitie a e:xistentei ideale insemna sa te bucuri de na-
tura intr-o maniera de studiu contemplativ, nestructuralist
~i de~at, iar el profita frecvent de caracterul sau benefic,
petrecandu-~i cea mai mare parte a zilei dormind. Alteori,
canta fericit pe paji~te -CRI CRI-pastrand vie in felul
asta bogata traditie orala a neamului greierilor.
Aceasta atitudine alternativa nu trecu neobservata de
fumicul care se spetea muncind in ar~ita ~i praf. Vazandu-1
pe greier cum i~i traie~te viata din plin, furnicul simti cum
toate orificiile exoscheletului i se contracta de ciuda.
-Ia te uita ~i la greierul asta, mormai el ca pentru sine.
Sa stea tolanit cat e ziua de lunga, urlandu~i cantecele. Oare

76
povefti corecte politic de adormit copiii

o sa dea vreodata dovada de simt de raspundere? Daca 1-~


face lipitoare, ar fi o insulta la adresa harnicilor viermi seg-
mentati care traiesc in tara noastra. Ia te uit:a cum sta ~i ma
prive~te, abia a~teptand un moment favorabil sa ma atace
~i sa-mi ia tot avutul pe care m-am trudit sa-1 agonisesc. Asta
e problema cu toti cei care apartin acestei.tipologii.
Cit despre greier, acesta ii urmarea la randul sau pe fur-
nic, insa trama rationamentului sau urma un curs complet
diferit.
- Ia te uit:a ~i la furnicul ala, i~i zise el. Se spete~te mun-
cind sa agoniseasdi un stoc redus de graunte. Si pentru ce?
Macar daca s-ar stradui sa aiba o atitudine mai Zen. Ar fi
bine sa priceapa di, din perspectiva pietrei, un bob de gciu
face tot at.at de putin cat 0 mie ~i ca ploii nu-i pasa cine a
trudit ~i cine nu.
Si ~a trecu vara. Fu1nicul, o personalitate esenpalmente
de tip A, intrase intr-un delir cotidian al muncii, numai di
activitatea sa egoista ~i iresponsabila din punct de vedere
social l~i lua uiumul. El se imbolnavi de ulcer peptic, trase
cateva sperieturi din cauza unor dureri abdominale ~i i~i
pierdu cea mai mare parte a podoabei capilare. Pe la juma-
tatea lunii septembrie, ii parasi sotia, i~i lua ~i pupele cu ea,
insa el abia daca avu timp sa-i remarce absenta. Furnicul
deveni atit de obsedat de stocul lui de graunte, incat ajunse
sa instaleze un sistem de securitate sofisticat in interiorul
~i injurul mu~uroiului colinar, cu camere video ~i senzori
de mi~care capabili sa intercepteze orice hot potential.
Intre doi pui de somn, greierul urmarea toate acestea
cu o curiozitate de~at:a. El studia totodata hata yoga, pro-
specta zona in cautarea ce~tii de cappuccino perfecte, invata
singur sa cante la chitara (de fapt, era vorba despre un singur
cantec, o piesa creatie proprie, un semiblues pe trei note)
~i, in general, tcinclavea. Una peste alta, se straduia sa~i men-
tina stilul de viat<l orientat pe petrecerea de voie a timpului
liber, in acord cu succesiunea anotimpurilor. Iar cand vremea

77
james Jinn garner

deveni mai put.in favorabila, i~i Ia.cu planuri de plecare in


Australia, la surfing.
Numai ca iarna veni mai devreme .... in a:cel an (sau vara
trecu prea repede, in funq:ie de orientarea ta climatica, citi-
torule), ~i in scurt timp cfunpurile se despuiara de vegetatie.
Nefericitul nostru greier se pomeni peste noapte victima
capriciilor meteorologice. Si pleca topaind pe camp, in cau-
tarea unei surse de subzistenta de orice fel. S-ar fi multmnit
cu 0 firimitura cat de mica, ni~te pleava sau putin tofu -
insa pe camp nu se gasea nici un produs comestibil.
In scurta vreme, greierul ii localiza pe furnicul care tra-
gea cu voluptate dupa el un ~tiulete plin cu boabe de po-
rumb. Cum foamea invinse mandria greierului, acesta se
indrepta spre furnic, hotarat sa-1 roage sa imparta cu el 0
particica din captura lui impresionanta.. insa, de cum 11 zari
pe greier, furnicul incepu sa tipe:
- AAAHHH! Ce vrei? Ce cauti aici? Ai venit sa-mi furi
porumbul, nu-i a~a? Te cunosc eu. Ai a~teptat sa vina ziua
sa-mi inhati toata agonisealal Toti cei din tipologia ta sun-
teti la fell
Greierul dadu sa-1 intrerupa, insa furnicul continua sa
vocifereze:
- Nu mai scoate o vorba! Nu-ncerca sa ma convingi
cu tertipurile tale, cu pove~ti lacrimogene ~i promisiuni de-
~arte ! Eu m-am spetit sa strang ce am acum, chiar daca in
unele cercuri munca e un concept desuet.
Greie1ul ii raspunse politicos:
- Bine, Frate Furnic, dar ai mai mult decat ai putea
manca vreodata.
- Ma prive~te, spuse fumicul. Ca doar nu traim intr-un
stat socialist care suge sangele poporului ... incd! Adaptea-
za-te, greierule! Singurul loc in care succesul vine inaintea
trudei este in dictionar.
- Planuiam sa ma due in Australia, sa ~tii, insa clima,
cum sa spun, s-a schimbat ~i toata mancarea a disparut ...

78
pove~ti corecte politic de adormit copiii

- ~a functioneaza economia de piata,, amice. Mai in-


vata ~i tu.
- lartl-ma, Frate Fumic, insa ma vad obligat sa-ti spun
cu sinceritate: cred ca ar trebui sa-ti imbunatate~ti karma.
Ai aura incircata de energie negativa, pe care ai putea-o ~or
transforma in energie pozitiva prin ...
-Asculta, daca vrei sa ma zapace~ti cu chestiile tale mis-
tice, n-ai decat sa-mi spui: ce sunet scoate un gandac care
moare de foame? Ha, ha!
Polemica inutila dintre fumic ~i greier fu intrerupta de
o tuse. Se intoarsera ~i zarira o calugarita, mai mare decat ei
doi la un loc! (Laun moment dat, calugarita fusese o insecta
care se ruga. Si in ciuda faptului ca aceste practici fusesera
interzise prin ordin judecatoresc, ea re~ise sa-~i pastreze
o latura profund spirituala.) Fumicul ~i greierul fura ingr~
ziti - nu atat din pricina dimensiunilor hipertrofice, cat
mai ales din cauza vestimentatiei ~i aspectului ei extern.
Purta un costum gri din poliester ~i o pereche de mocasini
maro cu ciucuri, iar in labutele din fata ducea o servieta,
o punga de hirtie maronie cu gustarea de pranz ~i un cal-
culator.
- Fumicule? intreba imperativ calugarita, de~i ~tia pre-
cis pe care dintre cei doi ii cauta. Fumicule, am venit in audit.
Odata cu aceste cinci cuvinte, povestea noastra ia un curs
complet diferit. Llsind la o parte detaliile referitoare la audit,
acuzatiile contestate in instanta, procesul ~i apelul sau ten-
tativa fumicului de a fugi in Insulele Cayman, este de ajuns
sa spunem ca posesiunile lacomei insecte au fost confiscate
~i redate comunitatii mai responsabile spre folosul ob~tesc,
dupa ce furnicul insu~i a fost integrat in sistemul de corec-
\ie. Intre timp, greierul a organizat un program pentru in-
sectele autohtone tinere, avide de schimburi culturale cu
ta.rile unde clima era mai calda. Datorita redistribuirii bu-
getului de stat (~i a proprietatii furnicului), greierul a con-
dus ~i conduce in continuare expeditii de surfing.

79
printesa ~i bobul de mazare

Zntr-un regat foarte indepartat, de peste munti vai, ~i


traia odara un ranar print foarte plin de el. Era sanatos,
relativ frumos ~i avusese parte de suficienta fericire ~icon­
fort in copilarie. Cu toate acestea, simtea ca i se cuvine mai
mult. N'u-i ajungea ca era liber prin n~tere sa duca 0 via¢
de parazitism tihnit ~i ca tinea masele sub calcaiul cizmei
lui din piele de vitel. Era decis sa perpetueze aceast.a tiranie
nedemocratica printr-o casatorie cu 0 printesa adevarata,
autentica, cu card la purtator. ·
Regina, mama printului, incuraja obsesiile fiului ei, in
ciuda riscului evident de a avea nepoti cu tulburari de he-
mofi.lie sau microcefali. Cu multi ani inainte de a se fi petre-
cut toate acestea, dupa 0 perioadi de bunastare inadecvata,
tat.al lui, regele, ajunsese la punctul terminus al existentei
fizice. Lipsa unei prezen~e masculine putemice il framanta
pe print la nivelul subcon~tientului, ~i indiferent cat de multe
escapade de weekend ar fi tacut ~i oricate interrelat]onari
masculine ar fi legat cu alti tineri nobili, duci sau baroni,
nimic nu avu darul sa-1 ajute sa-~i dep~easca sindromul de
anxietate. Mama lui, in virtutea propriilor complexe oedi-
piene ~i motive de codependenµ, nu se deranja sa-i schimbe
sau sa-i corecteze ideile egoiste ~i nerealiste de a atinge per-
fectiunea alaturi de un partener marital.
Printul pleca in cautarea partenerei perfecte ~i strabatu
pamantul in lung ~i-n lat, sperand sa descopere 0 persoana
pe care S-0 inrobeasca prin casatorie. Calare pe tovar~ul

80
povefti corecte politic de adormit copiii

lui cabalin loial, el calatori dintr-un regat patriarhal in altul


matriarhal, ~i dintr-un ducat patriarhal in altul matriarhal,
solicitand peste tot nume ~i numere de telefon. Faptul ca
aleasa putea avea tenul mai mult sau mai putin pigmentat,
ca era dezavantajata pe verticala sau pe orizontala, placuta
din punct de vedere estetic sau cu fizionomie diferita, chiar
nu avea nici o importanta. Unicul sau criteriu de selectie
era autenticitatea originii regale a femeii, de la care se a~­
tepta sa impar~easca alaturi de el iluzia regala a privile-
giului ~i a valorii personale.
Intr-o noapte ploioasa, dupa o lunga cilatorie in care st.ra-
batuse numeroase regiuni ecologice indepartate, printul
se hrani cu un castron de tocanita din linte cu cuny ~iii im-
par~i mamei indoielile ~i temerile sale:
- Marni, nu cred ca o sa gasesc vreodata o printesa au-
tentica alaturi de care sa-mi petrec existenta.
- Fiule, ii raspunse regina, incercand sa-1 lini~teasca,
nu uita cate avantaje presupune viata de celibatar. Nu lasa
societatea ~i biserica sa te impinga spre un stil de viaµ pen-
tru care poate ca nu e~ti apt.
- Poate c-ar trebui sa-mi largesc putin orizontul, spuse
el pe un ton meditativ.
- Ce? $i sa renunti la standarde?
- Nu, mami, dar poate ca m-am lasat atras in capcana
majoritatii cu principii heterosexuale ortodoxe. Poate ca
exista undeva pe lume un tanar print minunat, care ma ~­
teapta. Cel putin, cred ca ar merita sa incerc.
Mama lui nu apuca sa-i raspunda, fiindca se auzi o bataie
in poarta castelului. Servitorii trasera de poarta grea ~i o des-
chisera, iar din ploaie se ivi o tanara femeie umectata din
cap pana-n picioare. Era, desigur, placuta ochiului - asta
daca e~ti genul de persoana superficiala care da importanti
aparentelor. Din fericire pentru povestea noastra, printul
nu Ia.cea parte din aceastl categorie. El avea un standard ~i
numai unul, oricat de exclusivist social ar fi fost acesta.

81
james Jinn garner

inchipuiti-va mirarea printului cand musafira ii tranti


in fat;a:
- Printesele n-ar trebui sa se plimbe afara pe o vreme
ca asta! •
Ei bine, aceasta era o dezvaluire Ia.cud la botul compa-
nionului cabalin! Printul fu redus la incapacitate orala tempo-
rara, dupa care i~i invita vizitatorul cu deficiente de usciciune
sa se bucure de ospitalitatea lor ~i sa-~i petreaca noaptea la
castel.
insa, de~i pentru print lucrurile evoluau intr-o direq:ie
benefica, mama lui simti amenintarea ca cineva i-ar fi putut
lua fiul de langa ea. Totu~i , in loc sa recunoasca e:xistenta
sentimentelor sale ~i sale exprime deschis, intr-o maniera
constructiva, regina hotari sa recurga la un tertip pentru a
verifica pretent]ile musafirei.
Ea se strecura in aripa dormitoarelor ~i gasi camera in
care avea sa doarma persoana suprasaturata de apa. Smulse
~temutul, trase canapeaua extensibila ~i ~eza un singur bob
de mazare pe traversa patului. Apoi puse un vraf de zece
saltele peste bobul de mazare, iar deasupra tuturor, zece
pilote cu puf.
- ~a, spuse ea. Daci tatuca aia murata de la parter este
intr-adevar printesa, atunci o sa fie suficient de sensibila incat
sa simta umflatura asta ~i sa nu doarma deloc.
A doua zi de dimineat;a, la micul dejun, mai precis in
timp ce consumau o granola regala, regina o intreba cu un
aer nevinovat pe tanara cum dormise.
- A fost abominabil, veni replica acesteia. N-am pus
geana pe geana toata noaptea.
Regina Ia.cu ochii mari de uimire. Oare sa fi functionat
planul ei atat de eficient?
Vizitatoarea continua:
- in primul rand cape pat erau a~ezate unele peste
altele prea multe pilote cu puf. E pur ~i simplu o barbarie!
Cum <1-5 fi putut dormi gandindu-ma la bietele g~te carora

82
pove~ti corecte politic de adormit copiii

le-au fost smulse penele tara sa-~i fi dat consimtamantul,


~i toate acestea pentru confortul meu personal?
Regina ro~i nitel, insa nu scoase o vorba.
-Apoi, dupa ce am scos toate saltelele acelea inutile ~i
le-am imparti.t catorva dintre ta.ranii defavorizati care traiesc
pe langa castel, am gasit un bob de mazare ~ezat dedesubt.
Este de-a dreptul ~ocant ca, in situatia in care a ajuns ome-
nirea, cineva poate sa risipeasca mancarea cu atita nesabu-
in ta.
La aceste declaratii, regina fu cat pe ce sa se inece cu
laptele ei de soia. Printul, care aflase de stratagema mamei
lui de a o testa pe printesa, se arata atit de surescitat, incat
ii fu imposibil sa taca.
- Prin urmare, chiar e~ti printesa! striga el.
- Azi-noapte eram, ii raspunse ea.
Privirile nedumerite pe care le schimbara intre ei prin-
tul ~i regina o ta.cura pe tinara sa explice:
-Azi-noapte eram printesa. in dimineaµ asta insa, sunt
un batran razboinic viking. Ce va uita\i ~a la mine, timpiti-
lor!? Acum fac channeling. Am peste douasprezece perso-
nalitat:i din vietile trecute care imi populeaza periodic corpul
- de la amanta lui Carol eel Mare pana la cumnatul lui Esop.
Plus Cleopatra. Dar, in fond, cine n-a fost Cleopatra la un
moment dat? Vreau sa va spun ca la petreceri ajuta foarte
mult la conversatie- o face mai interesanta. Daca te gin-
de~ti, este de-a dreptul palpitant pentru fiica unui lingurar
dezavantajat din punct de vedere socioeconomic ~i care
a crescut in partea defavorizata a sistemului de canalizare.
Aceste dezvaluiri o infuriara cumplit pe regina, insa pe
print ii Ia.cura curios.
- ~a, ~i cand crezi di 0 sa revii la personalitatea de
printesa?
- De marti intr-o saptamana, ii raspunse ea calm. De
dimineaµ pana seara tirziu. Sunt foarte punctuala ~i rigu-
roasa cu vie tile mele trecute.

83
James Jinn garner

- Prin urmare, marti dupa-amiaza o sate rog sa-mi fii


tova~a de viata ~i Castel. 0 Sa domne~ti alaturi de mine ca
partener cu drepturi egale din toate punctele de vedere.
Femeia cantari cu seriozitate propunerea, apoi ii ras-
punse:
-Accept, cu atat mai mult cu cat in dimineata asta, dupa
cum am men\ionat, sunt razboinic viking - pe nume Lief-
dahl, fiul lui Ulfdahl - ~i sunt hotarata sa va asediez caste-
lul imediat dupa micul dejun.
Sorbi calm din cafea ~i mai lua o brio1>a.
- Ce nepoliticos! spuse regina, batand cu pahna in masa.
ii oferim casa pe vreme rea ~i mic dejun chiar de a doua
zi, iar ea i~i schimba personalitatile pe socoteala noastra
~i vorbe~te calm ~i de~at despre faptul ca 0 sa ne asedieze,
tara macar sa aiba buna-cuviinta de a spune ,,Cu permisiu-
nea voastra!"
- Mama, te rog, interveni printul. Spune-mi, de regula,
cat timp e~ti razboinic viking?
- A, nu mai mult de 45 de minute.
- Si dupa aceea? o intreba el.
- Dupa aceea, in mod normal, sunt Sfantul Giles, tra-
iesc intr-o coliba ~i renunt la toate bunurile lume~ti.
- Si asta se refera la ...
- Pai asta s-ar reteri -vizitatoarea zambi cu aerul unei
bru~te con~tientizari a fenomenului - ~i la renuntarea la
orice ~i la toate regatele lumii cucerite de ceilalti coloca-
tari spirituali.
Si~ dupa cum se intclmpla indeob~te, alegerea momen-
tului potrivit ~i sincronizarea perfecta au conlucrat in mod
esen\]al la sfar~itul fericit al pove~tii noastre. ,,Printesa" ~i
printul s-au casatorit in martea de peste doua saptamani,
respectand orarul ei metafizic, ~i au avut o minunata luna
de miere, in special in cursul anumitor transformari. De fie-
care data cand se preschimba in Lifdahl, fiul lui Ulfdahl,
ea il cucerea pe print ~i castelul lui, iar de fiecare data cand

84
povefti corecte politic de adormit copiii

se transforma in S!antul Giles, i-1 dadea imediat inapoi, dupa


cum se cuvenea. Din acea zi, trecerea prin diverse vieti tre-
cute ~i personalit:aii istorice a devenit un fapt de rigueur la
curtea regala, iar regina, prin~l ~i transgresista noastra au
trait ferici\i impreuna, ne~tiind niciodata precis cine avea
sa-~i faca aparitia a doua zi de dimineata., la micul dejun.
micuta
, entitate sireniana

d ~i
eparte de uscat, departe de \fum departe de apele
reziduale care se scurg din metropolele ~i din fermele cor-
poratiste insalubre, era o data un habitat foarte diferit de
orice alt habitat din lume. La o mare adancime a oceanului,
plantele cre~teau in buchete de culoare roz, ro~ie ~i galbena,
iar ierburile lungi se unduiau lene~ in bataia curentilor ma-
rini. Printre toate acestea, roia vesela o multitudine de pe~ti,
crustacee ~i artropode viu colorate - un exemplu uimitor
de lant trofic sanatos. Iar in mijlocul acestui ecosistem plin
de vitalitate, supraaglomerat ~i supraabundent, inflorise o
alt.a rasa de fiinte, personificarea unica ~i magnifica a biodi-
versitatii: poporul entititilor sireniene.
Poporul entititilor sireniene avea un rege, iar acest rege
avea ~apte fiice care intruchipau toate, intr-o oarecare ma-
sura, standardele de frumusete prevalente in epoca. insa
expresia desavar~ita a acestor standarde era mezina, care
se numea Calpumia, de~i i se spunea Kelpie. Ea era un tanar
cetatean marin nespus de fericit ~i avea cea mai placuti voce
pe care ii fusese dat vreodati poporului entitatiJor sireniene
sa o auda. Era foarte apropiata de surorile ei ~i i~i petreceau
impreuna multe ore colecrand materiale reciclabile ~i dere-
gland sonarele instalate pe baleniere.
Cele ~apte printese ascultau cu placere pove~tile pe
care le spunea bunica lor sirena, cu precadere cele despre
populatia misterioasa care traia pe uscat, chiar la ta.rmul
oceanului. Bunica sirena le povestea despre vechile corabii

86
povefti corecte politic de adormit copiii

negustore~ti care brazdau oglinda apei, despre padurile


~i pa~unile populate de fiinte ciudate, despre agitatia din
metropolele aglomerate cu entitati umane. Printesele reu-
~eau cu greu sa-~i inchipuie cum ar putea arata un aseme-
nea loc. Radeau toate cand bunica sirena le povestea cum
cetatenii poporului de pe uscat se deplasau clatinandu-se
pe picioroangele lor rozalii (fire~te, cei cu abilitati locomo-
torii tempo rare), prevazute la extremitati cu ni~te acoperi-
tori modeme, spre a le proteja ~i spre a preveni uzura. Bunica
sirena le statuia sa nu rada de aceste fiin ~e nefericite, care
se nascusera rara aripioare, insa printesele i~i scuturau
cozile lungi ~i se minunau cum de suportau fiintele de pe
uscat sa se priveasca in oglinda.
Cu cat surorile sireniene auzeau mai multe pove~ti , cu
atat deveneau mai curioase. To~i, traditia entitatilor sire-
niene le interzicea sa inoate pana la suprafata apei rara in-
sotitor pana la implinirea virstei de 15 ani. Surorile nu erau
tocmai bucuroase de acest aranjament, insa, ca sa pastreze
intacta armonia culturala, ele acceptara sa respecte acest
ritual restrictiv al trecerii.
Fiind mezina familiei, Kelpie le urmarea pe surorile ei
sireniene care, pe masurace implineau v.lrs~ de 15 ani, ino-
tau pana la suprafa¢, dupa care se intorceau in adancuri,
aducand cu ele pove~ti uimitoare. De pilda, una povestea
cum oamenii erau obsedati de ideea de a construi ma~ini
care sa munceasca in locul lor, dupa care cheltuiau sume
fabuloase prin cluburi speciale, platind pentru privilegiul
de a~i mentffie tonusul muscular. 0 alta povestea cum Ia.ceau
oamenii gauri imense in copacii lor cei mai falnici, doar
pentru a cerceta Natura Ia.ra a fi obligati sa renunte la con-
fortul vehiculelor lor care scuipau furn. Iar o alta arata cum
oamenii construiau aparatura electronica scumpa in scopul
de a-i ajuta sa cante in ni~te locuri ciudate ~i intunecoase,
pe care le numeau baruri karaoke.

87
james Jinn garner

Numai ca micuta entitate sireniana era doar vag intere-


sata sa auda cum traiau ceilalti. Ease multumea sa explo-
reze lumea ei umeda, dar sigura, sa se joace cu pe~tii ~i cu
alti
, cetateni
' marini si
' sa creasca cultivandu-si , increderea
in :personalitatea ei sireniana.
In scurt timp, sosi ~i clipa celei de-a 15-a aniversari, cand
Kelpie urma sa aiba, in fine , ~ansa de a vedea cu ochii sai
lumea de la suprafa¢ ~i sa se implice intr-un schimb cul-
tural deschis, rara prejudecati. Si cum initierea era la fel de
importanta din punct de vedere sociologic ca pubertatea
in general, bunica ~i surorile sireniene se ocupara peste ma-
sura de ea. De obicei, Kelpie nu era o persoana superficiala,
nici vanitoasa, insa de asta data i~i lasa rudele sireniene sa
o impodobeasca frumos cu alge ro~ii, corali sclipitori ~i scoici
de stridii stralucitoare (fire~te, numai cu consim¢mantul
acestora). in fond, se organizau atat de putine initieri, incat
entitatile sireniene de sex femeiesc puteau considera acum
ca ceremonialul le apartinea exclusiv.
Gatita cu toate aceste podoabe, micuta entitate sireni-
ana se indeparta. de palatul ei natal ~i !not.a spre suprafa¢.
Soarele stralucea parca mai puternic ~i parea mai auriu pe
masura ce ease apropia de suprafata oceanului, insa ~i apa.
se schimba, devenind mai mohorata ~i mai plina de gunoaie.
Cand in cele din urma ie~i la suprafaµ oceanului, Kelpie
simti pentru prima oara in via¢ nevoia imperioasa de a face
o baie.
Vai de mine! Ce harmalaie este deasupra apei! i~i spuse ea.
Asta fiindca pretutindeni in jur duduiau motoare, urlau cla-
xoane, tipau oameni, iar apa ins~i era impro~cata in toate
directiile intr-o harmalaie cumplira. in timp ce incerca sa
descopere de uncle proven ea acest vacarm, ea se rasuci ~i
ziiri plutind in spatele ei un vas imens al cirui echipaj pusese
furtunuri puternice de apa pe un grup de barbo~i aflati in-
tr-o mica ambarcati_une din cauciuc. Corabia mare era impo-
dobita cu navoade imense, gruie ~i greemente, iar barbatii

88
pove~ti corecte politic de adormit copiii

pareau sa-~i conduca barca direct spre ei, incercand sa le


taie calea. Kelpie se alanna la vederea acestui spectacol, ne-
cunoscand semnificatia luptei pe viata, ~i pe moarte, cand
deodata, unul dintre barba\ii din barca se ridica ~i fu trantit
de un jet puternic de apa ie~it dintr-un furtun.
Altruista din fire, Kelpie plonja !ara sa clipeasca ~i inota
sa-1 salveze pe barbatul care se zbatea in apa, tipand dupa
ajutor. Se scufunda sub el ~i il prinse chiar in clipa in care
acesta incepea sa se lase greu la fund. Iar cand reu~ira sa
iasa la suprafat:a, barbatul i~i privi salvatoarea ~i mai ca nu-i
veni sa-~i creada ochilor.
- Sunt mort sau doar am innebunit? intreba el.
- Evident, n-ai murit, ii raspunse ea. Cat prive~te sana-
tatea ta min tala, ~ lasa aprecierile ~i stabilirea diagnosticu-
lui pe seama unui profesionist calificat.
- Bine, dar e~ti ... e~ti sirena!
-Ascult:a, amice, spuse ea, simtind cum i se zbarlesc
solzii pe spate, daca mai faci o singura remarca sexista de
genul asta, sa ~tii ca te las sa pleci inot pana acasa.
- 0, nu! Te rog, iarta-ma! Nu ~tiu ce mi-a venit savor-
besc ~a, tara sa gandesc!
- Termenul folosit in mod obi~nuit este eel de ,,entitate
sireniana", 11 sratui Kelpie, de~i , dupa parerea mea, el insista
mai mult asupra laturii umane a constituti_ei noastre, in de-
trimentul laturii noastre piscicole. Stii, este un subiect care
continua sa starneasca polemici.
Micuta entitate sireniana o studie cu atentie pe aceasta
fiinta, stranie. Avea blana mai deasa in anumite zone decat
in altele, numai ca, spre deosebire de vidre sau de elefantii
de mare, era absolut insuficienta ca sa-i tina de cald sau
sa-1 mentina la suprafata,, ~i pe deasupra, mai era ~i cumplit
de deficitara la capitolul grasime. Starea sa de disconfort vi-
zibil se manifesta prin culoarea vinetie in care incepusera
sa i se coloreze buzele.

