Lizica Mihut MISCAREA TEATRALA ARADEAN: PINA LA INFAPTUIREA MARII UNIRI 1989 Editura Eminescu Coperta coleciet: Jack Cohn Buewresti, Plaga Scintelt 1ISBN 973-20-00086 ARGUMENT Cartea noastra tsi propune si urmiireascd cresterea 51 afirmarea misearit teatrale romdnesti din aceasti parte Ze fard $ modul in care a contribuit la impulsionarea ‘constiinget nationale a romdnilor din Transilvania, teatrul find considerat, asa dupa cum marturisea marele pa riot Vasile Goldis, gunut dintre cele mai potrivite mip- loace pentru tntirirea constiintel nationale, a solidari- ‘rll acested constiinje® Elaborarea unei clrti referitoare la misearea teatrali ‘ardideand 0 considerim, cu evident, necesara, unica exis- tenta datind din anul 18897, fiind. subiectivd si tenden- Hoasa, nesocotind documenie de interes major pentru ‘misearea culturala a Transitvaniei. Semnatim ‘pe de alta parte, cd problemele asupra clrora stiruim sint spora~ ic si sumar tratate in lucrarile de specialitate, aspecte definitorit ale istoriet teatrului aridean ftind ignorate cu toate: et acestea reprezinti: momente remarcabile in is~ toria teatrulué romdnese. Intentia noastra este de a unifica informatiile despre ‘misearea teatrald arideand pentru aci contura mat. clar dimensiunile in confiouratia culturald a epocti si pentru ae surprinde dinamica evolutiet. Sperdim st tntregim da- tele cunoseute cu informatit inedite oferind o imagine ‘mai cuprinsitoare si mai exactt asupra fenomenulul toa tral arddean, proiectind astfel infelesuri mai bogate asu- 2 RPA ov ape a8 ik 5 Wali Bela Ag" Avadi ‘Sindsaet Wrtenel) Istria artel dra- matice aridene, Budapers, 189 5pra intregit misotri artistiee transiludnene, cit si din in~ freaga noastrd fara. test ‘Considerim, deci, necesara sl utili elaborarea nei carti care is propune si urmireasol prin timp migcarea featrali arddeand, aceasta depasind interesul strict lo- cal, prin contribuiit de prestigiu 1a proplisirea artei sce- nice ‘romdnesti. De fapt, la Arad se fla cel mai vechit teatru zidit din piatra din fara noastra gi ef dateazd nu din 1820, cum consemneazd studiile de specialitate, ci din i817. ‘A aduce in discujie tnceputurile tea trului arddean inseamnd a'rememora ymanifestafile cul- turale ale elevilor, scena fiind consideratd aldturi de Seoul 0 ymodalitate de nobllare’a inimii si de deschi- dere a mintié*. Scenele seolare fac trecerea de la un tea- ‘tru impropizat cu public restrins ta un teatru organizat, cu public din ce fn ce mal numeros, actoriis, elevt ama tor, fiind animati de 6 mare dragoste pentru’ scoala, art tranation $4 eutturt ‘Cunoscuta Preparandie ariideant igi propunea si for: meze invljdtori devotafi poporului, eu tin orizont cul- tural larg, chemati si militeze pentru. afirmarea.aspira- fillor roménesti de formare a constiinget niaflonale $i de Ccultipare a. patrimontului nostru national. Numeroase Sspectacole ale elevitor din aceasta. parte @ ¢arit grdiese despre stridantile depuse ‘pentru'a mentine vie flacéra inaltet eetti de patriotism oferita, alaturi dle scoala, sh prin teatru, Se cuwvine a-t-aminti printre animatorit shiy- cir teatrate aridene pe Dimitrie Constantin’, Const fin Diaconoviet Loga, Nieolae Horga, fon Milt, Alexan- dru Gavra, Petre Popovici, Tosif Moldovan, Nicolae Stef. ‘Aradul ‘este $i contrul unor importante manifestir! teatrale tn anul Fevolutionar 18483, fiind loeul de deaf surare a primei manifestar? publice care saluti izbueniren revolutiet, tar, mat tiraiu, se va dovedt a ft st un puternic centru politic st cultural at luptet pentru Unire, pentru Aesivirsirea unitatit nationale a roméndlor. pSocietatea pentru fond de teatru roman chiar:dact ‘nu Siea atins scopul propus, in cei 64 ani de existenta 3 tstoria teatrult tn Romania, volumsl 1, Bucurestt, altura ‘Academil RS. Romania, 196, p. 288 6 (18701934), a. revirsat malta Iumint si buewri sia intdrit ndidejdea in viitor, contribuind, in acest fel; ta manifestarea simtimintului de culturi. nafionala’. Se- ‘dul “permanent al ,Societatit pentru fond de teatra: ro- man“ este propus a fi Aradul, dar guvernul. respinge deca nei resedinge stabile si, astfel, adunirile anuale au loc in orage diferite, Aradulut reveninduei rindul in 28-20 august 1884, cind sa repurtat un risundtor suc> ‘es #1 cele mai mari ineasirt din intreaga existentia so- letigti. La Arad, tn paduricea orayului, unde s-a desfa- Surat manifestarea respectivi, Josif Vulean vorbeste en Tuslast despre teatra ca scoalii a viefii practice, tdem- nindu-st confrajil sh nu se sperie de greutitile incepu- tului, De fopt, numele lui Iosif Vulean, datorita. edruia fa debutat Mihai Eminescu, totodatli fervent animator al ‘misedrié teatrale din Transiloania, se leapt sé de Arad, ‘conducitorul ,Familiei* fiind de citeva ori prezent aici, fie spre a auzi ylimba noastra dulce si sonora, rdsunind Be scena* 4, fie Spre a asista la premierele pieselor sale : =Saricie lucie, ,Alb si rosu*, ,Stefanita Voda, -Liudaro~ Sis, yMireasi pentru mireasif scrise la cererea” ydiletan- tilor? arddeni si interpretate ‘cu ,ilevofiune* de” acestia. Fara q’avea o valoare literara Geasebita, teatrul serie de Iosif Vulcan marcheaza un moment semnificatio in ‘storia dramaturgiet romdnesti asupra cireia vom sti ul intreun eapttol aparte referitor 1a repertoriul teatrat $f inceputurile dramaturgiet originale, relevind contri ‘butia unor autor’ mai putin ewnoseufi> Sebastian: Taba- covici, Alexandru Gavra, Maria Dobos, Traian Mager. ‘Momente remarenbile in istoria miscarit tectrale ard- dene sint representate de stralucitele turnee ale trupelor ‘conduse de Mihail Pascaly, Matei Millo, Victor Anto- neseu, I. D. Ionescu, G. A. Peteulescu t, mai tirsiuy de Constantin Nottara, Aristide Demetriade, Nicolae 'So- reann, Marioara Voiculescu, Tony Bulandra 5a, turnee ce au contribuit la integrarea publicului din partea de vest a fir in atmosfera culturald a tntregti spiritualitatt cum consemeazi ta arlicolil Suenir de cilatorie eu pe rl Ieee aap ha Pasty Ta rnromdnesti.'S-a realieat, astfel, 0 simultaneitate a ricep- rit unor valori artistice ta Bucuresti $i im centrele din Transilvania si Banat. Spectacolele intireau increderea publiculut in capacitatea limbii romdne de a exprima idei Hf sentimente inalte, constituind weritablle lectti de edu- catie nafionala St esietica. Ble au rimas mult vreme in- tipirite in inimile color prezenti, prin elldura sentimen- telor