AUDITUL FINANCIAR CONTABIL PRIVIND TREZORERIA

I. Prezentarea cadrului legislativ si normativ privind trezoreria

1. IAS 7 Situatia fluxurilor de numerar (Tratamente si analize contabile privind trezoreria

intreprinderii)

2. Legea nr. 82/1991, legea contabilitatii, republicata in 2008.

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 18/06/2008.

3. OMFP 1752/2005 – Reglementarile contabile conforme cu directivele europene

4. Codul Fiscal al Romaniei

5. Codul de Procedura Fiscala

6. Norme de aplicare ale Codului Fiscal

II. Prezentarea obiectivelor privind auditul financiar contabil

Potrivit normei IAS 7, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte fluxurile de

trezorerie ale exercitiului clasificate in activitati de exploatare, de investitii si de finantare.

1. Prezentarea fluxurilor de trezorerie, aferente activitatilor de exploatare folosind una din cele
doua metode:

a) Metoda directa

b) Metoda indirecta

Fluxul de trezorerie la activitatile de exploatare trebuie sa cuprinda activitatile de baza ale

intreprinderii si care definesc obiectul de activitate pentru realizarea caruia aceasta s-a constituit.

2. In cazul folosirii metodei directe a fluxurilor de trezorerie, incasarile si platile de exploatare

trebuie prezentate in marime bruta, altfel spus nu trebuie sa se compenseze incasarile si platile
din aceeasi categorie si chiar din categorii diferite.

3. Prezentarea fluxurilor de numerar privind activitatea de investitii care consta in achizitia sau
productia proprie de active imobilizate necorporale si corporale dar si in achizitia de active
 financiare din perspectiva detinerii pe termen lung (imobilizari financiare) sau pe termen scurt
(investitii pe termen scurt).

4. Prezentarea fluxurilor de numerar privind activitatea de finantare care consta intr-o serie de
activitati prin care intreprinderea isi procura sursele de finantare necesare realizarii ciclurilor de
exploatare si de investitii (emisiuni de actiuni, de obligatiuni, primire de credite de la banci,
rambursari de credite, plati din contracte de leasing financiar la locatar etc.).

5. Prezentarea elementelor specifice trezoreriei conform IAS 7:

a) Numerar/Lichiditati – se refera la fondurile disponibile si la depozitele la vedere;

b) Echivalente de numerar/lichiditati – sunt plasamente pe termen scurt, foarte

lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditati si care sunt
supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii.

6. Verificarea fluxurilor in monede straine

6.1. Verificarea daca fluxurile de trezorerie in monede straine au fost convertite la

cursul zilei platii sau incasarii, existand posibilitatea utilizarii unui curs mediu
ponderat pentru ansamblul fluxurilor aferente unei perioade;

6.2. Verificarea daca lichiditatile si echivalentele de lichiditati in monede straine,

existente la sfarsitul exercitiului, au fost convertite la cursul de inchidere.

7. Fluxurile de trezorerie care provin din dobanzi si dividende incasate, trebuie sa fie prezentate
separat de cele care sunt generate de dobanzile platite. Norma IAS 7 solicita totodata ca acestea sa
fie delimitate, pe cat posibil, pe cele trei categorii de activitati, iar apartenenta lor la una sau alta
trebuie sa fie mentinuta de la un exercitiu la altul.

8. Determinarea corelatiei dintre soldul initial, variatia trezoreriei si soldul final al acestui indicator
in situatiile financiare.

9. Verificarea soldului casei atat faptic (cat exista in realitate) cat si scriptic (cat arata soldul din
registrul de casa).

10. Trebuie sa se verifice, pe baza extraselor de cont, cecurile neincasate/soldurile debitoare si

viramentele nedecontate, pentru a se identifica eventualele inregistrari artificiale. De exemplu, pot
exista anumite inregistrari doar in contabilitatea companiei, nu si in cea a bancii.

11. Trebuie sa se verifice daca incasarile si platile in numerar au fost facute numai pe baza de
documente justificative (chitante, dispozitii de plata, etc.).

12. Verificarea daca firma a platit/incasat o factura mai mare de 5000 ron in numerar in aceeasi zi sau
in zile diferite.
13. Trebuie sa se verifice daca contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci/casierie si a miscarii
acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate s-a tinut distinct in lei si in valuta.

14. Verificarea daca pentru virarea sumelor dintr-un cont de trezorerie in altul s-a utilizat contul 581
”Viramente interne”.