89
james Jinn garner

- Trebuie sa te due inapoi la ta.rm inainte sa ingheti,


ii spuse Kelpie. Dar de fapt, de ce-ai fost impins peste bord?
- Am organizat un protest impotriva pescuitului cu
navoade plutitoare ~i marinarii depe traulerul asta rusesc
au hotarat ca pot dispune cum poftesc de noi, fiindca eram
in apele intema\ionale. Numai ca i-am inregistrat pe neno-
rocitii ~tia pe o caseta '\lideo, a~a ca or sa aiba necazuri.
in sinea ei i~i spuse ,,Ce expresie ciudata- apele inter-
nationale", de~i cu glas tare rosti:
- Efortul vostru de a apara ~i de a proteja ecosistemul
oceanic este laudabil, insa era cit pe ce sa ajungi hrana pen-
tru rechini.
El o privi in ochi ~i spuse cu un aer visator:
- Nimic din toate astea nu mai conteaza acum. E~ti cea
mai frumoasa fiinta pe care am vazut-o vreodata.
- Hai, lasa prostiile.
- Cum te cheama? Pe mine ma cheama Dylan.
- Pe mine Calpurnia, insa prietenii imi spun Kelpie.
- Sunt vrajit de frumusetea ~i de bunatatea ta, Kelpie.
Te iubesc. ~ vrea sa raman cu tine pentru totdeauna.
-N-ar merge. Vezi tu, degetele au inceput deja sa ti se
invineteasca.
- Bine, dar daca eu nu pot ramane aici, de ce nu vii tu
sa triiie~ti cu mine? Mi-~ putea amenaja c~ astfel incat sa
aiba o cale de acces penuu sirene, cu canale ~i caderi rapide
de apa. Te-~ putea chiar prezenta lui Phillipe Cousteau-
are puterea sa te transforme intr-o vedeta.
- Ia stai ~a, mai Ia.r' de aripi, il intrerupse Kelpie, sim-
tind cum se infurie. Voi, ~tia, care respirati aer chiar sunte(i
fuduli. Nu ma iube~ti. Vrei doar sate dai mare cu mine, ara-
tandu-ma prietenilor. ,,Vede(i ce armasar ecoprietenos sunt?
Traiesc cu o entitate sireniana!" De ce, daca am toate marile
la dispozitie, mi-~ dori sa stau in acvariul tau privat? Parcii-i
aud glumind: ,,De unde pot sa fac ~i eu rost de o momeala
ca asta?"; ,,Ce-mi mai plac coditele"; ,,Hei, papu~a, vrei sa
pove~ti corecte politic de adormit copiii

depunem ni~te icre impreuna?". Las-o halt.a, baiete de la


Greenpeace, eu nu sunt un trofeu pe care sa-1 smulgi din
apa marii.
Locuitorul de la suprafa¢ nu mai avu cine ~tie ce de
adaugat dupa toate acestea. Dintii incepura sa-i clan¢ne,
iar ochii Sa i Se roteasca in orbite, ye masura Ce intra in faze
tot mai avansate de hipotermie. In ciuda atitudinii ei tera-
centriste, entitatea sireniana se simt]. invadata de compasiune
pentru Dylan, pentru pozitia lui de primat dezradacinat
din mediul sau natural, ceea ce o determina sa se indrepte
spre ¢rm in cea mai mare viteza. in tot acest timp, barbatii
de pe ambarca\iunea din cauciuc re~isera sa opreasca trau-
lerul rusesc, intrand cu barca intre elicele vasului ~i provo-
cand astfel explozia unui boiler la bord, ceea ce-i trimisese
pe to ti membrii echipajului, ca ~i pe razboinicii ecologi~ti,
direct in mormantul apelor - un mormant, Iara indoiala,
binemeritat.
Strecurandu-se printre navoadele care pluteau in deriva
~i masivele vase de croaziera care Ia.ceau apa sa spumege
furioasa, micuta entitate sireniana incerca sa gaseasca 0
plaja izolata, uncle sa-1 poata arunca pe om inapoi in lumea
lui. Promontoriile lovite de brizanti involburati ~i lucrarile
de dezvoltare de pe linia de coasra Ia.cura practic imposibila
incercarea, pana cand sirena descoperi un golfulet stancos,
cu o plaja minuscula, acoperita. cu nisip. Inainte ca barbatul
sa apuce sa se trezeasca, Kelpie se indeparta inot spre larg,
dorind sa evite noi scene emo\ionale, manifestari ale impe-
rialismului cultural sau arhetipuri jungiene.
Intoarsa acasa, ea relata intregii familii sireniene aventu-
rile prin care trecuse la suprafat3_. Fire~te , nu pomeni nimic
despre declarati,a de dragoste pe care i-o racuse Dylan ~i nici
despre propunerea lui de a trai impreuna, idee care (cu cat
se gandea mai mult) nu avea alte implicatii decat ca ea ar
fi trebuit sa faca un enorm sacrifi.ciu ~i ca el ar fi avut nenu-
marate avantaje. in plus, lui Kelpie intreaga idee i se parea

91
James Jinn garner

respingatoare. Familia sireniana ii pretui ~i lauda eforturile


altruiste, feminin-eroice.
De la patanie se scursera cateva luni, timp in care micuta
entitate sireniana abia daca se gandi'1a aerobul pe care-I sal-
vase. Era prea preocupata de leq:.iile ei de canto ~i de gra-
dina de alge pentru a se gandi serios la relatia cu cineva care
purta haine ~i mergea pe doua picioare.
intr-o buna zi, un curier de la palat se prezenta inot la
Kelpie, care statea in gradina ei, ~i o anunta, dintr-o suflare
di i se solicita imediat prezenta la curte. Intrebandu-se de-
spre ce putea fi vorba, ease prezenta in mare graba in sala
tronului. Acolo ii gasi pe tatfil-sirenian, pe bunica-sireniana,
pe surorile-sireniene, precum ~i multi sfetnici regali ~i dila-
tori. Iar prin fata regelui-sirenian inota o fiinta stranie ~i
rozalie, voluminoasa, imbracata intr-un soi de armura ~i
avand forma unei pricomigdale.
- Fiica mea, apropie-te, intona regele-sirenian pe un
ton potrivit ca maiestuozitate. Acest oaspete iti solicita o
audienta,.
Iar cand strainul pluti spre ea, lui Kelpie ii cazu falca.
Era Dylan, activistul ecologist pe care il salvase de la inec!
- Buna, Kelpie, spuse el.
- Dylan! Bine, dar... ce s-a intamplat cu ce mai era din
tine? 11 intreba ea.
- Mi-am Ia.cut operatie, ca sa-mi schimh intati~area in
cea a unui locuitor subacvatic. Este extraordinar ce se poate
face in zilele noastre prin imbinarea genelor, nu crezi?
- Pentru numele lui Poseidon, de ce ai Ia.cut asta?
- Desigur, pentru a-mi demonstra devotamentul sincer
~i iubirea pentru tine.
- Nu, vreau sa spun de Ce ai ales sa devii pe jumatate
om, pe jumatate crevete?
Dylan ofta.
- Este o poveste foarte lunga, in care este vorba de res-
trictii guvemamentale privind cercetarea, compatibilitatea

92
povefti corecte politic de adormit copiii

cromozomiala ~i ~a mai departe. insa, ascult:a-ma bine, imi


plac la nebunie noua mea cochilie dura .$i pedunculii cu
ochi. in felul asta pot citi de pe ambele parti ale unei file
deodata!
Si Ia.cu indata o demonstratie a noilor sale talente oculare
inaintea intregii adunari.
- Bine, dar ti-ai sacrificat calitatea umana, spuse Kelpie.
Cum ramane cu familia ~i cu prietenii tai?
- Cine are nevoie de ei? 0 adunarura de primate. intot-
deauna m-am simtit ca acasa pe ocean, at.a.ta doar ca acum
sunt fn ocean. lar astazi, vazandu-te aici, in apa sarata, te
iubesc ~i mai mult decat inainte.
- Sunt flatata. Si ... nu ~tiu ce sa spun, baigui ea, fasci-
nata de sacrificiul lui profund ~i altruist.
Dylan se intoarse cu fat.a spre tron ~i, adunandu-~i toata
demnitatea pe care o putea avea in marea carcasa de culoare
roz, rosti urmatoarele:
- Maiestate, ~ dori sa va cer mana fiicei voastre.
Regele-sirenian ii replica pe un ton august:
- Ce fel de adunare sexist.a crezi di avem aici? intreab-o
singur, Ia.ramita de crevete.
Arunci else intoarse spre micuta entitate sireniana .$i o
intreba:
- Calpurnia, vrei sa fii sot.ia mea?
Ce-ar fi putu raspunde Kelpie, daca nu ,,da"? Ar fi putut
spune ,,nu"' fiindca dorea sa-~i continue srudiile ~i sa~i faca
o cariera. Ar fi putut spune ,,nu", fiindca nu era de acord
cu argumentele ~tiintifice ~i nici cu schimbarile de specie.
Ar fi putut spune ,,nu", fiindca era alergica la crustacee. Ar
fi putut spune ,,nu" dintr-o mie de alte motive diferite, insa,
din fericire, spuse ,,da".
Kelpie ~i Dylan s-au disatorit la scurt ti.mp dupa aceea ~i
au deschis o ~coala de bune maniere pentru ple~ca. in
decurs de cati_va ani, Kelpie s-a implicat in treburile de stat
~i a sustinut ocazional concerte pentru prieteni, in ti.mp ce

93
james Jinn garner

Dylan ~i-a continuat activitatea de militant pentru protec-


\ia mediului, de data asta operand subacvatic. Iar daca traiul
lor comun nu a fost chiar un pat de corali .in fiecare zi, cei
doi ~i-au crescut odraslele in cultuhericirii ~i mandriei faµ
de mo~tenirea lor multi-culturala ~i multi-gen.
testosul ~i iepurele

~i
dintre toate animalele liiudiiroase suficiente, eel
mai rau din toara zona rurala (except:andu-i pe oameni, fi-
re~te) era iepurele de camp. El povestea la nesfar~it oricui
avea ne~ansa sa se afle prin preajma despre cat de iute era,
ce blanita matasoasa avea ~i ce tonus muscular de exceptie
i~i intretinea. Si nu se oprea aici, fiindca lua in deradere
celelalte animale care nu-i impa~eau obsesia fata de per-
fec(iunea fizica trecatoare.
0 tinta predilecra a persiflarii lui era testosul, care, cu
picio~ele sale scurte, insa functionale, metabolismul lene~
~i forma corporala de un endomorfism generalizat, se pozi-
tiona (de~i mai corect ar fi sa spunem ,,se ghemuia") pe o
pozitie vadit contrastanta cu iepurele de camp. Testosul,
pe deplin multumit sa ia viata in piept la 0 viteza perso-
nalizatii' suslinea
. <.:u insislenta '
ca 1nelabolis1nul lui era la
fel de eficient ca al celorlalti.
Cu toate acestea, iepurele nu contenea sa-1 tachineze,
adoprand diverse posturi fizice ~i jucandu-~i pectoralii.
- Hei, alergatorule lene~ , i se adresa el, pun pariu c-ai
scoate bani frumo~i (ha-ha) daca te-ai da la inchiriat pe post
de prespapier (ha-ha, ha-ha)!
Testosul zambea rab<lator.
-iti mulrumesc pentru sfat, prietene cu abilitati de ve-
locitate.
- Haide, ma, bondocule, continua sa-1 intepe iepurele,
chiar nu te poti trezi cind cineva te provoaci sa ridici man~a?

95
James Jinn garner

- Nu prea-nteleg ce legatura are aruncarea abuziva a


manu~ii cu mine, ii raspunse testosul, care se parea ca atin-
sese un nivel de perfectiune a lentorii in mai multe aspecte
ale caracterului sau. imi place inertta mea ~i ~ prefera sa stau
~i sa privesc cum trece lumea pe langa mine.
- Uf, dar cum poti fiat.at de multumit? pufni iepurele.
E~ti at.at de lene~, ca te provoc la intrecere, ca sa-ti demon-
strez care sunt consecintele ~i pericolele pe care le are asu-
pra sanatatii stilul tau de viata at.at de sedentar.
Auzind acestea, testosul se ingrozi.
-Adica ... o competifie? spuse el simtind case sufoca nu-
mai rostind cuvantul. ~i asta doar ca sa demonstram ca unul
dintre noi e mai bun decit celalalt? Ce fel de exemplu poate
fi ~i asta? Nici nu ma gandesc sa particip.
Cateva patrupede care stateau prin preajma, auzind rara
voia lor discutia, incepura sa ciuleasca urechile cu interes.
- Ce-ai patit, e~ti cumva ... ?
Iepurele se intrerupse, se uita in jurul lui ~i rosti, cobo-
randu-~i glasul:
- E~ti vreo gaina fricoasa?
La auzul acestor vorbe, testosul se infurie:
- Ia asculta, daca incepi sa insulti celelalte specii doar
pentru a-ti disimula propriile frustrari ...
- Hai, mai, opritorule de u~a, 11 tachina iepurele. Tie
chiar iti e mila de p~orii de gaina, sau ~ti speriat de moarte?
De-acum, in jurul lor se strinsese o multime de animate
care, pentru a folosi o alti expresie abuziva la adresa pasa-
retului, incepu sa-i instige pe cei doi combatan\i. Unele abia
~teptau ca iepurele sa fie pus la punct, in timp ce altele do-
reau sa vada cum se sparge balonul de sapun al automul-
tumirii testosului. in fine, altele erau genul ~or manipulabil,
care a~tepta permanent ca altcineva sa-i stimuleze.
Cum presiunile veneau din toate partile, testosul se simti
s~iat de lupta interioara, contradictorie, dintre principiile
sale de totala respingere a competitiei ~i nevoia de a-i da

96
pove~ti corecte politic de adormit copiii

o lec\;ie iepurelui. intr-un tarziu, ~i tara umbra de ironie in


glas, el rosti:
- Prea bine. Am sa ma-ntrec cu tine. Mai mult decit at.at,
0 sa c~tig, doar ca sa-ti dovedesc ca a c~tiga nu e tot.
Pregatirile pentru marele eveniment incepura pe data.
Testosul ~i iepurele convenira sa-1 numeasca pe vulpoi in
func\;ia de Comisar pentru Sanatate Cinetica ~i Competi\;ii
de Viteza pe Uscat. Vulpoiul avea datoria ~i obliga\;ia de a
stabili traseul ~i durata cursei, dar ~i de a elabora detaliile
referitoare la promovarea evenimentului ~i la beneficiile
provenite din incasari. Existara ~i cateva discutii referitoare
la includerea in cursa de viteza a unor probe de ciclism ~i
de inot, insa ulterior se decise ca interesul fat:a de ,,fiara de
fier" nu putea fi la fel de mare.
Iepurele ~i testosul se apucaci serios de antrenamente,
in vederea Marii Zile a Cursei. Unii comentatori ignoran\;i
presupusera ca to\;i membrii familiei iepurelui erau iuti de
picior, in virtutea mo~tenirii genetice, a corpului mladios ~i
a musculaturii foarte bine dezvoltate in regiunea coapselor.
Iepurele de camp se opunea totu~i acestor idei precon-
cepute, fiindca lumea ignora orele de munca grea ~i ne-
numaratele sacrificii pe care le tacuse. Propunandu-~i sa
contracareze prejudecatile de orice fel, i~i deschise canto-
namen tul mediilor de comunicare ~i suporterilor, care ii
intampinau cu ovatii in timpul antrenamentelor de cros.
Aceasta atitudine men\;inu zvonurile insistente de dopaj ~i
de abuz de amfetamine la dimensiuni nu doar rezonabile,
ci ~i ~or de gestionat ~i de contestat. Cat despre testos, pre-
gatirea lui consta intr-un masiv consum de carbonati ~i in
vizionarea de filme despre diverse metode de antrenament
Cum agita\;ia in vederea marii finale atingea cote paro-
xistice, imaginatia celorlalte animale rurale se concentra
total asupra cursei. in funct:i_e de temperamentul fiecaruia,
animalele erau in mod patim~ ~i obsesiv fie protestos, fie
proiepure. Nenumarate prietenii, casnicii ~i alte importante

97
James Jinn garner

relatii interanimaliere se vazusera puse la grea incercare


in zilele care au precedat cursa.
Zelotii iepurelui - in general animale mai tinere, impre-
sionate exclusiv de stil, viteza ~i de tot ceea ce este cool-
mi~unau peste tot, dandu-se mari in tricouri personalizate
special pentru acest eveniment, care etalau sloganuri de
genul ,,Alearga tare" ~i ,,Nu te lasa".
Fanii testosului apreciau felul in care acesta, ~tiind ca
~ansele lui erau recluse, i~i apara principiile, dar ~i spiritul
autocritic ~i acceptarea imaginii alternative a propriului
corp. Ei i~i exprimau sprijinul fata de testos donand ~epci
de baseball inscriptionate cu sloganul ,,Mu~ca din tarana,
iepura~ule !"
0 mica, dar foarte sonora nonmajoritate se opunea ideii
de a organiza cursa. Contestatarii trimiteau scrisori de protest,
sunau la posturile de radio in timpul talk-show-urilor cu audi-
en ta mare..' b~ chiar distribuiau afi~e cu textul: ,,CURSELE
nu sunt SANATOASE pentru copii, manji, pisoi, catei, pui
de gaina, pui de rata, pui de lebada, pui de vultur, pui ie~iti
din gaoace, vitei, pui de animale salbatice, pui de cerb, mie-
lu~ei, purcelu~i. pui de cangur, mormoloci ~i multe alte vie-
tuitoare tinere". Toate stradaniile lor fura insa zadarnice,
iar in scurt timp veni ~i ziua cursei.
Cand multimea incepu sa se stranga la linia de start in
dimineata respectiva, aerul era electrizat de tensiunea ~­
teptarii. Vanzatorii erau prezenti la fata locului, vanzand
chipati, sucuri ~i batoane cu suplimente energizante. Nu
lipseau nici promotorii care ofereau gratuit cartele telefo-
nice, bauturi energizante ~i mostre de cereale pe ambalajul
carora erau desenate diverse mesaje vizuale reprezentan-
du-i pe testos ~i pe iepur~. Stiri~tii ~i echipele de transmi-
siuni TV erau prezenti, scurgandu-se din furgonete dotate
cu echipament electronic sofisticat, in vederea exploat:arii
celui mai mic detaliu sau a imaginilor de ultima ora ale aces-
tei ..~tiri despre cea mai u~oara provocare: cursa".

98
povefti corecte politic de adormit copiii

Abia daca mai avu cineva vreme sa remarce sosirea testo-


sului. Era at.at de modest ~i de lipsit de ostenta\ie, incat se
pierdu cu u~urinta in multi.me. Expresia senina de pe fata
lui era de neinteles, tinand cont de ~ansele recluse pe care
le avea.
Dupa cum va puteti ~tepta, sosirea iepurelui ~i a antu-
rajului sau nu putea fi descrisa drept un moment sobru sau
de re\inere. Era greu sa ratezi limuzina neagra ~i intermina-
bila care i~i croia drum prin mul\ime, precum ~i aclamatiile
care izbucnira cand u~ile se deschisera larg ~i din m~ina
descinse iepurele, cu cite o starleta la fiecare brat ~i flancat
de patru bodyguarzi rnasivi (sau profesioni~ti in protectia
animalelor, cum preferau sa fie numiti). Elementele huli-
ganice din mul\]me incercara sa se apropie de iepur~, nu-
mai di fortele musculoase de interven1]e care ii aparau ii
tinura
'
la distanta.
'
Iepurele se plasa la linia de start, ridica bratele spre mul-
time ~i i~i scoase echipamentul de indilzire confectionat din
lame auriu. Arborand un zfunbet, trase o d~ca zdravana din
bautura energizanta pe care o promova ~i inghiti un pumn
din cerealele pentru micul dejun concepute special pentru
sportivi. Dupa care se intoarse spre testos, fixandu-1 cu o pri-
vire crunta ~i amenintatoare.
- 0 Sate bat a~a de rau, testosule, C-0 Sa-ti zici ca n-ai
avut noroc in viata..
Daca testosul vru sau nu sa-1 jigneasca pe vreunul dintre
membrii cu deficit optic din mul1]me nu putem ~ti, insa el
se multumi sa zambeasdi ~i spuse:
- Mai vedem noi.
Cel care dadea startul in cursa, fiindca i se interzisese
sa foloseasca pistol, pu~di, cuvantul ,,BANG!" sau orice alt
stimulent cu conotatie violenta, care sa marcheze plecarea
in cursa, tinea bratul intins ~i o batista ro~ie pe care o cobori
brusc, cu un gest de fluturare. lnstantaneu, iepur~ul ~ni
iute ca fulgerul. Testosul ~i lua avant intr-un ritm mai natural,
james Jinn garner

fiindca i~i aminti ca majoritatea accidentelor sportive se da-


torau pregatirii inadecvate ~i startului sau opririlor b~te.
Cu imbulzeli ~i aclamatii venind dinspre ambele tabere,
iepu~ul i~i continua cursa, alergtnd ca argintul viu. Cand
parasi mediul urban ~i intra in peisajul rural, competitorul
sau ie~ise demult din campul sau vizual. Era atat de sigur
pe avansul asupra testosului, incat hotari sa <lea curs invita-
tiei uneia dintre echipele de filmare ~i sa acorde postului
TV un interviu cu impresii de la jumatatea cursei, reminis-
cente din copilarie l?i planuri de viitor.
intre timp, testosul continua sa se rarasca, reracandu-~i
stocul de fluide corporale cu ajutorul continutului paha-
relor de bauturi izotonice oferite pe traseu. In scurt timp
se pomeni ca se izbe~te de ceea ce alergatorii profesioni~ti
numeau ,,zidul", insa incurajarile multimii ~i forta vointei
personale ii ajutara sa depa~easca momentul ~i sa intre in
cursa. El dadu absolut totul ~i se autodep~i. Era foarte bine,
fiindca astfel ajunse la numai 30 de metri de linia de start.
Iepurele purta o conversatie amiabiia despre propria
persoana cu eel care ii lua interviul ~i, tot discutand despre
subiectul lui preferat, timpul trecu pe nesimtite. Dupa ce
se incheie filmarea ~i cand ie~i din raza carului de reportaj,
el auzi aclamatiile multimii venind dinspre linia de sosire.
Se relansa pe pis ta, profund induio~at la gandul di multi-
mea se pregatea sa-i faca o primire calduroasa. Numai ca
la vederea fini~ului, ce-i fu dat sa observe? Testosul tocmai
trecea linia de sosire !
lepurele alerga cat de iute putu, insa nu reu~i sa-1 depa-
~easca pe testos in timp util ~i se multumi cu titlul ,,finalis-
tul cu al doilea fini~" . Incepu sa tipe ~i sa-~i agite pumnul,
se planse de arbitraj, solicita demiterea comisarului de cursa,
ceru sa i se faca testosului analiza urinei si
. '
ameninta'
sa-i <lea
pe toti in judecata ~i sa ceara daune de cateva milioane pen-
tru pierderile provenite din promovare. Testosul se multumi

100
pove~ti corecte politic de adormit copiii

sa surada cu un aer mahnit, in ti.mp ce se straduia sa-~i iasa


din ritm.
A

Intre timp, pentru a sarbatori victoria, fanii testosului


~i ai iepu~ului, precum ~i diver~i gura-casca ~i pierde-vatl,
sparsera vitrine,jefuira cateva magazine cu echipament elec-
tronic ~i de bijuterii, rasturnara ma~ini ~i incendiara tot
ce le ie~i in cale. Polit:i~tii sosit:i la fata locului reu~ira sa im-
p~ti.e multimea cu gloante din cauciuc reciclabil ~i cu gaze
de piper biodegyadabil, ~i arestara 57 de animale acuzate
de manifesrari exagerat de entuziaste.
Chiar daca manifestarea cu conotat:ii distructi.ve a bucu-
riei era condamnabila (ea depinzand, fire~te , de nenuma-
rate influente socioeconomice), cea mai ~ocanra parte a
afacerii abia acum urma. Ambii alergatori acceptara sii fie
supu~i unui test de urina, iar rezultatele nu fura deloc in
favoarea testosului, despre care se descoperi cu aceastii oca-
zie ca era un consumator asiduu de steroizi. Testosul sust:inu
ca rezultatul era, in realitate, consecinta unui tratament me-
dicamentos impotriva astmului, insa vulpoiul, din postura
sa de Comisar pentru Sanatate Cineticii ~i Competit:ii de
Viteza pe Uscat, se vazu obligat sa-1 descalifice ~i sii-l declare
in mod oficial pe iepu~ ,,finalistul cu fin~ul eel mai rapid".
Ca raspuns la aceste 1?tiri scandaloase, fanii testosului ~i
ai iepur~ului, precum ~i diver~i gura-cascii ~i pierde-vara,
sparserii vitrine,jefuirii magazine cu echipament electronic
~i de bijuterii, riistumara m~ini ~i incendiara tot ce le ie~i
in cale. De aceastii datii, politia opera 115 arestari in ran-
dul animalelor, pentru manifestari exagerat de entuziaste.
Se decise in scurt timp cii intrecerile de sprint pe pi-
cioare, pe labute, pe copite, ca ~i orice alte competit:ii de
acel~i fel, inflamau populat:ia animala ~i desca~au emot:ii
care nu erau de natura sa stimuleze armonia publici. Vulp<r
iul demisiona din funct:ie ~i fu numit imediat noul Facilitator
pentru Timp Liber Cinetic Constructiv ~i prin Cooperare.

101
james Jinn garner

Departamentul pe care il conducea promova in tens parti-


ciparile la activitatile cu caracter necompetitional cum ar
fi scufundarile, gimnastica subacvatica, tenisul cu piciorul
~i baletul pe apa (cu adresabilitate fn randul absolut al tutu-
ror speciilor). Mai mult decat atat, el decreta ca, daca un
animal va fi prins participand la o competitie cu vecinul
sau vecina la orice tip de intrecere sportiva sau concurs,
va primi pedeapsa de a presta servicii in slujba comunitatii
timp de cateva ore ~idea audia inregistrari cu anumiti co-
mentatori sportivi care £icusera analiza Marii Intreceri din-
tre testos ~i iepura~.
motanul inciiltat
,

Zntr-o tarii nu prea indepartat:i, traia odat:i un barbat


impreuna cu cei trei fii ai sai. Dupa ce tatal atinse implaca-
bila stare de nefiinta, proprietatile lui fura impartite intre
fill sai: eel mai mare mo~teni compania petroliera, unnatorul
primi holdingurile de presa, iar eel mai putin varstnic se
alese cu un motan. Uitind pentru o clipa de clipele de pla-
cut:i tovar~ie ~i satisfactie pe care le putea oferi un animal
de companie, eel mai pu\in varstnic fiu se ruga amamic de
fratii lui sa nu-I oblige sa conteste testamentul pe cai legale.
- Ascultati-ma, fratilor, le spuse el, daca voi puteti trai
din partea de mo~tenire care va revine, eu ar trebui sa ma
consider norocos daca o sa am din ce sa-1 hranesc pe pisoi,
sau daca am sa reu~esc sa-1 fac vreodati sa apara in video-
clipuri publicitare. Nu ma obligati sa-1 vand vreunei com-
panii de cosmetice, ca sa-mi recuperez partea de capital.
Fratii il ignorara total ~i-i sugerara sa-~i sune avocatul
ca sa-i convoace pe avocatii lor, numai ca, evident, motanul
se simti ofensat de aceste comentarii neserioase. Ceva mai
tarziu, el o mustra pe aceasta. persoana umana atat de cruda
~i de lipsita de viziune, spunandu-i:
- Este o atitudine caracteristica persoanelor din specia
careia ii apartii sa trateze 0 fiinta patrupeda cape 0 simpla
sursa exploatabila. Nu suntem pu~i aici pentru imbogati-
rea ta personala ~i pentru ob\inerea a diverse lucruri super-
ficiale, materiale ~i de alta. natura. Adevarul este ca mi-e atat
de sila, incat nu mai am chef sa-ti spun cum aveam de gand
sa fac sate transform intr-un personaj maret ~i putemic.

103
James Jinn garner

Dincolo de faptul ci motanul vorbea, ultimele sale cuvinte


reu~ira sa srarneasca interesul tanarului nostru ambitjos,
de~i modest la capitolul sinapse.
- 0, domnule Motan, iubitul ~ bunul meu prieten de
nadejde, ~i cum aveai de gand sa faci asta?
- Cred ca nu te intereseaza. Este evident ca nu ai nici
clarviziunea, nici tiiria necesare construirii unei cariere de
succes in serviciul public.
- 0, te implor, spuse ranarul ahtiat dupa succes. Ma
atrage ideea de intra in politici. Nu cred sa fiu Ia.cut pentn1
altceva, iar fratji mei mi-ar putea da un imbold de inceput
de cariera in zona investitionala.
Motanul ofta.
- Zau ca mi se inmoaie inima de mila ta, biet prostut
ce e~ti, ramas singur pe lume ~i de capul tau, spuse el. Fie,
am sa te ajut. Dar, ca sii ma apuc de treaba, am nevoie de
doua lucruri: in primul rand, de un costum bleumarin in
dungi -Armani, exclus altceva - plus o servietii diplomat
~i o pereche de cizme de cowboy elegante, cu tigheluri. Iar
in al doilea rand, vreau sa-mi promiti ca n-o sa faci nici 0
declaratie in public inainte de a primi avizul meu.
Tanarul cu aspect armonios se grabi sii spuna da, fiind-
ca oricum nu avea nimic important sau original de spus. il
duse pe motan la un creator la moda pentru a-I echipa cum
se cuvine, iar dupa ce ispravira ce aveau de Ia.cut, motanul
ii spuse:
-Acum du-te acasa ~i ~teaptii. Exerseazii imaginea omu-
lui de stat calarind, jucand fotbal, scriindu-ti memoriile ~i
alte alea.
- Bine, darn-am ce memorii sii scriu, protestii cu oare-
care duritate tanarul aratos.
-Ti-am spus saf aci exercitii de compunere, reitera mota-
nul, impungand aerul cu labuµ. Daca tu chiar iti inchipui
ca 0 sa ai vreodata ceva de scris, atunci inseamna ca ne con-
frun tam deja cu o problema.

104
pove~ti corecte politic de adormit copiii

~i, spunand acestea, Motanul incaitat pleca sa convoace


prima sa conferin(:i de presa.
int:ilnirea electorala pentru desemnarea candidatului
in cursa pentru Senat urma sa aiba loc peste numai cinci
saptamani, iar cfunpul candidatilor era deja destul de aglo-
merat. Cand Motanul incalta.t i~i ti.nu prima conferinti de
presa, doar 0 mana de reporteri avura timp sau interes sa
dea curs invitatiei. Oricum, nu conta cine ~tie ce, fiindca
conferinta era gandita sa dureze extrem de pu(in.
Tot ce fa.cu motanul fu sa urce pe podium ~i sa rosteasca:
- ~ vrea sa fac urmatorul anunt: pentru moment, ~eful
meu nu candideaza pe listele partidului pentru fotoliul
de senator. Va multumesc. Va rog, rara intreban, rosti el in
incheiere, dupa care pleca.
Dar ce reacpe extraordinara avu loc! incepura sa apara
imediat articole febrile ~i buletine de ~tiri rostite pe nera-
suflate despre candidatul reticent. Cine era? Pe cine repre-
zenta? Ce platforma avea? Care era semnificatia interesului
public care-I invaluia pe acest personaj robust, de o vitali-
tate tinereasca? Folosindu-se de sfaturile consultan(ilor de
imagine ~i folosind inteligent timpul acordat de mediile
de comunicare, Motanul incaltat trecu la construirea ima-
ginii companionului sau uman, prezentandu-1 ca pe un
barbat impins pe scena vietii publice de voin ta populara,
de oamenii dezamagiti, care i~i ~teptau cavalerul imbracat
in armura (oricat de coloriste ar fi aceste concepte), venind
pe un cal alb de lupta (adica exponentul superior al spe-
ciei, rara a mai aminti ca era ~i eurocentrist).
in numai cateva saptamani, ~i rara a rosti un singur cu-
vintel, tanaruI cu chipul de o frumusete redfordeasci obtffiu
nominalizarea pentru Senat pe listele partidului!
- Extraordinar! Nu-mi vine sacred, spuse candidatul
ascultator. Presupun ca a venit momentul sa-mi precizez
pozitia fa(:i de aceste chestiuni.

