Sunteți pe pagina 1din 8

ARBORII PLANETARI

3.1. Tipuri constructive de arbori planetari


Arborii planetari servesc la transmiterea fluxului de putere al
motorului de la diferential la rotile motoare. Pentru aceasta, ei sunt solidarizati la rotatie
atat cu rotile planetare ale diferentialului cat si cu butucii rotilor motoare.
In cazul puntilor motoare la care transmisia principala si diferentialul sunt
montate pe partea nesuspendata a maselor automobilului, iar pozitia relativa dintre rotile
motoare si diferential este fixa (punte motoare rigida), se folosesc arbori planetari rigizi.
In figura 3.1 sunt prezentate tipurile constructive de arbori planetari rigizi.

Fig.3.1.Tipuri constructive de arbori planetari rigizi: 1 capatul de legatura cu roata


planetara; 2 capatul de legatura cu butucul rotii motoare.

Cand pozitia relativa dintre rotile motoare si diferential este variabila, se


utilizeaza arbori planetari articulati, care au in compunere articulatii homocinetice.
Articulatiile homocinetice cele mai folosite vor fi prezentate in subcapitolul urmator.
Arborii planetari articulati pentru puntile motoare si de directie au spre roata o articulatie
homocinetica unghiulara, iar spre diferential o articulatie homocinetica unghiular-axiala.
Arborii planetari articulati pentru puntile motoare au la ambele capete, cel mai adesea,
numai articulatii homocinetice unghiular-axiale. In figura 3.2 sunt prezentate tipuri
constructive reprezentative de arbori planetari articulati.

1
Fig.3.2.Tipuri constructive reprezentative de arbori planetari articulati

Arborii planetari se executa din oteluri aliate cu continut mediu de carbon de tipul
28 MoCr 11, 34 MoCr 11, 35 MnSi 13, 34 MoCrNi 16, 15 Cr 9 supuse tratamentului
termic de calire in ulei, urmata de revenire, astfel ca duritatea sa fie de HB=340….440.
O clasificare uzuala a arborilor planetari este in functie de solicitarile la care sunt
supusi, solicitari care depind de modul se montare si de rezemare. Dupa acest criteriu se
deosebesc:
1.Arbori planetari total descarcati = arbori solicitati numai la torsiune. Toti arborii
planetari articulati sunt total descarcati;
2.Arbori planetari partial incarcati = arbori solicitati la torsiune si la incovoiere;
3.Arbori planetari total incarcati = arbori solicitati la torsiune si incovoiere, solicitarea
de incovoiere avand pondere mai mare fata de cazul precedent.

2
3.2.Cuplaje mobile homocinetice
Un mecanism se numeste homocinetic daca legile de miscare ale elementelor de
intrare si de iesire coincid.
Mecanismele spatiale la care axele de rotatie ale elemantelor conducator si condus
sunt concurente, iar planul bisector al acestor axe este si plan de simetrie al mecanismului
sunt mecanisme homocinetice.
Cuplajele unghiulare mobile homocinetice transmit miscarea intre doi arbori ale
caror axe, permanent concurente, formeaza un unghi in general variabil.
Intersectia permanenta a axelor de rotatie ale elementelor de intrare si de iesire ale
lantului cinematic spatial (centrarea) se poate realize prin:
1. centrare directa a celor doua elemante;
2. centrare indirecta, printr-un lant cinematic;
3. centrare indirecta prin legarea, in paralel cu lantul cinematic considerat, a cel
putin inca doua lanturi identice.
Observatie: Mobilitatea lantului cinematic de baza trebuie sa fie compatibila cu cea a
lantului de centrare.
Prin operatiile de simetrizare a cuplajelor unghiulare se urmareste obtinerea de
cuplaje homocinetice echilibrate static si dinamic. Se deosebesc urmatoarele tipuri de
simetrie:
- simetria structurala presupune o anumita asezare (inlantuire) a cuplelor
cinematice;
- simetria cinematica presupune realizat homocinetismul miscarii cuplajului; ea
o implica pe cea structurala;
- simetria dimanica implica simetria cinematica si in plus presupune si
echilibrarea statica si dinamica a cuplajului in pozitia in care axele de rotatie
ale elemantelor de intrare si de iesire sunt in prelungire.
Cele mai folosite cuplaje mobile homocinetice in constructia automobilelor sunt:
A. Cuplaje unghiulare cu elemente articulate, dintre care se mentioneaza:
1. Cuplajul Tracta are la baza o policupla unghiulara complexa,

