Sunteți pe pagina 1din 17

Interfaţa Manufacturing

1 Accesarea aplicației
ției Manufacturing

Interfaţa Manufacturing poate fi accesată în două moduri:


* prin accesarea aplicaţiei Manufacturing (Start – Manufacturing). Prin această metodă toate
informaţiile cu privire la procesul CAM (o
(operaţii
peraţii etc.) vor fi reţinute în acelaşi fişier cu modelul 3D.

Pornirea aplicației Manufacturing

* prin accesarea şabloanelor ((Templates).). Prin această metodă informaţiile referitoare la procesul
CAM vor fi reţinute într-unun fişier separat de cel al mod
modelului
elului 3D. Astfel se va crea un fişier de
ansamblu (conceptul Master Model
Model)) ce va conţine ca şi componentă modelul 3D pe care dorim să
efectuăm operaţiile CAM. Are avantajul separării în fişiere distincte a informaţiilor 3D şi a
informaţiilor CAM, un alt avantaj
vantaj ar fi posibilitatea de înlocuire a modelului 3D fără a fi nevoie de
refacerea tuturor operaţiilor. Această metodă se poate realiza alegând din fereastra New tabul
Manufacturing unul din setup-urile
urile corespunzătoare aplicaţiei dorite. Vezi fig. Xxx. O altă metodă de
creare a setup-ului Manufacturing este crearea manuală a unui ansamblu care să conţină ca și
componentă piesa de prelucrat. Astfel, modelul 3D al piesei de prelucrat (master model) va rămâne
neschimbaț (poate fi chiar Read OnlyOnly), pe când toate operațiile
țiile CAM vor fi salvate în fișierul de
ansamblu
Pe parcursul acestui modul vom folosi totuşi prima metodă întrucât este mai rapidă, companiile
mari însă o preferă pe cea de-aa doua, ei creându
creându-şi propriile template-uri
uri pentru o unitate a proiectelor
proiectel
în întreaga întreprindere.
În cazul folosirii primei metode (atunci când accesăm aplicaţia Manufacturing direct după
Modeling) sistemul ne va întreba ce mediu de fabricaţie să iniţializeze (Machining Environment) prin
intermediul ferestrei Machining Env
Environment.

Inițializarea mediului de lucru CAM


Această fereastră se bazează pe anumite template
template-uri
uri standard predefinite grupate în categorii
(partea superioară a ferestrei) ce conţin setup
setup-urile propriu-zise
zise (partea a doua a ferestrei). Acestea pot
fi personalizate conform cu cerinţele companiilor. Pe parcursul acestui modul vom folosi categoria
cam_general, iar set-upurile
upurile vor fi în funcţie de aplicaţia respectivă ((mill_planar
mill_planar, mill_contur,
mill_multi-axis, drill etc.). Aceste setup
setup-uri vor iniţializa în aplicaţia Manufacturing diverse lucruri
implicite, atunci când creăm operaţii sau scule noi, opţiunile implicite vor fi cele corespunzătoare
setup-ului
ului ales. De asemenea, setup
setup-ul
ul ales va crea automat părinţi specifici (geometrie, metode etc.),
vom discuta
cuta despre aceste lucruri în capitolul următor.

2. Elemente şi toolbaruri specifice aplicaţiei Manufacturing

Atunci când accesăm aplicaţia Manufacturing apar toolbaruri noi specifice acestei aplicaţii. Cele
mai importante sunt:
* Insert – acest toolbar permite crearea de grupuri părinte (program, sculă, metodă şi geometrie) şi
operaţii. Grupurile părinte pot fi utilizate apoi pentru crearea operaţiilor, acestea din urmă moştenind
de la părinţi caracteristicile respective.

* Actions – acest toolbar pe


permite
rmite realizarea unor acţiuni cu operaţiile sau grupurile selectate.
Aceste acţiuni se referă la editarea obiectelor selectate, operaţii standard cut/copy/paste, ştergere,
aflarea de informaţii etc.

* Operations – conţine comenzi cu privire la generare


generareaa traiectoriilor, verificarea acestora,
postprocesare etc.

* Workpiece – permite afişarea şi salvarea obiectelor Workpiece 2D sau 3D.

* Navigator – acest toolbar situat în partea inferioară a ecranului permite comutarea Operation
Navigator într-una din stările acestuia.