105
james Jinn garner

- Fa asta ~i-ti rup gatul imediat, scr~ni motanul prin-


tre din\i. Lasa-ma pe mine sa ma ocup de luarile tale de po-
zitJe, ca ~i de convingerile, de comentariile spontane, de
ie~irile in public ~i de restul. Tu cr·ebuie sa retii un singur
lucru: vorbe~ti numai dind iti spun eu.
Iar din acest moment Motanul Incalµt se puse serios
pe treaba pentru a se asigura ca omul lui va fi ales in Senat.
Emise documente oficiale despre diverse luari de pozitie
complet inutile ~i lipsite de sens, insa demne de a fi citate.
l~i puse candidatul sa se lase fotografiat dand mana cu mun-
citori din fabrici, pensionari ~i clienti invitati la dejunuri de
afaceri. il provoca pe contracandidatul lui la o dezbatere
pe care o anula in ultimul moment, declarand ca un astfel
de eveniment n-ar fi reprezentat decat un alt exercitiu obi~
nuit de politica. Sloganul de campanie optimist ~i simplu
pe care il alesera amandoi - ,,E vremea pentru schim-
bare!"- avu darul sa faca sa vibreze 0 coarda in sufletul
optimist ~i simplu al alegatorilor.
in iure~ul campaniei, nimeni nu remarca, dar nici nu
comenta, lipsa totala de prestigiu a Motanului incalµt.
Adevarul este ca, sed~i de maniera sa deconcertata ~i apa-
rent candida de abordare a lucrurilor, nimeni nu observa
ca era de origine felina. Ceea ce nu face decat sa intareasca
observatia, co111entato1ului: ,,in tara
' celor cu
. deficiente
' de
vedere, individul normal din punct de vedere ocular se ~
primul la troaca".
Ziua alegerilor se apropia, cu obi~nuitul alai de calom-
nii ~i insinuari pe care oricine ~i le poate lesne inchipui.
Cu toate acestea, candidatul pe care il reprezenta Motanul
Incilµt, cu o incredere plina de candoare ~i o privire senina,
re~ise cumva sa se ridice deasupra tuturor acestor frictiuni.
Poate ca lucrul acesta se datora interdictiei, in continuare
valabila, de a-~i exprima liber opinia (sau indiferent ce-o
fi fost in mintea lui), in orice fel, forma sau nuan¢. Pe de
alta parte, Motanul Incfiltat era permanent disponibil pentru

106
povefti corecte politic de adormit copiii

presa ~i pregatit cu cate 0 vorba de duh ~an ta, populista,


sau cu dovezi conform carora contracandidatul lor fusese
supus terapiei prin ~ocuri electrice pentru a i se stopa tem-
porar crizele de dementa care ele singure puteau explica
dorinta lui de a-i gratia pe toti infractorii, pe care voia sa-i
elibereze din pu~carie , cu cate un cec din.partea statului
in valoare de 50 $ ~i un pistol automat la purtator.
Pe masura ce campania se apropia de capatul sforii trase
din culise de partid ~i pe masura ce candidatul nascut, cres-
cut ~i hranit la sanul patriei pierdea in sondaje, Motanul
intelese ca venise momentul sa renunte la dulcegarii ~i sa
devina serios. El convoca o noua conferinta de presa, de
as ta data la.cand urmatorul anunt in fata jurnali~tilor:
- Staff-ul nostru de campanie ii cere contracandida-
tului sa faca gestul onorabil de a abandona cursa, spre a nu
ne forta sa facem dezvaluiri privind dovezile pe care le-am
putea descoperi ~i care ar putea stabili legatura intre opo-
zantul nostru ~i o procedura medicala experimentala de
schimbare a genului, la care se pare di a participat in urma
cu 25 de ani, intr-o tara de peste ocean al carei nume nu-1
vom dezvalui, insa uncle majoritatea populatiei este vor-
bitoare de limba.suedeza. Va multumesc. Va rog, Iara in-
trebari.
Lesne de inteles, aceasta insinuare rastuma soarta cam-
paniei. Incepura sa circule zvonuri despre genul de dovezi
pe care Motanul ~i ~eful lui le puteau detine sau nu. Con-
tracandidatul respinse in mod repetat acuzatiile conform
carora ar fi fost odinioara femeie, acum prizoniera intr-un
corp de barbat, sau ca acum ar fi fost un barbat prizonier
intr-un corp de femeie, cu un deosebit apetit pentru schim-
barea hainelor cu cele ale sexului opus - desigur, nu ca ar
fi ceva gre~it sau nefiresc in privinta acestor optiuni intime
privind propriul stil de viata.
Ca de obicei, emo~e i~i pusera amprenta mai mult decat
ratiunea asupra momentului, iar du pa numararea tuturor

107
james Jinn garner

voturilor, in chiar ziua alegerilor, Motanul incal\at ~i tova-


r~ul lui uman exuberant ~i ro~covan c~tigara cu o marja
confortabila.
La petrecerea care urma victdriei, Motanul ii trase pe
noul senator deoparte ~i-i spuse:
-Vezi? Ti-am spus eu ca-ti pot fi util? Poate ca inca nu
e~ti la fel de bogat ca fratii tai, insa in curand 0 sa fii; poate
ca 0 sa prinzi ~i mai mult cheag, as ta daca ~tii sa-ti joci car-
tile corect. Ba chiar se discuta - discutiile au fost initiate
de mine, fire~te - ca urmeaza sa te inscrii in cursa pentru
pre~edintie la urmatoarele alegeri, deoarece problemele
acestei tari sunt prea urgente, iar ideile tale prea marete
pentru a se bloca in Senat. Ce zici de asta?
- Ah, motanul meu priceput, ~iret ~i abil, ii raspunse
el. Nici n-am cuvinte sa-ti multumesc. Te rog sa accepti scu-
zele mele sincere ca mi-a trecut prin cap ideea de a te vinde
cerceratorilor din industria parfumurilor.
- Daca faci cum iti spun eu, ii raspunse Motanul incaJ.-
\at, sorbind din apa special conceputa pentru el de un desig-
ner celebru, in scurt timp, in loc sa ti se spuna candidatul
misterios, toata lumea 0 sa ti se adreseze cu ... domnule
Pre~edinte. Iar acum a venit momentul sa urci pe scena ~i
sa ~ii
discursul victoriei pe care I-am scris pentru tine.
Politicianul patrunse in multimea care ii intampina cu
ovatii ~i aplauze, croindu-~i radios drum spre podium.
- Doresc sale multumesc familiei, prietenilor ~i susti-
natorilor mei pentru munca depusa ~i pentru devotamen-
tul vostru, incepu el. Sunt incantat sa va anunt ca tocmai
am primit un telefon de la contracandidatul meu, prin care
imi recunoa~te victoria in alegeri!
Aplauze, aplauze, aplauzel
- A fost un adversar valoros, care a dus o lupta cinstita.
To~i, aceasra campanie nu s-a referit la chestiuni sau la plat-
forme ideologice, nici la abilitati speciale sau la capacitatea

108
pove~ti corecte politic de adormit copiii

intelectuala. Sensul acestei campanii a fost mesajul simplu


~i direct: E vremea pen tru schimbare !
Aplauze, aplauze, aplauzel
- Iar acum, cu permisiunea dumneavoastra, am sa ma
abat de la discursul pe care 1-am pregatit.
Din culise se auzira un sunet de pahar spart ~i un icnet
slab, ca de durere. Candidatul continua:
- ~ dori sa multumesc cuiva Ia.ra de care aceasta victo-
rie nu ar fi fost posibila: consilierul meu de campanie, per-
soana mea de incredere ~i, sunt mandru s-o spun, pisica
mea - Motanul incaltat!
Aplauze, apla ... lin~te!
Nu cumva ii in~elase auzul? Acest ranar cu aer kenne-
dyesc, cavalerul lor luminos in armura stralucitoare, eel
in care i~i pusesera sperantele de viitor, i~i lasase pisica sa-i
gestioneze campania? Nu ca acest lucru ar fi fost Ia.ra pre-
cedent - ~i alte animale nonumane fusesera numite in
funq:ii inalte timp de multi ani - , insa de ce ascunsese acest
lucru? Ce fel de om era, sa pastreze secretul asupra unei infor-
matii arat de relevante? Si ce alte lucruri mai avea de ascuns?
- Motanule, spuse el, vino alaturi de mine pe scena ~i
inclina-te in fat.a publicului.
Motanul Incaltat prefera sa ramana in culise, clatinand
amar din cap ~i acoperindu-~i ochii cu labutele. Avusese
oarecare indoieli, insa refuzase sa creada ca stapanul lui
era arat de subcapitalizat din punct de vedere cerebral,
incat s-o faca de oaie chiar la petrecerea data in onoarea
propriei victorii.
Oamenii afla\i in multime se infuriara, inclusiv iubitorii
de pisici. Erau dezamagi\i, se simteau in~elati, ~i pe sfoara,
sed~i ~i abandona\i. incepura sa huiduiasca, sa rupa banne-
rele ~i sa sparga baloanele, pregatindu-se sa plateasca polite.
Noul senator se vazu nevoit sa scape fugind pe u~a din dos,
adica prin spatele tribunei. i~i cauta pisica peste tot, dar
n-o gasi. A.poi zari intr-un colt un grup de reporteri ~i de

109
james Jinn garner

cameramani stran~i ciorchine in jurul cuiva, ~i chiar in mij-


locul lor il vazu pe Motanul Incaltat.
Pana cand ajunse senatorul la locul in care jumali~tii se
adunasera in jurul Motanului, tot ce apuca sa auda fura
ultimele sale cuvinte:
- ... sa cer scuze tuturor celor care au contribuit in
aceasta campanie ~i care au avut incredere in acest candi-
dat, dar mai ales dumneavoastra, ni~te reporteri atat de
capabili ~i destoinici. Dael~ fi ~tiut ce intrigant patetic este
acest om ... instabil ~i ... duplicitar, n-~ fi acceptat niciodati
sa ma las antrenat in campania lui. Acestea fiind spuse, imi
dau dernisia din staff-ul lui de campanie, inainte sa fie aduse
daune mult mai grave sistemului electoral sau sufletului ~i
cugetului alegatorilor. Va mulµunesc. Va rog, rara intrebari.
Reporterii se grabira sa plece sa-~i organizeze materia-
lul, iar Motanul Incaltat se indrepta agale spre fostul lui
~ef ~i i se adresa astfel:
- Macar sa nu te fi abatut de la foile scrise. Mult succes
in mandat, daca mai apuci sa treci de validarea voturilor.
- Bine, dar nu pricep, spuse senatorul cu aerul unei
persoane incoltite. Chiar nimeni nu ~i-a dat pana acum
seama ca e~ ti pisica?
Motanul il fixa cu o privire ferma.
- Sintagma ,,problema de credibilitate" iti spune ceva?
Nimanui nu-i pasa cu adevarat dadi sunt pisica - eel
put.in, nu in mod oficial - , insa acum, din cauza gafei pe
care ai racut-o, lucrurile arati de parca am avea ceva dubios
de ascuns: frauda, nepotism, exploatarea altor specii ... Ima-
ginea ta, care era la un pas de a fi imaculati, este acum kaput.
$i chiar daca ai fi fost obligat sa le spui, 0 marturisire incar-
cata de emotie ~i lacrimogena ar fi fost mult mai bine pri-
miti decat o dezvfiluire de diletant, adidi o ga!a. Asta-i regula
nr. 101 a comunicatorului de imagine, numai ca mintea
ta functioneaza la un voltaj atat de redus, incat n-ai fi pri-
ceput o boaba, oricat m-a~ fi chinuit sa-ti explic.

110
pove~ti corecte politic de adormit copiii

Motanul incaltat i~i lua adio de la tlnar ~i pleca. El pu-


blica o serie de articole in diverse reviste, in care oferea
o relatare in versiune personala a acestei istorii sordide,
dupa care i~i procura o slujba de guru de televiziune chiar
in Capitala. Senatorul abia scapa cu viata dupa inevitabila
validare a votului, iar dezbaterile legate de chemarea sa in
instant.a plutira o vreme in aer, impiedicand orice implicare
eficienta in functia pe care ar fi putut-o prelua in urmatorii
~ase ani. Din chiar ziua in care depuse juramantul, se va.zu
tratat asemenea unei pasari de apa nonambulatorii, pozitie
pe care Motanul incaltat i-o amintea, lui ~i restului naµunii,
ori de cate ori aparea pe sticla.
persoana adormita
de o frumusete peste medie

Cu mult, cu foarte mult timp in urma, triiiau odata un


rege ~i o regina, doi parteneri de viaµ cu drepturi egale,
care impaqeau absolut totul- inclusiv dorinta arzatoare de
a avea un copil. (Fire~te, regelui Ii venea mai u~or, fiindca
el nu trebuia sa indure incercarile perioadei de sarcina,
durerile n~terii ~i nici chinurile suflete~ti ale depresiei
post-partum. De aceea, nu vet] gre~i numind dorinta pe
care o nutrea regele o dorinta.-surogat, comparativ cu cea
a reginei.) insa indiferent cat de des i~i impunea regele im-
pulsurile primare asupra reginei, ei (de~i mai corect ar fi
sa spunem ,,ea") ramasera sterpi.
Intr-o buna zi, in timp ce regina se sdilda intr-un rau
aflat in apropiere, sari din apa o broscuµ care ateriza pe
o frunza de nurar, chiar langa ea. Apoi, spre marea mirare
a reginei, broscuta i~i drese glasul ~i vorbi.
- De~i probabil ca nu-i o idee re~ita sa aduci o alta fiintii
omeneasca pe lume, spuse mesagerul amfibiu, sunt la curent
cu problemele tale de conceptie ~i ~ vrea sate ajut. Daca-mi
urmezi sfatul intocmai, curand ai sa ramai insarcinata.
- Vai, ce veste minunata! exclama regina, cuprinsa de
exaltare. Ce-ar trebui sa fac, broscuto, sa fiu apta? Ce trebuie
sa fac? Hai, spune-mi odata!
- Pai, cartea c~tigatoare este intotdeauna calea natu-
rala ... ~i, ce Dumnezeu, invata ~i tu sa te relaxezi! Fa gimnas-
tica, mananca mai multe verdeturi ~i cereale ~i elimina din
dicta grasimea animala. Mai tarziu, la momentul potrivit,

112
povefti corecte politic de adormit copiii

~i daca o sa ai nevoie, o sa-\i recomand un excelent consul-


tant .pe problemele de lacta\ie.
~adar, regina urma intocmai directivele broscutei, iar
la urmatorul ciclu cu luna plina, corpul ei fu colonizat cu
samanµ monarhiei exploatatoare.
Noua luni mai rarziu (nu ca am dori sa rninirnalizam ten-
siunea fizica la care fu supusa regina in acest interval), la
caste} fu primita cu bucurie 0 prefemeie sanatoasa ~i rozalie.
Fu dezbatuta amplu chestiunea numelor de gen neutru cele
mai potrivite pentru fetita, ca de pilda Connor, Tucker l?i
Taylor, menite sa diminueze considerabil orice discriminare
de ordin sexual cu care aceasta s-ar fi putut confrunta pe
parcursul carierei sale profesionale (fiindca, de~i printesa
prin na~tere, parintilor ei nici nu le trecea prin minte sa-i
reduca perspectivele de viata la un vii tor de lux ~i de privi-
legii) . Dupa ce au discutat problema cu ca\iva consultanti
de imagine, parintii hotarara sa-i dea numele Rosamund.
Regele era arat de fericit ~i de mandru de potenta lui in
fine demonstrata, incat dadu porunca sa se organizeze un
mare ospat. Oaspeti de seama invita\i din toate colturile
regatului venira sa se infrupte ~i sa se delecteze cu fructe
exotice, legume rare ~i caserole din cereale integrale (de~i
nimeni nu se atinse de delicioasa paell,a din placenta). Insa
dintre toti oaspetii, cei mai distin~i invitati fura cele doua-
sprezece persoane autoritati feminine din punct de vedere
magic, renumite in intregul regat pentru ~tiinµ lor ~i refu-
zul categoric de a accepta hegemonia ra\].onalismului anali-
tic occidental. Dupa ospat, femeile se apropiara pe rand
de persoana nou-nascuta ~iii dadura binecuvantarea.
- Fie ca aceasta micuta prefemeie sa fie daruita cu o
imagine corporala care s-o faca sa se simta bine in pielea
ei, rosti prima femeie.
- Fie sa aiba o minte analitici ascu\ita, rara ca acest lucru
sa-i ~tirbeasca intuitia ~i inspiratia, rosti urmatoarea.

113
james Jinn garne1·

- Fie sa aiba aptitudini la matematica, spuse cea de-a


treia, ~i tot a~a. pana la ultima.
Insa fie dintr-o scapare nevinovata, fie din superstitie,
regele omise sa o invite pe cea dt-a treisprezecea membra
a acestei confrerii de ursitoare. Simtindu-se umilita de atitu-
dinea dispretuitoare a regelui, aceasta se strecurase printre
invitaµ ~i, invaluita intr-un nor care o racea nevazuta, i~i
rumega gandurile de razbunare. Iar cand simµ ca nu mai
poate indura, i~i croi drum pana ajunse in centrul multi-
mii, uncle i~i manifest:a emotiile spunand:
- ~a, credeti ca puteti crea persoana perfecta cu toate
binecuvantarile voastre? Nu atita vreme cat intervin eu!
Se indrepta cu p~i mari, plina de nervozitate, spre lea-
ganul regal ~ii se adresa micutei Rosamund:
- Iti urez sa cre~ti cu gandul ca n-o sa fii niciodata impli-
nita in lipsa unui barbat, sa ajungi sa-ti pui toate sperantele
nerealiste in fericirea totala ~i perfecta a casniciei ~i astfel
sa devii o nevasta plictisita, nemultumita ~i neimplinita!
Toti cei prezenti amutira de groa1a! Cum putea sa devieze
cineva atit de mult de la linia de gandire generala, incat
sa-i doreasca unui copil neajutorat o soarta atit de cum-
plita? Cea de-a treisprezecea femeie chicoti intr-un fel care,
din intimplare, era eel al unui bolnav mintal ~i, ignorand
rugamintile tuturor de a mai zabovi sa discµte despre aceste
divergente de opinie, se Ia.cu nevazura, disparand intr-un
nor intunecat.
Din fericire pentru micuta Rosamund, cea de-a treispre-
zecea femeie ursitoare renuntase cu mult timp in urma la
inconstanta gandirii ~tiint:ifice empirice, urmarea logici fiind
ca uitase sa numere corect. Astfel, vindicativa vrajitoare nu
realizase ca cea de-a douasprezecea ursitoare cu puteri ma-
gice nu apucase inca sa-~i rosteasca ucirile. De~i aceasta sora
buna ~i inteleapta nu putea desface raul Ia.cut, eel pu\in putea
sa diminueze drama acestui cumplit blestem. Ease apropie
de copilul minor ~i-i spuse:

114
pove~ti corecte politic de adormit copiii

- Cando sa intri in pubertate, fie sate intepi in deget


intr-:Un fus ~i sa cazi intr-un somn profund timp de o suta
de ani. Cand o sa te treze~ti, poate ca barbatii vor fi evoluat,
iar chinul tau de a gasi un partener de viaµ cu vederi pro-
gresiste ~i cu dorinta afirmarii de sine n-o sa mai fie la fel
de mare.
Dupa toata aceasta serie de urari, blesteme ~i reformu-
lari supranaturale, regele se simti cuprins de o spaima teri-
bila la gandul sortii fiicei sale, incat dadu porunca sa fie
distnise toate fusurile din regat. Privaµ de mijloacele nece-
sare de productie a tesaturilor, locuitorii regatului se vazura
nevoiti sa nascoceasca noi modalitati de refolosire a haine-
lor vechi, reducand pe aceasta cale consumul abuziv ~i eli-
berand groapa de gunoi comunitara.
Odata cu trecerea anilor, Rosamund crescu ~i se trans-
forma intr-o t:inara inteligenta, simtitoare ~i ancorata in
realitate. Iar daca era atragatoare din punct de vedere fizic,
nu credem ca acest lucru va fi important in acest context,
el depinzand in totalitate de etalonul de frumusete pe care
il are fiecare. Cert este ca ideea perpetueaza legenda con-
form careia toate printesele sunt frumoase ~i ca frumusetea
le confera dreptul de a decide soarta altora. ~a incat, ro-
gu-va, nu aduceti in discutie faptul ca era foarte frumoasa.
intr-o buna zi, cand parintii tinerei erau plecati, fiindca
se retrasesera intr-un centru de meditatie pentru a invaµ.
cum sa~i elibereze cot&-ul ,,rural", Rosamund se duse sa vizi-
teze castelul. Ea ajunse dinaintea unei u~i pe care o vedea
pen tru prima oara ~i care se deschidea spre o scara in spi-
rala care ducea intr-un tum. Acolo sus se afla o mica incapere
in care Rosamund descoperi o femeie de varsta avansata, care
trebaluia aplecata deasupra fusului ei.
- Ce faci aici, surioara? o intreba Rosamund.
- Incere sa recuperez mijloacele de productie ~i terenul
pierdut, spre propriul folos ~i pentru dezvoltarea economica,
ii raspunse aceasta cu blandete.

115
james Jinn garner

- Pare amuzant ~i totodata foarte educativ ~i instructiv.


Pot sa-ncerc ~i eu?
Dar nici nu apuca bine Rosamund sa atinga fusul ca se
~i intepa la deget. ~i inainte de a se hotari daca eel mai bun
remediu pentru rana ei era tinctura de lobelia sau de alysum,
cazu intr-o profunda stare de ne-trezie.
Chiar in clipa in care Rosamund cazu in somnul acela
profund, intr-o manifestare de infiltatoare solidaritate, ab-
solut toata suflarea de la castel incepu sa mot.aie ~i apoi se
cufunda intr-un somn lini~tit. Igienistul de mediu inceta sa
frece podeaua, tehnicianul de la salubritate inceta sa stringa
praful, responsabilul de la spfilatorie se opri din spfilatul rufe-
lor ~i to\i cei aflati la castel adormira imediat, pe locul pe
care se aflau. Pana ~i reziden\ii nonumani - chiar daca nu
erau obliga\i sa se supuna acestei reguli sau sa empatizeze
cu oamenii - se oprira din activita\ile lor ~i atipira.
Nimeni nu mai lucra pamantul din jurul castelului, care
ramase neatins, revenind astfel la starea sa naturala de sfilba-
ticie. in timp ce locuitorii castelului dormeau, un maracini~
des invada spontan ~i masiv zidurile castelului, an dupa an,
astfel incat in scurt timp tufele sfar~ira prin a acoperi com-
plet intrarea, ascunzand-o de privirile trecatorilor. Aceasta
noua bioregiune palpitand de viat.a ar fi ramas virgina, in
lipsa firii lacome ~i distrugatoare a masculilor din regatele
invecinate. Sporira legendele des pre caste! ~i despre prin-
tesa adormita din interiorul sau - care, intre timp, ajunsese
sa fie descrisa ca 0 frumusete !a.ra asemanare in istorisirile
pe care le povesteau la nesfar~it barba\ii, crezand ca visul li
se va implini. Purta\i de impulsul dat de testosteron, nenu-
mara\i tineri prin\i cautara sa distruga ecosistemul maraci-
nos ca sa ajunga la printesa ~i sa o trezeasca, de parca ar fi
fost o pap~ici mecanici aflata in ~teptarea barbatului care
sa aiba cheia potrivita. insa de indata. ce ace~ti aventurieri te-
merari reu~eau sa~i croiasca drum prin vegeta\ia densa, tu-
~urile de maracini se inchideau la loc, prinzandu-i ca intr-o

116
povefti corecte politic de adormit copiii

capcana pe barbati, incat ace~tia cedau ~i fiecare se intor-


cea in tinutul de pe unde venise.
Apoi, dupa o sura de ani, prin zona trecu calare un alt
print (~i, rogu-va, nu va intrebati cat fannec avea). Auzise
~i el povestindu-se despre castelul prietenos cu mediul ~i
despre locuitorii lui vrajiti de mi~carea vizuala rapida din
somn ~i era pur ~i simplu fascinat de ideea ca exista pe
lume un loc atit de lini~tit. Descaleca de pe companionul
sau cabalin ~i se indrepta spre gardul viu ~i stufos. Cu un
scr~net ~i un zgo1not de inateiial iuginit, gardul se dadu
la 0 parte, penni{.indu-i sa intre, iar prin~l p~i pe aceasta
poarra naturala. Odara intrat in castel, printul se minuna
nespus de pacea din jur. Toti oamenii, toate animalele, toate
pasarile, pana ~i focul din soba- totul era imobil. Uimit
de acest autocontrol perfect, printul crezu pentru o clipa
ca descoperise din intimplare un centru de meditatie elitist
~i se bucura, fiindca el era un pelerin preocupat de perfec-
tionarea personala ~i de transcendenta spre Realitatea
Absoluta. Incepu sa caute locul uncle se aflau rezervoarele
de privare senzoriala, dar gasi in schimb u~a catre tum ~i
urea scarile.
Cand deschise u~a catre incaperea in care se afla Rosa-
n1und ~i o zaii intinsa acolo, prin~ul se minuna la vederea
expresiei de seninatate ~i de sta.panire de sine care o carac-
teriza. intelese pe loc ca ei i se datora perfectiunea caste-
Iului. Nerabdator sa invete de la un asemenea venerabil
maestro, 0 atinse pe brat, 0 batu ~or pe mana, iar apoi 0
ciupi, o scutura ~i o zgalt:ii.
- Este intr-o stare meditativa atit de profunda, incat
lumea exterioara n-o mai atinge, i~i spuse printul. 0, Doam-
ne, trebuie sa-mi devina mentor!
Pentru a~i manifesta venera(ia, se lasa langa patut, saruta
piciorul incaltat in condur al printesei, dupa care se instala
in pozitia lotus.

117
James Jinn garner

Imediat, Rosamund incepu sa se mi~te. Tu~i ~i plescai


din buze de nenumarate ori, incercand sa scape de gustul
greu acumulat in gura in fiecare dimineata timp de o sut:a
de ani. Se ridica, zari silueta ghtmuit:a la capul patutului
~i simti cum imediat se schimba ceva in forul ei launtric.
Tot ceea ce acumulase ~i reprezenta independenµ., educa-
\]a ~i evolu\]a personala a lui Rosamund ii cazu de pe urneri
asemenea unei mantii, iar printesa vorbi, dandu-~i ochii
peste cap, ca o starlet:a dintr-o melodrama ieftina.
- Printul meu, m-ai trezit! ciripi ea strident.
Printul o privi naucit, cu o teama respectuoasa. Nu-~i da-
duse seama ce racuse, ~a incat abia reu~i sa ingaime:
- 0 , iti cer iertare, inva¢toareo. N-am vrut sa-ti tulbur
m editatia. Nu caut decat sa-mi calauze~ti pa~ii ...
- Bine, dar nu sunt invatatoarea ta, chicoti ea. Sunt prin-
tesa ta, iar tu ai venit sa ma salvezi, sa ma faci mireasa, sa
ma iei cu tine la un caste] mare, cu tumuri albe, unde o sa
traiesc fericit:a pana la adanci batraneti!
- Sa te iau de aici? Din aceasta Shangri-la, din aceasta
cetate Utopia? Bine, dar castelul tau, in integralitatea lui, este
un irnens turbion de energie pozitiva, locul perfect pentru
dezvoltarea con~tientului ~i cautarea starii de vid individual!
- Ce tot indrugi? Vino sa ma saruti!
- Sa te sarut? o intreba el cu un ton _d escumpanit. 0,
invatatoareo, ce invitatie camala! Oare nu crezi c-~ fi capa-
bil sa ma perfectionez?
- E~ti singurul barbat care a reu~it sa patrunda in caste!
~i sa destrame vraja! tipa Rosamund. Suntem sortiti unul
altuia.
- inva¢toareo, ar trebui sa ~tii ca soarta nu exist:a, o
corect:a printul. Ci doar destinele noastre unice ~i, cu putin
noroc, pupna sincronicitate pe ici, pe colo.
- Nu mai folosi cuvinte·atat de pompoase, rosti Rosa-
mund pe un ton µEnos. N-ai venit sa ma iei de sotie ~i sa
ma transformi intr-o femeie implinit:a?

118
povefti corecte politic de adormit copiii

Printul dizu o clipa pe ganduri, dupa care i~i lua un aer


panic~t.
- lnvatatoareo, te implor! Saradele tale sunt prea com-
plicate pentru un neofit ca mine. Ai rabdare cu mine, te
COnJUr.
- Cred ca o suta de ani sunt suficienti la capitolul rab-
dare, insista ea. Dupa ce ca nici una dintre prietenele mele
nu mai traie~te ca sa vina la nunta, m-am ales ~i cu un print
care respinge abordarea fizica, acceptand-o doar pe cea
metafizica.
Printul capata o expresie de suprema lipsa de intelegere.
Cu siguranta, situatia nu corespundea proiectiilor pe care
~i le !acuse despre intfilnirea cu un maestru venerat.
- N-~ putea vorbi in locul tau, rosti el suspinand, insa
in ceea ce ma prive~te, cred ca~ putea incerca o clisma cin-
stita, care sa ma lini~teasca.
In zadar il implora Rosamund cea frustrata pe print sa-i
fie pereche, fiindca in ciuda lacrimilor, a incercarilor de
mituire ~i a amenintarilor ei, acesta ramase imperturbabil.
PrintuJ., care dorea sa-~i con~tientizeze propriile emotii mai
degraba decat pe ale ei, continua sa 0 implore staruitor sa-i
impa~easdi din cuno~terea ~i din revelatiile ei (care erau
destul de modeste, dupa cum bine va puteti da seama, in
ciuda celor o suta ~aisprezece ani pe care ii petrecuse pe
aceasta planeta). i~i petrecutci noaptea discutind in contra-
dictoriu, la fel cum se intampla ~i cu toata suflarea de la
castel, odata trezita din starea de dormitare monumentala.
Si ~a, pe fondul acestei atitudini de raceala, profetiile celei
de-a douasprezecea surori in tr-ale vrajitoriei, ca ~i cele ale
celei de-a treisprezecea, se implinira.
,soricelul urban
.}i ~oricelul periferic

Un ~oricel care traia la periferie avea un vechi prie-


ten care traia in or~. Intr--0 buna zi, el i~i invita prietenul
sa-i faca o vizita. Soricelul de la or~ accepta bucuros invi-
tatia, nerabdator sa-~i revada amicul ~i sa faci 0 schimbare,
adica sa se delecteze cu niscaiva legume de sera. ~adar, in
ziua fixata pentru momentul cu pricina, merse pana la statia
centrala de tranzit a sistemului de transport in comun, lua
trenul care ducea in afara or~ului ~i cobori la capat.
Odata ajuns la periferie, ~oricelul de la or~ incepu sa
caute casa prietenului sau. Fire~te, era obi~nuit ca strazile
sa fie sistematizate, aliniate ~i numerotate corect, a~a ca se
pierdu rapid prin hati~ul de strazi largi, drumuri ~erpuite
~i fundatui:j. Dupa ce rataci cateva ore pe Strazi ca Valley
Dales ~i Dally Vales, Nettle Brooks ~i Breton Nooks, doar
printr-un noroc chior descoperi casa prietenului sau.
Soricelul periferic se daduse peste cap sa-i faca priete-
nului sau ~ederea de neuitat, cumparand pana ~i un aranja-
ment floral de ~ezat in centrul mesei, asortat cu ~ervetelele
~i cu fata de masa Pregatise un adevarat festin in cinstea oas-
petelui sau: macaroane cu bcinza, cereale cu smantana, chiar
~i salataJell-0 cu feliute de mandarine. Soricelul de la o~
gusta din fiecare fel, insa nu se putu stapani ~i-~i manifesta
dezgustul faµ de o asemenea tratatie vulgara. De asemenea,
lini~tea nefireasca dinjurincepea sa-1 apese, singurele zgo-
mote care-i ajungeau la urechi fiind pocnetul stropitorilor
de apa de pe peluze ~i sunetul infundat al seceratorilor.
Dupa cina, ~oricelul periferic ii oferi ~oricelului urban o

120
pove1ti corecte politic de adormit copiii

bere rara alcool ~i ii sugera sa-~i petreaca seara Ia.cand un


mic zapping pe canalele de televiziune.
Soricelul de la or~ rosti:
- Prietene, via~ e prea scurta ca s-o trl.ie~ti ~a. Uiti-te
la tine! Mancarea n-are nici un fel de savoare, iti petreci
timpul liber intr-un fel plicticos ~i mai ai ~i o tunsoare care
se purta acum cincisprezece ani!
.Soricelul periferic fu luat prin surprindere, mai ales de
remarca referitoare la tunsoare.
- Dumnezeule ! Ce ma sratuie~ti sa fac?
- Vino saptimana viitoare in vizita la mine, suna ras-
punsul. 0 sa ie~irn in or~ ~i 0 sa ai parte de mai multi diver-
sitate ~i de lucruri interesante decat in visele tale cele mai
indraznete. Am sa-ti arat ce fel de viaµ i se potrive~te unui
~oricel ranar ~i sanatos!
~adar, in saptimana urmatoare ~oricelul periferic se
grabi sa piece la o~. 1\junse cu o oarecare intarziere, fiindca
ii lua doua ore ~i jumatate sa gaseasca un loc liber de par-
care. Cand cobori din m~ina, o persoana care se intret].nea
din activitati aflate la periferia paradigmei capitaliste domi-
nante ii soliciti o donatie in bani. Limbajul vehement ~i
aroma naturala inconfundabila ~i absoluta a acestui ceti-
~ean al strazii 11 speriara atat de tare pe ~oricelul pcriferic,
incat acesta cazu pe spate. Dupa ce reu~i sa se adune din
~antul mizer, doi politi~ti incepura sa-1 hartuiasca din cauza
imixtiunii sale in calitatea vietii din carrier, intrebandu-1
daca n-ar vrea sa fie atat de amabil ~i sa se abt].na de la a~i
mai etala vreodata mutra idioata pe acolo, asta daca nu voia
cumva S-0 pateasca data viitoare. Soricelul periferic le urma
cuminte sfatul ~i o rupse la fuga. La nici o strada departare
de blocul in care locuia prietenul lui, vizitatorul nostru fu
intrerupt de un fost client al sistemului de corectie, care
il ~ura pe ~oricel de ceas ~i de portofel, in schimbul ofertei
generoase de a-1 lasa sa piece neatins.