3
simetrizata cinematic, iar in varianta constructiva moderna este prezentat in figura 3.3.a.
El consta din doua furci 1 si 2 si din doua elemente intermediare 3 si 4. Principalele
avantaje ale acestui cuplaj sunt: constructie simpla, compacta cu piese usor de realizat; nu
necesita conditii deosebite de ungere sau de intretinere; capacitate portanta mare; permite
unghiuri mari intre axe (pana la 500). Cuplajul necesita o carcasa sferica, etansa, fixa
pentru pastrarea mediului de ungere si pentru sustinerea arborilor. Se utilizeaza pentru
antrenarea rotilor motoare si de directie la automobilele destinate unor conditii grele de
exploatare (fig.3.3.a.c. si fig 3.4).

Fig. 3.3.a. Varianta constructiva moderna a cuplajului Tracta

4
2. Cuplajul bicardanic centrat consta dintr-un arbore cardanic la care s-a scurtat
arborele propriuzis pana la alaturarea celor doua furci de capat si s-a introdus un
dispozitiv de centrare care mentine furca intermediara in planul bisector al furcilor
exterioare. Cel mai cunoscut este cuplajul bicardanic homocinetic Borg-Warner a carei
schema structurala si varianta constructiva sunt prezentate in figura 3.5. Cuplajul
bicardanic cvasihomocinetic centrat printr-o cupla de centrare sfera-cilindru are schema
cinematica si varianta constructiva prezentate in figura 3.6. Decalajul unghiular foarte
mic (7’ pentru un unghi de inclinare de 24 0) si suprafetele cuplelor de centrare usor de
realizat fac ca aceste cuplaje sa fie destul de raspandite.

Fig. 3.5. Cuplaj bicardanic homocinetic Borg-Warner:

5
B. Cuplaje unghiulare cu elemente de rulare au la baza un mecanism spatial
desmodrom simetric format din doua elemente, conditia de simetrie fiind asigurata de
cupla de centrare dintre elemente, care, pentru imbunatatirea conditiilor de transmitere a
miscarii, este realizata cu elemente intermediare de rulare. Cele mai des intalnite cuplaje
de acest tip sunt:
1. Cuplajul unghiular homocinetic Weiss este prezentat in figura 3.7. El consta
din arborii 1 si 5 care au la capete cate o furca. Pe bratele furcilor sunt prelucrate caile de
rulare 2 si 4 sub forma unor arce de cerc. Bilele 3, in numar de patru, asigura transmiterea
momentului, in fiecare sens, prin jumatate din numarul lor, precum si inclinarea celor doi
arbori. Bila centrala 6, montata in locasurile centrale ale celor doua furci, serveste la
centrarea acestora si la preluarea fortelor axiale din arbori. Ea se fixeaza si se asigura prin
doua stifturi in capatul furcii conducatoare.

Fig.3.7. Cuplaj homocinetic Weiss


Acest cuplaj asigura unghiuri de inclinare de pana la 25 0, are capacitate portanta mare si
se foloseste la rotile motoare si de directie ale automobilelor grele. Prezinta dezavantajul
preciziei si calitatii ridicate ale cailor de rulare.

2. Cuplajul unghiular Rzeppa cu colivie autopozitionata este prezentat in figura


3.8. Autopozitionarea coliviei se realizeaza prin dispunerea liniilor medii ale cailor de
rulare pentru elementele 1 si 2 pe sfere diferite de aceeasi raza, dar ale caror centre O 1 si

6
O2 sunt situate simetric fata de centrul O al cuplajului, colivia avand numai rol de a
mentine bilele in acelasi plan. Pozitionarea bilelor in planul de simetrie chiar in pozitia
particulara, in care axele de rotatie sunt in prelungire, se realizeaza datorita efectului de
pana in caile de rulare determinate de cercurile de varf si de fund de raza R si respectiv r,

cercuri concentrice

3. Cuplajul unghiular tripod cu galeti sferici este teoretic nehomocinetic, dar


datorita decalajului unghiular maxim si a variatiei raportului de transmitere in limite
foarte mici se foloseste cu succes ca inlocuitor al altor cuplaje homocinetice. La baza
cuplajelor tripode simple se gaseste cupla complexa trimobila, obtinuta prin legarea in

7
paralel a trei cuple pentamobile de tipul cilindru-cilindru, sau de tipul sfera-plan, asa cum
se vede din figura 3.9.

Fig.3.9. Schema structurala a cuplajului unghiular-axial cu tripoda