Cele 7 minuni ale lumii

Dintre cele sapte minuni ale lumii, sase nu mai exista astazi. Ele au fost distruse nu numai
de catastrofe naturale, ci si de nebunia oamenilor; dar inainte de orice, au pierit datorita acelui
factor necrutator care este Timpul, forma fundamentala de existenta si de descompunere a
materiei.

Piramida lui Keops este singura de pe lista lui Antipater pe care putem să le admirăm şi noi
în prezent. Egiptenii ar fi folosit nu mai puţin de 2, 5 milioane de metri cubi de calcar pentru
edificiul care iniţial avea o înălţime de 146, 5 de metri, solicitând un impresionant efort
tehnologic şi uman.
Grădinile suspendate din Babilon se află oarecum sub semnul îndoielii. Astrologul
Berossus povestea în secolul al III-lea a.Hr. că Nabucodonosor al II-lea le-a construit, dar
relatarea sa este cunoscută din alte surse. Arheologii nu au depistat până acum urme de terase sau
coloane, dar poate că pur şi simplu grădinile au fost înlocuite cu altceva.
Templul din Efes, azi în Turcia, a fost ridicat în 10 ani, finalizat în jurul lui 560 a.Hr. şi
finanţat de regele lydian Croesus. Arhitectul, Chersiphoron din Creta, a lucrat aproape de limita
capacităţilor sale, la un moment dat ajungând în pragul sinuciderii căci unul dintre elementele
structurale ce trebuiau amplasate deasupra intrării era prea masiv pentru a putea fi montat acolo.
Ajutat de fiul său Metagenes, arhitectul a găsit până la urmă soluţii. Templul a fost distrus în 263
într-un raid al goţilor.
Între 466 şi 456 a.Hr., grecii i-au ridicat lui Zeus încă un templu, dar au decis să adauge şi
o statuie impunătoare a acestuia. Sarcina i-a revenit lui Fidias, care a realizat o sculptură din
fildeş, foiţă de aur şi pietre preţioase. După închiderea templului ca urmare a ascensiunii
creştinismului, statuia a ajuns la Constantinopol, unde a dispărut în 462 într-un mare incendiu.
Mausoleul din Halicarnassos, îmbrăcat în marmură şi decorat cu reliefuri splendide, era
gata în 350 a.Hr. In 1494, ordinul ioaniţilor a decis consolidarea fortăreţelor din regiune şi pentru
a obţine material de construcţie cavalerii au vandalizat complet monumentul până în 1522 când
au descoperit şi mormântul liderului carian.
Colosul din Rhodos, deşi menţionat de 16 ori în surse, nu este însă descris cu multe
amănunte, aşa că nu ştim exact nici unde se afla nici cum arăta. Chares din Lindos a dus la bun
sfârşit misiunea după 12 ani, în 282 a.Hr., dar colosul a avut o viaţă scurtă. În 226 a.Hr. l-a lovit
un cutremur, iar rămăşiţele au zăcut la pământ vreme de 900 ani, până la sosirea arabilor, care au
jefuit Rhodos-ul şi au vândut bucăţile de bronz unor negustori evrei din Emesa. Mitul locaţiei
sale la intrarea în port a fost perpetuat de un pelerin italian în secolul al XIV-lea, urmat de o
mulţime de artişti.
Turnul din Alexandria a fost vreme de secole una din cele mai înalte clădiri din lume.
Terminat în prima jumătate a secolului al III-lea, avea în primul rând un scop practic. Potrivit
istoricului Iosephus, lumina sa era atât de puternică încât putea fi zărită de la mai bine de 50 de
km, lucru posibil datorită folosirii oglinzilor. Cutremure succesive l-au distrus de tot în secolul al
XIV-lea. Antipater nu îl menţionează în lista sa cu minuni, cel care o va face mai târziu este
episcopul Grigore din Tours, în locul zidurilor babiloniene.