121
james Jinn garner

Speriat, nec~it ~i ametit, ~oricelul periferic re~i, in fine,


sa gaseasca blocul in care locuia prietenul sau. Abia ajun-
sese in fata cladirii, cand ~oricelul de la OI'~ cobori in fuga
treptele de la intrare ~i se indrepta spre el.
- Pe unde ai umblat pana acum? Hai, ca pierdem rezer-
varile la cina.
- Bine, dar eu ... reu~i el sa ingaime Ia.ra suflu, apasan-
du-~i pieptul cu labuta, tocmai am fost jefuit ~i ...
- Ei, ce conteaza!
Si cei doi se gcibici sa ajunga la masa. Soricelul de la o~
alesese un restaurant nou ~i exclusivist, care combina in mod
original bucatariajamaicana ~i tibetana (eel mai apreciat fel
de mancare era pastrama de iac - iac-~a). in fata restauran-
tului ~teptau la coada o multi.me de oameni, insa ~oricelul
avea rezervata zona privata de pe aleea dins pre bucatarie.
Se infruptara cu resturile a cateva dintre cele mai fine ~i
mai costisitoare feluri din tot or~ul. Soricelul periferic nu
recunoscu nici unul dintre ele ~i probabil ca nu ar fi fost
in stare sale pronunte numele nici daca ar fi ~tiut ce erau,
insa cert este case distra copios. Tulburarea lui initiala se
topi complet in peisaj, ~oricelul fund preocupat sa infulece
cu lacomie alaturi de amicul lui. La final, plecara la un
cappuccino ~i cannoli.
Soricelul de la periferie era fascinat de activitatea ~i de
diversitatea din jurul lui - tipetele ~i hohotele de ris, cla-
xoanele m~inilor, sunetele muzicii. Viata de noapte de la
or~ era parca mai pal pi tan ta ~i mai insufletita decat viata
de zi la periferie. Panorama minunata ~i vasta a unei realitati
despre care nu~i inchipuise ca putea sa existe se derula sub
privirile lui cu o viteza ametitoare.
in drum spre casa, pe cind treceau prin fata magazinului
cu animale de casa exotice ~i anvelope reconditi,onate, doua
persoane de sex femeiesc din domeniul prestarilor de servicii
sexuale incercara sa-i atraga intr~ conversafie, de~i profesau
tara autorizatie.

122
pove~ti corecte politic de adormit copiii

- Hei, baiet:i_, ce-ati zice de o mica tranzactie in sectorul


serviciilor personale? rosti una dintre ele cu o candoare dez-
armanta, referindu-se la natura adevarata a relat.i_ei dintre
barbat ~i femeie.
Soricelul periferic i~i spuse ca toate aceste intamplari
erau minunat de pitore~ti ~i de autentice, ~i incepu sale
intrebe pe prestatoarele de servicii sexuale de unde - pen-
tru numele lui Dumnezeu! - i~i cumparau cizmele. in do-
rinta de a evita o scena neplacuta, ~oricelul urban i~i in~raca
amicul de brat, 11 impinse mai departe ~i i~i continuaci dn1-
mul impreuna. Dupa ce trecura de biroul de multiplicare
de acte, deschis non-stop, ~i de centrul comercial matrimo-
nial, se apropie de ei un barbat care incerdi sa le vanda ni~te
ceasuri. Soricelul periferic i~i spuse in sinea lui di unul din-
tre ceasuri arata suspect de cunoscut, insa cei doi nu se
oprira din drum. La final, pe strada unde-~i parcase automo-
bilul care se deplasa cu combustibil ieftin, dar in continuare
poluant, nu zari nici urma de ma~ina.
- Mi-au . .. mi-au luat-o ... baigui el.
- Ei, ce conteaza!
Cinci etaje mai sus, in garsoniera ~oricelului urban, cei
doi incununara aceasta seara cu un pahar de Armagnac.
Jar ~oricelul de la or~ spuse:
- Vezi ce distract.i_e ratezi, ascuns in spelunca aia in
care traie~ti?
- 0, da, sigur, imi dau seama, rosti cu sinceritate ~ori­
celul periferic. Toate astea mi-au deschis ochii. Viata de
la ora~ iti ofera tare multe posibilitati! Cum a~ putea oare
sa-ti multumesc pentru aceasta seara minunata pe care mi-ai
oferit-o?
- Ei, ce con teaza?
- Ba nu, vorbesc serios, chiar a fost o seara de neui-
tat, rosti ~oricelul periferic. Ma simt atat de viu! Am senti-
mentul ca viata este un imens spectacol de music-hall de
pe Broadway ~i ca eu am avut norocul sa interpretez rolul

123
James Jinn garner

principal. Seara asta mi-a permis sa fac lucruri pe care nu


le-am mai Ia.cut niciodara. Si-ti sunt atit de recunoscator,
incat vreau ca tu sa fii prima persoana care afla. Vreau sa-l;i
fac 0 marturisire. ....
- Ce sa faci? il intreba ~oricelul de la or~.
- Sunt atras de alti ~oared, ii raspunse el.
- Pai, asta-i foarte bine, dat fiind ca ~i tu e~ti ~oarece .
- Nu, spuse ~oricelul periferic, ma refer la ~oareci de
acel~i sex.
Dupa o pauza infinitezimala, ~oricelul urban exclama:
- Ce grozav! Iti mul~mesc ca mi-ai destainuit acest
lucru. Nu-i tocmai vestea mea preferata, intelegi, insa aplaud
faptul ca te accepl;i ~a cum e~ti. Daca te pot ajuta in vreun
fel - vreau sa spun, la modul eel mai general-, nu ezita
sa-mi spui.
- De vreme ce ai adus vorba despre ajutor, spuse ~ori­
celul periferic, ma l~i sa locuiesc la tine pana reu~esc scl-mi
vand casa de la periferie?
De~i ~oricelul de la o~ nu avea suficient spatiu in locu-
inta lui, ce-ar fi putut face, daca nu sa-1 primeasca pe prie-
tenul sau ~i sa-1 ajute la inceput de viaµ noua? Spiritele se
incinsera in cateva randuri, ca de pilda atunci cand ~oricelul
de la o~ ii zgfuie prietenului sau doua discuri cuJudy Gar-
land, insa una peste alta, lucrurile decursera Iara. incidente.
in numai cateva luni, fostul ~oricel periferic i~i gasi un loc
la or~, precum ~i nenumarati prieteni ~i multe puncte de
interes. Iar la fiecare sarbatoare de Halloween, ~oricelul
urban ~i fostul ~oricel periferic se intilneau pentru a parti-
cipa la marea parada ~i pentru a sarbatori inca o viata sal-
vata. de convenl;iile monotone mic-burgheze.
in ajun de solstitiu

~i
V.nea ajunul solstiti_ului restul, iar in re~edinta
vasra
Nici o fiinta nu tulbura pacea statu-quo-ului cea cast:a.

$i copiii cuibariti la adapost in patuturile lor


Visau la fiertura de linte ~i la aburinda paine integrala
maro.

Ne-am bucurat de hibernala ultima zi de ~coala


Dansand ~i batind la tobe ~i bagand totul in boala,

Un gest mult mai elocvent de fa.cut in cinstea planetei


Decat sa cumperi zorzoane pentru mami sau pentru
tu~a Anetei,

Sau sa alegi un brad de dragul de a-1 ucide sau mutila


~i sa-1 ornezi ca pe o paparuda de sarbatori, sadea.

Jumatatea mea ~i cu mine, am oprit dildura din


termostat
$i ne-am strecurat sub pilota pentru un somn
binemeritat.

Cand de afara din curte, se auzi deodara mugetul


cumplit,
Am sarit de pe canapea ~i pe podea m-am rostogolit.

Am mers de-a bu~ilea pana la fereastra ~i am tras de ivar,


Apoi am ~optit: "Of, pe unde o fi patrula din carrier?"

125
james Jinn garner

Si-am zarit acolo jos, in negura noptii adastind,


O sanie trasa de opt reni ie~ita in drum S,i-aS,teptind.

Iar frfilele saniei erau ferm ~inute in mana de un vizitiu


abject,
Care trata animalele cape sclavii lui personali sau cape
un obiect.

il mai vazusem aparand in reclame pentru ma~ini,


Plus fast food-uri racoritoare ~i diverse r~ini.

Pesemne ca din treburile lui mercantile scosese incasari


Caci multumirea de sine ii ies.ea s.i pe nari.

Si-1 striga pe fiecare pe nume, ca S,i cand ar fide drept


Sa-i trateze ca pe niS,te oameni, exercitindu-S,i puterea
cert:

,,Hai, Expertule, S,i tu, Blitz", S,i alte asemenea nume de


imprumut
Care demonstrau ca avea fixatii eurocentriste demult.

La un pocnet din degete, pornira renii in zbor avantat,


Ca nis.te bibelouri pe o farfurie cu un tort stricat.

Si purtara sania pana sus de tot pe acoperi~


( iar gaurile din olane ne privesc S,i acum pe furi~).

Din ea sari barbatul ~i se duse direct spre co~,


Iar eu am s.tiut intr-o clipa ce aveam de Ia.cut cu acel
ffiOS,.

Dupa ce mi-am tras papucii, pe scari in jos m-am grabit


Sa-I surprind pe intrus plin de cenus.a cand din camin a
ieS,it.

126
pove$ti corecte politic de adormit copiii

Avea hainele acoperite cu o zgura care, natural,


proven ea
De la sursa noastra alternativa de energie cu cherestea.

In ciuda murdariei, am distins clar croiala bulendrelor


de peel-
Era imbracat in blanuri pe care sangele se mai
prelingea nitel.

,,Suntem o :familie care repudiaza cruzimea", am


declarat eu ritos,
~a ca el se sperie ~i se impiedica de bu~tenii
impra~tiati pe jos.

Se ridica naucit in picioare, insa cu voio~ie privirea ii


stralucea,
Si abia atunci am remarcat ce dimensiuni nesanatoase
avea.

Era aproape la fel de lat pe cat de inalt cand statea drept,


~i mare amator de prajeli grase, dupa cum am
presupus corect.

Si nu era singurul aspect care le lua suflul oamenilor


echilibrati:
Fiindca avea indesata o pipa din care scotea furn cu
nesat.

Nu-mi venea sa cred ce personaj invadase al meu areal:


Un paduche carcinogenic ~i supraponderal.

Si la chip era ro~u de cata risipa de energie Ia.cea,


Ca ma ~teptam sa faca un infarct pe loc, chiar colea.

In spate purta un sac ro~u de catifea


Ce statea sa explodeze sub sinistra greutate a sa.

127
james Jinn garner

,,Unde ti-e pomul?" intreba el cu o expresie de mare


u1mire.
La care eu i-am raspuns indat': ,,in curte, unde-i sta
bine sa fie". -'""

)~iunde sa pun toate darurile pe care le-am adus?"


L-am privit cam patrat ~i apoi eu i-am spus:

,,Du-le u~uraticilor care zic ca merita sa te vinzi


Pentru bani, podoabe, parfumuri sau oglinzi,

Care n-au alta bucurie decat actul de consum,


Si imprima astfel afacerii retailerilor un mare boom".

Clipi nedumerit ~i spuse: ,,Ho! Ho! Ho! Pesemne ca-ti


arde de gluma".
Jar eu i-am tcintit o privire seveci ~i rea, de huiduma.

,,Bine, dar se ~tie , copiilor le trebuie jucarii,


Altfel nici nu simt cand copilaria nu mai e aci".

Se uita in ochii mei diutand un semn de incurajare,


Dar cu un efort de voint;'i, nu m-am lasat cuprins de
induio~are.

,,Au d estule distractii, am atacat fondul chestiunii,


Si n-au dus lipsa prostiilor tale, ~a cum fac unii.

Fae cursuri de prim-ajutor ca sa salveze vieti cat se poate,


Si merg din ~a-n u~a sa stranga haine uzate .

Recicleaza, refac, refolosesc - ~i fac descoperiri


Sa salveze planeta de a trai din amintiri.

Cand ii vedem adunati pe la garduri in mar~ de protest


impotriva energiei nucleare zicem ca e un mare gest".

128
pove~ti corecte politic de adormit copiii

Iar el spuse. ,,Sunt copii - asculta! cand mai au timp


de joaca?"
L-am intrerupt: ,,Pai de-aia ai venit cu sania pe
promoroaca,

Sa umpli de bucurie inima fiecarui copil ~i gagalici?


Prea bine, ia deschide sacul sa vedem ce ai adus aici".

Facu sfios ce-1 rugasem ~i sa te tii!


Din sac o papu~a Malibu Barbie cu fusta de aur ie~i.

,,Si crezi ca fetele mele or sa se joace cu ea,


Acest sex-simbol al kitsch-ului de larg consum, pazea!

,,0 papu~a cu chip nenatural ~i zambet artificial


Ce le va inspira pe fetite sa tin-un regim natural

Si sa adopte o dieta tara nici un gust, de felul ei cam ~uie,


in loc sa-i dea organismului ceea ce-i trebuie,

Sa se bucure ca forma corpului ~i-a regasit


Si sa accepte ca este inalta, slaba sau de nivel potrivit".

Vari adanc mana in sac, cautind o anumit.a jucarie,


Si spuse: ,,E la mare pret printre baieti, frati_e."

Si ce puse el in mana care-mi tremura


Daca nu un pistol de jucarie cu maner de alpaca.

,,E sigur la mare «catare», i-am raspuns zeflemitor,


Si o ~ine pentru omenire ~i intregul popor!"

,,Ce-ai zice de ceva grenade sau de ni~te bazuci


Care sa-i transforme pe toti copiii no~tri in ni~te in~i
habauci?"

129
James Jinn garner

I-am smuls din mana sacul, sa ma conving cu ochii mei


De mizeriile pe care le adusese acest gnom bun de dat
la catei.

Un cuptor inteligent cu microunde - o, Doamne, cara


perfidie!
Sa pacale~ti ni~te biete copile cu sclavia din gospodarie!

Plus o trusa din jocul de-a trasul cu arcul cu sageti care


sar din cutie,
Exact ce trebuie sa-µ scoara ochii - ce mai porcarie!

Plus tractoare de metal, lopeti pneumatice ~i macarale


grele,
Numai bune sa doboare copaci ~i sa brazdeze obrazul
campiei cu ele.

Plus alte ,jocuri" ca Monopoly, Ziua de salariu, Milionari,


Ca ~i cand niciodata nu-i prea devreme sa-nveti sa alergi
dupa dolari.

Si inca multe alte arme de la BrainBlasters,


Cum ar fi tunuri, nunchack-uri ~i strfilucitoare arme cu
laser.

Asta-i tot ce-am gasit in sacul lui ro~u de plu~


Perversitati ~i lucruri traumatizante, sa ne mutileze acu~i.

(Dar am gasit ~i o carte care m-a pus pe ganduri -


Un tip pe nume Garner ~i ale sale randuri.)

,,Nu ne trebuie nimic din ce-ai adus" 1-am in~tiintat cu


obida,
,,$i n-avem ce face cu chestiile tale cu gust de agurida."

,,Sadim in sufletul copiilor virtuti mai presus de atat.


$i <1ucariilor» tale n-or sa le simta lipsa nicicat."

130
pove~ti corecte politic de adormit copiii

Privirea marelui om capara brusc o expresie de u~oara


ratacire
Cand tranti coletul pe umeri ~i se pregati de ie~ire.

,,Mi-e mila de copiii crescuti in acest camin,


Care n-au voie sa se distreze nici macar putin,

Care n-au voie sa Ieneveasca de placere,


Ci au datoria sa trebaluiasca clipa de clipa - ce durere !

,,inceteaza cu cabotinismul! Nu mai plange de mila


copiilor no~tri
Care nu participa la concursuri Ia Macy's sau Toys «R»
ca pro~tii.

Sunt animati de principii in primul rand ~i mai ales


Stiu ce-i important", i-am raspuns mandru ~i cu
subinteles.

,,Rogu-te, a~ vrea sa-i cunosc". ,,0, pai nu-i mai gase~ti.


S-au suit pe acoperi~, sa-i scape pe renii cele~ti!"

Apoi Mo~ Craciun vocifera ~i il ameninta pe un ton nu


foarte sdizut,
insa la cat de furios era nu era vreme de pierdut.

Zbura pe co~ ca fumul care iese dintr-un foe in camin


arzand,
Si de sus, de pe acoperi~, am auzit voci isterice urland.

Am dat fuga afara ca sa vad repede ce-i


Si cum reactioneaza Mo~ul la gestul copiilor mei.

Baga groaza in ei, ii puse pe fuga ~i, neinduplecat,


Lega renii la atelaj, rara sa se teama c-ar fi fost pacat.

131
james Jinn garner

L-am urmarit cu incantare luand--0 din loc ru~inat.


Si cred ca era mult prea nervos ca sa mai revina
vreodat'.

La plecare, cu desconsiderare, ~titi voi oare ce-a spus,


Acest precupet rnarahalos pe cand zbura tot mai sus?

Acest tiran al renilor, acest exploatator aspru ~i veros?


,,Craciun fericit tuturor, dar n-o luati prea in serios! I"
frosty, creatura de ziipadii

bobby ii Betty erau doi ful\iori care se certau din orice


fleac. Uneori o taceau d in pricina lucrurilor importante,
alteori din cauza lucrurilor marunte (~i, conform tiparelor
de comunicare specifice in conflictul dintre barbat ~i femeie,
in general nu re~eau nici macar sa precizeze care chestiuni
erau importante ~i care lipsite de importanta). Indiferent
cate interventii in situatie de criza s-ar fi produs, nimic nu
putea pune capat disensiunilor dintre ei.
intr-o zi de iama, frustrata persoana matema in ingrijirea
direia erau ii trimise afaci la joaca. in cursul noptii, se ~ter­
nuse un strat proaspat de zapada, prima a anotimpului, iar
lumea din jur parea la fel de glaciala ca un masiv tort matri-
monial care marcheaza aservirea a doua persoane prin
casatorie. Cum totul in jurul lor stralucea sa-ti ia ochii,
Bobby ~i Betty incercara sa convina asuprajocului pe care
il puteau practica impreuna.
Sa construiasca un iglu? Prea miliraros, i se paru lui Betty.
Ce-ar fi sa faca ni~te ingeri de zapada? Nu, o contrazise
Bobby, fusesera educati in spirit agnostic. in plus, etalarea
in public a unor personaje cu conotat;ie religioasa i-ar fi putut
deranja pe unii.
La fel se intampla cu toate propunerile de joaca - saniu-
~ul, patinajul ~i baraile cu bulgari de zapada - , toate fiind
respinse dintr-un motiv sau altul. Apoi Betty sugera sa con-
struiasca oameni de zapada. De~i se stradui din rasputeri,
Bobby nu reu~i sa gaseasca nici o hiba ideii avansate de

133
james Jinn garner

sora lui, astfel incat in scurt timp cei doi copii rostogolira
ni~te bulgari de zapada care se marira, dupa care ii ~ezara
unul peste celalalt, pentru a forma astfel o constructie de
forma unui corp. Betty forma un1>ulgare mai mic pentru
cap, pe care il a~eza deasupra celorlalti doi. Pentru brate
folosira doua crengute, iar doua bucatele de carbune ~i
un nasture ii ajutara sa-i <lea un chip. Bobby insista sa-i vare
in gura un cocean drept pipa, insa Betty obiecta, sustinand
ca aceasta. sugestie implicita. i-ar fi putut tulbura pe copiii
mai sensibili din cartier.
- Cand construiesc un om de zapada, ii raspunse Bobby
pe un ton furios, ii pun intotdeauna un ~ tiulete pe post de
pipa!
- Ce vrei sa spui? ii replica Betty. A fost ideea mea ~i
vreau sa fie 0 femeie de zapada!
- Bine, dar are forma de biirbat! spuse Bobby.
- Doar intr-o viziune falocentrica asupra lumii, a~a
cum ai tu! ii replica Betty.
- Si cum o sa fie femeie , daca o sa-i punem pe cap jobe-
nul eel vechi? Doar femeile nu poartajoben!
- Zau? Si Marlene Dietrich?
Conversatia continua in acela~i registru, ambele parti
incapatinandu-se sa nu cedeze nici macar un milimetru,
in timp ce silueta de zapada statea langa ei, asistandu-i ca un
martor mut. Intr-un acces de personalitate, Bobby se hotari
sa-i demonstreze surorii lui ca jucaria lor era intr-adevar
un individ de zapada de sex barbatesc ~i in acest sens ii in-
desa cu (ifna palaria pe cap.
Nu termina bine de Ia.cut ce avea de Ia.cut, cand pe ne~­
teptate se srami 0 rafala de vant care ii invfilui intr-un vartej
de stelute de omat, o mica tomada inghetata. Apoi, la fel
de brusc cum incepuse, rafala se opri. Bobby ~i Betty i~i ~ter­
sera omatul de pe fata. ~i. pe cand se pregateau sa reia pole-
mica, auzira un glas intrebandu-i pe un ton nevinovat:
- Ce-i cu toata. agitatia asta?

134
pove~ti corecte politic de adormit copiii

Cei doi frati se oprira $i se intoarsera ca sa vada de unde


venea acea voce. Si chiar acolo, pe locul unde tocmai ridi-
casera silueta ingheta_ta, statea 0 fiinta de zapada vie, care
respira ~i vorbea folosind un limbaj perfect articulat! Celor
doi le cazura Ialcile cand dadura cu ochii de aceasta minune
nemaiauzita.
- Mi se pare o disputa absolut stupida, continua fiinta,
mai ales ca ati uitat sa-mi puneti ~i paq:ile intime.
Dintre cei doi copii, Betty i~i reveni prima.
- Nu-n1i pasa nici daca te-ai fi nascut cu un 1ninut in
urma, ii replica ea. Si cum poti fi atat de naiv, incat sa-ti inchi-
pui ca sexul unei persoane este determinat de dotarea ei
fizica? in primul rand ~i mai presus de toate, este 0 chesti-
une de natura culturala.
- Daca tot e~ti ~a isteata. ~i ti se pare ca le ~tii pe toate,
ii dadu replica nou-sositul, ia sa-mi spui cum aveai de gand
sa-mi atribui un sex Iara sa ma-ntrebi mai intai ce prefe-
rinte am?
Betty se inro~i violent, dandu-~i seama cat de insensibila
fusese.
- Bine, ~ice preferinte ai? ii intreba Bobby.
- Dupa ce v-am urmarit pe voi doi comunicand, cred
ca nu n1ai an1 nici o prefe1inta.. Cred ca prefer sa mi se spuna
,,creatura de zapada".
- Si ce nume ti-ar placea sa ai? il intreba Betty, incer-
cand sa fie concesiva.
- Daca ar fi sa comentez in spirit postmodernist preju-
decatile recurente din societate in ansamblul ei, atunci vreau
sa aleg eel mai evident nume posibil. Puteti sa-mi spuneti
,,Frosty"!
Bobby ~i Betty convenira ca era un nume minunat. Noul
lor prieten i~i racuse aparitia in viata lor intr-un chip atat
de misterios ~i de inexplicabil - dar atat de palpitant! - ,
!neat dadura uitarii cearta lor anterioara. Frosty ~i cei doi

135
james Jinn garner

minori topaira, se jucara ~i se veselira impreuna ore intregi,


fara ca cei doi frati sa mai schimbe vreun cuvant injurios.
Iar cand soarele ajunse sus pe cer, in ti.mp ce copiii zbur-
dau fericiti, Frosty incepu sa se sihita tot mai greoi in mi~­
cari ~i mai inmuiat pe la articulatii. in scurt timp, creatura
de zapada abia daca mai re~i sa tina pasul cu cei doi minori.
- Ce-ai patit, Frosty? ii intrebara ingrijorati copiii.
- Uf, e-atat de cald! le raspunse Frosty. Eu nu-s ta.cut
din carne ~i sange ca voi. Daca temperatura continua sa
creasca, in scurta vreme Il-0 sa mai ramana nimic din mine.
- Trecem printr-un fenomen de incalzire globala a pa-
mantului, cauzat de subtierea stratului de ozon, ii raspunse
Bobby cu un aer doct. Am invatat totul pe aceasta tema la
~coala ~1ontessori.
- Stratul de ozon? repeta ganditor Frosty. Habar n-am
ce-nseamna asta, insa trebuie sa facem ceva ~i asta cat mai
rapid, altfel rise sa ma transform intr-o baltoaca.
- Ce-ar fi sa organizam un mar~ de protest ~i sa mer-
gem la Washington? sugera Betty.
- Da, exact asta trebuie sa facem! spuse ~i fratele ei.
-Atunci, sane grabim, zise Frosty. Cu cat suntem mai
multi, cu atat ii vom obliga pe guvernanti sa faca ceva.
Frosty se puse pe treaba, se agita prin carrier ~i reu~i sa
mobilizeze restul cetatenilor de za.pada. Creaturile de zapada
de toate formele ~i dimensiunile, fie ele din cur\]le din spa-
tele sau din fata caselor, din parcuri sau de pe terenurile de
joaca, ascultara cu atentie planul expus de Frosty. Farmecul
care se desprindea din jobenul lui de magician ~i patosul
cu care le vorbi ii indemnara pe toti sa-~i rupa lanturile
inghetate ale atitudinii pasive ~i sa treaca la aq:iuni pozitive,
al caror scop era, in fond, propria supravietuire. Curand,
carismaticul Frosty reu~i sa stranga o multime de dimen-
siuni frumu~ele, decisa sa-i aduca ingrijorarea in atentia
guvernantilor.

136
pove~ti corecte politic de adormit copiii

Bobby ~i Betty i~i adusera ~i ei contributia. i~i mobili-


zara cainele Spot ~i pe pisicuta Puff ~i se pregatira sa por-
neasdi la drum. Dupa aceea, ii chemara sa Ii se alature pe
prietenii Ahmout ~i Fatima, pe prietenii Ho-shi ~i Chin-wa,
pe prietenii Shadrach ~i Lu'Minaria, precum ~i pe prietena
Heather cu cele doua mame ~i cu totii luara parte la mar~ul
creaturilor de zapada.
Frosty conducea parada, purtind matura SUS. Alt]. partici-
pant]. duceau pancarte ~i lozinci cu mesaje de genul: ,,Fara
ozon == Zona Ia.ra zapada" ~i ,,Nu mai vrem sa ne topim!"
in drum spre Washington, i~i indemnara sust].natorii sa Ii
se alature, fie ei creaturi de zapada sau nu. Frosty ~i prie-
tenii lui reu~ira sa suscite interesul presei, fiinddi imaginea
creaturilor de zapada rubensiene, cu ochi negri ca taciu-
nele, ,,dadea bine pe sticla ca ~tire" din punctul de vedere
al echipelor de filmare.
in scurt timp, manifestantii ajunsera la Capitol Mall, unde
decisera sa ridice tabara pana ce pre~edintele se va fi hotarat
sa-i vada ~i sale asculte pasul. Pe locul de adunare al protes-
tatarilor infrigurat]., mall-ul capata aspectul unui covor alb
de plu~, presarat pe alocuri cu mici palcuri umane, aseme-
nea unor pietricele colorate. Spre ne~ansa lor, nici climatul
de la Washington nu era in apele sale.
Nu trecu mult ~i le parveni ~tirea mult a~teptata: vice-
pre~edintele fusese de acord sa apaci intr-un talk-show tele-
vizat cu Frosty, de fapt intr-un dialog de la distanta ~i de la
persoana la persoana, pentru stabilirea masurilor necesare
stoparii fenomenului de distrugere a sfratului de ozon. Mul-
~imea campata pe peluza din fata mall-ului fu strabatuta
de un frison de emo\ie colectiva. Iata ca, totu~i, motivele lor
de ingrijorare aveau sa fie finalmente luate in serios!
in dupa-amiaza acelei zile sosi la fata locului o echipa
de filmare care monta platoul, aducand scaune, monitoare
~i camere de luat vederi, impreuna cu toate cele necesare
transmisiei. Bobby ~i Betty erau cei mai emot].onati pentru

137
james Jinn garner

Frosty care, intre timp, le devenise eel mai bun prieten. Ade-
varul este di, de cand i~i facuse Frosty aparitia in viata lor,
copiii nu se mai certasera aproape deloc. Betty ii imbra-
ti~a pe Frosty, cuprinzandu-1 dup~ gat, ~i ii spuse:
- Suntem tare mandri de tine!
-A, multumesc, ii raspunse Frosty, insa n-am Ia.cut inca
nimic. Ar trebui sa fiti mandri de felul in care am reu~it sa
ne strangem cu tot.ii aici, pentru a sustine o cauza comuna
- creaturi de zapada ~i de carne deopotriva - ~i de felul
cum ne-am dat mana pentru protejarea mediului. Vii rog
sa ma ascultati cu atentie: daca 0 sa mi se intfunple ceva, sper
ca sa nu va mai certati niciodata ~i sa duceti mai departe
mi~carea in locul meu.
Bobby ~i Betty ii promisera prietenului lor ca-~i vor da
silinµ.
Venise momentul sa inceapa transmisia. Oamenii de
televiziune incercara sa-1 machieze pe Frosty, cu intentia
de a-i masca strfilucirea frunt].i, insa i~i dadura repede seama
ca sarcina era imposibila. Frosty lua loc in fotoliul care fusese
pregatit special pentru el ~i a~tepta ca regizorul de platou
sa dea semnalul.
Dupa cateva clipe se aprinseci reflectoarele ~i fu dat sem-
nalul ca erau in direct. Din respect pentru administratie,
Frosty ii permise vicepre~edintelui sa-~i exprime primul
punctul de vedere. Pe masura ce politicianul vorbea, lui
Frosty incepu sa i se faca din ce in ce mai cald ~i sa se simta
din ce in ce mai apatic. Iar cand vicepre~edintele i~i incheie
alocutiunea, Frosty incerca sa exprime ferm pozitia mani-
festantilor, insa se siinti atat de obosit, incat Ia.cu pauze dese,
abia reu~ind sa-~i recapete suflul. Pe masura ce timpul de
emisie se scurgea, Frosty se scufunda tot mai adanc in scaun
~i capata o mina din ce in ce mai proasta. Iar cand Bobby
~i Betty strigara ,,Stop! Stingeti reflectoarele!", era deja prea
tarziu. in direct pe postul nat].onal de televiziune, sub lumina

138
povefti corecte politic de adormit copiii

reflectoarelor incinse, Frosty se topise irevocabil, redus la


o gcimajoara de zapada amestecata cu noroi.
Bobby ~i Betty se intristara nespus pentru soarta priete-
nului lor, ca de altfel ~i restul protestatarilor. insa, in definitiv,
srar~itul lui nu fusese deloc unul tragic: Frosty reu~ise sa
exprime drama subti_erii stratului de ozon intr-un fel mult
mai elocvent decat ar fi putut-o face vreodata un intreg
de~ament de savanti,. Telespectatorii care urmarira emisiu-
nea in acea zi fura profund mi~ca\i de sacrificiul curajos
al lui Frosty. Telefoanele de la Casa Alba ~i de la Capitoliu
zbamaira rara intrerupere timp de cateva ore, iar in cateva
saptamani fura trasate noi linii directoare atat pen tru agen-
tille industriale, cat ~i pentru cele guvemamentale, in sensul
reducerii emisiilor nocive care distrugeau stratul de ozon.
Bobby ~i Betty luara jobenul ~i-1 dusera inapoi acasa.
Se straduira sa-i urmeze sfatul ~i sa nu se mai certe nici-
odata, insa, in lipsa influentei lini~titoare a prietenului lor,
sarcina era aproape imposibila. Nu reu~ira sa ajunga la un
consens in privinta divergentelor lor de opinie referitoare
la modul in care trebuiau sa cinsteasca memoria lui Frosty
~i sa continue ~carea. Pe masura ce vremea se incfilzi, tre-
cura la alte polemici ~i il dadura uitarii complet pe priete-
nul lor hibemal. in anul urmator, incercand sa revalorizeze
farmecul magic al primei ninsori, fura incapabili sa gaseasca
jobenul lui Frosty ~i se resemnara sa faca creaturi de za-
pada care se confruntau in tacere cu propriul destin, Ia.ra
sa clipeasca.
spiirgiitorul de nuci