III. Sistemul de documente primare si fluxul lor informational

1. Extras de cont incasari

plati Ordin de plata

2. Alte mijloace de decontare CEC

Bilet la ordin

Cambie

3. Jurnal de banca

4. Registru de casa incasari Chitanta

plati

5. Dispozitie de plata

6. Dispozitie de incasare

7. Registru jurnal

8. Balanta de verificare

9. Situatia fluxurilor de trezorerie

10. Bilant contabil

 IV. Prezentarea monografiei contabile

1. Societatea achizitioneaza 1000 actiuni la un cost de achizitie de 4 lei/actiune. Se achita imediat

cu numerar suma de 1600 lei, restul achitandu-se ulterior prin cont bancar. Se revand 400 de
actiuni la un pret de 4,20 lei/actiune:

a) Se achizitioneaza actiunile:

5081 = % 4000
5311 1600
b) Se achita diferenta de bani ramasa:
5092 2400
5092 = 5121 2400 c) Vanzare actiuni:

§ Valoarea actiunilor vandute la pret de vanzare: 1680 lei

1600 lei
(400 actiuni x 4,20 lei/bucata)

§ Valoarea actiunilor vandute la pret de achizitie:

(400 actiuni x 4,00 lei/bucata)

Diferenta in plus (castig) (a-b) 80 lei
461 = % 1680 d) Incasarea actiunilor vandute:
5081 1600
5121 = 461 1680 2.Entitatea constituie un depozit pe 6 luni in suma de
7642 80 2400 lei, cu o rata a dobanzii de 8% pe an.

a) Achizitionarea certificatului de depozit

5081 = 5121 2400 b) Inregistrarea dobanzii:

1. Valoarea depozitului 2400 lei

2. Rata anuala a dobanzii 8%
3. Dobanda lunara (a*b/12 luni) 16 lei
4. Dobanda aferenta depozitului (pentru 6 96 lei
luni) (c*d)
5088 = 766 96 c) Lichidarea depozitului si incasarea dobanzii:

5121 = % 2496 3.In anul N, societatea efectueaza o plata catre un

furnizor in suma de 2000€, la un curs de 1€=3,5 lei,
5081 2400
datoria fiind inregistrata la un curs de 1€=3,45 lei si o
5088 96 vanzare de marfuri in afara Comunitatii pentru suma de
15000€ la un curs de 1€=3,52 lei, costul marfurilor vandute fiind de 47000 lei. Incasarea
clientului are loc in anul N+1 la un curs valutar de 1€=3,6 lei. Soldul initial al contului 5124 este
de 3000€, respective 10500 lei. La 31 decembrie anul N: 1€=3,48 lei.
 Operatiunile in cursul exercitiului N:

a)Plata furnizorului:

1. Valoarea in lei la facturare: 2000 € * 3,45 lei = 6900 lei

2000 € * 3,5 lei = 7000 lei
2. Valoarea in lei la plata:
Diferenta de curs valutar nefavorabila (2-1): 100 lei
% = 5124 7000
401 6900
665 100

b)Vanzare marfuri:

Elemente de calcul Valoarea in valuta (€) Valoarea in lei (1€=3,52)

Marfuri exportate 15000 52800

4111 = 707 52800 c)Concomitent se descarca gestiunea de marfurile

vandute

607 = 371 47000 Operatiuni la 31.12.N:

a) Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente creantelor neincasate:

1. Creante in sold la cursul de la facturare: 15000 € * 3,52 lei = 52800 lei

15000 € * 3,48 lei = 52200 lei
2. Creante in sold la cursul zilei (31.12.N):
Diferenta de curs valutar nefavorabila (1-2): 600 lei
665 = 4111 600 b) Calculul si inregistrarea diferentelor
de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta:

5124 (€) 5124 (lei)

Sid=3000 Sid=10500
2000 Op.1 7000 Op.1
Rd 0 2000 Rc Rd 0 7000 Rc
Tsd 3000 2000 Tsc Tsd 10500 7000 Tsc
Sfd=1000 Sf=3500
Cursul € Valoarea in lei
a)scriptic - 3500
Sold 1000€
b)la cursul zilei 3,48 lei 3480
Diferenta de curs valutar nefavorabila (a-b) 20
665 = 5124 20 Operatiunile in cursul exercitiului N+1:
1. Valoarea in lei a creantelor la 31.12.N: 15000 € * 3,48 lei = 52200 lei
15000 € * 3,60 lei = 54000 lei
2. Valoarea in lei a creantelor la incasare:
Diferenta de curs valutar favorabila (2-1): 1800 lei
5124 = % 54000 4.Entitatea participa cu lei la o licitatie valutara in
vederea achizitionarii a 5000 €. Cursul de schimb
4111 52200
valutar stabilit de banca comerciala pentru licitatie este
765 1800 de 1€=3,4 lei. Comisionul perceput entitatii pentru
aceasta tranzactie este de 240 lei:

a)Participarea cu lei la licitatie:

Elemente de calcul Valoarea in euro (€) Valoarea in lei (1€=3,40)

Valuta achizitionata 5000 17000
% = 5121 17240 b)Achizitia de valuta:
5125/581 17000
5124 = 5125/581 17000 Obs!
627 240
Operatiunile de achizitie nu genereaza diferente de curs valutar.