care au vibrat pe scend. Despre ecoul sf semnifica fia acestor turnee depune miirturie, »printre alfit, un ‘mentor al méscarit teatrate transitéinene, Horia ‘Petra Petrescu: Noi n-am avut nicl soare, nick lund, ict chiar stelecare sine luminese pugins’st-mai adaugd snot am avut parte de un ntunerie eit plcura, tn care Gprindeau 0 Iuminita si porneau 1a drum, haide-hai ition 5. Un capitol distinct al otrfii se va referi ta. miscarea teatrala a ,diletantilor*, care s-a davedit a fi, im aceastl Parte a spatiului cultural romdnese, 0 adeviraté. scoal de educatie patriotica $1 artistien. Cea mat concludenti este istoria trupei din Stria, care a reusit si creeze 0 ‘autenticd tradifie in aceastit comund romaneased, dar tre ‘ouie sit mentionam trupele similare de la Semtac, Peciea, Seitin, Varadia, Hatmagiu, Covitsing, Nadtac, Socodor, Prtulis i attete Prin ASTRA, ca i prin Asociafia meseriasiior romani pProgresul* sau’ prin reuntunile femeltor romdne $f ale Inwitatoritor si, nu mai putin, prin reuniunile de ctntiré ale plugaritor ‘romani, ,Manifestativnite culturates ate sdiletantitor® au cunoseut 1m cadru institutionaliza, tea fru find considerat tn aceasta parte a spatiulut Cultu- ral romdnese yeea mai mare scoalt moral, cea mal mare seoalé de edueatiune {..] wn templu al moraltafi, al Te ‘ined $i al stint" 6 tS Toate aceste forme de manifestare teatrala au avut © importanta functie cultural-edueatina eontribuind, n= ‘1-0 largit mitsurd, la promovarea constiinfei solidarititit * Apud Oltéreany Alexandru, Contributi pentru o- istarie 4 teaiufut romdnene tn Banat, Translate sf Bucooina pind ‘igo, Craloray tay p7 O54 fondim teal naflonal im ,Famila", anal V, mr 29 din 20 lie (suet) 108," 3. 8 nationale, a unitafit culturale roménesti. Este firesc, asa dar, ca, pe parcursul lucrarii, atentia noastra st se fixeze ‘nu 'numai pe prezentarea teatrulud ea institutie cultu- ala @ societatit rominesti transiloinene, cf si pe expli- area functor indeplinite tn spafful romanese. trancil- ‘dnean, ca si pe dezvoltarea relatilor eu migearea artis Hei din Muntenia $f Moldova, Unirea cu fara deschide un now capitol in istoria ‘scenei arddene, Teatrul romdnese care, timp indelungat, ‘in provineiile inrobite isi Indeplinea cu cinste ymisia®, ‘constituind 0 armi de Tuptd si rezistenta tmpottiva ac. fiunii de deznationalizare dusa de autoritapile custro-un- gare, afta in climatul propice instituit dup actul istorie de Ya 1 Decembrie 1918, posibiltitt de viguroasd de voltare, de institufionalizare a activitatit $1 intensificare © functitor sale poltico-sociae $i artistic. Stridaniite pentru organizarea unet ,trupe teatrate permanente*, care ,si fie la cel mai inalt nivel artistics, ‘au fost tncumunate” cw succes prin deschiderea stagiunit Teatrului de vest’. Din pricina unor dificultati de or- din material, acesta ish inceteazd inst activitatea ta sf ‘situl lunit martie a anmulul 1930. Aradul a continuat si giizduiascd tumneele trupelor in Bucuresti, precum si pe, cele ale Teatrului Naftonal din Cluj, dar’ incerodrle de constituire a smor formatit Tocale permanente nu sau reatizat. Abia dupa 130 de ani de la primul speetacol in limba romand se va (mptini esideratul aridenilor de avea un teatru al lor, in limba nationald, puternic angajat in viafa Ceti, nau (gurat in octombrie 1945. Trei ani mai tirsiu a luat fuinga Teatrul de stat — Arai, deschis oficlal ta 4 nolembrie 1948. Realizind aceasti incursiune istoriei, dorim si evi- dentiem, deopotrivd, varictatea mijloacelor prin care (ea tral ariidean si-a implinit obiectivele educative : esteticd — cizelarea gustulut $1 cultivarea disponibilitatit pentru frumos; tied — difuzaren unor valori morale menite ‘St contribute ta formarea caracterelor si trezirea nor 7 La 17 octombrie 1828, cu Fiitina Blandusiet do Vasi lesan!sentimente elevate 3 ca. un coroler, formarea consti- inet najtonale a. géneragilor. In acest media, teatrul @ Jont 0 insttufie tio, eu 0 tard cudientd in, toute ca- tigre sci, care Le format ty prt aidan fl najionate, af dragostel de adevdr, bine st frum. Sane gindim fa Joptal sernificate,relevat de unl din ire spiriele aless ale Aradulus, Roman Cloropari, cl f- toni din stele gezie im CirpinAradu ene ale Tunoa ta. oras. pentru. a asta fa spectacolete de 2. ‘Accasttlegueurd a tatrulut cu. manele fardnestt $8 mai dirsiu cu cele mamcitrestt a fost bineffitoare pentru ‘ilicarea tor culturlé. 38 culttoarea dragoste fata. de limba rorséneased. Sd.ne gindim ta faptul ot ature ind ondiile storie co fost. potromice, 0 reprezentatie at= fisted in timba romdnd constituia tin excelent prile) de Slivire @ patel, de side a tnorederi in biruinfa ce. mu putes st intireie scare s-a tmplinie la 1 decembrie 1978. Mate din documentel acetl ait nea fort pure la dispocitie cu generozitate de Iosif Sirbut, de accea fatucern mulfumirile moastre tnimosului om care a vibrat ‘9 viaya tntrenga pentru ideea de Teatru. Pentru Tosif Sirbuf, colectionarea unor documente inedlite, wnicate chiar, Cu privire la istoria miscdrié tea trale din accasti parte a tarii $i, mai cu searia din Arad, rrepresintt ineusi seneul victil. A Tuorat in compartimen- tal tehinic al teatruué oproape cinct decenit, dovedind pa- siune $i competent, responsabilitate si daruire, Dar ma- rea sa vocatie a fost si este colectionarea de afige, pro- frame, oblecte de recusita, clrti, intr-un cuvint, tob even Ge priveste istorla teatrului arddean. Astfel sea miscut olectia sa, care prin cele 30.000 mii de plese, reconsti- fie tn cadrul unui muzen, ydrumul® parcurs de aceasti prestigioasd instituie de cultura prof, dr. LIZICA MIHUT Capitolal 1 INCEPUTURILE MISCARU TEATRALE ‘ARADENE 1 Preludii ale activitsti teatrale organizate ormele vec de wis tear’ populara’— jocuri tarsneyt cu tig in epoca feudal == sine puntos do Iegatura rire coremenife. spantomimele'magice in soca arhaics 4} teatul popula dn eco at Sea, Inire danourilesituate ca many denvotate tn cade con: {eterajiior sau uniunior de obst agree st storey de la strlen Tiny at xpectavlele Gramatioe populere’ rea, jocul de papi! teatrl alder Se pare cel mai wee cinteeTasfit de foc In pi fle"Aradului este contemnat de un act tins de auton ile habsburgice tm anal 1784 Este vorbe de amen rea locuitorilor rant ein coimina Sil care, tn elida repetatelorinterditt ain partea stanly a clntat to. fash, ou ocazia tradtionalelor petreceri de’ cules