De asemenea, la pornirea aplicaţiei Manufacturing putem constata apariţia unui nou buton în

Resource Bar ce permite desfăşurarea unei noi zone denumită Operation Navigator.
Navigator Cu ajutorul
acestui instrument putem vizualiza, edita, organiza operaţiile CAM.
Operation Navigator poate avea mai multe stări în funcţie de tipul de vizualizare setat prin
toolbarul Operation Navigator,, astfel putem vizualiza operaţiile subordonate grupurilor-părinte.
grupurilor
a) b)

c) d)
Fig. 1-26 Operation Navigator în cele 4 moduri de afișare: a) Program,, b) Machine Tool, c)
Geometry, d) Method

3. Procesul tipic pentru programarea maşinilor unelte în NX


Manufacturing

Procesul tipic cuprinde mai mulţi paşi ce trebuie parcurşi în ordinea da


dată:
1. Crearea setup-ului
ului de fabricaţie – acest pas presupune crearea unui ansamblu de fabricaţie şi
adăugarea altor date cu privire la procesul de fabricaţie. Ansamblul de fabricaţie cuprinde modelul 3D
al piesei de prelucrat dar mai poate conţine şi elem
elemente
ente de fixare, maşina unealtă etc.
2. Analiza geometriei – este un pas important pentru a stabili planul de fabricaţie şi pentru a stabili
sculele cu care se va face prelucrarea. Este important acest aspect întrucât, în funcţie de caracteristicile
piesei se vor alege metode de prelucrare şi scule corespunzătoare. Trebuie să ştim cu exactitate:
adâncimile pocket-urilor, razele de colţ, înclinaţiile pereţilor etc.
3. Crearea sau modificarea grupurilor-părinte – minimizează procesul de selectare a obiectelor din
operaţii atunci când sunt folosite în mod repetat şi stabileşte conceptul de moştenire a caracteristicilor
astfel încât parametrii pot fi transmişi către obiectele componente. Majoritatea operaţiilor permit
omiterea acestui pas, însă pentru altele este obligatoriu. De asemenea, poate fi utilă definirea acestor
grupuri în cazul unor operaţii ce folosesc aceleaşi selecţii de geometrie.
4. Crearea operaţiilor – operaţiile pot moşteni anumite informaţii de la părinţi, alţi parametri
trebuind însă specificaţi în fereastra operaţiei. Aceşti parametri definesc modul în care este creată
traiectoria sculei.
5. Generarea şi verificarea traiectoriei sculei – după setarea corespunzătoare a parametrilor, în pasul
anterior, operaţia este generată (traiectoria sculei este creată). Verificarea traiectoriei minimizează
erorile.
6. Postprocesarea traiectoriei sculei – în această etapă se generează codul maşină (G-code) în
funcţie de particularitatea combinaţiei maşină unealtă/controller.
7. Crearea documentaţiei tehnice generează informaţii ce pot fi folosite de către cei din atelierul de
producţie (liste de materiale, scule, comentarii etc.).

4. Procesul de creare a unei operaţii în NX


Procesul de creare a unei operaţii presupune parcurgerea câtorva paşi:

1. Apăsaţi butonul Create Operation din toolbarul Insert.

2. Din fereastra Create Operation se stabilesc următoarele:


* Se alege din lista Type template-ul corespunzător tipului de operaţie dorit (mill_planar,
mill_multi-axis etc.).
* În funcţie de template-ul anterior ales în zona Operation Subtype alegem una din
tipurile de operaţii propuse.
* În regiunea Location alegem grupurile părinte cărora li se va subordona operaţia noastră.
Astfel putem alege programul, scula, geometria şi metoda operaţiei curente.
* În câmpul Name introducem numele operaţiei. Implicit numele este dat de subtipul
operaţiei, iar dacă avem mai multe, numele este indexat.
* Se apasă OK şi se intră în fereastra de definire a operaţiei.
Crearea unei operații
3. În fereastra operaţiei se introduc parametrii doriţi şi se setează opţiunile corespunzătoare
scopului prelucrării.

4. Se apasă butonul Generate pentru a calcula traiectoria şi apoi se verifică aceasta

folosind butonul Verify .