5.Entitatea achizitioneza tichetele de masa cu o valoare totala nominala de 2000 lei, costul
imprimatelor fiind de 100 lei + TVA 19%. Tichetele de masa sunt distribuite salariatilor. La
sfarsitul lunii, salariatii restituie tichetele de masa cu valoarea totala nominala de 200 lei care
sunt returnate catre entitatile emitente.

a)Achizitionarea tichetelor de masa de la entitatile emitente:

% = 401 2119 b)Plata facturii furnizorului:

5328 2000
401 = 5121 2119 c)Distribuirea tichetelor de masa salariatilor si
628 100 includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de
4426 19 masa acordate salariatilor:

642 = 5328 2000 d)Restituirea de catre salariati a tichetelor de masa

nefolosite (la valoarea nominala):

5328 = 7588 200

e)Returnarea catre entitatea emitenta a tichetelor de masa nefolosite pe baza facturii (la valoarea
nominala)

4111 = 5328 200 f)Incasarea valorii facturii privind tichetele de masa

returnate:

5121 = 4111 200

 6.Se achizitioneaza timbre postale in valoare de 200 lei achitate cu numerar. Ulterior, timbrele se
utilizeaza conform condicii de expeditie a corespondentei:

a)Achizitionarea timbrelor postale:

5321 = 5311 200 b)Consumul timbrelor postale:

626 = 5321 2007.Se acorda unui salariat suma de 1000 lei pentru
plecarea in delegatie. La intoarcere, salariatul justifica
suma de 900 lei cu acte si diferenta o restituie la casierie.

a)Acordare avans pentru plecarea in delegatie:

542 = 1000 b)Restituire diferenta la casierie, la intoarcerea din

delegatie:
5311
% = 542 1000 8.In data de 15.11.N s-au ridicat de la banca bani
pentru plata salariilor in suma de 2300 lei:
625 900
5311 100 a)Ridicare numerar de la banca:

5311
581 = 5121
581 2300 b)Plata salariilor:

421 = 5311 23009.Entitatea achizitioneaza la 1.09.N un echipament

tehnologic in valoare de 20000€, fara TVA la un curs
de 1€=3,42 lei. Plata furnizorului se va face la 3.02.N+1 in lei, reprezentand cei 20000€ la cursul
valutar de 1€=3,45. La 31 decembrie 1€=3,44 lei. Ambele entitati sunt persoane juridice
romane.

a) La data de 1.09.N se inregistreza achizitia echipamentului tehnologic:

Elemente de calcul Valoarea in valuta (€) Valoarea in lei (1€=3,42)

Echipament tehnologic 20000 68400
2131 = 404 68400 b) La 31 decembrie se evalueaza datoria
angajata in lei, a carei decontare se va face in functie de
evolutia cursului valutar:

1. Valoarea in lei a datoriei la facturare: 20000 € * 3,42 lei = 68400 lei

20000 € * 3,44 lei = 68800 lei
2. Valoarea in lei a datoriei la 31.12.N:
Diferenta financiara nefavorabila (2-1): 400 lei
668 = 404 400 c) La data de 3.02.N+1 se plateste datoria
in lei, in functie de cursul de schimb valutar valabil la
data platii, respectiv 1€=3,45 lei.

- Inregistrarea facturii privind diferentele financiare nefavorabile:

1. Valoarea in lei a datoriei la 31.12.N: 20000 € * 3,44 lei = 68800 lei
20000 € * 3,45 lei = 69000 lei
2. Valoarea in lei a datoriei la plata:
Diferenta financiara nefavorabila (2-1): 200 lei
668 = 404 200 - Plata datoriei catre furnizor:

404 = 5121 69000 10.Entitatea primeste la inceputul lunii un credit bancar

pentru o luna in suma de 2000€, cu o dobanda de 6%
pe an, la un curs de 1€=3,5 lei. La sfarsitul lunii se calculeaza si se achita dobanda si se
ramburseaza creditul, la un curs valutar de 1€=3,4 lei.