vin un cintee dn barn, rimas Inch do pe sreriea. teh lor4% Probab coninutslcintcuhlt ena defavorail t- altijior serate ain. tnpul_stipiniclhabsburtce, oe rome ce aceasta clita Sl Infrae sub ameninganca Pedepae 1a mijocu solu af XVIH-lea, Aral era un portant ynod« entra stipinireaustiac, Urmare a der 1 Mask! Sandor Ara seabed aly verse Arad ‘armemve sertgttes Ace k 1 To a i. De Ghote Claaairs fn Ronda din Cipla Aradlal eget dou oct icon “ra Fominilor ja Bleléu, exclamind sire luerd Sexe. dear "promi 1voltiril economice, Inregistrate spre_sfirsitul. secolulul, ‘iata culturala se invioreaza sub incidenfa ideilor ilumi= niste, viaja teatrald se insufleteste, prin turnecle unor trupe teatrale din Viena, Graz, Praga, care cuprind In itineraritle lor localitati cu via’ culturala activa. din Transilvania $i Banat. Datoritd feptului ci o bund parte din actele oficiale ale vremil sau pierdut (Aradul a fost bintuit de dou mari incendii) este dificil a reconstitui cou exactitate inceputurile migeaell teatrale aridene. Primul document — cunoscut de noi — ce atesta pre- zenja unei trupe tcatrale este din 1787, cind Philip Berndt, conduestorul trupel germane, a inaintat o cerere itre magistratul orisenese din. Arad prin care solicita, fpermisiunca #4 joace in localitate. Opinia magistratulut este edificatoars pentru reticentele oficialilor fata de ‘acest gen de manifestatii culturale : ,Din cauza scumpe- toi generale, ar fi de dorit ca cotatenii si nu fie ames- tecafi in cheltuieli inutile, intrucit impotriva teatrului hu sint interziceri, personal, nu sint contra®# Philip Berndt ist incepe stagiunea la “Arad in 4 sep- tembrie 1787. Stagiunea de iarnd dura, de obicei, pind {in luna aprile si este foarte probabil cis trupa condusd de Phillp Berndt si-gi fi incheiat turneul in aceasta luna, ddeoarece In 23 mai 1788 0 gisim la Oradea, deschizind (© nowt stagiune, La Arad, nu s-au aflat pind in prezent marti cu privire la repertoriul prezentat de trupa Tul PEilip Berndt, dar acesta nu poate fi mult diferit de cel jucat 1a Oradea, a relevat Namény L.f, care cuprindea Emi- lia Galotti de Lessing, Hamlet de Shakespeare, Hof, Ma- ria Stuart, Inerigt $1 iubire de Schiller, Barbierut din Se- villa de Beaumarchals, Acesta este, degcamdati, primul spectacol atestat do- ‘cumentar dat de o trupi ambulanta Ia Arad, dar sintem siguri ci au avut loc reprezentatii teatrale cu. mult 3 AvhWvele Stata, Finin Arad, Fondut Profoturitjadeals! ‘Arad, Reta Visto nr 221 sore Na SVaradh Seinareet iBrigact, Noovosred, 198, p. 2 Snainte de data mentionata din moment ce existe la mile Jocul veacului al XIX-lea o yareni*, un loé special ame- najat pentru desfisurarea acestora ‘Aflindu-se pe unul din drumurite principale de acces spre_Principate, este posibil ca spectacole consemnate in 1765 la Seghedin, in 1760 1a Oradea, In 1761 la TI- misoara si fivavut loc si la Arad in accasti. perioada, ‘ceea ce ar dovansa cu poste dou decenli momentul pri- ‘mulul spectacol in acest oras. © harta. a oragului, datind din anul 1752, indict un Joc sat mai bine is 0 glivadi> — al clei proprietar este cunoseutul animator al culturii aridene Sava Th oly — pe care sa construit asa-numita ,areni*®, unde s-au desfasurat, pind In anul 1657, serbari si reprezen- tajil culturale. Nu se cunoaste exact anul construirit farenei, dar 0 oarecare lamurire dobindim printr-un do- ccument Intocmit cu ocazia venirii in acest orag a Impi- yatului Iosif al L-lea”, Este vorba despre un tabel no- ‘minal al cetajenilor care urmau si fle responsabill: de stra, Faptul ef Intre strizile Aradului intinim si una ‘ca numele ,Theatergasse, care duce toemai spre aren, inseamnd ed inci la mijlocul veaculul al XVItI-lea_ se afla un loe special amenajat pentru manifestari teatrale. ‘Nu edilii orafulul au fost aceta care dideau numele stri- ‘lor, el acestea erau stablite In mod spontan de citre cetafeni, ca repere ale orasulul. Unul dintre acestea este si garenat, ce a determinat numele de ,Ulita Teatruluis, PeTharta din 1752 nu se afl denumirea strazil, dar si nu itm faptul of harta a fost Intocmita In jurul anu- lui 1752, iar numele strizii il glsim Intr-un document 5 Agi, Pita -Fiimon Siebu roa cinta ei, ven 0 seu oct entry ube acoperie. iar” pistile laterake craw desehise, All Sa Sestogurat repreacmiatttcatale | musicale, precum 9 alte ser Dir “Asemenca sarene> we inlnese in mat multe oraye. tran WEonaimatio Platearom Cwvitale Arad’, aflat In Adhivele stauur'dia “Asad, Fendul Prtmanel, Roy. 1. Nr_ 104/178 roredactat cu trot decenll mal teal (1789), ta Muzeu! ‘Tea {uti aridean se fla o fotografie « Cavei Bohus In eare S poate vedea,slaturi, 0 steaduta Ingusta, Theatergasae® pe care abla putea trace 0 carat asta stradaAna- Bie France Cam pe yArenat Iai Sava ThokBly.reprezentaie teatrale 20 defaguray vara, Ia mjc secu a XVili-lea s-@ construit un han®, ta al cirui taj se afin © sala de dans destul de incipétoare, In care se putea monta 0 scend, cea servit drept loc de desfasurare a lunor concerte sau reprezentatii teatrale Indeosebi iarna, Hanul yTrei Crai*? a fost demolat in anul 1909 i astazi In acest loc se afla restaurantul ,Zirandul®, Un alt loc unde sau desfésurat reprezentatii teatrale este ,Casa Milici*, consemnata intlia dati. in Jurnalul Minoritilor, in anu) 1798, fard a se indica, insd, unde fanume se fla. Mult mai’ tirziu, In anul 1891, istoricu aridean Lakatos Otto, referindu-se Ia Casa Milic, erat ca ea se gisea pe ,Strada Bisericii, colt cu strada Sapte Privighetori*, azi, Intersectia strizilor Miron Constanti- rnescu si Tlarie Cheng Prima plesi cit sublect rominese referitoare ta tinu- tul Aradului a fost prezentati $n anul 1784. Ziarul si- Dian ,Siebenbiirger Zeitung* a consemnat in numarul shu din 4 nolembrie 1784 0 stire a corespondentulul stu din Pressburg (Bratislava), care mentiona un spectacol ustinut, probabil, pe scena sibiand cu piesa Ripirea Subprefectului Andreas Forray din castelut Sivtrsin, Eve- rnimentul avusese loc in luna iulie a aceluiasi an si cores- ondentul ziarului se arSta surprins de promptitudines cu care fusese transpus pe sceni. Ziarul eitat nu preci- ‘ear’ nicl autorul plesel, nicl trupa care La sustinut, Ba # Adat pe Bedul Republi de asta, ature! _ay-numitul dry de. rd.. iat st drept eit sd ibe ine clurda “at treaea "Poon valorgs studiu ‘cafe Se. ocupa de ister hastlal -Trei czah inttulat ‘pur’ vechi, mentor! 