Ca.ndva demult, cu multe seri de i\jun in urma., parintii


Clarei dadura o petrecere la care i~i invitara nenumarati
prieteni ~i numeroase relatii. Aceste adunari festive consti-
tuiau evenimentul anului in familia Clarei, o ~ansa unica
in decursul unui an pentru toata suflarea din casa sa dea
uitarii grijile sau framantarile, sa danseze ~i sa barfeasca,
dar ~i sa consume preparate cat mai grase ~i mai dulci cu
putinta. (Parintii Clarei considerau oportun sa elimine trep-\
tat impulsurile ~i dorintele de acest soi.) Pentru copii, bu-
catarul cocea negre~it cate 0 turta duke imensa, in forma
de castel, rninunat omamentata cu cohorte de tiirani ~i ~erbi
din maq:ipan care escaladau zidurile ~i-1 rasturnau de pe
tron pe rege ~i pe familia lui de paraziti.
Pentru Clara ~i pentru fratele ei Frit, aceste petreceri
constituiau intotdeauna un prilej de imensa bucurie, fiind
sinonime cu primirea cadourilor de sarbatori, in special
cele mult ~teptate pe care le aducea unchiul lor, Drossel-
meier. Unchiul era un tip inconjurat de o aura de mister,
care nu se incadra in tiparele ob~nuite ~i al carui stil de viata
alternativ (daca va fi avut un stil de viata) Ia.cea subiectul
unei serii de speculatii. Era un personaj cu un chip teribil,
inspaimantator, ~i purta pe capo peruca pudrata de dimen-
siuni colosale, iar peste un ochi un plasture. (,,Mai mult de
dragul efectului", spunea tatal Clarei.) Avea gesturi tea-
trale, iar vestimentatia sa era exotica ~i ostentativa - cu alte
cuvinte, Ia.cea orice pentru a zdruncina starea de satisfactie

140
pove~ti corecte politic de adormit copiii

mic-burgheza in care se complaceau indeob~te oamenii.


insa Clara ~i Frit i~i iubeau la nebunie ruda carismatica,
atat pentru atitudinea lui de independenta. afi~ata, cat ~i
pentru minunatele jucarii cu mecanisme complicate pe care
le construia special pentru nepotii lui.
in aceasta noapte de Ajun, unchiul lor sosi ceva mai
tarziu decat de obicei, insa intarzierea sa nu Ia.cu decat sa
amplifice febra ~teptarii ~i bucuria revederii. Abia dupa ce
oaspetii se imbuibara la masa, aparu ~i el in holul principal
al re~edintei, cu un sac aruncat pe umar. Clara, Frit ~i cei-
lalti copii abia daca i~i stapanira incantarea, aproape rastur-
nandu-1 pe unchiul Drossmeiler pentru a vedea mai repede
ce le adusese de data asta.
Dupa ce unchiul chicoti cu un aer enigmatic, copiii in-
cepura sa scotoceasca febril in sacul cu daruri. Atat adult.ii,
cat ~i pre-adultii se stransera curio~i injurul lui. Barbatul
care se evident_ia printr-o marcata excentricitate surase
constatand case afla in centrul atentiei ~i scoase o jucarie
de culoare argintie, decorata cu simboluri curioase.
- Pentru a face din actul de oferire a cadourilor de sar-
batori un moment complex ~i plin de implicatii, rosti el
cu glasul incarcat de emotie, am dezvoltat acest mecanism,
primul titirez din lume complet automatizat.
~eza pe masa minunea de judirie care incepu sa se in-
varta, actionata de moto~ul incorporat, stralucind, reflec-
tand lumina ~i zbamfilnd. Cand viteza de rotatie incepu sa
scada, iar jucaria se opri ~i cazu pe una din laturi, scoase
un zomait ciudat, du pa care incepu sa scuipe monede prin-
tr-o fanta amplasata in dreptul manerului.
Asistenta se mira ~i toti incepura sa aplaude la vederea
acestui mecanism minunat, cu exceptia catorva carco~i
care criticara faptul ca in zilele noastre copiii nu mai ~tiau
sa se distreze, fiind prea absorbiti de jocurile lor automati-
zate. in continuare, unchiul Drosselmeier extrase din sac o
papu~a care nu avea nimic neobi~nuit prin comparatie cu

141
james Jinn garner

titirezul spectaculos. Surase afectat, sesizand dezamagirea


asistentei, apoi rasuci butonul amplasat pe spatele papu~ii.
- Mama, rosti papu~a cu glas care suna natural. Sau
tata, indiferent care dintre voi este disponibil.
Adunarea considera ca judiria era foarte ingenioasa, in
orice caz progresista din punct de vedere social. U nchiul
ii oferi pap~a nepoatei sale, care o manevra foarte grijulie.
in fine, extrase din tolba ~i ultimul dar: un spargator de nuci
de fabricatie artizanala, imbracat in soldatel ~i afi~and o
expresie extrem de surazatoare. Ii intinse lui Frit acest ultim
personaJ.
Of, ce mai agitatie ~ice de tipete se iscara la gestul lui!
$i ~a era destul de grav ca, oferindu-i Clarei papu~a cu pri-
cina, accentuase rolurile acordate in functie de sex, insa
mai presus de toate, sa-i dai lui Frit, un baietel atat de sen-
sibil ~i de emotiv, un simbol atat de evident al castrarii ~i al
emascularii, asta chiar constituia un gest impardonabil! Toti
cei prezenti se infuriara atat de tare, incat unchiul Drossel-
meier se temu 0 clipa ca va fi dat afara de la petrecere.
- N-am avut intentia sa provoc vreun rau, protesta el
cu sinceritate. Arn vrut doar sale ofer copiilorjucaru cu care
sa se joace impreuna, in mod echitabil.
$i, spunand acestea, inversa papu~a 1;>i sparg-d.torul de
nuci, oferindu-le alternativ Clarei ~i lui Frit. (Dupa multi
ani, incidentul produs in acea seara - printre multe alte
intamplari - avea sa-i revina lui Frit in memorie in cursul
unui tratament prin regresie hipnotica, spre marea suparare
a unchiului animat de cele mai bune intentii ~i provocan-
du-i o incurcatura cu numeroase consecinte juridice.)
Clarei ii placu atat de mult spargatorul de nuci, incat
se juca toata seara cu el. Oaspe{ii petrecura mancand ~i band
pana tarziu in noapte, Ia.rel a-~i face o clipa griji la gandul
clismelor ~i spalaturilor intestinale pe care trebuiau sale
faca a doua zi. Dupa ce toti plecara pe la casele lor, tatal

142
povefti corecte politic de adormit copiii

incerca s-o convinga pe Clara di era momentul sa mearga


la culcare.
-Te rog, mai pot sta put.in? ii ruga ea. Spargatorul de
nuci tocmai imi povestea cum a fost obligat sa piece din
armata.
Tat.al zimbi cu un aer ~or obosit ~i urea la etaj sa se culce.
Ceva mai tarziu, mai precis cind orologiul batu miezul noptii,
Clara ii ~eza pe spargatorul de nuci pe polita bufetului.
Cand se auzi ultima bataie, in incapere incepura deodata
sa se petreaca evenin1ente foarte stranii. Din podea ~i din
lambriuri ie~ira o multime de ~oareci care se impra~tiara
chitaind in toate colµirile - o adevarata armata! Jar in mij-
locul lor statea conducatorul, Regele Soarecilor multicapi-
tat, cu cate o coroana de aur a~ezata pe fiecare dintre cele
~apte capete ale sale.
Clara ramase muta de uimire la vederea acestei scene,
insa fu trezira din reverie de jucariile inchise in dulap, care
incepura sa se agite ~i sa tipe.
- AJutor! strigara ele. Regele Soarecilor ~i fortele lui
expansioniste s-au intors! 0, salveaza-ne, Spargatorule de
nuci! Condu-ne in lupta!
Spre uimirea desavar~ita a Clarei, micutul sau prieten
Ia.cu un pas inainte ~i Ii se adresa tuturor astfel:
- Onorabili cetateni, stat:i ~i cugetati. Va doriti intr-ade-
var sa perpetuati vechiul mit istoric al ,,Marelui Om"? Stiti
bine ca faptele marete sunt rezultatul vointei poporului
~i nu al megalomaniei unui singur individ!
Jucariile admisera ca primul lor impuls fusese, poate,
prea servil ~i reactionar. Prin urmare, formara un comitet
de examinare a posibilelor planuri de actiune in vederea
contracararii expansiunii Regelui Soarecilor. Dupa care ii
numira pe Spargatorul de nuci la conducerea unei echipe
de schimburi interculturale ~i de identificare a datelor pro-
blemei, capabila sa poarte un dialog cu ~oarecii.

143
James Jinn garner

Echipa de identificare a problemelor se puse pe treaba


~i reveni dupa douazeci de minute, cam ~ifonata ~i sdildata
in sange. in continuare,jucariile supuseFa la vot propune-
rea de a se constitui o echipa dc:-"interventie in situat.ii de
criza, insarcinandu-1 tot pe Spargatorul de nuci sa preia con-
ducerea. Si aceasta echipa pleca ~i reveni dupa cincisprezece
minute, intr-o stare inca ~i mai proasta deca.t inainte. Apa-
rent, ~ansele de solutionare a crizei prin mijloace p~nice
scadeau tot mai mult.
Dupa dezbateri furtunoase,jucariile convenira asupra
directiei de actiune finale: aveau sa trimita o echipa de me-
diatori cu scopul de a negocia rezolvarea pa~nica a crizei.
in ciuda aspectului sau teribil de smotocit, ~i de asta data
Spargatorul de nuci fu ales in fruntea delegat.i_ei. Cubine-
cuvantarea ~i exprimarea tuturor sperantelor jucariilor ~i
ale Clarei, echipa pleca. Trecura douazeci de minute Ia.ra
nici o veste, apoi o ora, apoi nouazeci de minute. in cele
din urma, dupa doua ore de a~teptare incordata, media-
torii revenira cu ve~ti bune.
- Am incheiat un acord cu Regele Soarecilor, ii anunta
Spargatorul de nuci. Daca-i ajutam cu regularitate sa~i pro-
cure alimente din camara, ei promit case retrag din terito-
riul pe care-I ocupa in prezent.
Din toate piepturile juc<lriilor se ridicara aclamatn ~i urale
in cinstea echipei de mediatori care reu~ise sa solutioneze
problema in mod inteligent ~i dupa eforturi serioase.
Spargaton1l de nuci se indrepta spre Clara, care rama-
sese in spatele frontului, pentru a sus\].ne jucariile ranite in
lupta.
- Regele Soarecilor nu a fost arat de periculos ~i de ira-
tional pe cat am crezut, ii explica individul de lemn copilei.
La final, am dedus din existenta celor ~apte capete ca sufera
de un tip de tulburare asociat cu personalitatea multipla,
care 1-a Ia.cut sa piarda contactul cu realitatea ~i sa aiba
un comportament vag paranoid. De indata ce am stabilit

144
povefti corecte politic de adormit copiii

contactul cu latura cea mai rationala ~i mai judicioasa a


personaliratilor sale, am reu~it !ara probleme sa ajungem
la consens.
- Bravo! exclama Clara. Devotamentul rau este lauda-
bil. Cu siguranta, de prea mult timp ~oarecii sunt conside-
rati fiinte de temut ~i, prin urmare, marginaliza\:,i.
Spargatorul de nuci se inclina curtenitor.
- Si acum, draga Clara, ~ vrea sate invit intr-o ca.Iatorie
pana in regatul meu. 0 sa strabatem Padurea de Craciun
~i Poiana Zanelor din prune trase in ciocolati, ~i o sa ajun-
gem in capitala TariiJucariilor, minunatul Ora~ de Zahar
Candell
Clara fu surprinsa de invitatia lui.
-Aaa ... regret, spuse ea balbaindu-se, insa ... raspun-
sul meu este nu.
Spargatorul de nuci se mahni nespus, iar barbia lui de
0 marime peste medie i se lasa in piept.
-Vezi tu, ii spuse Clara, am dezbatut amplu conceptele
de acest gen in cadrul Grupului d e studiu al personajelor
feminine din basme. Principala noastra obieqie este ca intot-
deauna tinerele sunt obligate sa piece in calatorii de acest
tip, care le instraineaza de mediul lor ~i produc o persona-
litate schizoida. 0 explicatie e\iidenra ar fi aceea ca suntem
mai docile, mai neajutorate ~i mai ~or de manipulat, ca
trecutul ~i identitatea noastra sunt in formare, sau ca li se
acorda o importanta prea mica. Pana ~i tu ar trebui sa inte-
legi simbolismul asociat unei asemenea calatorii, care sea-
mana cu raptul violent din noaptea nuntii. Prin urmare,
in memoria lui Dorothy ~i a lui Alice - biata, saracuta de
Alice, fiindca, ~tii, nu a mai reu~it niciodara restabilirea
contactului cu realitatea - sunt obligara sa declin invi-
tatia ta.
Dupii toate aceste explicatii, Spargatorul de nuci se simti
cam stupid. Cum nu intrevazuse simbolismul care se ascun-
dea in invitatia sa, cu certitudine nici nu avusese intentia sa

145
James Jinn garner

provoace o personalitate schizoida. Se scuza intr-o maniera


foarte politicoasa ~i aduna toate jucariile la loc in dulap.
Ultimul lucru pe care ~i-1 aminti Clara inainte de a se trezi
fu plecaciunea lui curtenitoare,pe care o accepta cu ace-
e~i gra\ie cu care ii fusese oferita.
in dimineaµ urmatoare, Clara se trezi ghemuita pe po-
deaua salonului de bal, nu departe de dulapul cujucarii.
in interior zari toate jucariile frumos aranjate la locul lor
obi~nuit, iar in mijlocul lor pe Spargatorul de nuci - imo-
bil, statornic ~i afi~and in continuare acel~i zambet.
- Ce vis minunat ~i pacifist! i~i spuse Clara in sinea ei.
Si totu~i, nu chiar un vis, ci insa~i realitatea tangibila?
Clara se intinse somnoroasa ~i se ridica de pe covor. Pri-
vind sala scaldata in lumina zorilor de zi, sentimentul ei
de fericire fu temperat de o scena tulburatoare: pe masa din
sufragerie zaceau impr~tiate resturile castelului de turta
dulce care fusese atacat ~i distrus de ~oared peste noapte,
cat timp ea dormise ~i visase.
rudolf,
renul hiperdezvoltat nazal

P..estea Jui Rudolf este bine cunoscuta majorita\ii


minorilor din America, dar ~i din alte parti ale lumii occi-
dentale (nu di acest aspect ar constitui o confirmare a cul-
turii occidentale, ci doar recuno~terea faptului di industria
publicitatii s.i a vanzarii de imagine functioneaza mult mai
eficient in aceste zone geografice ale lumii). Si chiar daca
imaginea unui cinar ren curajos, care se pune complet, de
bunavoie ~i cu inima us.oara la dispozitia lui Mos. Craciun
este utila ~i profitabila pentru magazinele de jucirii s.i pennu
autorii de colinde, adevarul legat de aceasta poveste este
mult mai complicat.
Este perfect adevarat ca, inca de la n~tere, Rudolf fusese
un individ unic, ca organul lui olfactiv luminiscent ii dife-
rentiase de ceilalti reni din segmentul sau de varsta (Ia.ra
a le fi in nici un caz inferior) ~i di aces.ti.a ii priveau cu supe-
rioara malitiozitate, din pricina capacitatilor sale nazale
deosebite. Anumiti indivizi in grija carora era incredintat,
ingrijorati de ideea ca nasul sau era efectul unei descardiri
radioactive sau ca putea suferi de o boala contagioasa, i~i
prevenisera semenii ca ar fi fost mai prudent sa nu se joace
cu el.
Nu este to~i adevarat ca Rudolf era dezamagit de aceasta
ostracizare. in timp ce parintii lui se luptau, cu succes, ca
el sa fie admis in sistemul de invat3,mant alaturi de ceilalti
cerbi s.i caprioare, Rudolf se complacea in postura de out-
sider. Realitatea este ca is.i cultiva programatic imaginea de
,,ren ranar s.i furios". Nu-1 interesau catus.i de putin ceilal\]

147
James Jinn garner

reni ~i nici jocurile lor inepte. Se lua foarte in serios, dupa


cum tot in serios i~i lua ~i harul fluorescent, convins ca
avea o menire superioara in viat.3-: aceea de a imbunatati
soarta renilor muncitori de prefutindeni ~i de a scutura
jugul tiraniei exploatatoare a lui Mo~ Craciun.
Timp de secole, succesul din domeniul produceriijuca-
riilor pe care ii repurtase Mo~ Craciun depinsese exclusiv
de cooptarea ~i exploatarea populatiilor de reni ~i de spiri-
d~i. Pentru a atinge obiectivele de productie propuse, in
ceea ce prive~te echipa renilor, cele mai importante criterii
de selectie erau sa aiba picioare solide, iesle de punctaj
maxim ~i materie cenu~ie in proportie minima. (Faptul ca
Mo~ul recrutase in echipa numai animale de sex barbatesc
~i nici unul de sex femeiesc constituia un motiv suplimen-
tar de revolt.a - Mo~ Craciun sustinea ca procedase astfel
spre protec\ia moralitatii renilor inregimentati- insa, din
pacate, in epoca lui Rudolf caprioarele ~teptau Inca apa-
ri\ia mantuitoarei lor.)
Pentru Mo~ Craciun, Rudolf era una dintre cele mai peri-
culoase fiinte din Norvegia: un ren care fusese daruit cu
capacitate de gandire. Mai intfilnise ca\iva in cursul anilor
petrecuti la Pol, insa Rudolf avea ceva ce-1 nelini~tea peste
masura. Este foarte posibil ca de vina sa fi fost atitudinea
mandra ~i rezervata a copitatului, sau poate zvonurile care
ii ajunsesera Mo~ului la urechi in legatura cu implicarea
sa in organizarea de mitinguri cu alti reni, in miez de noapte.
De asemenea, Mo~ul sesizase la Rudolf un soi de carisma
care, daca nu era bine controlat:a, ii putea distruge micuta
~i bine organizata intreprindere.
Si ~a se face ca, intr-o proverbiala noapte cu ceata., Mo~ul
se pomeni incoltit. Conditiile climaterice aspre ii adusera
in incapacitatea de a exploata capacitatile aerodinamice
ale echipei sale. Fire~te, ii purtase pana atunci pe aripile
vantului prin toate tipurile de vreme rea, f:ira a fi preocu-
pat de suferinta fizica a renilor sau de trauma mentala pe

148
pove~ti corecte politic de adormit copiii

care le-ar fi putut-o produce. Numai ca in acea noapte vre-


mea era atat de intempestiva, inci.t vizitiul vehiculului zbu-
rator se temu pentru siguranta sa personala ~i pentru bataile
de cap pe care le-ar fi avut, indubitabil, cu societatea de asi-
gurari, daca fabrica lui de jucarii s-ar fi prabu~it.
De~i Mos.ul era la curent de ani buni cu harul pe care-I
avea Rudolf in privinta diseminarii incandescente, pana
atunci nu-i acordase o atentie speciala. Mo~ul is.i racuse un
calcul rece S,i egoist ca, la momentul potrivit, Rudolf avea
sa-i fie extrem de util, numai ca pana atunci era inutil sa
faca mult caz de valoarea inestimabila a abilitatilor lui. Si
iata ca sosise, in fine, S,i acest moment. in acea noapte cu
ceat;l, ii cauta pe Rudolf In cireada respectiva s.i, luandu-s.i
cea mai smerita S,i mai imploratoare expresie, ii ruga as.a:
- Rudolf, cu nasul tau atat de luminos, n-ai vrea sa-mi
ghidezi saniuta in noapte?
Tanarul ren ii studie atent. Iar du pace cugeta o vreme
ii spuse:
-Nu.
Mos.ul clipi nedumerit de cateva ori S,i repeta:
-Nu?
Cireada, mai sa nu-S,i creada nici ea urechilor.
- Nu. Doar daca imi faci o concesie, ii replica fiinta
intamplator comuta. A trecut vremea cand stateam cu tot.ii
drepti numai la auzul fluierului tau.
- Si ce inseamna ,,concesie"? se ratoi Mos.ul, care nu
se as.teptase la aceasta rasturnare dramatica de sittiatie. Pen-
tru tine e marea schimbare, s.ansa ta de a face parte din
echipa. Este visul de-o viata al oricarui ren tanar.
Rudolf hohoti.
- Parc-ar fi o replica din S-a nascut o stea. Nu mai lip-
ses.te decat sa-mi spui: ,,Baiete, ai sa pleci de aici un tanar
ren nervos, pentru ate intoarce ... stea in toata regula."
Intreaga cireada chicoti amuzata la auzul spuselor lui.
Sau poate ca tot acest discurs le era mult prea cunoscut

149
James Jinn garner

tuturor. Mo~ul ro~i , realizand ca tocmai comisese o eroare


tactica prin abordarea in public a acestui tinar instigator.
~a ca-I in tre ba:
- Nu ti se pare ca-i cam frig clici? Ce-ar fi sa mergem
la mine in cabana ~i sa discutam pe indelete despre acest
subiect? Am ni~te mu~chi ~i ni~te licheni foarte gusto~i,
proaspat cule~i ...
- Am sa mananc ce mananca toata lumea, contracara
Rudolf, ~i orice ai sa-mi spui, imi poti spune aici.
Ceilalti reni urmareau cu maxim interes aceasta con-
fruntare directa. De ani de zile, il tratau cu suspiciune pe
Rudolf din cauza ideilor sale indrazne~e, dar iata ca acum
le sust:i,nea plin de curaj cauza comuna, cu riscul de a-$i peri-
clita propria cariera. Unii dintre ei scoasera strigate de incu-
rajare, in timp ce renii mai reactionari incepura sa maraie
cum ca n-avea rost sa <lea cu piciorul norocului.
Mo~ul incepu sa simta tot mai intens tensiunea care
plutea in aer, pe masu~ ce minutele se scurgeau, iar cea~
devenea tot mai densa. Intr-un tarziu, il intreba pe Rudolf
care-i erau revendicarile.
- Ii munce~ti prea mult pe reni, rara sa tii cont de fami-
liile lor, ii raspunse Rudolf. Vrem sane dai garantii ca o sa
fim liberi de sarbatori.
In urmatoarele treizeci de minute, Mo~ul incerca sale
explice inconvenientele acestei idei, principalul dezavantaj
fiind, fire~te, acela ca oricum renii nu munceau decat o
noapte pe an ~i di dupa o asemenea schimbare avea sale
fie greu sa-$i indeplineasca sarcinile de serviciu (dupa cum
~i lui avea sa-i fie imposibil). Rudolf conveni intr-un tirziu
sa amane pentru moment chestiunea.
Consultandu-~i ceasul de mana, Mo~ul simti cum, in po-
fida gerului naprasnic din regiunea arctica, il trecura toate
nadu~elile.
- N-am putea sa ne grabim? intreba el. Sau am putea
sa stabilim un contract provizoriu de munca, pe care sa-1
definitivam dupa Craciun?

150
pove~ti corecte politic de adormit copiii

La care Rudolf i-o tran ti in fa¢:


- .Asculta, Mo~ule, nici noi nu ne-am nascut ieri, alalta-
ieri. Nu inchei contractul, nu ne luam zborul. .Si daca anul
asta nu vine Craciunul, pe cirie crezi ca or sa dea vina copiii?
Pe reni? Pe timpul nefavorabil? Pe Comisia de Comert Inter-
statala? Nu, or sa dea vina pe tipul supraponderal imbracat
in costum ro~u.
Mo~ul i~i inchipui o clipa toate bataile de cap pe care
le-ar fi avut in domeniul relatiilor cu publicul in aceasta
situatie, iar carura sa incepu sa se contracte. Rudolf ii pusese
pe jaratic vorbindu-i despre diverse chestiuni ca asigurarile
de sanatate, concediul de patemitate, impar\]rea profitului
~i instituirea unor comitete mixte de luare a deciziilor. $i
cum ceata refuza sa se ridice, iar minutele continuau sa se
scurga implacabil, Mo~ul accept.a tot mai multe dintre re-
vendicarile renilor.
La final, Rudolf ~i renii de rand marcara o serie de puncte:
renii erau solicitati sa piece in calatoria zburatoare o sin-
gura noapte pe an, urmand ca, dupa patru ore de program,
sa primeasca 0 pauza de cina de 0 ora ~i jumatate ~i trei pauze
de cafea de cate un sfert de ora fiecare. Mo~ului i se solicita
sa men\]na patru reni de rezerva pe toata durata Ajunului,
~are aveau dreptul la salariu complet ~i la plata sporurilor.
In plus, virsta obligatorie de pensionare fu redusa la opt ani,
dupa pensionare renii u rmind sa primeasca pensie inte-
grala ~i ingrijire medicala pana la sfar~itul vietii.
Dupa finalizarea discu\iilor, un Mo~ Craciun epuizat,
insa u~urat, ii lua pe sus pe Rudolf ~i restul echipajului de
zbor. Ceilalti reni ii ova\]onara de trei ori pe Rudolf pentru
a le fi sus\inut drepturile ~i a-1 fi infruntat pe ,,om" -acla-
matii pe care renul cu calitati nazale ie~ite din comun le
accepta plin de recuno~tinta, sim\indu-se implinit pentru
prima oara in viata. Recurgand la harul sau luminiscent
unic, el conduse saniuµ zburatoare prin urgia vremii, iar
Craciunul fu astfel salvat in acel an.

151
james Jinn garner

Epilog
Asemenea proverbialului profet din ta~a sa, Rudolf des-
coperi in scurt timp ca influenta..sa reala incepuse sa se
evapore. Saptamani intregi fusese laudat de semenii lui reni
cu sintagme de genul: ,,Numele tau o sa ramana in istoriel".
Cu toate acestea, manifesta.rile de atentie admirativa ince-
pura sa paleasca, devenind tot mai superficiale ~i mai rare.
Rudolf simti ca transformarea sa in vedeta ii putea diminua
energia necesara luptei pentru bunastarea renilor munci-
tori. Intr-o tentativa frivola de a-~i imita noul erou, alµ tineri
reni incepura sa poarte capi~oane ro~ii ~i luminoase pe
nas. Cand Rudolfi~i exprima nemultumirea in acest sens,
unii incepura sa murmure ca i~i pierduse umorul ~i ca ma-
nifesta tendinµ de a deveni prea doctrinar.
Pentru Rudolf, aceasta prima conventie incheiata cu
Mo~ul avea sa constituie doar inceputul. El preconiza crea-
rea unui paradis al renilor muncitori, un colectiv de pro-
ducere ~i de distribuire a jucariilor in care mijloacele de
product,ie sale apartina tuturor. Din nefericire, multi dintre
reni incepura sa considere brusc ca recent-c~tigatele bene-
ficii constittiiau un drept inviolabil, conferit de la natura.
Multi se ingr~ara peste masura din cauza consumului exa-
gerat de mu~chi de padure ~i incepura sa se planga de im-
pozitele exagerate percepute pentru programul de lucru
imbunatatit. Din randul lor incepura sa se formeze factiuni
care militau pentru caile optime de investire a noului fond
de pensii. Rudolf se stradui sa-i convinga pe renii disidenti
ca trebuia sa ramana uniti,, insa pe ace~tia incepu sa-i deran-
jeze atitudinea lui de ren-care-face-pe~Ia.ntul. Se gasira chiar
unii care raspandici zvonul ca era un agent provocator trimis
de alte animale cu capacitati aeronautice, care incercau sa-i
intre in gratie Mo~ului ~i sa-i lase pe drumuri pe reni. De~i
toate aceste teorii erau, evident, absurde, ele servira campa-
niei de discreditare a lui Rudolf ~i incurajarii detractorilor

152
pove$ti corecte politic de adormit copiii

lui. Iar la final Rudolf se vazu exclus prin vot din sindicatul
pe care el insu~i 11 infiintase. Dupa aceasta nedreptate, el
horari sa-~i tra.nsfere cauza in Laponia, uncle avea informatii
ca renii nedomesticiti i~i controlau nestingherit propriul
des tin.
Si iata cum, asemenea altor revolutionari inain tea lui,
Rudolf, renul ranar ~i furios, trai pana la sfar~itul vietii in
exil, intrebandu-se cu amaraciune cum de 0 mi~care sociala
care pro mi tea atat de mult se dovedise finalmente atat de
fragila..
colind de craciun

Actul I
Reprezentantul post-mortem al lui Marley
A

Zn primul rand, Marley era 0 persoana neviabila. in


aceasta privinµ, chiar nu exist.a nici un dubiu, cu excepµa,
poate, a chestiunilor generale de ordin filozofic privind
caracterul permanent al mortii ~i posibilitatile reale de
reincarnare. in acel~i timp, eticheta de ,,neviabil" este ~i
extrem de limitativa, insa, cum Marley nu lasase in urma
sa mo~tenitori, dar nici vreo mo~tenire importanta, dispari-
tia lui nu starni proteste. Cu o karma in halul in care era,
exista ~ansa reala ca urmatorul corp fizic care urma sa-i
gazduiasca sufletul lui Marley sa fie la fel de bine din genul
nevertebratelor. Este, to~i, putin probabil ca vom mai auzi
vreodata vorbindu-se de Marley. Prin urmare, din multe con-
siderente de ordin pragmatic, Marley era neviabil de-a bine-
lea. Asta daca nu cumva e;;ti animist, cititorule. insa gata cu
digresi unile.
Cu siguranta, Scrooge ~tia ca Marley intrase in starea de
nefiin¢. Cei doi fusesera parteneri de afaceri o perioada in-
delungata de timp, administcind, intr-un stil lipsit de scrupu-
le, o companie tipic capitalista, care profita de pe urma
dependentei de cafeina a oamenilor ~i-i exploata pe cultiva-
torii de cafea din ¢rile in curs de dezvoltare. Pomisera afa-
cerea cu intentii bune ~i generoase, iar ea chiar le oferise la
un moment dat plantatorilor de cafea oportunitatea menti-
nerii de stocuri proprii, insa toate aceste eforturi se eroda-
sera de-a lungul indelungatilor ani de concurenta ~i de
aten\ie rapace. Ceea ce se mai pastra din viziunea originara

154
pove$ti corecte politic de adormit copiii

egalitaristi era un lant de cafenele cu interiorul din crom


~i marmura ~i un cod de \inuti corporatist foarte destins.
Iar daca Marley era partial cispunzator de aceasta schimbare
aproape reac\ionara, adevaratul arhitect al situa\iei venale
la care se ajunsese era partenerul sau, inca in via~.
Ah, dar ce rau ~i neinduplecat era acest Scrooge care ii
racea pe oarneni sa se speteasca muncind! Ce bat:cin pacatos,
meschin, lacom ~i strans lapunga! Dupa cum i\i po\i lesne
imagina, iubite cititorule, atitudinea asta nu racea casa buna
cu sentimentul respectului de sine. Si, Doamne, ce lunga ~i
obositoare ti se pare viata cand e~ti permanent stanjenit de
o imagine negativa!
Odata ca niciodata - dintre toate zilele bune ale anului,
chiar in Ajunul Craciunului (nu ca am dori sa diminuam
importanµ oricarei alte zile considerate sfanti de adep\ii
uneia sau alteia dintre religii sau ne-religii, sau a oricarei alte
zile care poarta un nume diferit) -, Scrooge statea in biroul
lui din depozit ~i era absorbit de studiul situa\iei financiar-
contabile din saptamana care trecuse. Era o zi friguroasa,
mohorata ~i cu un ger cwnplit. Bursele din intreaga lume
tocmai se inchisesera, dar afara deja incepuse sa se lase
intunericul.
U~a biroului lui &rooge era permanent data de perete,
fiindca Scrooge voia sa-i \;ina permanent sub observa\ie pe
angaja\i - de~i din trei ramasese acum doar unul. Restul
fusesera elibera\i din func\ie in saptimana anterioara, ca
urmare a ultimei reduceri de personal .de la Scrooge &
Marley Inc. Chiar daca ace~ti disponibiliza\i fusesera conce-
dia\i intr-o perioada nefavorabila a anului, lui Scrooge ii
placea sa creada ca le tacuse un serviciu permi\:indu-le
sa-~i urmareasca propriile interese de intreprinzatori. ,,in
plus", i~i spusese aces ta, ,,impozitele pe care le-am platit
de-a lungul anilor or sa-i ajute sa beneficieze de ajutoare
de ~omaj atragatoare. Practic, oamenii ~tia sunt ni~te pri-
copsiti".