a)Primirea creditului bancar:

Elemente de calcul Valoarea in valuta (€) Valoarea in lei (1€=3,50)

Credit bancar 2000 7000
5124 = 5191 7000 b)Se achita dobanda:

1. Valoarea creditului 2000 €

6%
2. Dobanda anuala
Dobanda lunara (1*2/12 luni): 10 €
Elemente de calcul Valoarea in valuta (€) Valoarea in lei (1€=3,40)
Dobanda de plata 10 34
666 = 5124 34 c)Rambursare credit:

1. Valoarea in lei a creditului la primire: 2000 € * 3,50 lei = 7000 lei

2000 € * 3,40 lei = 6800 lei
2. Valoarea in lei a creditului la rambursare:
Diferenta financiara favorabila (1-2): 200 lei
5191 = % 7000 Calculul fluxurilor de trezorerie
5124 6800
METODA DIRECTA
765 200
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE
FLUXURI DE TREZORERIE RELATIVE LA ACTIVITATILE DE
EXPLOATARE (METODA DIRECTA)
Incasari de la clienti +20560
Incasari din redevente, onorarii, comisioane +8900
Alte incasari generate de exploatare +5000
Plati catre furnizori (exclusiv furnizorii de imobilizari) -7000
Plati in favoarea si in numele personalului -4500
Plati de TVA -3000
Plati de redevente, onorarii, comisioane -4400
Plati de alte impozite si taxe de exploatare -1500
Alte plati de exploatare -1000
 Dobanzi si dividende platite -750
Plati de impozit pe profit -2200
I.Flux net de trezorerie din activitatile de exploatare =+10110
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITATILE DE INVESTITII
Incasari din vanzarea imobilizarilor +2250
Incasari din vanzarea investitiilor financiare pe termen scurt +3000
Incasari de dobanzi si dividende +4300
Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate altor intreprinderi +2000
Plati din achizitia de imobilizari -1200
Plati din achizitia de investitii financiare pe termen scurt -1500
Plati din acordarea de imprumuturi altor intreprinderi -1300
II. Flux net de trezorerie din activitatile de investitii =+7550
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITATILE DE FINANTARE
Incasari din noi emisiuni de actiuni
Incasari din noi emisiuni de obligatiuni
Incasari din credite primite de la banci
Incasari din subventii pentru investitii
Incasari din subventii de exploatare
Rambursari de capital in numerar
Rambursari de imprumuturi obligatare
Rambursari de credite bancare

Plati de dobanzi -300

Plati de dividende
Plati de chirii aferente contractelor de leasing financiar -800
III. Flux net de trezorerie din activitatile de finantare =-1100
IV.Variatia lichiditatilor banesti si a echivalentelor de lichiditati =+16560
(I+II+III)
V.Lichiditati si echivalente de lichiditati la inceputul anului (din +24780
bilantul contabil)
VI.Efectul variatiilor cursurilor monedelor straine +1689
VII.Lichiditati si echivalente de lichiditati la sfarsitul anului (V+IV) +41340
VIII.Lichiditati si echivalente de lichiditati la sfarsitul anului (din +41340
bilantul contabil) (VII=VIII)

METODA INDIRECTA – Calcul flux net de trezorerie din activitatile de exploatare

Rezultat inainte de impozit +22530

Eliminarea veniturilor si cheltuielilor care nu au incidenta asupra +1700
trezoreriei -200
+Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
-Veniturile din provizionare
Eliminarea veniturilor si cheltuielilor care nu au legatura cu +400
exploatarea -140
 +Cheltuieli financiare -5000
-Venituri financiare -580
-Venituri din cedarea activelor imobilizate corporale si necorporale -1200
(7583)
+Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate corporale si necorporale
(6583)
-Venituri din subventii pentru investitii (7584)
-Venituri din subventii de exploatare
=Rezultat din exploatare inaintea deducerii variatiei necesarului de =+17510
fond de rulment din exploatare
-Variatia stocurilor -5800
-Variatia creantelor din exploatare -17900
-Variatia cheltuielilor in avans din exploatare +18500
+Variatia datoriilor din exploatare -2200
+Variatia veniturilor in avans din exploatare
-Impozitul pe profit platit
=Flux net de trezorerie din activitatile de exploatare =+10110

V. Aplicarea procedeelor si tehnicilor de audit financiar contabil

PROCEDEUL 1. Studiul general prealabil – scrisoarea de angajament

Scrisoare de angajament

Catre Consiliul de Administratie sau reprezentantilor adecvati ai conducerii la varf:

Dumneavoastra ati cerut ca noi sa efectuam auditul bilantului societatii SC LEADER SRL
la data de 31.12.2009, precum si al contului de profit si pierdere si situatiei fluxurilor de numerar
pentru exercitiul financiar care se incheie la aceasta data. Suntem incantati sa va confirmam
acceptarea acestui angajament prin continutul acestei scrisori. Auditul pe care il vom efectua va
avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor financiare.