1 vremurlor frecule in Arad! Hisldpr nr. 1690, 1 aprile 1923 ete semnat de Dre Mts Farad Tarténete, vol 1, Arad, 1881, p. 2 1“ romul Andrei Forray, subprefect al comitatulul: Aradutut fusese rapit in rlua de 27 tulle 1784 de citre un grup de douazeci de firani fobagi romani condust de Riba Urs si Petra Bociu din Deana, care n-au acceptat si-l tlibereze. decit ea condi ca Deronul si inervina pe Unga Impiratal Tosif al Ti-lea spre a fi amnistiati, Indes nit se-presentasera Ta oaste datorta stint precare materiale a familllor lo. Numa la interventia episcopu- Tul orfodox al” Aradului, Petra Petrovieh tara au tliberat pe demaltaral feudal, ajuns grab al robilor. Ta anil s-au tins Ipsh a) el scopul' fn aiua de & august 2 sosit ctl de arnnistie de la ‘Viena pentru toil cel im- pleat tn operaia de rape. ‘Acoste date documentare au stat la bazapiesel Rip rea subprefectuat Andreas Foray din castelul Stirs, Interprctath de o traps teatrala astriaca sub conducerea Rrectoralul Sehikaneder din Viena, piesa al cru text Ser plctrat, Presupunem of piesa a fost srish pe qustul SGininni, taranit romini find presenta indiseutabil ca falda hur, ramseem in rl, res: burger Zeitung stirew valorfieata de. corespondentul Jartiel siblan privitoare la aceasta plesd cu sublect ro- qinese : ,Duminica trecuta soa prezentat In teatral Io fal de ciife socetaten (erupa) Sehikaneder intr-o forma fndulosstoare povesten tris a domnulul Andreas de Forray, vicomite al comitatului Arad, sub tit: Rd- pirea vicomitelui din eastelul Savirgin. O refinem ca fiind Prime plesi cu sublect romfnese a cirul substantl. dra- Thatic este inspirata de vista social a fimutulul artdean * Ziavistul aridean Zsigmond Nicolae in yAz életripor~ tat (Repertorinl viel) se refera la yreprezentarea Pleseldc originale romanestl In weatrul arddeané, mentio- hind ch tn luna august 1798 a avut loc in. Casa. Mili din speetacol_in limba roming sustinut de trupe Tul Sengeai Lorant, In vederea acestol spectacol, ce @ avut, Ne. $4 din 20 octombrie % Arad, 1998, p, Sotloc simbita seara gi duminica dupa mask si seara, s-2 ‘tradus piesa lui Kotzebue, Portul. Nu. cunoagtem ziua exact a. desfisuriril reprezentatiilor in discutie, stim ins oi actorul Virdgfi Benedek, pe numele sits adevirat Baltean Florescu, era fiul unui preot din Caransebes, care a renuntat la funetia de farmacist, angajindu-se in trupa lui CsengBdi, Ziaristul mat precizeaza ci Flo- rescu a seris afige mari spre a atrage aten{ia numerosilor romdnt veniti la ting. si prezenti, apoi, la teatra, afige care, din picate, nu se mai pistreazh Tosit Sirbut, @ discutat in anul 1946 cu auitorul cdi Ja care ne-am referit mal sus — Zsigmond Nicolae", ce- rindu-i sursa informatiilor, mal ales c& este vorba despre lun spectacol important pentru Istaria teatralui. ardidean Raspunsul primit se referd Ia faptul ei documentele aut fost cercetate in anul 1938 la Arhivele oragului Ard, Este, desigur, posibil acest Iueru dar intimpingim cu circum” spectie ‘aceasta opinie flinded noi nu am identificat date despre protagonistii Baltean Florescu si trupa Csengodi nici In Arhivele Statulul, filialele Arad si Cluj, nici in Fondurile primariei Arad. Autorul citi in discutie, Ni- colae Zsigmond, a:mai-mentionat. Inca un spectacol in limba romani In 1646, sustinut de trupa lui Farkas Iosif, recum si alte spectacole in anli 1881 si 1899, 1a care ne vom referi in capitolul referitor la ,Societatea roma easel cantatoare teatral Istoricul de teatru Vall Béla sublinia ef fn yCasa Mi- el au avut lee multe spectacole, dar nu aminteste nici data 1 nici felul lor. Tot aci ar fi avut loe in decembrie 1819 un spectacol sustinut de trupa maghlard condusa de Wandzsa. Afisul acestui spectacol semnalat de Vali men- fHoneazi © clidire cuprinaind gloje parter, loje etal T, loje taj TI, loje noble, galeries, fapt ce ne determing si 2 biden, Mvmt anu 1972 La Acad 1% Ar'Aradi SenesaetUirteneto, Arad, 1889, p, 910. 16 siisfihem 4 reprezentatia nu a /avut los La CasayMilict* Gi in Teatrul Jul Lacob Hirschl, pe care il consideriny ce) ‘mai vechi edificiu de teatru construit din piatra de pe te ritoriul de astizi al (aril noastre, Potrivit jumnalului Minoritilor, tn Casa Milici* a avut loe un spectacal de succes in 4 decembrie 1798, pentru ca ynicl ploala, nici noroiul, nici viscolul nu i-a Impiedicat ‘pe zelosii arideni s& audieze reprezentatia‘. spre uimirea cronlearului care exclam’ ,O tempora, 0 mores !# 8, fae4 fnsd si consemneze nici humele trupei. nilel conducerea el, nlel repertoriul Ordinut nt. 10,822 al Consiliului locotential din Buda adcesat Municipalitatit comltatense din Arad, referitor Ta posibilititile de prezentare a piesclor de teatru, cuprinse Jn lista, anexata, este redactat in. limba germani, do- ‘vada ci repertoriul era solicitat, spre aprobare, de o trupa germani de teatru, Piesele subliniate cu doui lini — Inte care $i Intrigd si iubire si Maria Stuart de Schiller rau interzise, cele subliniate cu o linio trebuiau prezon- tate spre aprobare si revizuire Consiliului locotential din Buda, iar \cele nesubliniate se putea prezenta publi- cul ‘Vali Béla presupune ci accastd reprezentatie ar fi fost susfinuta de trupa lui Kelemen Liszlo, prima trupa ma~ ghiard ambulanta de teatru, care era la Arad in februarie 1799, cind Cenzorul din localitate a inaintat spre apro~ bare lista cu repertoriul trupel, dar omite 38 precizeze ch ‘aceasta a fost serisi in limba germand, nu maghiard. Si fi redactat 0 truph maghiara cererea. si repertorial. tn Limba germans? Para indolali este vorba de un spec tacol sustinut de o trupd germand, pe care nu o cunoas- ¥ Lakatos Oto, op. ety p. 128 7 Arhivele Statue, ial Arad, Fond Primaries Nr 519/51 1"tem, Asemenea trupe ambulante sustineau spectacole in Casa Milici, sf, mal tieziu, in Teatrul Jui Tacob Hirsch, 2 ‘Teatrul aridean si Preparandia din Arad ‘A aduce In discutie inceputurile teatrulul aridean in- seamni, de fapt, a reactualiza manifestirile culturale ale ‘levilor, teatrul flind socotit alituri de scoala o =modali tate de nobllare a inimil si de deschidere a mintii*. Tea- ‘tral scolar isi propune, alaturi de ,scopurl pedagogice, rotorlce si moralizatoare*, realizarea’ ,educatiei sociale, teatrul Sind privit yea un precursor a acelor staruinte ale romanilor de aicly care au avut scopal de a incadrain migcarea culturala si civilizatia acelor vremuri, alituri de celelalte popoare* 