5. Se apasă butonul OK în fereastră, pentru a salva și închide operația.

5. Descrierea ferestrei operaţiei

Fereastra operaţiei depinde în mare măsură de tipul operaţiei alese. De asemenea,


conţinutul diferitelor zone sau subferestre depinde de tipul sau subtipul operaţiei. Există însă
şi parametri comuni cum ar fi subfereastra Non Cutting Moves.
Pentru descrierea ferestrei operaţiei vom alege operaţia de tip Cavity Mill datorită faptului
că este des utilizată şi uşor de folosit.
Fereastra operaţiei Cavity Mill conţine mai multe zone, unele colapsate şi altele nu, în
funcţie de frecvenţa utilizării lor:
* Zona Geometry – cu ajutorul acesteia selectăm, edităm şi vizualizăm geometria folosită
de operaţie. Primul câmp, Geometry permite selectarea unui
părinte de tip geometrie din lista corespunzătoare, dacă aceasta a fost creată anterior. Dacă nu
a fost creat încă, acest lucru se poate face în acest moment, apăsând butonul Create New

. Butonul Edit permite editarea părintelui geometrie afişat.

** Butonul Specify Part permite selectarea geometriei piesei finite. După apăsarea
acestuia apare fereastra Part Geometry ce ne poate ajuta eventual în filtrarea selecţiei (lista
Filter Methods). După selectarea obiectelor din fereastra grafică se apasă butonul OK. Dacă

este definită geometrie se activează şi butonul Display , la apăsarea căruia este


evidenţiată geometria respectivă.

** Butonul Specify Blank permite selectarea semifabricatului. Diferenţa între


semifabricat şi piesa finită va fi îndepărtată prin treceri succesive ale frezei.

** Butonul Specify Check permite selectarea elementelor de evitat cum ar fi bride,


dispozitive de fixare, mese etc., dacă acestea sunt prezente în ansamblul de prelucrare. Pot fi
definite ca elemente de tip Check nu numai corpuri solide ci şi feţe, curbe, muchii etc. ce pot
aparţine chiar piesei de prelucrat dacă se doreşte evitarea acestora.

** Butonul Specify Cut Area permite limitarea zonei de prelucrat, prin selectarea
unor suprafeţe de pe piesă care să fie prelucrate.
** Butonul Trim Boundaries permite selectarea unor elemente geometrice (feţe,
curbe sau puncte) sub forma unor profiluri închise care definesc zone înlăturate de la
prelucrare.
!!! Dacă toate aceste elemente au fost definite prin intermediul unui părinte de tip
geometrie, butoanele anterior descrise corespunzătoare nu mai pot fi selectate, ele devenind
inactive. Pentru a le putea folosi din nou este nevoie să schimbăm părintele folosind lista
Geometry sau prin crearea unui nou părinte geometrie după cum s-a arătat anterior.
* Zona Tool – permite stabilirea unei scule cu care să se facă
prelucrarea. Dacă scula a fost definită anterior în fereastra Create Operation nu mai este
nevoie să accesăm această zonă, de altfel ea este şi colapsată. Putem selecta eventual o altă
sculă din lista Tool sau putem crea una nouă folosind butonul Create New . Butonul
Edit/Display permite editarea sculei anterior selectate.
* Zona Tool Axis – permite selectarea axei sculei . La operaţia de
frezare în două şi trei axe opţiunile din listă sunt relativ simple, permiţând eventual
modificarea direcţiei implicite +ZM cu un alt vector. La operaţiile de 4 şi 5 axe, în această
listă avem mult mai multe opţiuni pe care le vom discuta ulterior.
* Zona Path Settings – permite setarea unor opţiuni şi a unor parametri corespunzători
pentru calcularea traiectoriei. Este destul de diferită de la operaţie la operaţie, de aceea nu
vom insista foarte mult asupra ei, discutând lucrurile specifice în cadrul lecţiilor viitoare.
Totuşi există câteva lucruri comune cum ar fi lista Cut Pattern (modelul traiectoriei, lista
Step Over (distanţa între două treceri succesive), Cut Levels (distanţa între două niveluri

succesive la operaţiile de 2 și 2½ axe). Butonul Cutting Parameters permite stabilirea

parametrilor de prelucrare, iar butonul Non Cutting Moves permite stabilirea mişcărilor

netăietoare. Butonul Feeds and Speeds permite introducerea valorilor pentru a viteza de
avans şi turaţia arborelui principal.

* Zona Machine Control – permite setarea unor instrucţiuni specifice pentru post
procesare (o zonă mai puţin folosită).

* Zona Program – permite stabilirea programului părinte în care să fie inclusă operaţia.

* Zona Options – permite editarea modului în care sunt afişate traiectoriile şi


personalizarea ferestrei de dialog.

* Zona Actions – conţine următoarele butoane:


** Butonul Generate permite calculul traiectoriei în funcţie de parametrii anterior
setaţi. Trebuie folosit după fiecare modificare parametrilor operației.