Noi ne vom desfasura activitatea de audit in conformitate cu Standardele Internationale de

Audit (sau cu referire la practici sau standarde nationale relevante). Acele standarde cer ca noi sa
planificam si sa efectuam auditul, cu scopul de a obtine un grad satisfacator de certificare ca
situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit include examinarea, pe baza de
teste, a dovezilor privind valorile si prezentarile de informatii din situatiile financiare. De
asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite si a estimarilor semnificative
efectuate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.

Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si de
control intern, exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana nedescoperite.

Pe langa raportul nostru asupra situatiilor financiare, estimam ca va putem oferi o scrisoare
separata privind orice carenta semnificativa a sistemului contabil si de control intern care ne atrage
atentia.
 Va reamintim ca responsabilitatea pentru intocmirea situatiilor financiare, incluzand
prezentarea adecvata a acestora, este a conducerii societatii. Aceasta include mentinerea
inregistrarilor contabile adecvate si controlul intern, selectarea si aplicarea politicilor contabile si
supravegherea sigurantei activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea
conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua in legatura cu auditul.

Asteptam cu nerabdare o colaborare deplina cu echipa dumneavoastra si credem ca aceasta

ne va pune la dispozitie orice inregistrari, documentatii si alte informatii care ne vor fi necesare in
efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi platit pe masura ce ne desfasuram activitatea, se
calculeaza pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi
decontate pe masura ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variaza in functie de gradul
de responsabilitate implicat si de experienta si aptitudinile necesare.

Aceasta scrisoare va ramane valabila pentru anii urmatori, cu exceptia cazurilor cand va fi
incheiata, schimbata sau inlocuita.

Va rugam sa semnati si sa returnati exemplarul atasat acestei scrisori pentru a ne arata ca

scrisoarea este conforma cu intelegerea dumneavoastra privind acordurile pentru angajarea noastra
in auditul situatiilor financiare.

SC TOTAL-AUDIT SRL S-a luat la cunostinta in

Numele: NEGREA IULIANA numele societatii SC LEADER SRL

Semnatura: de catre STANESCU MIHAI

Functia: AUDITOR

Data: 15.11.2009

PROCEDEUL 2. Controlul documentar contabil

Controlul documentar contabil este procedeul de stabilire a realitatii, legalitatii si eficientei

operatiilor si a activitatii economice prin examinarea documentelor primare si centralizatoare a
inregistrarilor din evidenta tehnic-operativa si contabila, a situatiilor contabile, a bilantului.

1.Control cronologic presupune verificarea documentelor in ordinea intocmirii inregistrarii si

indosarierii documentelor fara o grupare sau o sistematizare prealabila.

Exemplu: Verificam chitantele taiate de societate. Acestea trebuie sa fie taiate in ordine
cronologica si in ordinea datei emiterii.

2.Control invers cronologic presupune exercitarea controlului pornind de la sfarsitul perioadei

pana la inceputul perioadei supusa controlului. Verificarea invers cronologica este folosita cand
este nevoie sa se stabileasca momentul care a generat o anumita abatere sau atunci cand au fost
efectuate omisiuni de inregistrari sau greseli de inregistrare.

Exemplu: Verificam registrul de casa in ordinea inversa datei tinerii registrului de catre firma
pentru a descoperi anumite greseli de calcul, porniri in ziua urmatoare cu sold gresit datorita
copierii gresite a soldului din ziua precedenta sau neinregistrarii/omisiunii unor plati sau incasari
in registrul de casa, etc.

3.Control sistematic presupune gruparea documentelor pe probleme (pe operatiuni de casa, de

banca) si verificarea cronologica a documentelor care au legatura cu problema supusa
controlului.

Exemplu: Verificam corelatii intre documente:

- Incasarea sau plata unei facturi prin chitanta trebuie sa apara in Registrul de casa.

- Incasarea sau plata unei facturi prin ordin de plata trebuie sa apara in Jurnalul de
banca.

- Sumele inscrise in Registrul Jurnal trebuie sa se regaseasca si in Balanta de

verificare.