1, nflingarea Preparandici din Arad a fost un act cultu- ral de semnificatie major, sprijiniti de populatia roma- neasea din Banat si Crisana prin contribufii banesti be- evole. La deschiderea cursurilor scolare, in 13. nolem= brie 1812, scoala nu dispunea de un local al su, iar ghzduirea'elevilor se fcea cu mari dificultati. In vede- rea inlaturiril Tor, inspectorul Scola suprem al seolilor de confesiune ortodoxa din imperiu, Ures Nestorovici, a solicitat conducerii Preparandiel din’ Arad si initieze co- lectarea de fonduri banesti pentru infiinterea unui in- temnat (convict), idee sustinut’ de intelectuall, negustor! si meseriasi din’ Arad, Oradea 31 alte centre Primi absolventi al Preparandiei au decis, in aprilie 1814, 88 ofere a treia parte din salariul lor din primul ‘an pentru inflintarea internatului®, Seria urmatoare a he- 2 Marouy, Stefan, on, cit 0.78 2 Eh" Bolig intoria Scoala” Normate (Preparandiey) t @ Inst tutulal ievlogs orlodoz-romdn. din Area, ‘Arad. 1925. 380. ‘Marni ‘Srpske Akademije nauka ! umetnost) u Sr. Karlov- sy {ASANTE tn Comiminr Fone Sele cpus de. 8 tarit gi ea sA contribuie Ta realizarea acestei initiative go- heroase tot cu a treia parte din salariul primulul an de invatamint. Absolven{i serilor a II-a si a 1V-a s-au aso- lat $i ei gesturilor nobile ale predecesorilor lor. C. Dia conoviel Loga a si elaborat planul Infintarii unui inter~ hat, ale carui fonduri erau administrate de ,Deputatia fondurlior scolare din Buda*, care erease un fond special: Fondul internatulul aridean. Desi se subscriy sume im- portante de bani pentru infiinjarea internatulul, Incasa- ea banilor era dificia. In 2 septembrie 1821 se constats 2 fondal interaatuluj aridean dispunea de suma de 1819, FL st 34 cr, care fusese incasat’ si de 6165 de fi, sub- scrisi, dar neincasati, fapt care Intirzia Inflinjarea con- victull 4 ‘Actiunea de infintare a internatului a avut printre susfindtorit ef pe Tacob Hirschi, proprietarul teatrului din ‘Arad, pe a cérul sceni au avut lee, alaturi de spectacole Sustinute de trupe teatrale profesioniste, si reprezentatit ale elevilor Preparandiel, date cu scopul expres de a con- ‘ribui la sporirea fondului convictului. Referitor la. primul. spectacol susjinut, de elevil.pre- paranci s-a mentionat data de 27 februarie 1916 (Th, Bo- fis), far Inst sh se precizeze un document anume. Re- feririle ulterioare la spectacolele teatrale ale clevilor Pre parandiet din Arad mentionau acest prim spectacol, tnte- meindu-l doar pe semnalarea din monografia Th. Botis. Infelegem de co s-a procedat in acest fel, deoarece’ do- cumentul caro atesti clar reprezentatia teatrali In. dis- ‘cutie se afla la Arhivele Academicl de Stiinje: a Serbict din Sromski Karlovicl, Jugoslavia. Este vorba de. pro- cesul verbal nr. 165. din 29 martie 1818 existent in potocolul. de procese verbale ale Deputatiel geolare, prin care se rolevi ci In urma reprezentatiel din ,teatrul r1- dicat de Tacob Hirschl ce a avut loe In zlua de 27 fe- Druarie 1818, s-d incasat suma de 99 fl. 51 48 cr. si dot taleri in moneda conventional, din care urma si se sca~ 4 tide, Prticllam Scsionis Qepaaions, Funds so rum GNU "natonalam generals et praeparatorim part= alarem adeinistrans™ (process verbal. 0i cheltulelile efectuate cu acest prilej, procam si chitia pentru sala de spectacole. Sava Arsici, directoral local al Preparandiel arddene, era insircinat si administreze acest fond. Consensul literar (consiliul profesoral) sta- bileste ca directorul local si fa legitura cu. 1. Hirschi spre a afla ydaci va Inlesnt aceste reprezentatii teatrale pumal fn acest an sau In toUi anit ce yor urma*®, Con- sensul literar dorea, agadar, sf cunoasel exact daci se ‘poate baza sin continuare pe venitul ce se incasa in urma spectacolelor teatrale sustinute pe scena teatrului. Acest venlt s¢ altura donatillor individuale si colective me- nite sh contribule la Implinirea nobilului deziderat al ‘nfllstatil convictului. 1. Hirschl confirm’ de buna vole si in mod solemn promisiunea si o intareste pe aceasta pentru toti anil care vor veni*, dupi cum consemneaz Consensul titerar in procesul verbal nr. 225 din 16 mai 4018. Tot in aceasta gedingéi se ia hotiriven ca. gdecla- alla Jal I. Hirschl si fie trimisi pentru a fi publieata n ziarele din Buda si In cele sirbesti din Viena, ai caror redactori fac int mod gratuit asemenea publiciti. Se apre- az’, totodatd, ,ldudabilul ze! al ul 1, Hirsch, un au- ‘entic mentor ‘al miseiril teatrale in primele decenii ale Yeaculut trecut, ‘Un an mai tirziu, In 20 mai 1819, Sava Ars ‘meazi ,Deputitia seolari* ci In 3 martie & celulagi an Dimitrie Constantini a depus suma de 153 fl. si 35 cr In fondul convictulul, venit realizat in urma unel repre- entail teatrale ©, Nu se specified ict de asté dat despre cc spectacol este vorba spre a cuncaste repertoriul ele- lor preparanzl, Orieum, este clar ei spectacolele sus- finute de acestia sau desfasurat dup’ un program ri- guros, stabilit probabil de consiliul profesoral, din ‘moment ce, periodic, in gedinjele ,Deputitiei scolare se infor- ® ASANUK, Fond Skolike deputace .Preiacolium Sessionis. roves verbal i 16/3818, "ibidem, .Protocolium Sessionis%, oroces verbal nr. 30/1819, fae referisi 1a desfaguraroa tor, dar, mal ales; ta. voni~ turile realizate. Faptul 8 la sedinta Consensuiut titerar al Preparandiei, finutiin 15 mai 1820, a fost invitat si . Hirsohl dovedoste pretuirea si afeetiunen de caro se bucura acesta pentru sprijinul acordat’ sporirii fondulut convictului prin inlesnirea spectacolelor elevilor pre= Paranal In urma nei alte reprezentatti din 12 aprilie 1620, ‘menjfonata deja tn documentul amintit mai sus, s-a rea" zat suma de 99 fl. 51 50 cr., precum si 4 fl. si 40 cr in moneda conventionala, din care s-au sedzut cheltuielile teatrulul in valoare de 31 fl, egea ee inseamnd ca nurani suma de aproximativ 38 f1. a fost depusi in fondul con victulul. Se propune ¢a proprietarului I. Hirsehi sit se dea chirie 10 f Documentul la care ne referim a fost semnat de Sava Arsici, Gr. Lucacle, D. Constantini si C. Diaconoviei Loga in sedinta corpulul profesoral tinut in 14 aprilie 1820. Venitul realizat a fost depas in fondul internatului_ gla cererea Consensulul literar si din dispo- zitia nobiluldi domn Mateus Térdk de Varad prin in termediul directorulul local Sava Arsiel fara influenta carula, in viitor, banii de teatru nu se wor