155
james Jinn garner

Dincolo de ~a larg deschisa a biroului, Scrooge ii vedea


pe unicul sau asistent administrativ, Roberto, zis ~i ,,Bob",
Cratchit, introducand cu febrilitate datele ultimelor vanzari.
Bietul Cratchit putea sa~i vada respifat].a, deoarece tempera-
tura din depozit era mentfiluta la cote foarte scizute. Scrooge
ducea o via¢ ascetica ~i se a.-;;tepta ca ~i alt].i sa traiasdi la fel.
Era ferm convins ca excesul de dildura ~i de confort submi-
neaza ~i macina spiritul uman, expunand corpul multor boli.
Si chiar daca, la modul declarativ, intentia sa era promo-
varea vitalitatii ~i conservarea combustibililor fosili, in adan-
cul sufletului lui Scrooge ii suradea mai mult perspectiva
de a face economie de pe urma acestei atmosfere glaciale.
Pastra termostatul sub cheie in biroul lui, astfel incat perso-
nalul sau compus dintr-un angajat unic era obligat sa se
descurce cum putea cu un palton mai bun, ~osete mai groase
~i cantitati generoase de supa fierbinte, adusa la sufer~.
Fiindca, vedeti voi, unicul in teres pe care il manifesta
Scrooge faµ de viaµ se reducea la bani, care constituiau ~i
singura lui iubire. Totu~i, viata lui nu aratase intotdeauna
astfel. in tinerete fusese implicat in nenumarate mi~cari
umanitare, progresiste, in special fiindca crezuse ca in acest
fel va ajunge sa cunoasca mai multe femei. Numai ca nici-
odata de cand se ~tia nu avusese incredere in propriile
forte ~i nu se considerase o persoana valoroasa, de aceea
incepuse in scurt timp sa nu mai aiba incredere nici in
oameni, tot a.-;;a cum nu mai avea incredere in el ins~i. Dat<r
rita lipsei de siguranta de sine, i~i gasise alinarea in acumu-
larea de averi, con~tient ca banii nu aveau cum sa-1 faca sa
sufere, nici sa-i ceara ma~ina cu imprumut. Un asemenea
tip de afectiune prost plasata ne-ar mahni, daca ar fi sa cre-
dem ca Scrooge era un caz izolat, numai ca in lumea actuala
aceasta situatie prevala intr-un mod dramatic.
- Craciun fericit ~i nesectant, unchiule! se auzi un glas
plin de voio~ie.

156
pove$ti corecte politic de adormit copiii

Glasul ii apartinea nepotului de sora al lui Scrooge, Fred,


care reu~ise cumva sa treaca de Scrooge ~i de Cratchit ~i sa
se strecoare inauntru.
-Hm, o escrocherie! spu5e Scrooge, trantind un catastif
de birou.
Cand ridica registrul, nepotul z.ari ram~itele imp~tiate
~i terciuite ale unei specii rare de gandac bazaitor de Hon-
duras.
- Unchiule, dar ce cruzime din partea ta!
- Gasim tot timpul din ~tia odati cu transportul de
boabe de cafea, ii raspunse Scrooge. Daca ar fi sa-i lasam
de capul lor, ambienrul nostru interior ar fi excedat, cople~it,
a~a ca pastreaza-ti textele gen Rachel Carson pentru altii.
Si-acum spune-mi, ce-i cu toata vorbaria asta despre un
Craciun fericit? Ce impertinenta din partea ta!
- Atunci, da-mi voie sa ma corectez ~i sa-ti urez ,, Un
An Nou Fericit!".
- Tot o aiureala e.
- Sa te felicit cu ocazia sarbatorilor de iarna?
- Pfui! rosti pe un ton tafnos Scrooge. M-am saturat
de toate ,,sarbatorile" astea ~i de toata veselia la comanda.
Ce-s sarbatorile de Anul Nou, daca nu Inca o ocazie de a
simti di a mai trecut un an, ca imbatrane~ti ~i ca tot neim-
plinit ai cimas in plan personal? Sau poate ca e momentul
cand umblam la declaratiile de impozit din anul care a tre-
cut? Sau poate ca e ocazia sa ti se spuna ca e~ti lipsit de
patriotism daca nu-ti permiti luxul ostentativ de a cheltui
suficient de multi bani incat sa cumperi senti.mentele oame-
nilor? Daca ~ putea sa-mi impun voinµ, atunci toti idiotii
care arunca banii pe felicitarile de sarbatori ar trebui obli-
gati sa urmareasca timp de 0 luna neintrerupt emisiunea
speciala ,,Cum i~i petrece Craciunul familia Osmond" ~i
sa consume fortat 100 de shakf;uri de lapte de pasare la
McDonald's.
- U nchiule, doar nu vorbe~ti serios.

157
james Jinn garner

- Babine ca nu! Si ai grija, nu·ma lua peste picior, ne-


poate, pentru parerile melel Ce bine ti-au Ia.cut tie aceste
sarbatori chinuitoare?
- Daca tot ai ad us vorba, ii ra§"punse Fred, sarbatorile
imi ofera ~ansa de a pastra aparentele ~i de a-mi atenua sen-
timentul de vinovatie ca apartin clasei de mijloc. Astfel, pot
trimite prin po~ta din cind in cand cite un cec, iar asta ma
face sacred ca mi-am adus contribut].a la crearea unei lumi
mai bune. Este momentul din an in care am fost invatat sa
cred ca toata lumea i~i deschide sufletul spre zona lumi-
noasa care exista in fiecare dintre noi, cind bogat].i ~i saracii
pot ciocni impreuna un paharel in spiritul caldurii umane
suflete~ti, aminind pentru anul urmator lupta de clasa. ~a
incat, chiar daca Craciunul mi-ar aduce ni~te simple bene-
ficii economice obtinute prin ~mecherii ~i un placut senti-
ment de caldura sufleteasca, tot m-a~ declara in favoarea
sarbatorilor, la modul general.
- Bine spus, interveni Bob Cratchit.
- Tusa taci! i~i preveni Scrooge angajatul. Sunt incon-
jurat numai de persoane subcapitalizate cerebral! Cu ce
drept e~ti fericit? Parca pana acum te plingeai.
- Dar tu·cu ce drept e~ti morocanos? ii dadu replica
nepotul. Vanzarile au crescut. Am venit sate invit maine
la noi acasa. Sotia mea ~i cu mine am invitat.cat].va prieteni
la un pahar de vin ~i ni~te branza - o tratat].e strict infor-
mala!
- Pfui! Mai bine tree pe decafeinizata.
-Jucam Scatterogories, nu se lasa nepotul.
- La revedere, ii spuse Scrooge.
- in acest caz, iti urez beneficii mari de sarbatori ~i un
an nou lipsit de griji materiale.
- La revedere, ii spuse din nou Scrooge.
Nepotul pleca Ia.ra a rosti o vorba de suparare - lucru
remarcabil- ~iii adresa urari de sarbatori asistentului lui
Scrooge, care i le returna cu recuno~tint.:1.

158
pove~ti corecte politic de adormit copiii

Chiar atunci suna telefonul de pe biroul lui Scrooge.


Acesta ridica receptorul ~i auzi o voce inregistrata pe banda
spunandu-i:
- Sarbatori fericite! At] fost selectat sa primiti un mi-
nunat cadou gratuit ... el consta intr-un tort de fructe deli-
cios ~i in acela~i timp ... sa ajutati comunitatea noastra sa
amelioreze lumea. Pentru a afla cum puteti beneficia de
aceasta oferta exceptionala ... va rugam, nu intrerupeti lega-
tura ...
Scrooge tranti furios recepton11. ,,Hal" mormai el ~i mai
plesni cu dosarul un alt gandac care mergea pe birou.

Cand se racu, in fine, ~i ora cinci, Robert Cratchit i~i


stranse hartiile de pe birou ~i se pregati de plecare. Scrooge
se indrepta spre unicul lui salariat, cu p~i mari ~i cu un aer
posac, ~i i se adresa astfel:
- Banuiesc di vrei sa-ti iei liber maine toata ziua, nu?
- Am mai discutat de atatea ori pe tema as ta, ii spuse
Roberto. Daca chiar vrei sa ai mfilne pe cineva la birou, suna
la o agent]e care inchiriaza personal. Dadi vrei sa vin eu,
atunci trebuie sa-mi plate~ti de trei ori salariul care mi se
cuvine, conform legii pentru sarbatorile legale, dupa cum
scrie ~i in contract.
Scrooge pufni dispretuitor.
- Prostii! Ce poate fi ,,legal" cand astfel bagi mana in
buzunarul unui om de afaceri? Mai bine ai grija sate port]
frumos cu corpul tau ~i sa nu vii mahmur poimaine dimi-
neata la serviciu.
Fiindca nu era intr-o dispozitie polemica, Bob promise
sa fie ponderat ~i sa nu faca excese, dupa care parasi depo-
zitul. Scrooge ramase sa mai lucreze cateva ore, apoi stinse
luminile ~i incuie Ul;iile in urma lui. 1\junse in parcare ~i,
zgribulit de frig, se sui in limuzina Volvo destul de veche ~i
cu suficient de multi kilometri la bord. Fire~te ca ~i-ar fi per-
mis sa cumpere un autoturism nou, insa valoarea de vanzare

159
james Jinn garner

la mana a doua a m~inilor Volvo scazuse intr-un riun preci-


pitat in cursul ultimei sapt:amani, iar Scrooge nu avea de
gand sa se desparta de a sa la un pret arat-de mic. Era atat
de hot:arat sa amortizeze pana la'"Ultimul banut valoarea
ma~inii lui, !neat nu-~i dadu seama ca bara de protectie din
spate era fixat:a ~i sustinuta doar de nenumaratele autoco-
lante care o impodobeau- autocolante care aminteau, ca
ni~te martori muti, de numeroasele cauze demne ale idealis-
mului de tinerete al acestui barbat.
Scrooge ajunse in scurt tirnp acasa, intr-o locuinta ampla-
sata in capatul indepartat al unui complex de apartamente
vacante din apropiere, format din cladiri industriale care
fusesera renovate recent Parca m~ina in apropierea intrarii
principale ~i se grabi sa deschida poarta care dadea spre
curtea interioara. Traversand gangul intunecat ~i auster
care ducea spre u~a apartamentului sau, Scrooge nu se in-
tfilni cu nici unul dintre vecini, ceea ce ii conveni de minune.
Si totu~i, nu se simtea deloc singur.
Descuie u~a de la intrarea in cladire, urea treptele ~i pa-
trunse in apartamentul aflat la etajul trei. Daca cumva locul
fusese vreodata placut ~i primitor, acum nimic nu mai amin-
tea de asta. Lumina era data intentionat la minim, iar daca
ar fi sa caracterizam mobilierul drept spartan, ar insemna
sale adresam o insulta locuitorilor acelui nobil ~i antic t].nut
istoric. Scrooge considera ca aceasta parcimonie decorativa
imprumuta locului un anumit aer de spiritualitate orien-
tala, numai di in ochii unui musafir (daca Scrooge va fi avut
vreodata n1usafiri), locuinta avea un aer ieftin, de casa in
care nu fusese Inca adus mobilierul. De la intrare, Scrooge
observa ca ledul robotului licarea, probabil pentru prima
oara de cand i~i amintea ca avea aparatul. Presupunand ca
era o alta cerere prin telefon, i~i spuse ca mai bine Ia.cea sa
ignore mesajul, insa luminita ro~ie care pfilpfila intermitent
incepu sa-1 irite. Cu un gest ezitant, apasa pe butonul play
~i auzi ceea ce i se paru a fi vocea partenerului sau ajuns

160
povefti corecte politic de adormit copiii

la punctul terminal al vie\ii,Jacob Marley, care i se adresa


pe un ton ca de bocet: ,,Scroooooooooooggge!" bip.
Scrooge trase un pumn in aparat, v.ldit enervat de ceea
ce parea a fi o simpla farsa.
- Prostii! rosti el. Nu cred nimic!
Sise duse in bucatarie. Citise recent despre beneficiile
pe care le avea asupra sanata\ii dieta severa compusa din
fiertl.:lci de ov.lz cu multa apa ~i adoptase acest regim neatra-
gator ~i frugal. Se servi cu o port_ie de fiertura (fire~te, rara
a o incaJ.zi), lua castronul cu el in living, se instala pe o pema
~ezata direct pe podea ~i se pregati sa ia masa. Nici nu apu-
case bine sa se ~eze, ci.nd auzi deodata un huruit nepaman-
tean venind dinspre curte. Scrooge se opri din mestecat ~i
ciuli urechile. Se auzi un zomait, ca ~i cum cineva ar fi tras
n~te lanturi ~i un echipament greu peste tomberoanele de
gunoi. ~i spuse ca trebuiasa discute cu comitetul de proprie-
tari despre suplimentarea masurilor de paza ~i se duse sa
incuie u~a cu zavorul dublu.
Scrooge tres:lri speriat la auzul urmatorului zgomot, care
suna de parca cineva. ar fi deschis cu forta ~a de la intrarea
in cladire. Auzi harmfilaie la etajele inferioare, iar zgomotul
se apropie urcand pe rand etajele, pana ajunse chiar in fata
u~ii lui.
-Tot nu cred, marturisi sincer Scrooge.
Insa sangele i se scurse din vene ~i se Ia.cu alb ca varul
cand originea acestui zgomot patrunse cu forµ chiar prin
u~a lui. Era reprezentantul post-mortem al luiJacob Mar-
ley! Spiritul era imbracat in treningul de jogging ~i incalµt
cu pantofii de sport scumpi pe care Marley ii preferase cat
fusese in viati- in prezent uza\i ~i rup\i, ~a cum puteau
arata dupa ce ie~isera din mormant. in jurul capului avea
legata o banda antiperspiranta, insa - ce ciudat! - nu era
petrecut:a in jurul frun\ii, ci pe sub barbie. Sinistrul zomait
meta.lie pe care il auzise Scrooge provenea de la un lant legat
peste piept, pe care specnul il tara dupa el. Scrooge observ.l

161
James Jinn garner

ca acel lant era racut din haltere, greutati pentru exercitii


abdominale ~i diverse piese alese aleatoriu din diverse sis-
teme Soloflex ie~ite din uz.
- inca iti dai silinta sa arzi gra!imile, ha, Jacob? glumi
Scrooge, de~i nu prea se simtea in apele lui.
- Tot nu crezi ca exist? ii intreba musafirul spectral.
Scrooge ii raspunse:
- in general, nu pun la indoiala convingerile spirituale
ale celorlalti, insa - imi pare rau - majoritatea oamenilor
nu fac acita taraboi pe tema asta.
incerca sa para cat mai curajos, insa nu reu~i sa fie prea
convingator.
- De ce te indoie~ti de simturile tale? ii intreba spiritul.
-Adica acum imi spui ca ar trebui sa ma incred in sim-
turi? ii intreba Scrooge eel cu min tea agera, care, in situa\iile
limita, recurgea la repetarea intrebarii. Ce viziune limitata!
De cand a devenitJacob Marley un rationalist sadea? in
plus, daca ar fi sa ma incred in simturi, mai degraba ~ zice
ca e~ti stafia luiJack La Lanne.
Auzind acestea, spiritul scoase un ti.pat infrico~tor, zomai
din lanturi at.at de sinistru ~i scoase un zgomot at.at de in-
spfilmantator, incat, de frica, Scrooge i~i incle~ta mainile de
perna pe care sratea ~i se rostogoli asemenea unei jucarii
pentru copii. Insa ~i mai infrico~ator fu momentul urmator,
cand fantoma i~i scoase banda stransa injurul capului: ma-
xilarul i se casca ~i dintii ii ie~ira in afara.
Scrooge se rididi in genunchi, tremurand de spaima.
-Jacob, te rog, ii implora el. De ce ai venit aid? Casa-mi
arati c~ ai dinti fal~i?
-Asta-i abia inceputul, rosti vizitatorul sau Iara trup
printre gingii. Stii ce proteze mi-am mai pus? lmplanturi pec-
torale, implanturi de mu~chi gemeni, implant de par, ope-
ratii de chirurgie plastici peste operatii de chirurgie plastici,
pana ~i lenti.le de contact cromate. Acum, dupa moarte, nici
eu nu mai ~tiu care dintre partile mele sunt originale, ~i care

162
povefti corecte politic de adormit copiii

au fost platite in rate. $i iata, din pricina acestei falsitati_,


sunt condamnat sa ratacesc prin lume ~i sa asist la lucruri
autentice ~i adevarate la care nu pot insa participa.
Din nou, aparitia fantomatica scoase un tipat cumplit.
- N-o sa pot sa mai vad niciodata sudul insoritei Cali-
fornii !
Tremurand din toate madularele, Scrooge il intreba de
ce era inlantuit.
- Sunt prins in lanµuile pe care mi le-am Ia.cut singur
in viaµ, veni raspunsul. De fiecare data cand m-am concen-
trat asupra prefabricatelor ~i a tot ce este superficial, in loc
sa aleg ceea ce este adevarat ~i important in viaµ, am mai
adaugat o veriga lantului pe care il ta.rise acum dupa mine.
it; dai seama ce lunge lantul tau? in urma cu ~apte ani era
cat al meu, iar de atunci ai muncit pe branci Ia.cl oprire.
- N-ai nici un cuvant lini~titor sa-mi adresezi? il in-
tre ba Scrooge.
- Nici macar unul. Sunt la curent cu rapacitatea ta ~i
cu afacerile tale duplicitare. Tu pretuie~ti mai mult profitul
decat oamenii, ~i totul in numele unor vorbe sforaitoare
despre ,,inteligenta pietei" ~i ,,trendul de emergenta.". Cata
de~ertaciune! Habar n-ai ce-i aia valoare autentica ~i nu
~tii ce merita sa fie pretuit cu adevarat in viata.. Dfu:a nu te
indrept;i, ai sa prime~ti 0 pedeapsa ~i mai cumplita decat
a mea. Timpul care mi-a fost acordat sa-1 petrec cu tine se
apropie de sfar~it. Am venit sa-ti atrag atent;ia ca inca ai 0
~ansa sa scapi de o soarta. similara cu a mea.
-intotdeauna mi-ai fost un prieten adevarat,Jacob, ii
spuse Scrooge. Un prieten bun ~i drag, care ma cuno~tea
mai bine decat ma cunosc eu insumi. ~ vrea sa profit de
aceasta ocazie ~i sa-ti multumesc pentru .. .
- Gata cu pupatul in fund! ii taie vorba spectrul. N-ai
cum sa scapi din incercarea asta cu vorbarie goala. in noap-
tea asta 0 sa fii bantuit de trei mijlocitori din alta dimen-
s1une.

163
james Jinn garner

- ingeri? il intreba Scrooge inviorat.


- Nici vorba. ,~teapta-1 pe primul cand orologiul o sa
hara ora unu din noapte. _.
- N-a~ putea sa-i rezolv pe toti deodata? Ia.cu Scrooge
o incercare timida.
- Sunt entitati individuale, ii raspunse umbra lui Mar-
ley. Fiecare are nevoi cliferite, care trebuie respectate. Ai face
bine sa nu uiti ce ti-am spus.
Dupa ce rosti aceste cuvinte, spiritul i~i aduna dantura
~i i~i lega falca la loc. P~i mergand cand cu spatele, cand
cu fata spre Scrooge, iar la fiecare pas pe care il Ia.cea repre-
zentantul post-mortem al lui Marley fereastra se ridica putin,
pana cand ajunse sa se deschida complet. Spiritul zbura
in noaptea intunecoasa, scot;1nd un geamat lugubru, iar
fereastra se tranti, inchizandu-se la loc.
Scrooge cerceta atent u~a de la intrare care continua sa
fie asigurata cu doua zavoare. Dadu sa spuna ,,Prostii", dar
se trezi in incapacitate vocala. Fie din pricina experientei
horror prin care trecuse, fie ca urmare a efectului pe care il
avu m~ina din fundal, cert este ca se t3.ri de-a bu~ilea pana
la tatam~ul din dormitor ~i adormi instantaneu.

Actul 2
Primul dintre cei trei f acilitatori spirituali
Era tot noapte cand Scrooge se trezi. Intins pe saltea,
rise in sinea lui de ceea ce credea case intamplase mai de-
vreme. De~i ramanea deschis la ideea posibilei existente a
unor fenomene imposibil de explicat prin metode ~tiinti­
fice, ii venea totu~i greu sa creada ca incidentul din acea
seara se petrecuse in realitate. in fond, aparitia lui Marley
fusese teribil de melodramatica, asta ta.ra a mai pomeni nimic
despre atitudinea lui fariseica ~i acuzatoare. Mai mult decat
atat, era recunoscut faptul ca dieta integrala din fiertura de

164-
pove1ti corecte politic de adormit copiii

ovaz putea produce efecte secundare, unul dintre acestea


fiind halucinatiile intense.
Cand ceasul de mana ticai o data, anuntind ca trecuse
0 ora, 0 lumina puternici strapunse intunericul din inca-
pere. Dupace ochii i se obi~nuira cu lumina, Scrooge zari
in fat:a lui o silueta stranie - o fiinta, care, dupa statura,
nu parea sa fie adult, dar care nu avea nici aspectul unui
copil. Parul acestei fiin te - periat, coafat ~i dat cu gel -
era argintiu la culoare, ca al unei persoane cu experienta,,
de1?i pe chipul sau inocent de copil nu era nici un rid, sau
eel putin ~a i se paru lui Scrooge cand o studie atent, in-
cercand sa vada ce se ascundea in spatele machiajului. Fiinta
era imbracata intr-o haina sport din lame, iar la butoniera
avea prinsa o ramura de ilice. insa poate ca Iucrul eel mai
straniu in privinta acestei fiinte stranii era ca din spatele
capului sau parea sa explodeze 0 lumina putemica - care
era, in realitate, un adevarat torent de lumini provenind de
la aparatele cameramanilor pe care ii adusese cu sine.
- Cine ~i ce e~ti? spuse Scrooge, straduindu-se ca intre-
barea Sa sune cat mai brav.
- Sunt Spectrul a carui venire a fost anuntata, raspunse
acesta in microfon. Sunt Spiritul Retrospectivei de Craciun
1?i n-am venit singur, ci insotit de echipa mea.
Scrooge il intreba pe Spirit de ce adusese cu el toate ca-
merele de filmat. Iar Spiritul ii raspunse:
- Nimeni nu se mai teme astazi de fantome. Toata lwnea
are despre mine impresia ca sunt un fel de holograma obti-
nuta prin efecte speciale. insa daca aduci dupa tine o echipa
de cameramani infometaP. de ~tiri ~i avizi de cadre perfecte,
atunci sigur 0 sa reu~e~ti sa captezi atentia oamenilor.
- Si ce a~tepti de la mine?
- Conform unor acuzatii, se pare ca ti-ai petrecut viata
inchinandu-te unor idoli fal~i ~i di ai intors spatele restului
speciei umane. Te rog, fii bun ~i impar~e~te-ne care este

165
james Jinn garner

punctul tau de vedere, rosti Spiritul ~i ii vari microfonul


sub nas lui Scrooge.
Acesta surase cu o siguranta, de sine ostentativa.
- Probabil ca ma confunzi cu o~ersoana cu resurse afec-
tive s.i m entale excesive. Nu ma simt obligat sa dau ·expli-
catii la acuzatiile anonime.
- Atunci, es.ti bun sa ne spui daca te consideri un cet.a-
tean model, preocupat de binele sodal, cons.tiincios s.i just?
- Da, afirma Scrooge, dupa care adauga un alt neade-
var: des.i, cu siguranta,, nu sunt aservit ordinii incetatenite
a lucrurilor.
- Inseamna ca ne-am ins.elat, rosti Spiritul cu sinceri-
tate. Banuiesc ca altul este adevarul in cazul tau. Ce-ai zice
daca am trece impreuna in revista cateva clintre evenimen-
tele care ti-au marcat existenta ~i care te-au ajutat sa devii
barbatul vertical care es.ti acum?
Nevazand nimic rau in asta, Scrooge se grabi sa accepte.
Spiritul il ruga sa semneze un document prin care le acorda
dreptul de a da publicitatii declaratia sa, apoi 11 conduse
la fereastra.
- ~teapta o clipa, ii spuse Scrooge. Suntem la etajul
trei. 0 sa cad.
-Atinge us.or s.nurul microfonului, ii spuse Spiritul, s.i
o sa zbori us.or ca fulgul. in orice caz, te rog sa-ti pui casca
de protectie, fiindca m-am cam saturat de atatea procese.
$i. .. iata, am pornit.
Nici nu termini bine de rostit aceste cuvinte, ca Scrooge,
Spiritul s.i echipa lui de filmare trecura prin zid s.i se pome-
nira in mijlocul unui adevarat iad. 0 hoarda de oameni
ciufuliti, imbracati in haine stridente s.i cu tinuta in dez-
ordine, se mi~cau ca o hula leganandu-se in jurul lor, pe
fondul sonor al unei melodii disco care vibra la maximum
s.i neintrerupt. in mijlocul hohotelor de ra.s s.i a1 tipetelor
ocazionale, barbati s.i femei is.i spuneau la ureche secre-
te personale, dorinte ascunse s.i glume tara perdea, intr-o

166
pove$ti corecte politic de adormit copiii

incredibila atmosfera colocviala. Dupa toate aparentele,


~i daca ar fi sa socotim dupa standardele epocii, lumea se
distra extraordinar. in acest salon de hotel, elegant ~i ticsit
de lume' urarile de sarbatori ~neau in egala masura atit
din piepturile petrecaret].lor, cat ~i din numeroasele pahare
ridicate pentru toasturi. ,..
- Unde suntem acum? intreba Spiritul, varand din nou
microfonul sub nasul lui Scrooge.
Scrooge urla, incercand sa acopere vacarmul general:
- Ei, dracie ! Cred ca e una din tre petrecerile de firma
pe care le dadea batcinul Fezziwig, inainte sa-1 prinda FBI-ul.
E bine ca mai vedem o data cum era, fiindca a doua zi ni-
meni nu-~i mai amintea nimic.
Printre chipurile adunate in sala de bal, Scrooge recu-
noscu multi prieteni ~i cuno~tinte din trecut. ii striga pe
nume pe cei pe care ii recuno~tea, insa ace~tia nu-i dadura
aten\ie, in virtutea prerogativelor lor de umbre ale trecu-
tului. Nepasarea lor nu-1 deranja defel pe Scrooge, care se
lasa in voia valului de nostalgie ~i de atmosfera sarbatoreasca.
Aproape ca-I cuprinse uitarea de sine in iure~ul acestei veselii
generalizate, ~i incerca sa se prinda ~i el in ~irul de per-
soane care formase o conga. Spiritul ~i echipa lui il privira
cu un ~or amuzament, nesimtindu-se obligati sa puna capat
manifestarii de frivolitate temporare. Declarat].a de presa pe
care 11 pusesera sa o semneze con\inea o clauza care spunea
clar ca aceste personaje erau simple proiect].i din trecut ~i
ca, prin urmare, nu-i vor putea con~tientiza prezenta.
Pe masura ce umbrele trecutului continuau sa manance,
sa bea ~i sa sarbatoreasca impreuna, Spiritul ii puse o intre-
bare deschisa, directa ~i la obiect:
- Dupa parerea ta, crezi ca Fezziwig a folosit bunurile
companiei in folos personal, sau le-a detumat conform acu-
zatiilor care i s-au adus?
- Daca le-a detumat? Nici vorba! ii raspunse Scrooge.
Fezziwig a fost un om extraordinar ~i un patron minunat.

167
James Jinn garner

- Dar a fost acuzat de deturnarea fondurilor compa-


niei intr-un cont secret din care ~i-a sustinut viata perso-
nala de huzur ~i placeri, printre acestea numarandu-se ~i
faimoasele petreceri pe care le-a ttat.
- Toata lumea a~tepta cu nerabdare petrecerile lui.
Erau evenimentul anului. Erau extraordinare pentru moral.
- Trebuie sa fi costat, totu~i, o avere.
- Daca ne gandim ce bucurie ne Ia.cea, atunci ce mai
conteaza, indiferent cat au costat?
- In acest caz, ar fi corect sa presupunem ca ~-ai insu~it
filozofia lui Fezziwig ~i ca ai dat, la randul tau, asemenea
petreceri monstruoase pentru salariati? intreba Spiritul la
microfon.
Scrooge vorbi dupa o scurta pauza.
- Noi prefenlm sa investim in capitalul uman al compa-
niei recurgand la alte metode. Le oferim salariatilor no~tri
~ansa de a urma calea care Ii se pare cea mai importanta de
urmat in sectorul sarbatorilor.
Spiritul il intreba:
- Si asta-i motivul pentru care i-ai refuzat lui Cratchit
o carte pe cupon anul asta?
Scrooge se inro~i de jena ~i ii spuse sec:
- Fara co1nenta1ii.
Iar in sinea sa i~i spuse ca poate ii datora mult mai mult
amintirii mentorului sau Fezziwig.
Spiritul arata spre un colt intunecat al sfilii de bal ~i spuse:
- in afara muzicii ~i a mancarii, se pare ca ~i posibilita-
tile de hartuire sexuala erau numeroase.
Se grabi sa ajunga in colµil indicat, urmat indeaproape
de echipa de filmare care aprinse reflectoarele ~i urma~ cu
totii de Scrooge. in acel colt intunecat se imbra~au pasional
un barbat ~i o femeie. Scrooge gasi scena destul de amu-
zanta, pana cand perechea lua 0 pauza sa respire.
- Candy! exclama el.