4.Control reciproc consta in corectarea si confruntarea la aceeasi unitate a unor documente cu

continut identic insa diferite ca forma pentru aceleasi operatii sau diferite, insa legate reciproc.

Exemplu: Verificam daca in Tabloul fluxurilor de trezorerie apar incasarile si platile din
Registrul de casa si Jurnalul de banca.

5.Control incrucisat consta in verificarea si confruntarea tuturor documentelor existente la

societatea controlata cu cele de la clientii societatii controlate cu care s-au facut decontari sau de
la care s-au primit / s-au livrat produse, marfuri, materiale si alte valori materiale.

Exemplu: Analizam chitantele emise de societate cu chitantele primite de client de la ea astfel

incat sa controlam daca numerele, data chitantelor sunt identice si sumele de pe chitante sunt
lafel si nu sunt modificate intentionat pentru a se stinge scriptic din datorii de catre clientul
societatii.

6.Analiza contabila se verifica daca inregistrarile contabile au fost realizat corect.

Exemplu:

a) Se transfera 500 ron din contul bancar in casierie.

5311=5121 500 (Gresit)

581 = 5121 500 (Corect)

 5311 = 581 500

b) Se incaseaza cash o factura de 6000 ron.

5311 = 401 6000 (Gresit)

5311 = 401 5000 (Corect)

5121 = 401 1000

7.Calcul matematic

Exemplu: Se verifica daca clientul care a platit o factura in rate a achitat-o in totalitate.

Total factura = 3000 lei

Plata 1 = 700 lei

Plata 2 = 800 lei

Plata 3 = 500 lei

Plata 4 = 1000 lei

PROCEDEUL 3. Controlul total si controlul prin sondaj

Controlul total: cuprinde toate operatiile din cadrul obiectivelor stabilete si pe intreaga perioada
supusa controlului.

Controlul prin sondaj:

Exemplu 1:

a)Se determina populatia statistica asupra careia se aplica tehnica sondajului.

Nr. facturi de vanzare = 2250 buc

b)Se ordoneaza facturile de vanzare in ordinea descrescatoare a valorii acestora.

c)Se determina esantionul statistic.

Esantion = 2250 * 10% = 225 facturi

d)Se determina topul esantionului = 225 facturi *80% = 180 facturi

Vom lua primele 180 de facturi cu valorile cele mai mari.

e)Determinarea segmentului aleator = 225 facturi – 180 facturi = 45 facturi (pe acestea le vom
alege aleator din restul facturilor de 2250-180=2070 facturi)

Exemplu 2:

a)Se determina populatia statistica asupra careia se aplica tehnica sondajului.

Nr. chitante emise = 1100 buc

b)Se ordoneaza chitantele emise in ordinea descrescatoare a valorii acestora.

c)Se determina esantionul statistic.

Esantion = 1100 * 10% = 110 chitante

d)Se determina topul esantionului = 110 facturi *80% = 88 chitante

Vom lua primele 88 de chitante cu valorile cele mai mari.

e)Determinarea segmentului aleator = 110 chitante – 88 chitante = 22 chitante (pe acestea le vom
alege aleator din restul chitantelor de 1100-88=1012 chitante)

OBS! Se va verifica daca s-au incasat cash facturi mai mari de 5000 ron sau daca o factura
mai mare de 5000 ron s-a incasat in numerar in zile diferite.

De exemplu legea spune ca daca avem o factura de vanzare de 8000 ron ea trebuie incasata
fie toata suma prin banca, fie achitata 5000 ron si restul prin banca, respectiv 3000 ron. Nu e corect
sa incasam cash pe 21.11.2009 suma de 4000 ron si pe 11.12.2009 suma de 4000 ron.

Se va verifica daca societatea care a emis chitantele a notat pe chitante si codul unic de inregistrare
si nr. de inregistrare la Registrul Comertului al clientilor.

PROCEDEUL 4. Controlul faptic

Inventarierea = Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor

patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.
Procedeu contabil de constatare faptica, la anumite perioade de timp, a elementelor patrimoniale,
in vederea compararii cu datele scriptice inscrise in contabilitate, pentru determinarea minusurilor
si a plusurilor din gestiune si stabilirea eventualei raspunderi gestionare. Operatiune efectuata de
regula la sfarsitul anului in scopul stabilirii situatiei reale a activelor si a obligatiilor unitatii.

Exemplu: Se verifica daca soldul scriptic (cat arata soldul din registrul de casa tinut de catre
societate zilnic) corespunde cu soldul faptic (adica banii care exista in realitate in casieria
unitatii).