manipula In gedinta din 15 mai 1820, consiliul profesoral al Preparandiei a decis si se expedieze serisori de mul- fumire pasionatului animator al teatrulul aridean pentra cca qzelul lui 3A fie cunoseut de cetateni si chiar de In- stitit si si fie evidenfiat in public*®, © nota aflata pe marginea procesului verbal arati ci serisorile aa fost expediate in ziua de 1 lulle 1820, Reprezentatiile au continuat, contribuind la impulsio- harea vietii culturale a Aradului, Protocolul sesiunilor de Tueru ale membrilor ,Deputitiel scolare* ne ofera ine formafii not In aceast’ privinta. In procesul verbal ne. 66 din data de 1 martic 1821 gasim informatll despre o alti reprezentajie teatrala a clevilor preparanal onorat de rezenfa consilierului Cernovich, un sprijinitor. al acfiu nilor culturale aridene, care a oferit 100 de fl. pentra 1 Mhidem, .Protocollum Sessionis', proses verbal nk 43/1829 5 biden Rite afondul convictulul si al{i 100 de fl. pentru a fi impdetit ‘actorilor (clevi) dropt risplatA cA au dat gin faja lui un. examen bun. Dupa ce au fost scazute cheltuielile pri- lejuite de spectacol a mai rimas, pentru fondul_interna- tuluisuma de 16 fl. si 57 er, care impreund cu cel 400 fl donati de Cernoviel au’ fost depusi, prin Sava Arsicl, in acelasi fond al convictului. Documental tn, ontine date si despre cresterea fondulul inter- "care, in decursul anilor 1620 si 1621 a crescut ai 4 er, moneda conventional, {in anol urmitor, 1822, consensul literar anunja o vit- toore reprezentajie teatrala a clevilor preparanzi. in ‘aceeasi cladire yde piatra* a lui I. Hirsch", Consensul hhotareste sa se ‘cerceteze si 88 se afle pin’ cind trebui Si se joace cite © plesd in flecare an pentru ca veniturile Tealizate sh fle suficiente construirit localulul internatu- Ii, Este exprimata s1 intentia de a se. pregati un spec ‘co} ci go plest teatrlat in februarie 1823. Din now nu. ‘Se mentioneazs nid tllul, nici autorul el D, Constantint tinea 0. viguroasi. evidenta'a_venitu- rilor realizate sia cheltuieliior facute ea prilejul unel reprezentatil date flo de olevii Proparandiel, fie de trupi in Javoarea prestigioasel institut scolare aridene. Din. procesul verbal din 22 martie 1823 al sedintet con- sensulti literar refinem ci la spectacolul. desféqurat fnainte cu o 2, din banii incasati in urma vinzieit celor 29 de bilete, $-a cheltuit suma de 25 de fl. dintre care 410 fl, pentru muzics, 1,30 fL. pentru loja macstrilor, 41,80 fi, pentru vinsitorit de bilete, 2 fl. pentru curitares fumogrelor, 1 fl. pentru rechizitier, 2 £1. pentru sufleur si If! pentru Incite sf duleiuri, Din venital realizat = preeiveazi in continuare. documentul_ menfionat. 300 de fl, ,s-au oferit s1 platit in numerar pentru ridi ‘carea internatulul Preparandieié 1 Este vorba de spectacolul dat la invitatia directo rului scelli, D. Constantinl, de citre trupa Iosephei, Uhlich fn gfolosul infernatului gcolilt, dup cum se sublinlazl si in Invitatia adresata nobilimil si burgheziel arddene. fn % Inidem, oe. 25/1022 9 fbidem, ar. 250/128 Invitatie se preciza ye Incasarew do asta aroun’ scop Ge binctacere™ Era”vorba. de comedia ZApacttit (Die Zerstreuten) de Kotasbue, interpretatS de dr. Poalzow Glaiorul von: Staubwirbeiy, de Stephanie (pitanul von Mtengtorn). Magdalena Untich (Charlote, fica maioruui) Sar, Fischer (Karl, fiul capitanulul.”Speetacolul. era Introgit de baletele comlce Sertsort de’doparte 91 Cearta si risplata interpretate de de. Unlich (Contopistal). dom- higoara ‘Ublich (Arendasa), Lorenz Untich (Un baiat. de iran), dr. Beer (Morar) dr. Maver (Paduraral) si Ste- fon Mahler (an agricutor) Incasrilerealizate Ta un spec- facol sustinut deo trups cunoseuth erau amult mal tari ‘ccit acelea obfinute la 0 reprezentatie a clevilor Prepa- finde}, Inet directoral scot se simte Gator st dea 0 ‘xplieaje In scris foarte pe scur™, mentionatl In proces ‘Verbal din 29 martie 1628, Astfel, a un spectacol sustinut de elevit coli pentru wridicarea internatuluis-a reallaat tn ‘venit in valoare do S1 fl. si 40 cr, din care pentru Srecuslta teatralge s-s plstit summa de 98 fl 24 er, tar Giferenta s intrat tn casa, Paptul 1 nemulfumeste pe d fectorul D, Constantin, care subliniazd in expllcatla sa: sin rest, bservam cu Gurere eh astfel de plese, care Bbisnuiese’ a fi date in: benefieiul internatulil, nu. co- fespund nicl scopalai onorfie 1 nicl tendintel dea face ‘eke, at bo gual, pled scare relate arenas fects dact nu instrulesti eu mare serioatate elevit Shc plete ane ptr tpl acetan D, Constant hnumeste, asadar, principalcle cauze entra care ye arin ca pul ban! si pent care trebule sf cercm, in mod special, bunavointa altora pentru ca SA se scopere cheitulala Conducitorul scolll se referea la_spectacolele Sustinute de reputate trupe de tear, ale ciror Incasii frau oferite Preparandiel In. folosul internatulul solar Retinem din ebservatile lui D. Constantin necesti- tea diversificirit §1 Imbogitiril repertoriulut elevilor pre- Paranci precum ‘si rigurontateapregatiit reprezenta- Uillor. Observam, de asemenca, ci teatrul este socott-un factor educativ ‘de formare a vitorlor invatitori ca mentor! de cultura roméneasct in satele af oragele tra silvinene. Constatim si faptal ed spectacolele se bucu doo larga audienta, dovada fiind cele 628 de bilete Sate, Este semnificaiv faptal ct organizarea reprezentatiilor nu wrmarea un seop financiar, do vreme ce D. Con= Stantin! milita pentru calitatea spectacolelor_ si, pentru Prezentarea unor opere dramatice potrivite mentalitati timpuiui. Migcarea teatrala arddean’, prin aportul ge- heros al clevilor $i profesorilor Preparandiei din Arad, nes, astfel, baza teatrulul scolar, care a contribui Tn acca vreme, inte-o larg’. misurd,'la dezvoltarea gus tulut pentru frumos al publiculul. Participarea profeso- rilor colli le organizarea spectacolelor de teatru, si co- Taberarea lor cu I. Hirsch denota cf activitatea lor de- pligea aria tate Pet peda a fect un enturlost propagator al ide saenemrle generale ele ySoctetatit au devenst forusl cul Aaaie Gare derbitenu Probleme arzatoare, ale epoci [Sirs Hill ska caracteralal nalional al Scoll, valo~ arararee folcoralal, ‘ducati. esetch a, aselor” pop Tne Sromovarea cuturil #1 dexvoltarea dramaturgiel £0- TBinielte Tinute in diferite centre translvinene. adun: see escieeie au, impulsionat viata, cultural ocala ‘le Suit solidartatea romanilor in lupia pe care @ Gucdaa'pentra mba si netionalitate, Nem fost ulate duce Pentre culture mat micl, aja cum se vede din satelinea Tocalitation in care. au avut loc aundele fenorale' Setu Mare. gi Timisoara. (1972), Caransebes Glo Grants COT!) Henita (1073), Lugo) (1873), Abrud Gory Abeta (072), Bla} (1079, Subse, (108, B Cart bat) Sighet (82), Lipova (823), Arad Gu Bice (rete), Someuta. Mare (1880), Oravita (1887) Lugo} Aga, Caraaceley (1080), Orsova (1890), Brajow, 1895) in adantrle genersle’craa prezentate comunicel In care erau. derhitute probleme colturale 3 terare {00,"V" ‘Goldy a preaentat in adunarea generals de la Catenacbos 9 comunicare cw Ua) sPesimaismul lil Ele sence isicath in Tribuna sub itil. yPesimistaul tn Peeing Rr Mina: Eminescut.Distnsul profesor 3 luptS— Pee rikional eure a sprint actvittea wSocietafie remar~ Se iniceasch confeninid cB datorta Mii Eminescu Limbs Somnd a primit o nots nous de farmec si de viata. Sueul poediilor 14. Eminescu val deveni obicet de cercetare din partea filclogilor st erticllor literari, chemati s8 ev Gentieze comorile de limba aflate in {esAtura mestesu= ‘sits a creatlel poetice eminesclene, care este un tezaur na~ {onal al romanilor . V. Goldis @ dat nol/imboldut re- Ecplirii creatier eminesciene in Transilvanla, subliniind ‘Ca apind cind pe lumea aceasta va bate in ureche ome- healed gral rominese, vesnicd va fi pomenirea lui sSocietatea pentri fond do teatru roman* a editat 9t un nuar al sia. Irimal @ aprut fp 1889. In anuarul din 1900, 'V. Golds a publicat 9 dare de seama ,Miscarca teatralé Ja not in anul 1898¢, Era aproape sfirsitul se~ Colulul st in. decursil unui sfert de veac de /activitate SSocietatea reusise 38 fac din miscarea teatrald 0 com= Ponenta a activitatii culturale a romanilor. Prin con hhutul si problematica operelor dramatice prezentate tm diferite spectacole, miscarea teatrali a contribuit la ma- turin sapralor de unital nalonal ale omdoton faflintarea unui teatru national viza, desigur, si progrestt cultural al {arinimii, care, afirma V. Goldig in analiza sa, weste temelia noasted nationala, lar” lntarirea vei cule furala este conditiunea cea’ mai princtpala pentru: exis- ‘tents noastr’ ca natiune romana“. In diferite parti ale ‘Transilvaniei fuseserd organizate manifestari teatrale Spectacolele date au constitult 0 modalitate de difuzare fn obstea rominease’ a unor ‘opere dramatice aparti- ‘nin Jul C. Negruzi (Cirlanii), V. Aleesandri (Cinel-Cinel, “Arvinte si Pepelea, Rusaliile, Norocul in easé) si 1. L. Ca~ ragiale (0 noapte furtunoasa). In apropierea Aradulul a fost organizata si adunarea general din 1904, In contrul minior Brad, unde au parti= Eipat profesorit gimnaziului din localitate In frunte cu Pavel Oprisa si George Pariu. P. Oprisa a conferentiat despre ylnflingarea Gimnariului din Brad, prezentind cu f2cest prile) nu numai lupta roménilor pentru scoala, ct Si legitura.orgenica a acestet institut cu” activitates ‘rominilor de Inflintare a unui teatru natfonal. Scoala yt 2¥., Goldin. Sorin, edn, Snare de Mlecga, Popa oh ab oui, imines ely Hel 9p 22, at hijcarea"‘earrala. in’ AniiPsi I at 7 Sock psatew ‘crearea unl fond de taten Tombar, Braqoy, 1900) p. 23 50 sear era vate titi care indo «fei ‘eat rationale, tecen Peopinrtcalforale a sat tI cana catntatay ront ae Vulcan care a submit wt eovinuna de eam 4 determinat sintele ge~ aie ‘si-gt uneasca eforturile in lupta pentru elevares Caltaras poporat MerettenpentraTnfnjares unut fond de_ tetra sorts aman consttucen nel tre tatrale pe ‘etme care si susing spectacle tn orale Toca de sae ja vegerceprestinl iterlor actor ce ura ihe copring ty mente trupe, ySeceateacord burs. Print Care" benefciat Ge’ atl de burst a fort Prim (blean, care efctuattarnee tin pri Ara ganar Ptipewa a iveepretat impreund ca rue 6a Wel MM nth et Tot Ta Lipo aut lo saan Pi sain 1906, Cu ecest riley, Zaharia Barsan. Ol Brtronennu” st Weleria Papp” au beeentat plese. Ao eeeehe ah Suga ta del stipni St edunarea genarala Bar Lipded a curctrtant Prin eatnteml popular pe eet tent prerenta anor frumas al cltur 1 Taples sertora cam oo fee V. Geld, V. Braniste, 1 Vulcan SV" Onic in miseatea generat de Societate Aradul 8 fh scot ods Cent ty care"pin pres sa In pec Sain Gribune' ‘Bierce pt feoola\—=, prt camenih de Pert ardent im special prin V. Gols prin sa evecare artistic promovat de arti amstort Pvfuat fp pusele romaneya velo dramaturget Ma eines Wee pe cae art mig tear tran Motarone aces bustin ca fervoares st tenactatea ma Sor deshistort Se Sar 3 ‘Turnce teatrale cu valoare de simbot ‘Turneele teatrale tn Transilvania ale marilor artistt Mihail Pascaly si Matel Millo si, nu mai putin, ale tut GLA. Petcoleseu, 1. D. Toneseu. Constantin Petrescu, Vie~ ontor Antonescu au constituit, evenimente de primi im- portant in viata romanilor din aceasti parte a tari, do~ Bindind semmificatia unor sirbatori nationale. Acest fapt ‘este demonstrat #1 de numirul mare al spectatorilor ve- fnitt din satele mai mult sau mat putin apropiate, ale ‘Giror carate au alcatuit o adevirats taba In jurul tea- ‘rulul, asteptind ile intregl, pentru. a putea aus de pe send’ cuvintul romanese}, “Aceste turnee au. contribuit 4a Integrarea publicalul din partes de vest a {aril In at~ ‘mosfera culturala a Intregii objti romdnesti. S-a realizat fn acest fel o simultancitate a receptirit unor valori ar- tistice 1a Bucuresti sl in centrele culturale din Transil- vvanla si Banat, Speetacolele, intarind Increderea publi- ccalui. in capacitatea limbii romane de a exprima senti- ‘mente inalte, au constituit veritablle lectii de patriotism $1 de educatie estetica. Turneele tui Mivait Pascaly a Arad. Primul ansamblu teatral rominese care a sustinut reprezentatii in Ardeal si in Arad a fost cel al Teatrului National din Bucuresti, condus de Mihail Pascaly, Acesta‘s-a Inceput furneul iva de 16 mai 1668 la Brasov, spre a trece apoi prin coragele Sibiu, Lugo, Timigoara 3 Arad si, in cele din turmi, la Ordvita, cunescind pretutindeni ‘un strdlucit Vestea turneulul lui, Mihail Pascaly i-a enturiasmat pe jubitorit ‘Thaliel, Iosif Vulean, prin prestigioasa. pu- Blicatie transilvaneana Familia, adresindu-le o patetlc’ Invitagie: Veni, préofi al scenel_ romAnesti, . veniti, ‘unsii muzelor, veniti, propagatorii ideii, sfinte, _veniti, fratilor, cicl noi va afteptim cu brafole deschise. Haldefi ‘si insullati constiinga fn inimile disperate, veniti