** Butonul Replay afişează traiectoria anterior generată.

** Butonul Verify permite verificarea traiectoriei anterior calculate pentru a elimina


eventualele erori.

** Butonul List afişează în fereastra de informaţie codul APT al operaţiei.


6. Operation Navigator

Operation Navigator (ON) sau Navigatorul de Operaţii este o fereastră aflată în stânga
ecranului folosită pentru a afişa, edita şi ordona datele legate de fabricaţie. Se activează
automat la intrarea în aplicaţia Manufacturing (după inițializarea template-ului) sau prin

apăsarea butonului din Resource Bar. Poate fi afişat în patru moduri în funcţie de
grupurile părinte: Program Order, Machine Tool, Geometry, Machining Method.
Schimbarea acestor stări se poate face folosind butoanele corespunzătoare din toolbarul
Navigator sau din meniu contextual ce apare atunci când executăm click dreapta pe o zonă
albă din Operation Navigator.

a) b)
c) d)
Operation Navigator în cele 4 moduri de afișare: a) Program, b) Machine Tool, c)
Geometry, d) Method
Informaţiile sunt afişate în fiecare tip de vedere într-o structură arborescentă ierarhică.
Operaţiile vor fi vizualizate în fiecare vedere în funcţie de părinţii cărora se subordonează.
Datele se transmit de la părinte către copil urmând calea ierarhică. Operaţiile pot moşteni
informaţii de la cei patru părinţi. În figura se poate observa că operaţia intitulată
DEGROSARE moşteneşte informaţii atât de la părintele MCS_MILL cât şi de la
WORKPIECE datorită structurii ierarhice.

Subordonarea operației

De o importanţă deosebită sunt grupurile Tool şi Geometry, practic toate operaţiile trebuie
să aibă obligatoriu părinţi din aceste categorii. În alte cuvinte, nu putem calcula o traiectorie
fără a avea definită o sculă sau un sistem de coordonate (MCS_MILL).
Avantajul folosirii părinţilor, în special Geometry, este că nu mai este nevoie să
respecificăm geometria în cazul unor operaţii ce folosesc aceeaşi geometrie. Alteori este chiar
obligatoriu să folosim părinte de tip geometrie ca de exemplu în cazul strunjirii sau al unor
operaţii specifice de tip Cavity Mill.
Operation Navigator este foarte util si în crearea de noi elemente, în aflarea de informații,
verificarea informațiilor etc. Astfel:
* putem afla informații despre operații – ON are mai multe coloane cu ajutorul cărora
putem obține informații despre elementele din acesta. Putem afla astfel cât durează operațiile,
cu ce sculă sunt executate, grupurile părinte de care aparțin etc.
* putem afla rapid informații legate de operații și de părinții acesteia – extinzând zonele
Details, respectiv Dependecies (trebuie să selectăm anterior o operație)
* cu ajutorul meniului contextual click-dreapta:
**dacă executăm click-dreapta pe zona albă avem un meniu ce permite, schimbarea
modului de afișare a ON în funcție de grupurile părinte
** dacă executăm click-dreapta pe un element din ON (de ex. o operație) putem edita,
insera grupuri părinte (scule, geometrie etc.), executa operații clasice de cut/copy/paste,
genera, postprocesa și verifica traiectorii fără a mai fi nevoie să intrăm în operație. Acest lucru
este util în special când dorim să efectuăm aceste lucruri asupra mai multor operații odată.
Operațiile și grupurile ce conțin operații au înaintea lor un simbol ce indică statutul
operației. Astfel, simbolul roșu indică faptul că operația are nevoie de regenerare, simbolul
galben de exclamare faptul că operația a fost generată, dar nu și postprocesată, iar simbolul
verde indică faptul că operația este și generată și postprocesată.