PROCEDEUL 5. Confirmarea externa

 Se verifica soldurile creantelor pe care le avem noi in contabilitate cu soldurile datoriilor
din contabilitatea clientilor. Daca se constata diferente trebuie sa se realizeze nota explicativa cu
privire la operatiile din care au rezultat diferente.

VI. Prezentarea riscului general de audit

1.Riscul de control

Exemplu: Modalitatea de activitate nu permite accesul la sursele informationale.

Presupunem un risc de control la societatea auditata de 9%.

2.Riscul inerent

Exemplu: Activitatea intreprinderii are un grad de complexitate ridicat, ceea ce nu permite

realizarea unui control total. Presupunem un risc intern la societatea auditata de 10%.

3.Riscul de nedetectare

Exemplu: Aplicand tehnica sondajului pot exista erori ce nu vor fi depistate. Presupunem
un risc de nedetectare la societatea auditata de 7%.

Calculam riscul general de audit:

RA = Rc * Ri * Rn = 9%*10%*7% = 0,063%

Societatea se afla in limitele normale ale riscului, nefiind necesar un esantion mai mare de luat in
calcul la sondaj.

VII. Prezentarea probelor de audit

Probe de audit – totalitatea erorilor, inexactitatilor, iregularitatilor, fraudelor ce pot fi intalnite

dupa aplicarea procedeelor si tehnicilor de control.

A. PROBE CUANTIFICABILE:

1. S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de

societate nr. 276/11.06.2009 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea
soldului clientului respectiv in programul contabil.

2. S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2009 in valoare

de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2009. Prin acest lucru nu se respecta „declaratia
pentru prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii a semnat-o pe
proprie raspundere si a depus-o la Administratie.
 3. S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2009 are
valoarea de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in casierie,
respectiv 6550 ron. Diferenta este de 1840 ron.

4. S-a constatat pe baza extraselor de cont ca societatea a inregistrat artificial in

contabilitate o plata de 600 ron pe data de 23.01.2009 catre un furnizor.

5. S-a constatat ca s-a efectuat plata cash a facturii nr. 580/12.05.2009 a furnizorului
ALKA SA in valoare de 200 ron fara sa existe document justificativ.

6. S-a constatat ca lichiditatile si echivalentele de lichiditati in euro, existente la sfarsitul

exercitiului, au fost convertite la cursul de 1€=4,3ron, cursul de inchidere anuntat de
BNR fiind de 1€=4,2ron. Lichiditatile si echivalentele de lichiditati in euro ale societatii
au fost de 850€ si trebuiau convertite la suma de 3570 ron ci nu la suma de 3655 ron.
Diferenta este de 85 ron.

7. S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite din
data de 14.06.2009. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani din contul
bancar in casierie a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron” care nu este
corecta.

B. PROBE NECUANTIFICABILE

1. S-a constatat inregistrarea in contabilitate a unei chitante xeroxate nr. 334/02.04.2009

de la furnizorul SDC COMPUTERS SRL prin care s-a achitat un calculator, chitanta
originala lipsind.

2. S-a constatat ca incasarile si platile cash efectuate in lei si valuta nu s-au tinut distinct
in registru de casa in lei, respectiv in registru de casa in valuta.

3. S-a constatat ca societatea a emis chitanta nr. 501 pe data de 12.08.2009 si chitanta
nr. 502 pe data de 10.08.2009.

4. S-a constatat ca s-a sarit peste emiterea chitantei nr. 534. Mentionez faptul ca aceste
chitante sunt emise de un program de facturi si nu mai avem voie sa anulam chitante.
Daca se greseste o chitanta ea se poate reface daca mai este posibil. Mentionez ca
societatea nu taie chitante din chitantier, unde se pot anula chitante fara nici o problema,
acestea ramanand in cotorul chitantierului ca dovada.

VIII. Importanta relativa a riscurilor de erori si pragul de semnificatie

Se presupune o cifra de afaceri de 20000 ron.

Se vor verifica pragul de semnificatie pentru probele cuantificabile descoperite.

P= Eroare/CA = …%
1. 1500/20000*100 = 7,5% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5%
si astfel influenteaza situatiile finaciare.

2. 6000/20000*100 = 30% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5%

si astfel influenteaza situatiile finaciare.

3. 1840/20000*100 = 9,2% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5% si

astfel influenteaza situatiile finaciare.

4. 600/20000*100 = 3% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este sub

5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.

5. 200/20000*100 = 1% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este sub

5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.

6. 85/20000*100 = 0,425% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este

sub 5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.

7. 2500/20000*100 = 12,5% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5%

si astfel influenteaza situatiile finaciare.

