Relaţiile Republica Moldova – NATO

Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică au fost stabilite după declararea
independenţei ţării. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare
Nord-Atlantică (CCNA), creat în urma hotărîrii reuniunii la nivel înalt a ţărilor membre ale NATO de la
Roma din 7-8 noiembrie 1991. Scopul creării CCNA a fost de a institui un organism permanent de
consultări între adversarii de altă dată în problemele primordiale de securitate europeană. La prima
reuniune CCNA a participat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, ţara noastră devenind
astfel stat membru al acestui Consiliu.

La 6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice, la care a fost examinată
iniţiativa americană "Parteneriatul pentru Pace", Republica Moldova şi-a exprimat interesul de a adera la
acest Program.

La 16 martie 1994, la Bruxelles, la Cartierul General NATO, a avut loc prima întrevedere a Preşedintelui
Republicii Moldova cu Secretarul General NATO urmată de semnarea Documentului-cadru al
Programului "Parteneriatul pentru Pace".
La 29 mai 1997, la Sintra (Portugalia) a avut loc reuniunea CCNA în formatul Miniştrilor de Externe.
Pornind de la necesitatea stabilirii unor relaţii noi cu partenerii de cooperare, NATO a propus
transformarea CCNA într-o structură mai adecvată – Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA).
În vederea coordonării cît mai eficiente a activităţilor pe linia NATO, la 16 decembrie 1997 a fost instituită
Misiunea Republicii Moldova pe lîngă NATO. Funcţia de şef al Misiunii este exercitată de ambasadorul
Republicii Moldova în Regatul Belgiei.

Tot din anul 1997, RM şi-a extins colaborarea cu NATO şi în domeniul ştiinţific.
Dialogul politic a continuat prin vizita de lucru a Preşedintelui RM la Bruxelles (25-27 ianuarie 1998), în
cadrul căreia şeful statului a avut întrevederi cu Secretarul General NATO şi cu Secretarul General UEO.

Vizita de lucru la Chişinău a Secretarului General NATO în perioada 28-29 ianuarie 1998 a constituit o
nouă etapă în dezvoltarea raporturilor RM – NATO. Vizita a avut mai multe scopuri, printre care şi
evaluarea perspectivelor colaborării Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului pentru Pace.

Importantă a fost vizita Preşedintelui V. Voronin la Cartierul General NATO la 28 iunie 2001, unde a fost
semnat Memorandumul de înţelegere cu Organizaţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare (NAMSO)
privind cooperarea în domeniul logistic.

Urmare acestui Memorandum, a fost posibilă crearea în anul 2002aunui Fond de afectare specială,
finanţat de ţările membre NATO şi destinat distrugerii unui lot de mine antipersonal şi muniţii cu termen
expirat din dotarea Armatei Naţionale a RM, precum şi a unei cantităţi importante de combustibil rachetar
de tip melanj. Proiectul a fost implementat de Agenţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare tehnică
(NAMSA). Graţie acestui proiect, a fost eliminat un pericol ecologic de proporţii şi realizate, înainte de
termen, prevederile de bază ale Convenţiei de la Ottawa cu privire la interzicerea minelor antipersonal,
Republica Moldova fiind printre primele state din regiune care a exclus acest tip de arme din arsenalele
sale. Un alt proiect pe cale de realizare cu suportul financiar al Alianţei este şi cel al distrugerii stocurilor de
pesticide interzise şi inutilizabile în Republica Moldova.
Începînd cu anul 2002, RM este parte la Grupul de Cooperare în domeniul Securităţii în Sud-Estul
Europei (SEEGROUP), parte a Iniţiativei sud-est europene (SEEI) care întruneşte în prezent 20 state
membre şi 14 partenere.