Meniu contextual click dreapta

7. Verificarea traiectoriei sculei

Verificarea traiectoriei sculei permite verificarea traiectoriei anterior generate prin


animația sculei sau prin afișarea îndepărtării materialului, astfel putem observa dacă scula
execută mișcările pe care ni le dorim, îndepărtează materialul în zonele corespunzătoare și că
nu există coliziuni cu piesa sau cu elementele de fixare.
Se activează folosind butonul Verify din zona Actions a ferestrei comenzii sau
executând click dreapta pe un element (operație sau grup părinte) – Tool Path – Verify.
Se deschide fereastra Tool Path Visualization și NX intră în modul de vizualizare. În
fereastra grafică apare traiectoria împreună cu scula în poziția de început. Fereastra conține în
partea superioară o listă de comenzi APT ce vor fi executate succesiv, iar în partea de mijloc
conține trei taburi ce permit diverse moduri de animație a mișcării sculei:
* Replay – permite animația sculei pe traiectoria sa, fără a simula îndepărtarea de material.
Putem afișa scula sub forma unui solid (implicit) sau dacă dorim alte opțiuni, le alegem din
lista Tool. Putem, de asemenea, să afișăm doar o parte din traseul sculei folosind opțiunile din
lista Display.
În partea inferioară a ferestrei avem controalele de animație. Cu ajutorul sliderului putem
micșora sau mări viteza de animație și cu ajutorul butoanelor putem controla rularea
animației:

** Butonul Rewind to Previous Operation – resetează afișarea la începutul


operației sau la operația anterioară.
** Step Backward – deplasează animația înapoi cu câte un pas.
** Reverse Play – rulează animația în sens invers.

** Play – rulează animația în mod normal.

** Step Forward – deplasează animația înainte cu câte un pas.


** Forward to Next Operation – mută animația la următoarea operație.

** Stop – oprește animația.

Fereastra comenzii de vizualizare


* 3D Dynamic – permite vizualizarea traiectoriei sculei simulând îndepărtarea de material,

după apăsarea butonului Play sau Step Forward . În timpul animației putem roti
piesa, însă sistemul va calcula mai greu afișajul. Opțiunile sunt aceleași ca în cazul tabului
anterior, în plus la terminarea animației avem câteva instrumente:
** putem salva semifabricatul sub forma unui corp fațetat (Faceted Body) folosind
butonul Create.
** putem analiza modelul semifabricatului și afla informații cu privire la grosimea
materialului de adaos rezultat după operație în diverse puncte – butonul Analyze.
** Show Thickness by Colour – permite afișarea în fereastra grafică a materialului de
adaos sub forma unui cod de culori în funcție de grosimea acestuia. Executând click pe
diverse zone ale piesei putem afla și mărimea acestui adaos.
Dacă dorim suprimarea animației și afișarea directă a adaosului după operația curentă
bifăm opțiunea Supress Animation după care apăsăm butonul Forward to Next Operation

Simularea îndepărtării de material


* 2D Dynamic – funcționează în mod asemănător cu 3D Dynamic, numai că, în timpul
animației și după, nu putem roti modelul 3D. Are avantajul vitezei de redare și calității
superioare modului 3D Dynamic.
Aplicaţie

În această aplicaţie se va crea operaţie de prelucrare pentru modelul 3D al piesei din fisierul
laborator 2 .

1. Deschideţi fişierul laborator2.prt din directorul de piese.


2. Dacă nu a fost deschis automat Operation Navigator apăsaţi butonul corespunzător din

Resource Bar . În mod implicit ar trebui ca Operation Navigator să fie afişat în funcţie
de Program Order.
– schimbaţi modul de afişare al Operation Navigator în Machine Tool, apăsând butonul

Machine Tool View sau executând click dreapta pe o zonă albă din ON şi alegând
Machine Tool View;
– puteţi observa că au fost create anterior două scule (FREZA_D10 şi FREZA_D6);
– executaţi click pe acestea, în fereastra grafică vor fi vizualizate 3D, având originea în
centrul sistemului de coordonate.
3. Crearea operaţiei de Cavity Mill. Cavity Mill este o operaţie în 2½ axe folosită pentru a
crea în special cavităţi plecând de la semifabricate de tip bloc.

– apăsaţi butonul Create Operation din toolbarul Insert;


– din lista Type alegeţi opţiunea mill_contour (dacă nu este deja selectată);

– din zona Operation Subtype alegeţi prima opţiune (Cavity Mill);


- – în zona Location stabiliţi următorii părinţi pentru operaţie: Program

– apăsaţi butonul OK.


4. Definirea geometriei piesei. Întrucât nu am definit geometria prin intermediul unui părinte
o vom face în interiorul operaţiei.

– apăsaţi butonul corespunzător Specify Part ;


– selectaţi corpul solid al piesei şi apăsaţi OK în fereastra Part Geometry;

– întrucât a fost specificată geometria piesei, s-a activat şi butonul Display .