IX. Exprimarea opiniei de audit

S-a emis o opinie de audit cu rezerve, argumentata prin urmatoarele probe:

· S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de

societate nr. 276/11.06.2009 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea
soldului clientului respectiv in programul contabil.

· S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2009 in valoare

de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2009. Prin acest lucru nu se respecta „declaratia
pentru prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii a semnat-o pe
proprie raspundere si a depus-o la Administratie.

· S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2009 are
valoarea de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in
casierie, respectiv 6550 ron. Diferenta este de 1840 ron.

· S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite

din data de 14.06.2009. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani din
contul bancar in casierie a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron” care nu
este corecta.

X. Prezentarea raportului de audit

RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT

Destinar: ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR SC LEADER S.R.L.

RAPORT CU PRIVIRE LA SITUATIILE FINANCIARE SI LA TREZORERIA

SOCIETATII

1. Am auditat situatiile financiare ale S.C. LEADER S.R.L., care cuprind bilantul la data
de 31.12.2009, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de numerar aferente, situatia
modificarilor capitalului propriu, pentru anul incheiat, precum si o sinteza a politicilor contabile
semnificative si notele explicative.

RESPONSABILITATEA CONDUCERII PENTRU SITUATIILE FINANCIARE

2. Conducerea este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii

financiare in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu directivele europene aprobate
prin Ordinul MF nr: 3055/2009 cu modificarile ulterioare si cu politicile contabile descrise in
notele la situatiile financiare.

Aceasta responsabilitate include: proiectarea, implementarea si mentinerea unui control

intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela de situatii financiare care sa nu contina
denaturarii semnifivcative datorate fie fraudei, fie erorii; selectarea si aplicarea politicilor contabile
adecvate; elaborarea unor estimari contabile si rezonabile in circumstantele date.

RESPONSABILITATEA AUDITORULUI

3. Responsabilitatea noastra este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprimam o opinie

asupra acestor situatii financiare. Noi am efectuat auditul in conformitate cu Stadardele
Internationale de Audit adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. Aceste standarde
cer ca noi sa respectam cerintele etice ale Camerei si sa planificam si sa realizam auditul in vederea
obtineri unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu contin denaturari semnificative .

4. Un audit consta in efectuarea de proceduri necesare pentru obtinerea probelor de audit

referitoare la sume si alte informatii publicate in situatiile financiar. Procedurile selectate depind
de rationamentul profesional al auditorului, incluzand evaluarea riscurilor ca situatiile financiare
sa prezinte denaturari semnificative datorate fie fraudei, fie erorii. In evaluarea acestor riscuri,
auditorul ia in considerare controlul intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a
situatiilor financiare ale societatii pentru a stabili procedurile de audit relevante in circumstantele
date, dar nu si in scopul exprimarii unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului de control intern
al societatii. Un audit include, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile
folosite si responsabilitatea estimarilor contabile elaborate de catre conducere, precum si evaluarea
prezentarii situatiilor financiare luate in ansamblul lor.

5. Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru
a constitui baza opiniei noastre de audit.

BAZELE OPINIEI CU REZERVE

 6.S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de societate
nr. 276/11.06.2009 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea soldului clientului respectiv
in programul contabil.

7.S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2009 in valoare de 6000
ron cu chitanta 478/01.08.2009. Prin acest lucru nu se respecta „declaratia pentru prevenirea
spalarii banilor” pe care administratorul societatii a semnat-o pe proprie raspundere si a depus-o
la Administratie.

8.S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2009 are valoarea
de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in casierie, respectiv 6550 ron.
Diferenta este de 1840 ron.

9.S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite din data
de 14.06.2009. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani din contul bancar in casierie
a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron” care nu este corecta.

OPINIA AUDITORULUI

10.In opinia noastra, cu exceptia efectelor aspectelor prezentate la punctul 6,7,8,9 situatiile
financiare au fost intocmite de o maniera adecvata, in toate aspectele semnificative, in conformitate
cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.3055/2009 cu modificarile ulterioare si cu politicile
contabile descrise in notele la situatiile financiare.

Raport asupra conformitatii raportului administratorilor cu situatiile financiare

In concordanta cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.3055/2009, art 263, punctul 2,

noi am citit raportul administratorilor atasat situatiilor financiare. Raportul administratorilor nu
face parte din situatiile financiare. In raportul administratorilor, noi nu am identificat informatii
financiare care sa fie in mod semnificativ neconcordante cu informatiile prezentate in situatiile
financiare alaturate.