168
pove1ti corecte politic de adormit copiii

intr-o clipita, sala de festivitati a hotelului disparu, iar


Scrooge, Spiritul ~i echipa de filmare se pomenira stand in
salonul din spate al unui restaurant cufundat in semiintu-
neric. La masa din fata lor ~edeau proiectia lui Scrooge in
tinerete ~i femeia de la petrecere, care se sarutase cu acel~i
barbat t:anar.
- Mi-am inchipuit ca o sa am parte de distractii cand
m-am maritat cu tine, ii spuse ea. Poate ca eram mult prea
necoapta in urma cu cinci luni. Cel putin din punct de
vedere afectiv.
Spiritul il intreba:
- Si cine este cea pe care o vedem in cadru?
- Candy, ii raspunse Scrooge. Cea de-a doua mea sotie.
Femeia continua:
- N-a~ fi acceptat niciodata sa tree prin a~a ceva, daca
a~ fi ~tiut ca ai 0 problema de separare de propriul afect.
Ne tii pe toti la distant.a ~i apoi incerci sa te fofilezi, spu-
nand lucruri cu dublu inteles.
- Candy, nu vreau sii spun ca te in~eli, rosti tanarul
Scrooge. insa recuno~te ~i tu, cate persoane se cunosc sufi-
cient de bine, incat sa realizeze ca au 0 problema afectiva?
Daca ~ recuno~te di am o problema, ~ putea spune ca
ins~i capacitatea mea de introspec~e este un soi de progres.
-Aha, rosti Candy sceptidi. Hai, fugi de-aici!
Bruse, Candy disparu, iar in locul ei aparu o altii femeie.
- in afara de asta, rosti aceasra femeie, ar trebui sa ~tii
ca nu sunt genul de soti_e care sa suci.da brav in timp ce soµtl
ei convoaca conferinte de presa in incercarea de a-~i spala
petele de pe reputati_e.
-Vail (ipa adevaratul Scrooge.
-Asta cine mai e? il intreba Spiritul.
-Asta-i Sandy, ii rii.spunse el. A fost cea de-a treia mea
so(ie.
-Nu inteleg ce spui, rosti imaginea tanarului Scrooge.

169
james Jinn garner

- Pai sigur, ii spuse ea rara pie de amabilitate in glas.


Stiu totul despre modul cum ai impartit stocurile ~i cum
vrei sa-i in~eli pe bietii plantatori de cafea.
Tanarul Scrooge tranti cu pumnul in masa.
- Bine, dar nu incalcam prin nimic legea in privinta
as ta!
- Nu-mi pasa, ii replica femeia pe un ton glacial. Te
parasesc. Nu-mi place sa vad cum renunti pe rand la toate
idealurile tale in favoarea banilor.
Apoi, intr-o clipita disparu ~i ea, pentru a fi inlocuita
de o alta femeie. Adevaratul Scrooge rosti atunci, rara ca
cineva sa-1 fi invitat:
- Asta-i Brandy, cea de-a patra mea sotie.
-A patra zici? il intreba Spiritul. Mai ai dreptul la o
incercare.
- A cincea? incerca Scrooge cu un aer panicat, nefiind
sigur daca se in~ela sau nu.
Si in timp ce ramase sa urmareasca o noua suira de cu-
vinte furioase de despartire, pronuntate la aceea~i masa,
prin fata ochilor mariti de uimire ai lui Scrooge defila o
intreaga cohorta. de femei care trecusera prin existenta lui.
Foste soµi, iubite, femei de-0 noapte, surogate sexuale - asu-
pra unora dintre nume se in~ela, dupa cum incurca ~i ordi-
nea in care i~i Ia.cusera intrarea ~i ie~irea din viata lui. Insa
absolut toate aveau acel~i lucru de repro~at sinelui sau ceva
mai tanar: era distant ~i rece, pretuia succesul pana la vene-
rare - in detrimenntl integritatii - se folosise de fiecare
dintre ele pentru satisfacerea scopurilor lui egocentriste ~i
avea sa primeasca ve~ti de la avocatii lor chiar a doua zi.
- Spirtule, du-ma acasa, il implora Scrooge pe un ton
rugator. Nu mai suport. Nici macar nu-mi amintesc cum
le cheama.
- Dar au ramas multe scene de vizionat, ii raspunse Spi-
ritul, ~i multa banda de inregistrat. Ce fac cu echipa asta
de sindicali~ti? Ai habar cat m-a costat sa-i angajez?

170
povefti corecte politic de adormit copiii

- Nu! Du-ma acasa! Interviul a luat sfar~it!


Scrooge sari la camera care ii fusese impinsa in fat.a ~i
incerca sa o smulga din mainile operatorului. Spiritul ~i
echipa de filmare se luptara corpuri la corp cu Scrooge,
incercand sa-1 indeparteze de echipament, iar aceasta inval-
m~eala continua pana cand Scrooge se trezi singur in dor-
mitorul sau, luptandu-se cu pema ~ezata pe podea. Asudat
~i gMaind, se ridica ~i se duse in baie, inghiti doua tablete
de Nytol, apoi se intoarse impleticindu-se in dormitor, se
a5eza la loc pe saltea ~i adonni iari~i instantaneu.

Actul 3
Cel de-al doilea
dintre cei trei f acilitatori spirituali
Scrooge se trezi din nou cand bazaitul ceasului de la
mana il anuntfl ca mai trecuse o ora. Mijindu-~i ochii, privi
cu mare aten\ie in jurul sau, insa nu zari prin preajma nici
un spirit care 1-ar fi putut deranja. Totu~i, o lumina supra-
naturala inunda dormitorul, sugerand ca, foarte probabil,
nu era singur. Cum sursa acestei lumini venea din sufrage-
rie, Scrooge se ridica de pe salteaua sa ~i se indrepta spre
u~a. Tinandu-~i rasuflarea, deschise u~a ~i trase cu coada
ochiului inauntru.
Iar ceea ce zari in camera il ~oca de-a binelea. In locul
tonurilor postmoderniste obi~nuite de gri ~i de alb, inca-
perea parea sa fi luat foe, scaldata intr-o lumina calda, de
culoare solara, care radia din bu~teanul traditional de Cra-
ciun ce ardea in ~emineu. Peretii ~i tavanul erau decorati
din abundenta cu ghirlande de ilice, vase, imortele ~i iedera,
astfel incat inci.perea arata de parca ar fi fost transplantata
o padure tropicala in toat.a biodiversitatea ei. In centrul
sufrageriei trona, ~ezara direct pe podea, o griimajoara im-
bel~ugata de alimente, compusa din preparate din carne
de gasca, vanat, mu~chi , halci imense de carne, purcelu~i

171
james Jinn garner

de lapte, ~iruri irnense de camati, placinte cu came, budinci


cu prune, butoi~e cu stridii, tarte uri~e ~i boluri cu punci
aburind - toate aceste preparate avand un continut sufi-
cient de ridicat de calorii ~i de coiesterol incat sa blocheze
circulatia sangvina a unui de~ament al fortelor de men ti-
n ere a pacii. La vederea acestui munte de mancare, inde-
ob~te temperatul Scrooge simti ca-1 ia cu le~in , in parte de
foame, in parte de greata. Iar pe aceasta stiva de mancare
trona, intr-0 postura deconcertata, un personaj debordand
de fericire, cu o statura peste medie ~i splendid la vedere,
care tinea intr-0 mana 0 tor¢ aprinsa, pe care 0 ridica foarte
mult pentru a-i lumina drumul lui Scrooge, in ti.mp ce acesta
inspecta incaperea, tragand cu ochiul din prag.
- Intra! exclama Spiritul. Intra ca sa ma cuno~ti mai
bine.
Scrooge se apropie timid ~i il ruga sa nu mai agite torta
atat de aproape de sistemul de sprinklere montat in tavan.
- Ei, hai, revino-ti! i se adresa musafirul razand. Uita-te
bine la mine! Sunt Spiritul Cadourilor de Craciun! Sa-nceapa
petrecerea!
Ascultator, Scrooge i~i inalta privirea. Se simti cuprins
de un sentiment de u~urare zarind privirea calda ~ijoviala
de pe chipul Spiritului barbos. Acest spectru parea mai pu\in
pus pe sfada, controverse ~i insinuari decat precedentul.
Spiritul purta o man tie simpla, insa amplu croita, de culoare
verde, care ii drapa generos corpul robust. Avea parul lung
~i ondulat, castaniu inchis, iar buclele ii cadeau libere pe
umeri, intr-0 atitudine tot atat de libera ~i neconstransa pe
cat ii erau comportamentul ~i aerul vesel ~i petrecaret. Ajuns
in spatele Spiritului, Scrooge remarca o alta prezenta, mult
mai subtiridi ~i mai sobra la inia.ti~are, dar in nici un caz
neplacuta.
- $i cine este tovar~ul tau?
- Cine, el? E Rupert, conducatorul de grup desemnat
sa ma insoteasca. iti vine sa crezi a~a ceva?

172
povefti corecte politic de adormit copiii

Spiritul se ridica ~iii spuse:


- Haide, vino ~i pune mana pe mantia mea. Sa facem
sa dispara taraba asta cu taco.
Scrooge se conforma, iar incaperea ~i tot ce era in ea
se racura nevazute intr-o clipiti.
in momentul urmator, se pomenira in locuinta modesti
a unei familii care i~i ducea existenta la un nivel socioeco-
nomic nepermis de scazut. in ciuda situatiei lor, membrii
familiei respective refuzau sajoace rolul de victima a socie-
tatii, ba chiar sporovaiau veseli ~i fericiti, insufletiti de pla-
cerile sarbatorilor. Caminul lor era dominat de iubire ~i
respect, acele~i fiind singurele ~i minunatele podoabe din
pomul care le tinea tovar~ie. Aromele cinei familiale plu-
teau imbietor in aer, invaluindu-i pe membrii ~ezati pe
canapea, care urmareau la televizorul lor cu purici emisiu-
nea ,,Viata e minunara". Spiritul studie cu tandrete, dar ~i
cu mare atentie aceasta scena domestica, apoi ii fluiera pe
Rupert ~i arata ceva in spatele lui.
Nici nu apuca Scrooge sa clipeasca, case ~i pomeni trans-
portat impreuna cu insotitorii lui intr-o re~edinta opu-
lenta, proprietatea unor membri ai clasei exploatatoare.
Aici, oamenii se adunasera la o soiree in cerc inchis ~i !aceau
schimb de informatii confidentiale ~i exclusiviste, menite
sa le consolideze pozitia privilegiata pe care o detineau in
societate. Pe masa imbel~ugati erau ~ezate mancaruri ~i
vinuri cu care oaspetii se delectau rara a tine seama de (~i
!ara urma de respect faµ de) nevoile clasei muncitoare pe
care o exploatau. Lupta de clasa nu-i preocupa deloc in acea
seara. Barbatii ~i femeile erau intr-o dispozitie exceptio-
nala, cum stiteau cu tot.ii stran~i in jurul liniei audio-video
pentru a urmari o inregistrare pe CD a emisiunii ,,Viata e
minunata".
Scrooge fu impresionat de cfildura sufleteasca autentidi
pe care o afi~au oamenii unii faµ de alt.ii, dar tinand in ace-
l~i timp cont de faptul ca trebuiau sa respecte spatiul vital

173
James Jinn garner

al celor de langa ei. De ani buni, nu mai sim\}se emanand


o asemenea caldura afectiva umana, !neat abia in aceste
clipe con~tientiza acut absenta ei.din propria viaµ.
- Spiritule, de ce imi prezinti aceste imagini? ii intreba
el incr-un ta.rziu. incerci sa-mi demonstrezi cam-am jzolat
de semenii mei? Sau ca mi-am ferecat inima ~i ca nu mai
las pe nimeni din afara sa ~tie ce e in sufletul meu? Ca iubi-
rea este legatura care ne une~te pe toti?
- Tt, ii raspunse Spiritul din dreptul mesei aranjate sub
forma unui bufet suedez, aflata nu departe de el. Am venit
aici doar sa vedem ce au de mancare.
Reveni langa Scrooge, mestecand energic dintr-un sand-
vi~ uri~ pe care ~i-1 crease singur. Spiritul arati spre ecranul
televizorului.
- Stii, dau in fiecare noapte de Craciun peste oameni
in timp ce urmaresc aceasra emisiune ~i tot n-am vazut nici-
odati srar~itul. Iti vine sa crezi? Ha! Hai S-0 ~tergem de aici,
sa ne continuam drumul!
Si in cea mai scurta. clipita, cei trei calatori astrali ateri-
zara intr-un apartament din or~. Era saradicios mobilat,
de~i totul era ordonat ~i la locul lui, iar televizorul fusese
oprit. (,,Multumesc cerului ne-sectant", i~i spuse Scrooge
in sinea sa.) Auzi o vocc de barbat ~i una d e femeie , iar mai
ales una dintre ele avu ceva familiar.
- Stiu ~i eu, spunea femeia, pentru mine lucrurile nu
au un aer suficient de sarbatoresc.
-Ai vrea sane uita.m inca o data la videocaseta cu ,,B~­
teanul din ~emineu"? o intreba barbatul.
- Bob Cratchit! exclama Scrooge. Aici locuie~te? Si
ea e Mercedes, persoana cu care este la prima relatie? Pe
cinstea meal
Sotii Cratchit continuara discutia in doi, ignorand atat
prezenµ lui Scrooge, cat ~i a Spiritelor. Mercedes ofta ~i
spuse:

174
pove~ti corecte politic de adormit copiii

- Nu-i vorba despre asta, dar parci acum nu mai are ace-
la~i farmec ca alt.a.data, cand eram copilita. Sunt momente
cand imi doresc sa nu mai fiu atee, macar o vreme. Ce n-a~
da sa fie mai multe zile de sarbatoare in calendarul celor
lipsiti de convingeri religioase.
Dinspre bucatarie le parveni zgomotul puternic de cio-
buri de la un platou care se sparse cand se izbi de pardo-
seala. Scrooge intoarse capul in directia din care venise
zgomotul ~i il zari pe robustul Spirit al Cadourilor de Cra-
ciun ~nind din buditarie CU un Copan de curcan in mana
~i cu o expresie ilara de inocenta pe chip. Roberto dadu
fuguta in bucatarie, ca sa inspecteze.
- 0 fi fost cfilnele, sugera Spiritul, intr-un fel destul de
tendentios la adresa speciei respective, in timp ce traversa
alene indiperea.
- 0 fi fost cainele, se auzi ca un ecou vocea lui Roberto,
care culese mancarea impr~tiata pe jos ~i o puse inapoi in
frigider.
Scrooge se uita la Spiritul corpolent cu o expresie d e
dezgust nedisimulat.
- Daca fat;l de propria ta persoana n-ai pie de respect,
macar inceardi sa-i respecti pe ceilalti, spuse el, stramband
din nas.
- Ei, omule, bucura-te, doar e Ajunul Craciunului! rosti
Spiritul, infulecand alternativ din copanul de curcan ~i din
amestecul festiv Chex semipreparat. ~i sa ~tii, cu cit sunt mai
mare, cu atat ai mai mult de iubit la persoana mea. Ha!
Iar cand Roberto reveni in camera, Mercedes ii spuse:
- Cred ca sunt deprimata ~i din cauza ca avem atat de
putini bani.
- Ei, hai, Mercedes, ii spuse Roberto, incercand s-o lin~­
teasci, nu te lasa atrasa ~i tu in capcana culturii materialiste
in care traim. Avem un acoperi~ deasupra capului, avem ce
manca, avem prieteni, un copil cuminte ~i iubitor. ..

175
james Jinn garner

- Of, Roberto, nu-mi vorbi de capcane. E clar ca te l~i


sedus de conceptul ridicol de ,,nobil, dar sarac" pe care 1-a
generat tot burghezia pentru a-~i lini~ti complexul de vino-
vatie. Noi nu suntem ni~te paupen virtuo~i, de felul celor
care se ofilesc demn in anumite romane scrise de Dickens.
Noi avem facturi de achitat, iar monstrul a.Ia de Scrooge re-
fuza sa-ti <lea un salariu corect.
- Ma straduiesc din rasputeri sa-mi ostoiesc pornirile
anarhiste la birou, ii explica Roberto. ii raspund lui Scrooge
cu acee~i moneda, furand documente xerocopiate ~i pre-
lungind pauzele de cafea. Sunt sigur ca el ~i sistemul ticfilos
al carui reprezentant este or sa fie rastumati cat de curand.
Vorbele lui Roberto il luara complet prin surprindere
pe Scrooge. Habar n-avea ca Roberto era atit de nemultu-
mit, insa, pe de alta parte, rareori i se intimpla sa aiba cu
salariautl lui o discutie deschisa, indiferent pe ce tema. Prin
urmare, nu ~tia absolut nimic despre viata lui de familie.
- Si cu ce ne ajura asta pe noi? il chestiona Mercedes.
Cu ce-i este de folos lui Timon eel Diminutiv? Cu imensele
deductibilitati impuse la asigurarea cu acoperire a riscu-
rilor pe care ti-o da Scrooge n-o sa ne permitem niciodara
sa-i oferim micutului o ingrijire medicala corespunzatoare.
Ca ~i cand ar fi ~teptat sa-i vina randul, i1?i Ia.cu intrarea
in incapere minorul cu probleme de cre~tere. Diminutivalul
Timon era un tip amiabil ~i cu rezerve inepuizabile de ener-
gie. Mai mult, unica t:rasatu.ra care-I deosebea de cei de acel~i
gen care raceau parte din segmentul lui de virsra era statura
sa, fiindca avea o inaltime departe de a fi in conformitate
cu media. Sari pe canapea ~i le imbrati~a pe cele doua per-
soane in ingrijirea carora era ~i a caror ingrijorare se to pi
instantaneu, chiar daca temporar.
Inima lui Scrooge se inmuie la vederea micutului pre-
adult. Se intoarse spre Spirit ~i-1 intreba:
- De ce sufera Timon eel Diminutiv?

176
pove~ti corecte politic de adormit copiii

- Nimeni nu ~i-a dat seama pana acum, ii raspunse


Rupert. Vointa sa incapatanara ~i ie~irile incontrolabile de
energie i-au lasat pe to\i perplec~i. La inceput, toara lumea
a crezut ca problemele lui comportamentale reprezinta un
caz simplu de blocaj al chakrelor. Acum, insa, s-a descoperit
ca afecti_unea de care sufera s-ar datora unei traume induse
la na~tere , cu efect intarziat.
Scrooge fu pur ~i simplu ingrozit.
- Si nu exista speciali~ti? Nu se organizeaza teledonuri
pentru victimele suferind de asemenea tulburari?
- Sa nu-1 faci victima, ii spuse Rupert. Este doar o per-
soana care se descurca ~a cum poate cu trauma sa. Si apoi,
teledonurile astea, ei bine, trebuie sa recuno~ti ca sunt cam
infantile.
Scrooge medita o clipa, dupa care intreba:
- Spiritule, copilul asta chiar este intr-o situatie ireme-
diabil de sumbra?
Spiritul Cadourilor de Craciun il privi tinta, de~i ochii
lui incepusera sa capete un aspect sticlos. Cu firimituri ~i
resturi de mancare atarnandu-i in barba, el ii raspunse
astfel:
- Dadi le-ai oferi o polita de sanitate cu o acoperire
mai buna a riscurilor - carpanosule ce e~ti - eel putin
~i-ar putea permite sa plateasca mai multe analize ~i trata-
men te.
Simtind ca fusese dojenit pe buna dreptate, Scrooge ii
privi pe membrii familieijucandu-se. Cat de non-disfunctio-
nali aratau impreuna, chiar ~i ~a, cu tot necazul lui Timon.
Cuprins de tristete, Scrooge simti invidie pentru caldura
lor afectiva ~i pentru interaqiunea pozitiva, plina de atentie,
pe care o manifestau. Dupa o vreme, Bob anunta, ca venise
momentul sa tina un toast in cinstea sarbatorilor. Aduse
paharele cu apa minerala ~i le oferi cate unul lui Mercedes
~i lui Timon.

177
james Jinn garner

- Ridic paharul, rosti el, in cinstea sarbatorilor de iama


din acest an. Si fie ca fortele care ne-au plasat (sau nu) aici
sa~i reverse in continuare binecuvantarile a.supra noastra.
Timon ridica ~i el paharul. ,..
- Fie ca o entitate superioara (daca va fi existand ~a
ceva) sane binecuvanteze pe noi toti ~i pe fiecare in parte!
Cei trei sorbira din pahare la unison. in continuare,
Roberto ridica paharul ~i spuse:
- in sanatatea domnului Scrooge ...
Mercedes se opri ~i ~eza paharul pe masa.
- Zau a~a, Roberto. Ce-ti veni sa ne strici petrecerea
pomenindu-i numele?
- De ce nu ma l~i sa termin? ii raspunse Roberto. In
sanatatea domnului Scrooge, care intruchipeaza in chip
desavar~it du~manul de clasa al oamenilor muncii. Fie sa
ne inspire pe mai departe in continuarea luptei!
Mercedes izbucni in ras. Si Timon la fel. Ridicara cu
tot.ii paharele ~i baura. Iar rasetele ~i veselia lor rasunara
necontenit pana cand Spiritul anunta, abia reu~ind sa arti-
culeze, ca venise momentul sa-~i continue periplul. Iar in
timp ce scena se estompa, Scrooge continua sa se zgaiasca
la protagoni~ti, venindu-i greu sa-~i desprinda privirea mai
ales de Timon eel Diminutiv.
U rmatorul sun et pe care il auzi Scrooge (cu exceptia
gemetelor destul de regulate ale Spiritului Cadourilor de
Craciun) fu hohotul sanatos de cis al nepotului sau. in scurt
timp se materializa ~i salonul confortabil din casa lui Fred,
cu tot cu invitatii care venisera la el sa petreaca.
- .Si cum va spuneam, unchiul Scrooge statea pur ~i sim-
plu acolo, refuzand sa accepte urarile de sarbatori fericite
~i luptandu-se cu gandacii care mi~unau pe birou!
intreaga asistenta. rase din inima la auzul descrierii plas-
tice a scenei cu distribuitorul de cafea lipsit de bunatate.
Cel putin pana cand una dintre persoanele din grup rosti
pe un ton glacial:

178
povefti corecte politic de adormit copiii

- Cruzimea manifestata la adresa unor insecte lipsite


de aparare nu mi se pare deloc un lucru amuzant.
Expresia de veselie de pe chipul lui Fred se transforma
intr-una de sobrietate.
- Nu, ai dreptate. Imi cer iertare, murmura el.
Spiritul scoase un hohot de ris ~i rosti cateva cuvinte
cu sens peiorativ in privinta adecvarii sexuale a grupului,
pe care membrii acestuia fura suficient de noroco~i sa nu
le auda. Adevarul este ca Spiritul hohoti cu o asemenea pofti
la propriile re1narci, ca se dezechilibra, se in1piedica de un
taburet ~i dizu lat cu o bufnitura puternica. Deja Scrooge
era deranjat in eel mai inalt grad de comportamentul de
badaran al Spiritului.
- Ce-a patit? il intreba el intr-un rarziu pe Rupert. Nu
1-am vazut Sa fi baut ceva.
-Are o problema cu consumul excesiv de substante,
ii raspunse conducatorul echipei. Bunatatea umana ii face
sa se simta bine, insa uneori se bucura peste masura.
- Ai spus-o mai bine deca.t m-~ fi exprimat eu, Rupert,
prietene, reu~i cu greu sa articuleze Spiritul, in timp ce se
caznea sa se ridice in picioare. Cuno~teti vechiul proverb:
bunatatea nu se poate consuma, insa poate fi imprumutata.
Scuzati-ma o secunda.
Spiritul se indeparta impleticindu-se ~i cautand locul in
care putea gasi alinare sau se putea u~ura.
Dispozitia convivilor reveni la cote inalte cand sotia lui
Fred le spuse:
- 0 sa fiti bucuro~i dac-o sa aflati ca am reu~it sa-i con-
vingem pe toti vanzatorii de pe Strada sa nu mai aduca vase
in acest an. De aceea, propun sa inchinam pentru eradi-
carea hartuirii sexuale in mod traditional.
Cu totii ridicara paharele pline cu punci tara alcool, tara
colesterol ~i cu un con\]nut redus de grasimi. Toti, cu excep-
tia unei persoane.

179
james Jinn garner

- Sa~a? i se adresa Fred pe un ton nedumerit acestei


persoane. E ceva in neregula cu punciul?
- Pai, ai uitat. Sunt vegetariana ~i abstinenta.
o
Fred ro~i violent, murmura serie de scuze ~i dadu
fuguta in bucatarie, ca sa-i prepare lui S~a un ~prit cu sue
de sfecla. Aceasta u~oara ga!a nu avu insa darul de a curma
buna dispozitie a mesenilor, iar spiritul festiv de generoasa
voio~ie se instaura din nou in scurt ti.mp. incaperea deborda
din nou de veselia ~i de rasetele fiecarui individ in parte ~i
ale grupul in ansamblu.
Scrooge se lasa antrenat de valul de veselie generalizata,
batu vesel din palme ~i rase voios la jocurile de societate
~i la vorbele de duh ale celebrantiJor. Oaspetii lui Fred jucara
destul de mult timp cacealmaua persoanei cu dizabilitati
optice, dupa care se distrara trecand la o runda insufletita
dinjocul ,,Douazeci de intrebari in nici un caz incomode".
in continuare, purcesera sa impodobeasca pomul de Cra-
ciun in modul eel mai exhaustiv ~i mai echitabil cu putinta..
Ah, ~ice se mai distrara ornandu-1 cu nenumarate stelute
ale lui David ~i cu menore, cu dragoni orientali ~i cocori de
hartie shintoi~ti, dar ~i cu semilune ~i Ia.uritori de vise de
toate marimile. Atamara in porn manunchiuri sfinte pentru
druizi, talismane pentru adeptii Wicca, simboluri yin ~i yang,
beti~oare I Ching, carti de tarot, pietre cu caractere runice
~i toate tipurile de simboluri ~i de mandale imaginabile.
Cand terminara, pomul de Craciun se tinea mandru ~i falnic,
impodobit intr-un autentic spirit ecumenic.
Urmatorul punct din ordinea de zi fu reprezentat de
gustari, iar despre oaspe\ii lui Fred nu se poate spune decat
ca mancara foarte bine. Ei se deleciara cu salate ~i diverse
preparate de regim, cu fructe ~i cu nuci, cu placinte ~i fur-
securi cu indulcitori naturali, pana cand se sim\ira impli-
niti interior. Spre supararea lui Scrooge, Spiritul Cadourilor
de Craciun nu se putu ab\ine sa faca remarci depreciative
la adresa meniului, care era mult prea sanatos ~i delicat

180
povefti corecte politic de adormit copiii

pentru gusturile lui. De~i i~i agiti pumnul ~i vocifera ame-


nint:ator ca moare de inanitie, oaspetii nu auzira nici un
cuvintel. Scrooge ~i conducatorul desemnat remarcara
amandoi ce influenta aveau asupra Spiritului puternicii
curenti bioenergetici de buna dispozitie, imprimandu-i un
comportament bizar, de-a dreptul excentric. Dupa ce Spi-
ritul incepu sa se ia singur la palme ~i rasturna un platou
cu baba ganoush peste el, Rupert ii conduse in curtea interi-
oaci, in speranta ca aerul curat avea sa-i limpezeasci minµIe.
Pentru a incununa petrecerea, Fred aduse din bucararie
un platou aburind cu traditionalele !,atke cu continut scazut
de grasimi, dar ~i cateva boluri ample, cu cantitati gene-
roase de sue de mere ~i iaurt. De~i toara asistenta era plina
pana la refuz ~i gata sa pocneasca, invitatii nu se abtinura
tot~i sa infulece lacom fiecare cateva galu~te cu cartofi.
Dupa ce se instalara in tot livingul, Fred scoase o menora
pe care o cumparase chiar in ziua respectiva ~i ~eza cite
o lumanare in fiecare dintre cele opt gauri. Recira atit cat
~tia din ritualul de Sarbatoarea Aprinderii Luminilor (adica
foarte put.in, trebuie s-o spunem deschis) ~i aprinse cele opt
lumanari, rezumand astfel celebrarea sarbatorii Hanukkah
pentru a se incadra in programul ~i ~a foarte incircat al serii.
In continuare, Fred aduse o rogojina pe care o ~eza sub
menora.
-A venit momentul sa trecem la celebrarea Kwanzza,
l~i anunta el asisteil{a. \Ta rog Sa ma SCUzati Ca 0 Sa folOSeSC
din nou menora, insa n-am avut timp sa tree pe la magazin
~i sa iau 0 kinora.
~adar, oaspetii oficiara rapid ceremonialul de cinstire
a Nguzo Saba, sau cele $apte Principii, in timp ce Fred con-
ducea corul ~i mutila cuvintele in swahili pe care le citea
direct din manualul Kwanzza. Eliberara apoi masa ~i o prega-
tira pentru ceremonialul Divali, special organizat in cinstea
oaspetilor cu convingeri religioase hinduse. Iar cand fura
scoase ~i pioate'le pentru urmatoarea etapa a petrecerii,

181
James Jinn garner

Scrooge ie~ise deja in curtea interioara in cautarea celor


doi ghizi astrali. Afara, in aerul rece de decembrie, ii zari
pe Spiritul Cadourilor de Craciun intins cat era de lat pe
spate, scotand diverse sunete ~i nohote ~i icnind de ras la
propriile glume.
- Si unde mergem in continuare? intreba Scrooge.
-Timpul pe care trebuie sa-1 petrecem impreuna se
apropie de sfar~it, ii raspunse Rupert. Dupa ce Spiritul pri-
me~te preaplinul bunatatii umane, orice calatorie tinde sa
devina contraproductiva, ca sa nu spunem jenanta..
Spiritul incepu sa fredoneze cat putea de tare ,,0, brad
frumos", inlocuind cu ,,Fa La La" partea aceea a libretului
pe care nu ~i-o mai amintea (adica de fapt toate cuvintele).
Scrooge intreba plin de speranta:
- inseamna ca programul de reeducare s-a incheiat?
N-am fost oare vizitat de trei spirite in seara asta?
La care Rupert ii raspunse:
- De fapt, eu nu sunt un spirit al sarbatorilor, ci doar
un observator amator, dar avizat. Trebuie sa te inralne~ti
cu inca un spirit.
Rupert ii apuca ferm pe Spiritul prostrat ~i incepu sa-1
rarasca de maini. in timp ce se indepartau, scena se trans-
forma, iar Scrooge se pomeni in mijlocul unei campii reci
~i pustii, cu un alt spectru cu chip sumbru ~i catranit ivin-
du-se din intuneric ~i apropiindu-se de el.