O delegaţie condusă de şeful statului a participat la 28-29 iunie 2004 la Summit-ul CPEA/NATO de la
Istanbul. Forul Alianţei a adoptat o nouă strategie a Parteneriatului Euro-Atlantic axată pe recentrare şi
reînoire acordînd prioritate asistenţei ţărilor ce implementează Planurile de acţiuni: individuale (IPAP),
privind crearea instituţiilor de apărare (PAP-DIB), de combatere a terorismului (PAP-T) etc. Strategia
conţine referinţe favorabile la RM. Angajamentul NATO vizavi de cooperarea cu RM a fost reiterat în
textul Comunicatului final al summit-ului Consiliului Nord-Atlantic (NAC) (p. 32).
La 7 iunie 2005, Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a vizitat Cartierul General al Alianţei
participînd la reuniunea NAC. În cadrul acesteia, a fost declarată intenţia ţării noastre de a adopta un
Plan individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP).

Drept urmare, Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, care marchează o
etapă calitativ nouă în cooperarea dintre cele două părţi, a fost adoptat de către Consiliul Nord-Atlantic al
Alianţei la 19 mai şi, respectiv, de Guvernul Republicii Moldova la 24 mai 2006. Acest document fixează
un şir de obiective importante, precum aprofundarea cooperării RM cu structurile şi instituţiile europene şi
euroatlantice, promovarea reformelor democratice în diverse domenii, reformarea şi modernizarea
sectorului de securitate şi apărare, consolidarea controlului democratic asupra forţelor armate etc.
La 3 aprilie 2008, o delegaţie condusă de Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a participat
la lucrările Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic în formatul şefilor de stat şi de guvern în cadrul
Summit-ului Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord de la Bucureşti.

La 30 octombrie 2008, Jaap de Hoop Scheffer, Secretar General NATO, a efectuat o vizită de lucru la
Chişinău. Înaltul demnitar al Alianţei a avut întrevederi cu Preşedintele RM, Viceprim-ministrul, Ministrul
Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Ministrul Apărării. Programul a mai cuprins o prelegere la
Universitatea de Stat din Moldova şi o vizită la Centrul de informare şi documentare NATO.

Actualizarea IPAP a fost iniţiată în noiembrie 2009, fiind instituită Comisia Naţională pentru
implementarea IPAP prezidată de Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Membrii Comisiei au convenit asupra necesităţii actualizării IPAP din perspectiva realităţilor existente.
Versiunea actualizată a IPAP a intrat în vigoare pe 20 august 2010, urmare a adoptării acesteia de către
Guvernul RM şi aprobării tacite de către Aliaţi.

În perioada 11-13 mai 2011, la Chişinău, a avut loc misiunea de evaluare, în cadrul căreia un grup de
experţi NATO a întreprins vizite de documentare la instituţiile naţionale responsabile de implementarea
IPAP, în vederea evaluării rezultatelor obţinute, în perioada aprilie 2010 – aprilie 2011, în domeniile de
competenţă.

În perioada 16-17 iunie 2011, la Chişinău s-a desfăşurat reuniunea Consiliului Parteneriatului Euro-
Atlantic în formatul sesiunii Grupului Consultativ pentru Politică Atlantică (EAPC/APAG) care a reunit 59
de delegaţi din partea Secretariatului NATO, misiunilor ţărilor membre şi partenere şi statele membre ale
EAPC. Un astfel de eveniment a avut loc pentru prima dată în Moldova, fiind apreciat efortul ţării noastre
(inclusiv sub aspect financiar) şi reuniunea calificată drept fiind de succes de către statele participante.

La 13 iulie 2011 Consiliul Alianţei Nord-Atlantice (NAC) s-a convocat în formatul 28 + Republica Moldova,
pentru a desfăşura consultări multilaterale privind aspectele implementării Planului IPAP. Delegaţia
moldoveană la reuniunea în cauză a fost condusă de către Ministrul Apărării şi Vice-ministrul Afacerilor
Externe şi Integrării Europene. Ulterior, folosind procedura tacită, NATO a adoptat Raportul final de
evaluare a progresului implementării IPAP-ului de către Republica Moldova.