5. Definirea geometriei semifabricatului.

– apăsaţi butonul corespunzător Specify Blank ;


– întrucât semifabricatul este ascuns va fi nevoie să-l afişăm; apăsaţi combinaţia de taste
Ctrl+Shift+B;
– selectaţi blocul solid şi apăsaţi OK;
– pentru a reveni la afişarea anterioară a piesei, apăsaţi din nou combinaţia de taste
Ctrl+Shift+B;
În acest moment am definit minimul necesar pentru a calcula traiectoria sculei.

6. Apăsaţi butonul Generate din zona Actions. Sistemul va calcula traiectoria sculei
folosind opţiunile implicite.
– rotiţi modelul 3D pentru a vizualiza traiectoria. Simbolistica culorilor va fi discutată în
lecţia viitoare.

– apăsaţi butonul Verify din aceeaşi zonă pentru a verifica traiectoria sculei;
– mutaţi sliderul din josul ferestrei Tool Path Visualization la o valoare mai mică (2 sau 3);

– apăsaţi butonul Play din aceeaşi zonă, freza va începe mişcarea de simulare a
prelucrării urmând traiectoria calculată anterior. Dacă doriţi oprirea simulării apăsaţi butonul

Stop ;

– apăsaţi butonul OK pentru a ieşi din fereastra Tool Path Vizualisation;


– apăsaţi butonul OK pentru a ieşi din fereastra Cavity Mill şi pentru a salva operaţia;
– schimbaţi modul de vizualizare a Operation Navigator şi observaţi subordonarea operaţiei
anterior create în funcţie de părinţii acesteia;
– lăsaţi ON în modul Machine Tool.
7. Schimbarea grupului părinte de tip sculă. Acest lucru se poate face fie intrând în operaţie şi
schimbând opţiunea din lista Tool a ferestrei comenzii, fie direct din ON.
– executaţi drag-and-drop trăgând operaţia Cavity Mill peste scula FREZA_D6;
– puteţi observa simbolul dinaintea operaţiei ce indică faptul că aceasta are nevoie de
regenerare;
– executaţi dublu click pe CAVITY_MILL pentru a intra în editarea acesteia;

– apăsaţi butonul Generate . Puteţi observa că traiectoriile sunt mai dese datorită
diametrului mai mic al frezei;

8. Verificarea traiectoriei

- apăsați butonul Verify din zona Actions


- deplasați sliderul din partea de jos a ferestrei Tool Path Visualization către o valoare mai
mică (2 sau 3)
- apăsați butonul Play. Freza începe să se deplaseze pe traseu, pentru a opri animația apăsați
butonul Stop
- executați click pe diverse segmente ale traseului, freza se va poziționa la fraza respectivă
- apăsați butonul Rewind to Previous Operation pentru a poziționa freza la începutul
operației
- apăsați butonul Step Forward în mod repetat, apoi Step Forward; freza se va deplasa doar
cu câte un pas.
- apăsați tabul 3D Dynamic

- mutați sliderul la o valoare mai mare (7 sau 8) și apăsați butonul Play ; începe
deplasarea frezei simulând și îndepărtarea de material

Dacă doriți reluarea simulării, după terminarea acesteia, apăsați butonul Reset. În timpul
simulării 3D Dynamic puteți efectua operații de vizualizare a modelului (rotire, zoom etc.)
- apăsați tabul 2D Dynamic

- mutați sliderul la o valoare mai mică (1 sau 2) și apăsați butonul Play


!!! În timpul simulării 3D Dynamic nu puteți efectua operații de vizualizare a modelului
(rotire, zoom etc). Are însă avantajul vitezei de calcul mult mai rapide, precum și o calitate
superioară a vizualizării.
- apăsați OK de două ori pentru a ieși din vizualizare și apoi din operație
9. Verificarea grosimii materialului de adaos
- reveniți în operație (dublu click pe aceasta)

- apăsați butonul Verify și apoi tabul 3D Dynamic


- bifați opțiunea Suppress Animation și apoi apăsați butonul Forward to Next Operation
- sistemul calculează și apoi afișează direct rezultatul prelucrării
- apăsați butonul Show Thickness by Color; puteți observa sub forma unui cod de culori
(legenda din dreapta ferestrei grafice) mărimea adaosului, cu cât acesta este mai mare sau mai
mic, cu atât tinde mai mult spre albastru, respectiv verde. Zonele cu roșu reprezintă regiunile
unde freza „ciupește” din materialul piesei, în cazul nostru valorile sunt foarte mici, datorate
toleranțelor de lucru.

8. Salvaţi fişierul dacă doriţi, folosind comanda Save As.