Actul 4
Utimul (dar nici intr-un caz
eel mai putin important)
dintre facilitatorii spirituali
Fantoma se apropie lent, grav ~i silentios de Scrooge.
Gaud ajunse in dreptul lui, Scrooge se lasa intr-un genunchi,
fiindca insu~i aerul prin care se deplasa Spiritul ~i duhul

182
pove~ti corecte politic de adormit copiii

sau spectral pareau sa impr~tie groaza ~i mister. Fire~te,


pentru astfel de sentimente nu ne putem blama decat pro-
priile temeri ~i lipsa de incredere, sentimente pe care le pro-
iectam asupra necunoscutului.
Spiritul era imbracat din cap pana-n picioare in negru
- bocanci negri destul de uzafi, o geaca neagra de piele,
pantaloni scurfi din piele, cam labarfati, ni~te ~osete negre
rupte - monocromia fiind pe alocuri intrerupta de sclipi-
rea diverselor tinte, lanµiri, inele, cercei ~i catarame care
impodobeau vestimentatia spectrului ~i anumite paqi ale
corpului. Sub claia de par d ecolorat ~i aspru ca de cinepa,
se intrezarea o fa~ lipsiti de expresie ~i sfrijita, pusa in va-
loare de un machiaj strident, de rimel ~i de rujul negru cu
care era dat pe buze. Pe masura ce Spiritul se apropia t:i~a­
indu-~i lent picioarele ~i arborand un aer intru catva absent,
Scrooge incerca sa identifice genul fantomei (nu ca un ase-
menea factor variabil lipsit de importanta ar fi constituit
o reflectare a abilitatilor sau autoritatii sale). Cand ajunse
in dreptul lui Scrooge, prezenta sa misterioasa ~i mirosul
statut de tutun ~i de bere 11 umplura pe Scrooge de o teama
solemna.
- Ma aflu in prezenta Fantomei Craciunului care nu
a venit inca? risca Scrooge o increbare.
Spiritul nu ii invrednici cu un raspuns. in schimb, tu~i
tabagic, se scarpina ~iii indica sa mearga inainte.
- Urmeaza sa-mi arati umbrele lucrurilor care or sa se
petreaca? continua Scrooge. Am sau n-am dreptate, Spi-
ritule?
Spiritul il privi Iara pie de emotie, apoi ii oferi o scurta
~i rapida combinafie intre o ridicare din umeri, o inclinare
a capului ~i un ranjet, pe care Scrooge le interpreta in sen-
sul de incuviintare.
- Fantoma a Viitorului! exclama el. Ma tern de tine mai
mult decat de cei care te-au precedat, fiindca sunt un l~

183
james Jinn garner

bine temperat ~i ma ingroze~te fie ~i numai gandul ca tre-


buie sa ma confrunt cu necunoscutul. Am avut senzatia
ca fac progrese importante la intalnirea cu ultimul Spirit,
asta pana cand a inceput sa devinaincoerent. Sa ~tii ca am
Ia.cut progrese reale ~i majore . .Stiu ca scopul tau este sa ma
educi in spiritul adevirului, ~a incat ma las pe mainile tale
competente. Arata-mi calea.
Mersera impreuna, insa nu Ia.cura nici un progres evi-
dent pe terenul acoperit de negura. in schimb, intregul o~
parea sa-i invaluie ~i sa-i cuprinda printr-un act de vointa
proprie. Scrooge recunoscu imediat cladirile, fundaturile
~i drumurile ceva mai laturalnice. in fat.a lor mergeau pe
strada un barb at ~i o femeie pe care Scrooge ii recunoscu
ca fiind reporterii carora le pasase informatii false ~i infa-
mante despre concurenta ~i despre alti du~mani ai lui.
- Nu ~tiu din ce cauza a murit, rosti primul reporter.
Tot ce ~tiu este ca a murit.
- Probabil ca i-a trecut un par prin inima, spuse glu-
mind insotitoarea sa, asta daca i-o fi gasit cineva inima.
Primul reporter ofta, emitand un nori~or inghetat.
- Ma supara chiar ~i din mormant. Nici ca~i putea alege
un moment mai nepotrivit sa moara. Imi da peste cap repor-
tajul despre holdingurile misterioase din America Centrala
al caror patron a fost. Acum n-o sa-1 mai p,ot provoca la o
confruntare pe sticla in legatura cu ceea ce-am inregistrat.
- De ce nu vorbe~ti cu cei care au organizat rascoala
fermierilor de acolo? ii sugera insoti_toarea lui. Probabil ca
in acest moment danseaza de bucurie pe strazi.
Reporterii se amuzara de aceasta idee ~i i~i v.lzura lini~titi
de drumul lor. Scrooge se intoarse spre Spirit ~i-1 intreba:
- La cine se refereau, Spiritule? Despre cine vorbeau?
Spectrul nu catadicsi sa-i dea vreun raspuns. in loc de
asta t~i ~i i~i continua drumul. Scrooge se cutremura din
cap pana-n picioare, amintindu-~i de caldura prietenoasa
care domnea in livingul nepotului sau.

184
pove~ti corecte politic de adormit copiii

-Tin sa te previn de la bun inceput, tinu sa-1 informeze


el pe Spirit. Nu ma simt confortabil in prezenta conceptului
de moarte.
Ceva mai departe pe Strada, Scrooge ~i ghidul sau subnu-
trit intalnira doi barbati care ie~eau dintr-un birou. Ace~tia
i~i tra.Sera grabiti paltoanele pe ei ~i i~i im~urara strans fula-
rele la gat, ca sa se apere de ger. Judecand dupa zona din
or~ in care se aflau, oricine putea presupune di, eel mai
probabil, erau de profesie avocaµ. Unul dintre ei i se adresa
celuilalt:
- Fara testament, zici? 0 sa avem ceva batai de cap.
- 0 sa treaca ani buni pana 0 sa stabilim succesiunea,
veni replica interlocutorului sau. Creditorii sunt una, insa
fostele lui soµi sunt alta. Mai cu seama fund vorba de o avere
de asemenea proportii, nu cred ca or sa renunie u~or.
- Ar trebui sa fie foarte atente ce pretentii au, raspunse
primul. Orice bat din micul lui imperiu o sa valoreze mult
mai putin dupa ce se scad taxele de succesiune datorate
Fiscului.
- Pai bine, ar trebui sa prive~ti lucrurile ~i dintr-o alta
perspectiva, chicoti cu satisfactie eel de-al doilea. Ar fi fost
mai de~tept daca evita sane plateasca pentru servicii cat era
inca in viaµ , caci partea care ni se cuvine din banii lui ori-
cum ne-ar fi revenit la final!
Razand inveseli\i, cei doi avocati i~i continuara drumul
pe Strada, CU un pas parca tot mai U~Or ~i mai vioi pe masura
ce se gandeau la cantitatea impresionanta a orelor de con-
sultan ta juridica pe care urmau sa le factureze.
&rooge simti cum se cutremura, ingrozit de lipsa lor de
omen1e.
- Detest sa fiu de fata cand o minte avocaieasca se pune
pe treaba ~i face calcule rapace, ii marturisi el Spiritului.
Sunt cu totii ni~te paraziti, pana la ultimul. Nu zic, ~i eu la
vremea mea am distrus ni~te companii ~i cateva cariere, insa

185
James Jinn garner

n-am perceput niciodara tax.a pentrii asta ~i nici n-am pretins


di ofer servicii.
Din cauza ca ~tia ce ~tia des12re misiunea Spiritului,
Scrooge incerca sa descopere lec\}a pe care trebuia sa ~i-o
insu~easdi din toate incimplarile carora le era martor, insa
scenele nu racura decat sa-1 umple ~i mai mult de groaza
~i dezgust. Iar racerea neinduplecara a vizitatorului sau fan-
tomatic nu reu~i sa-1 lini~teasca.
- Cine e mortul? il intreba el. Nu cumva de disparitia
lui se leaga prea mult cinism ~i avaritie? Chiar nu-mi poti
arata nimic constructiv care a ie~it din aceasra viata. irosira,
nu-mi poti indica o persoana pentru care prezenta ~i tre-
cerea lui prin viata sa fi contat?
Spiritul il privi intr-un mod solemn, dupa care ii adresa
acee~i scurta ~i rapida combinatie dintre o ridicare din
umeri, o inclinare a capului ~i un ranjet, ca ~i anterior. Dadu
coltul, iar Scrooge il urma prin negura care-ti dadea fiori,
conform instruct:i_unilor. Dupa ce cotira, se pomenira intr-o
zona complet noua a ora~ului ~i se indreptara spre o cla-
dire greu de descris, ale cirei supradimensiuni, fiindca era
mai mare decat o cladire obi~nuira, erau putemic luminate
de spoturi. Scrooge ~i facilitatorul lui spiritual plutira pe
langa o multi.me de oameni ~ezati cuminti la coada, care
tremurau de frig afara, in fata cladirii, ~i trecura prin zidul
de beton. Cand ie~ira de cealalra parte, se pomenira in culi-
sele unui studiou de televiziune care gazduia o emisiune
cu public in direct. Scrooge recunoscu platoul unuia din
acele talk-show-uri cu rating uri~, patronate de un ziar de
scandal care aparea la pranz ~i care specula exploatarea sen-
timentelorjosnice ~i a e~ecurilor din viata personala. Mode-
ratoarea emisiunii se faµia de colo-colo prin public, tinand
in mana un microfon, in timp ce invitatul ei in direct era
instalat intr-un fotoliu amplasat pe o estrada.
- Poti sa ne spui ~i noua ce s-a intamplat dupa aceea?
ii intreba moderatoarea.

186
pove1ti corecte politic de adormit copiii

- Pai, lipsa banilor a provocat tensiuni intre parintii mei,


explidi invitatul emisiunii, iar grijile legate de sanatatea
mea n-au racut decat sa sporeasdi atmosfera proastcl din
easel. Ahia dupa multi ani mi s-a pus diagnosticul corect, insa
panel atunci familia mea a avut at.at de suferit, incat putin
a lipsit sa nu se destrame.
- Si spune-ne, care este diagnosticul?
- Smar de alergii psihice acute legate de mediu, ii ras-
punse el brav, ceea ce inseamna ca to\] oamenii, toate locu-
rile ~i toate lucrurile din jurul meu imi pot oricand provoca
cre~terea nivelului de anxietate, rara nici un avertisment
prealabil, iar uneori imi pot induce migrene ~i chiar u~oare
mancarimi.
- Si-I acuzi pe patronul tatcllui tau pentru toate astea?
- Da. l.ra muncit pe tata panel la sange ~ii-a oferit o pro-
tec\]e medicala atat de meschina, incat ~i mie mi-au pus
un diagnostic gre~it ani de zile.
Gazda emisiunii intreba:
- Si care a fost reactia ta cand ai auzit despre ~tirea mortii
acestui om?
Invitatul oftcl ~i spuse:
-Am avut un sentiment de ~urare. Am avut sentimen-
tul ca s-a racut dreptate. Dupa care am avut un incredibil
sentiment de vinova\]e ~i de furie , provocat de sentimen-
tele mele de ~urare. Nu ~tiu ce-a fa.cut omul asta, dar a re~it
sa se strecoare ca un vienne in min tea mea ~i nici acum nu
ma lasa in pace. De~i mi-a provocat multcl suferint;l in viat;1,
n-am scapat de angoase nici dupa moartea lui. De aceea am
scris aceastcl carte, fiindca am vrut sa ma purific ~i sa ma de-
barasez de influent.a lui; ~i fiindca vreau sa-nvat din nou sa
ma iubesc.
- Foarte bine. 0 sa luam acum o scurtcl pauza, rosti
moderatoarea. Cartea se intituleaza Gpresorul meu sunt eu.
0 sa revenim cu amanunte despre invitatul nostru, Timon
Cratchit, imediat dupa pauza.

187
James Jinn garner

Publicul izbucni in aplauze la comanda, zgomotul Ia.can-


du-1 pe Scrooge sa tresara speriat. Se uira, parca nevenin-
du-i sa~i creada ochilor, la barbatul invitat in platou. Fire~te,
semana perfect cu fiul lui Bob Crarchit, de~i incetase sa fie
diminutival. Lui Scrooge i se paru destul de sanatos ~i de
vioi, in ciuda expresiei pioase, care voia sa inspire mila.
- Ce-i porcaria asta? il chestiona el pe Spirit. In ce fel
poate fi legata soarta lui Timon de a mea? Prima oara cand
1-am vazut in viata mea a fost asra-seara, ~i cred ca mi-am
exprimat indeajuns sentimentul de mila, de~i mis-a parut
ca arata ca orice baiat irascibil ~i obraznic. Credeam ca rostul
venirii tale este sate ocupi de prop~irea mea spirituala. De
ce-rni arati toate astea? Ce legatura am eu cu dezvaluirile lui
lacrimogene?
Spiritul ii privi intru citva descumpanit, ca ~i cum ar fi
fost stupefiat de reactia lui. Dupa toate aparentele, efortul
de a-1 face pe acest muritor sa inteleaga mesajul avea sa fie
o provocare mult mai dificila decat anticipase. Spectrul se
opri, aparent gandindu-se ce mi~care sa faca in continuare,
dupa care ii indica printr-un gest mut sa continue, ~a cum
Ia.cuse ~i mai inainte.
Trecura prin zidurile studioului ~i ajunsera brusc la por-
tile unui cimitir. Aici zapada era rasfirata de vant printre
buruienile contorsionate care napadeau mormintele ne-
ingrijite. Spiritul statea drept printre morminte, tu~ind ~i
indicand cu degetul in jos spre o piatra funerara. Scrooge
era dezorientat, derutat ~i tremura de frig. Simti cum ii
cre~tea pulsul, intuind ca periplul lui in tova~ia fantomei
se apropia de un final tulburator ~i nelini~titor.
- Ce cautam aici? ii intreba el. De cate ori sa-ti spun?
Nu ma simt in largul meu in prezenta mor\ii.
Spiritul ii mai arata Inca o data piatra, invitandu-1 sa
citeasca inscrip\ia.
- Rational, accept di toate astea fac parte din marele
ciclu al vie\ii, explica Scrooge, dar tot am o mare problema

188
pove~ti corecte politic de adormit copiii

emotionala. Iar tu, Spiritule, sa ~tii ca ai devenit un tovar~


care ma deprima rau. Sa ~tii ca toate chestiile astea teatrale
nu-mi fac deloc bine. Cere-mi orice altceva, insa, rogu-te,
nu ma obliga sa citesc ce scrie pe piatra de mormant.
Spiritul avea un aer mai implacabil ca niciodata. Scrooge
se ran spre mormant, tremurand tot mai mult cu fiecare pas.
Dadu la o parte buruienile ~i citi inscriptia de pe mormantul
para.sit, pe care era daltuit chiar numele lui: EBENEZER
SCROOGE.
- Nu, Spiritule ! 0, nu! urla el. Sa ~tii ca acum ai dep~it
orice miisura. Celelalte spirite au avut mare grija de afectul
meu. Si acum vii tu sa ma sperii cu toate scenariile tale ~i
cu discuti:iJe acuzatoare, doar sa ma aduci aici ~i sa ma obligi
sa ma confront cu ideea ca ~i eu sunt muritor! N-am auzit
in viata mea ca cineva sa fi fost in~elat in halul asta!
Scrooge scutura furios zapada de pe maini ~i Se ridica
in p1c1oare.
- Tu ~i amicii tai ati face bine sa va mai uitati din cand
in cand in oglinda, inainte sa veniti aici ~i sa incercati sa
schimbati in bine caracterul omului. Si toata manipularea
asta; toate rolurile sordide pe care le interpretati! Iar peste
toate ofensele ~i m~aviile pe care mi le-ati servit in noaptea
asta, vii tu sa-mi arati ca s-ar putea sa mor? Ei bine, las-0 baltii!
M-am saturat! Ma lepad de toate astea ~i ma lepad ~i de tine!
Ochii Spiritului se marira de consternare. Asta era o pre-
miera in intreaga sa experienta spectrala: un om confruntat
cu ideea mortii inevitabile sa afirme ca pentru el moartea
era optionala!
- Du-ma inapoi la show-ul Tv, ii spuse Scrooge, sa-i arat
mucosului aluia de Timon de ce sunt in stare. Am sa-i de-
monstrez ce-nseamna sa tr.lie~ti in stres cand conduci o afa-
cere ~i angajezi ingrati subversivi ca taica-sau.
Scrooge se apropie de Spirit cu un aer amenint,ator. Spi-
ritul, cu ochi mari ~i leganandu-se inainte ~i inapoi, batu
cativa pa~i in retragere.

189
james Jinn garner

- Du-ma inapoi la reporterii aia ~i-am sa le demonstrez


ce adunatura de lipitori ~i de lemingi sunt. Vor sa ma invite
la o confruntare in direct pe sticla? Las' di le arat eu ce-n-
seamna o inregistrare de efect. *'
Scrooge il prinsese pe Spirit de brat ~i il tinu strans, iar
fantoma, complet pierit:a, incepu sa se zbata, incercand sa
scape din incle~tare.
- Du-ma la toti! Sa le demonstrez lepadaturilor astora
smiorcaite cand trebuie sa se opreasca! Se a~teapta toti ca
un patron sa aiba cispuns la toate ~i sale rezolve problemele,
~i dupa aia tot ei ii dispretuiesc fiindca sunt neajutorati!
Habar n-au prince sunt eu obligat sa tree! Cred ca merit
un tratament mai bun!
in timp ce se luptau corp la corp, Scrooge vazu cum Spi-
ritul trece printr-un proces de transformare. Parul ii intra
la apa, corpul ii deveni suplu ~i mladios, iar Scrooge se po-
meni ca se lupta cu un aranjament supradimensionat de
flori uscate.

Actul 5
Sfar~itul definitiv
Ei bine, da! Iar aranjamentul de imortele era al lui. Sal-
teaua pe care dormea era a lui, lampa cu halogen tot a lui.
Dar dintre toate, partea cea mai buna a lucrurilor era di
timpul viitor ii apartinea tot lui ~i ca putea dispune de el
cum voia, adica putea pune temeinic la punct planurile de
razbunare!
- Gata! S-a sfar~it, i~i spuse Scrooge u~urat. Spiritele
~i-au incheiat treaba, ~i totul intr-o singura noapte! Iar tu,
Jacob Marley, asculta. ce-ti zic: nu m-au ingenuncheat!
Scrooge sari ca un arc de pe saltea ~i masura camera in
lung ~i-n lat, verificand daca totul era la locul sau, spre a fi
sigur ca nu visa. in tot acest timp, continua sa vorbeasca
s1ngur:

190
pove~ti corecte politic de adormit copiii

- Ce tupeu, sa-mi fluture in faµ imagini ale posibilei


me le morti ! Toti au avut tupeu, incercand sa sadeasca in
mine un sentiment de vinovatie! Ha! Daca le-a re~it to~i
ceva, mi-au demonstrat ca sunt produsul mediului in care
traiesc! Dar lace stres sunt supu~i barbatii albi! Pai ce, mai
e de mirare ca am ajuns ~a? De fapt, n-am nici o vina!
Intra intempestiv in living, !ara a se opri sa-~i puna ca
lumea hainele pe el. Era mult prea surescitat, prea indignat
~i prea pregatit sa treaci la acti_une ~i sa contracareze tot ceea
ce-i aratasera Spiritele.
- lti multumesc,Jacob! Mi-ai trimis pe cap ni~te fan-
tome, ca sa descopar singur ce-i real ~i ce nu! Arn descoperit
singur adevarul despre ceea ce-mi imaginam case intimpla
de multa vreme: toti sunt impotriva mea ~i ma acuza pentru
problemele lor. Si-atunci, cine e adevarata victima In toata
povestea asta? Eu! Eu sunt victima!
Aceste revelatii il ametira pur ~i simplu pe Scrooge. in-
tocmi nenumarate planuri de bataie pentru ziua respectiva,
dar ~i pentru viitorul apropiat.
- 0 sa fac 0 emisiune radio care 0 sa se adreseze barba-
tilor albi maltratati ~i subapreciati din tara asta, i se adresa
el camerei pustii. Ba nu, mai bine fac o retea de transmisie
prin cablu. Ba nu, ~i mai bine - am sa candidez pentru o
functie de stat ~i din acest post o sa lupt pentru apararea
drepturilor barbati}or albi ~i a oamenilor de afaceri din in-
treaga lume ! Ura! Ha ha!
Si Scrooge rise de el ~i de toata agitatia prin care trecea,
numai ca risul lui ar fi !acut pe oricine sa simta ca-i ingheata.
sangele In vine.
Uitand complet de micul dejun traditional din fiertura
de ovaz, Scrooge ie~i In mare graba din apartament - avea
multe lucruri de !acut! Mai intai, trebuia sa-1 concedieze pe
Bob Cratchit pentru giiinariile lui ~i pentru ca statea degeaba
toata ziua. Trebuia sa~i faca testamentul ~i sa-i lase fiecareia
dintre fostele neveste cate un mare zero barat. Avea atatea

191
james Jinn garner

de Ia.cut, insa intfil ~i intai trebuia sa ajunga la birou. Unde


i~i lasase m~ina Volvo?
- 0, Doamne, cat sunt de agitat ~i de surescitat. Proba-
bil ca am trecut pe langa ea ~i n!"am vazut-o! Ha ha!
Scrooge se intoarse ~i reracu drumul in mica parcare
a complexului rezidential. ~tia cu exactitate unde i~i parcase
m~ina cu o seara inainte, insa locul era vacant intr-un mod
cat se poate de evident.
- Ce? Cum? striga Scrooge, nevenindu-i sa-~i creada
ochilor. Cine-i acit de nebun sa~i doreasca sii fure o m~ina
Volvo veche de nouasprezece ani?
infuriat, tocmai se pregatea sa intre ca o furtuna inapoi
in imobil ~i sa sune la politie, cand in faµ lui sclipi 0 alta
lumina orbitoare, lasandu-1 nereceptiv vizual pe o perioada
determinara. Dupa ce i~i reveni, vazu in faµ lui ceea ce tre-
buie sa fi fost un alt spirit, de~i aspectul lui era mult mai
lumesc ~i mai comun decat oricare dintre cele cu care se
intfilnise anterior (nu ca lumescul sau obi~nuitul n-ar avea
farmecul lor) .
Iar dinaintea lui stcltea ceea ce parea a fi o femeie intre
doua varste, imbracata intr-un deux-pieces bleumarin din
poliester, r~mas serios mult in urma tendintelor modei.
Purta parul strans intr-un coc ~or stcimb, iar ochelarii erau
lasati pe varful nasului ~i fixati de gat cu un ~nur. Tinea in
mana un blocnotes pe care il studia atent ~i degaja un aer
de indiferenta totala. La reverul taiorului avea prinsa o in-
signa din plastic, amintind de sarbatorile de iama, un mi-
nuscul sfant Nicolae care se legana ca un t:it:irez cand ~nurul
ie~ea in afara.
- Domnul Scrooge? il chestiona ea, rara sa~i ridice pri-
virea din carnet. Ebenezer Scrooge?
- Eu sunt, ii raspunse el pe un ton posac. Ce treaba aveti
cu mine? Ma grabesc teribil.
- Sunt convinsa, ii raspunse femeia, rara pie de emotie
in glas.

192
povefti corecte politic de adormit copiii

Parcurse cateva pagini, dupa care-~i ridica privirea.


-Am venit sa va cer scuze in mod oficial pentru tot ceea
ce s-a intam plat noaptea trecuta. S-a produs o incurcatura.
Lui Scrooge nu-i veni sa-~i creada urechilor.
- Poftim? Cine sunteti? Si de unde ~titi ce s-a intamplat
noaptea trecuta?
- Sunt Spiritul Supervizor al Marii Terapii Intercesoare,
ii raspunse spectrul. Sarcina mea este sa coordonez cazuis-
tica tuturor facilitatorilor spirituali care depun eforturi de
sprijinire a evolutiei persoanelor umane in aceast:a perioada
a anului. Arn trimis Spiritele la tine noaptea trecuta., ca ~i
pe Rupert, conducatorul de grup. Numai ca ordinele s-au
incurcat cand le-am primit, astfel incat ma tern ca ai fost
supus unei erori de terapie asta-noapte.
Lui Scrooge ii cizu falca Chiar ~i dupa toate paµniile prin
care trecuse cu o noapte inainte, la o asemenea ~tire bomba
tot nu s-ar fi ~teptat! Simti cum incepe sa-1 apuce furia.
- Ce vrei sa spui prin ,,eroare de terapie"? Cum de-ai
putut sa-mi faci a~a ceva?
- Ne straduim cat putem de bine, insa mai apar ~i
gre~eli.
- Si cu Marley cum ramane? El. ..
- Ce rost are sa dai vina pe unul sau pe altul dintre spec-
tre? Trebuie sa intelegi ca trecem zilnic prin programe de
reeducare care includ cateva mii de persoane ~i ca suntem
extrem de ocupati in aceasta perioada a anului. Tu insut]
ar trebui sa ~tii ce greu este sa-li fad bine treaba in perioada
sarbatorilor.
- Birocrati bagacio~i ~i incompetenti ce sunteti, bom-
bani Scrooge.
- Imi cer scuze pentru neplacerile pe care ti le-am pro-
vocat, rosti supervizoarea pe un ton protocolar ~i nesincer,
insa este spre binele tau ~ al celorlalti. Conform profilului
tau psihologic, domnule Scrooge, metoda terapeutica la
care am recurs in cazul tau noaptea trecuta nu are cum sa

19.J
James Jinn garner

te ajute, ba chiar ti-ar putea accentua trasaturile negative


de caracter. Ma tern ca asta s-a ~i intimplat. Totu~i. exista
~i alte tratamente.
- Ce alte tratamente? o chestiona Scrooge. N-o sa
permit ...
- Asta-noapte ai trecut printr-o regresie in trecut ~i o
progresie in viitor. Pentru cei suferind de tulburari depre-
sive acute, dispunem de tratamentul cu rezultate negative
alternative la care noi, profesion~tii, ne referim sub denumi-
rea de ,,~edin~ele George Bailey". Insa pentiu tine, domnule
Scrooge, avem ceva mult mai direct ~i mai traumatizant. Sa
~tii, insa, ca e spre binele tau.
- Cum adica ,,traumatizant"? intreba el. Nici noaptea
trecuta n-~ putea spune ca am Ia.cut 0 plimbare in pare.
- Planul tau terapeutic impune debarasarea rapida,
pana la starea de vid, de componenta materialisca, ii explica
supervizoarea. Prin acest tratament, o sa fii eliberat de toate
lucrurile care te tin legat de aceasta lume ~i carora le acorzi
o importanta exagcrat de mare. In scopul ameliorarii carac-
terului, suntem obligati sa falimentam afacerea pe care o
conduci. Pentru inceput, in cursul zilei de maine o sa fie
dat publicitatii un raport guvernamental care 0 sa demon-
streze categoric ~i definitiv ca intre consumul de cafea ~i
bolile hepatice exista. o legatura certa. Pretul stocurilor tale
de cafea o sa devina un obstacol de netrecut, iar toti act;io-
narii, inclusiv tu, o sa suferiti pierderi masive.
Scrooge simti cum intra in panica.
- Nu! ~teapta! Trebuie sa ajung la depozit!
- N-ai de ce sa te agiti,. Arde din temelii in clipa asta ~i
nu mai poate fi salvat nimic.
Aceasta a doua lovitura ii ameti ~i-1 destabiliza complet
pe Scrooge. Munca lui de o viata- sa fie mistuita de flacari.
Si cand te gande~ti ca sapta.mana trecuta lasase sa-i expire
asigurarea!

194
povefti corecte politic de adormit copiii

- E mult mai mult decat pot suporta, rosti el, iar vocea
ii tremura. Trebuie sa iau o inghi\itura de apa. Lasa-ma sa
intru in casa 0 Secunda.
- Ah, era sa uit, ii spuse supervizoarea.
Extrase din buzunar o telecomanda micuµ, o roti stan-
gaci in mana, pana 0 intoarse CU partea corecta in SUS, iar
apoi apasa pe un buton mare ~i ro~u. Doamne, ce sunet asur-
zitor! Suflul unei explozii violente sparse toate geamurile
apartamentului lui Scrooge, lmpra~tiind cioburi ~i moloz
in toati curtea.
- Gata. Acum e~ti pe cale sa te vindeci. Felicitari.
Scrooge simti ca se scurge din picioare ~i se ~eza direct
pe asfalt. Era lntr-adevar complet distrus. Ridica spre super-
vizoare o privire impietrira, de om infci.nt, din care disparuse
orice scanteie de viaµ. Gemu mai mult pentru sine decat
pentru a fi auzit de fantoma:
- .Si-acum ce ma fac, ce ma fac?
-Crede-ma, domnule Scrooge, Ii raspunse supervizoa-
rea cu sinceritate, ~tim bine ce facem, noi, cei din departa-
mentul pe care-I conduc ... Ia.ra a tine cont de ifosele legate
de programare. 0 sa-ti revii ~i 0 sa te vindeci de pe urma
acestor incercari, ceea ce o sa te ajute sa dobande~ti o inte-
legere superioara a lucrurilor care conteaza in viata ~i a celor
lipsite de valoare.
- Nu mai am nimic! urla el. Acum ce mi-a mai ramas
valoros pe lume?
- Ar mai fi ceva, ii aminti ea, de~i ceea ce-\i spun acum
nu-ti spun In calitate oficiala. Ti-a mai ramas invitatia la petre-
cerea nepotului ta.u. iti sugerez sa-i dai curs ~i sa te bucuri
o vreme de ospitalitatea lui.Joaca ~i tu scrabble sau urma-
re~te show-ul lui Grinch. Trebuie sa restabile~ti contactul
afectiv cu persoanele din jurul tau, iar la Fred acasa cred
ca e locul eel mai potrivit ca sa initiezi procesul. Domnule
Scrooge, mi-a ta.cut placere sa-ti fiu de folos ~i-mi cer din
nou scuze pentru noaptea trecura.

195
James Jinn garner

Spiritul Supervizor i~i puse blocnotesul sub brat ~i se tacu


nevazut.
Cum nu intrezarea nici o direciie de aciiune pentru el,
Scrooge ii urma sfatul Spiritului Siipervizor. Facu autostopul,
fu luat de ~oferul unui tir care livra un transport de curcani
congelaii ~i, in foarte scurt timp, batu la u~a nepotului sau.
Se stradui sa se simtii bine in casa acestuia, alaturi de Fred
~i de sotia lui, de~i asta nu era deloc pe gustul sau.
Cu timpul, Scrooge se speti muncind sa invete lectiile
oferite de ne~ansa ~i chiar reu~i intr-un tarziu. in perioada
in care munci la reconstruciia afacerii, invata. sa preµiiasca
valoarea prieteniei ~i a intrajutorarii (in special prietenia
bancherilor ~i a celor din interiorul industriei, care ii aju-
tara sa se puna iar pe picioare). invata. sa pretuiasca im-
portanta gestului de a oferi, in special politicienilor care ii
protejau interesele. Si mai invata ca nu era singur pe lume,
~a ca acorda o mai mare o atentie imaginii sale publice.
La final, gratie mijlocirii facilitatorilor spirituali, Scrooge
se stradui sa le urmeze ad litteram invataturile (chiar daca
nu ~i intentiile lor reale), du pa cum acestea ii servira mai
bine scopul, caci ii era tare frica sa mai treaca printr-o terapie
spirituala sau sa se insoteasca vreodata cu Fantoma lipsita
de maniere a Cadourilor de Craciun!

~· .
-. ··-· - - ..

'
--
. ·. . .. . . .. ' •":
··•.

·,
....

:;.-_- '• .;;::::··


·- .
' .... .... - - "' '
.- ..
- ··-·-... .· -•. ..' .. : .....
. ..
Cuprins

Scufit;a Ro~ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Hainele noi ale imparatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Cei trei purcelu~i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Rumpelstilskin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Cei trei ta.pi Gruff codependenti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Salati,ca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Cenu~areasa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Bucle aurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Alba-ca-zapada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Puiu' !\1ic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Printul broscoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Jack ~i vrejul de fasole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Cantaretul din Hamelin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Hansel ~i Gretel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Greierele ~i furnicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Printesa ~i bobul de mazare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Micuta entitate sireniana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Testosul ~i iepurele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Motanul incal tat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Persoana adormita de o frumusete peste medie ........ 112
Soricelul urban ~i ~oricelul periferic . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
in ajun de solstitiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Frosty, creatura de zapada .......................... 133
Spargatorul de nuci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Rudolf, renul hiperdezvoltat nazal ................... 147
Colind de Craciun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
La pre~ul de vanzare se adauga 2%,
reprezentind valoarea timbrului
literar ce se vireaza
Uniunii Sctiitorilor din Romania,
Cont nr. R044 RNCB 5101 0000 0171 0001 ,
B.C.R. Unirea, Bucure~ti

Redactori
MONA ANTOHI, RADU PA.RASCHIVESCU
Tehnoredactor
MANUELA MAxINEANU
Corector
ELENA STUPARU
Aparut 2007
BUCURESTI-ROMAi"JIA

Tiparul executat la C.N.I. "CORES!" S.A