sine spuneti ed rominul’a fost si va fl. Veniti! Veniti 1 Primul ais, asa numitul Apel, care vestea turneul ansamblulul romén, a apirut fa Arad fn 16 fulle, redactat jn limbile romént,’ maghiara sf germand, dup’ cum ur meazi: .TEATRUL ROMAN, in cilitoria ce 0 intre- 2 atgzeim Stefan, op fy pe 172, 2 Familia abu TV, dig #9 aprile 1868, p. 160 2 Ande pentru a face cunoscuts arta teatralé roman, 1a errabd ivitare a mal multor domi arideni, partini- ionide art, ro-am rezovits vent $i la Arad cu socetaea teen tentreit compust din cel mai_alesi membri at ‘Teatral National roman din Bucuresti sa pune la ale Sal citevareprezntatitteatrale de drama. st comice Da acordul Incetat eu dom director teateal de ak, Pllpafly dar in stare de a deschide un abonament pe fiee repreaentafil teatrale romaine, care vor fl aranjate deine tnsug 9h se vor dain tesirul 6ealct in 1, 4, 6, Sin 91 19 august ac. calend. nod. Find convins despre gustul dearth si despre insu feirea onoratuluh public aridan citre toate ate, sper, feligur, ‘ch Inteopenderea mea va fi primita. cu prt ftivee care mi vol sada cu tot edinsul a 0 merits ARAD, 16 LULIE NOU, 1868 1M. PascaLy primal rol dramatic # comic de earacter al featealul national romén din Bucuresti Abonarea se face in cancelaria teatrulul local, unde eocamdat se primese sl prenotarit 4 Dupi ,Apelt, in ziua de 18 tulle, a apirut prima stire tm limba ‘naghiari in zlarul local ,AMfOld4, care anni’ h ,Pascaly M. eminentul artist al eatrului National din Bucuresti va da cio trupi excelent 6 reprezentat rominesti la teatral local, ineepind cu data de 1 august. ‘Atragem aten{ia publicului asupra unui eveniment ar- istic, care, desigur, va fi primit cu bucurie de citre inteléctualli nogtrl ‘romini#®. Tn clua de 22 iulie, a ‘apirut in ziarul ,AIfGld® Inch un anunt si anume : Dupi cum am mai anunfat in ziarul nostru, se va da 2 Simion Balinese, Ralta. Mihlseu, Mathilda, Poca, Lina ‘Strocneseu, Horta Varlescy, Vaslache-Prive Velde Cs fits bumirescs Lie Pope, fon Cesta, ir Prasel iat ‘mtn Mine ct respectiv mentionatul Apel se af ta Mumeul Tea~ truly ‘rddecan Fi Ara, nr 168, din 18 fue 1068, 53in Arado’ reprezentatie teatrala romaneased, Am mai “aflat in. anunful publicat de d. director Pascaly i, pe baza Injelegerit intre d-sa si d. director al teatrului local Follinus, trupa romincasca va da a teatru 6 reprezen- tajil sl anumme: la 1, 8-4, 8) 11 si 13 august®*. rimele stil fm limba tomind apar in coloanele revis~ ‘tel. Familia, Un corespondent din Arad al revistei In stilnja in felul urmator pe condueatorul ci, Iosif Vulean 2cu bucurle-ti Impartasese ef dl. M. Pasealy va viita i oragul nostra cu trupa sa dramatics. Dupi. acordul Thehelat ct directorul teatrulut de aici a st deschis um abonament cit sase reprezentatil teatrale..«. Anuntul co- respondentulul se inchela cu urmitoarele rinduei : ,sint convins ca publicul nosteu de alcl si din jur va concurge Jn numir mare la aceste repreentatii..«'. Spectacolele stustinute de trupa lut Mihail Pascaly vor fi larg comen- ‘tate in revista Familias, dar si in yAlbina#, ,Federatt- unea*®, precumn'si in ziarele aradene”: ,AlfOld" 31 Arader Zeitung*, cooa ce dovedeste insemnatatea deosebiti a tur— preului si largul su ecou in rindul tubitorilor Thalici din Transilvania ‘Trupa lui Pascaly 1, Incepuse seria spectacolelor, ta Arad, asa dupa cum fusesers anuntate, in ziua de 1 au ‘gust, cu doui piese scurte: Poetul romantic, comedie fntr-un act de Matei Milo si Doi profesori pricopsilt i eprocopsii, comedic de Scribe. In timpul reprezenta- Aiel, spectatoril av cintat eu insufletire yAzi e zi de sir ‘Ditoare, sine: veselim* Despre acest prim spectacol gé- ‘sim un larg comentariu # In revista ,Pamillat care con ‘Semneazi cu cilduri si entuziasm acele clipe admirabile, ‘cind romani din Ardeal ay auzit pentru prima oar muza Salta, Arad, nr. 167, din 29 sue 196, ‘he 9 din 1/19 Fae 1068, p28 Numerete 7,73, 1, 79, 85,9 Sn pwseniy,"Feaerat romén din Arad, Federaiunea, 1384, ‘ar. 106 din 1838 tule, pA we sStenlt din Tinian alla" Araa, nr © Remast ‘DO. SNe, din august 1886 a“ romana + y:-O\2i mare, oi prea insemnath si interesante Firnceasta pentru focutorit romani de aic 31 din jur, ec: eeeiila bara, ound de pe scena Aradulul limba noas- pra 'dulce si sonora. Penta acela, user va putell chiput Be cinanil din parle acestea, $Mo"abecn: Das i cemat srbltoie de arn 8 anh ove, oSeandalute pets in pla var a lust sir la aes gee Tanuare WOH, aed npn sen cd, ree dat sk Bela scio pe raport 0 sur reralie ‘reel neath Coreen deoeardath git dpc Rita! cn Senne ese Indecitbls © i ctectin Museu ‘Teatrulh aridean se_pistrears. ined fie Mais tornele Io ial Pasay, Alle sa ee ap gases in mat multe exombparey iat etal tae allie Gear ine-uh sigur exemplar Sent fece spedtacol Ii urme celoe dout turneo, Mina, Pacaly i te ta 05 Fama fourte apronpe de sufltul adeno, dor eat’ pres Tosi mentoneush speccoile ssinule weR.cuetea at salunte mat importante interpreta de ta Bacuret Jor patos roman, ivan mal tei a eaetgaand ‘Bheria A scool= exprima bucula ee dara sul pox tune al trupel al 48 Bond iat, Fila at. e Tele a e e ‘Raat is Nes 18, 7/29 mal 1878, p.152 M. Pascaly : aprecuta aflim. in. «Famlian (ML. Pasealy) este’ decis ca Tn vara, aceasta ah vind eu {rapa sa mat Bine aleasa in orapele din Transivenia Ungar, Sole im cu bucurle areueth intenie a slut Pestaly sine fem convinsi cl si public, pe unde va trece i va indtme Pina pretuindent en cdldusd=. Dar Mina Bascaly nua Mal apucat sa efectueze al tea turned in Ara, cutoate fora astepiat cu veal interes i cu mare insufltire. “| Numelelul Mita! Pasenly'a°rimas dine tnapaslt Jn inimile iubitorlior Thaliel die’ Arad, astel cd snes zea fa din viaid la 30 septembrie 1403 este consemnath Gu dere ade lar < ATO": ol dupa asi a ine etat din vias, duh mie seria, 3. Pascal. eel mal emumit art deamatle al Roma), care a jocat sit ‘Arad acum citva ani. Bascaly at ca Soler ea intr cet mai de seams. Cu rocarten Tul, a plerdut mult teateal fond letra mad nelle edd, pera nu fumal tn eteva cuvint, dar 3 in fate a fost un dintre cei mai buni patrioti.« . “3 ai Mate! Mito $1 Aradul. Prima ingtintre despre ve nicea Tut Milo in red a fost Apslat adrow, cot (enilor, aptrat pe stdale orapuldt in ziua de. 20 uc Hie 1870 "sSocietaten mea testala romand din Burret tn turneu prin Arad, vol avea onoaren a da citeva re- prezentaion! tatrle, lulnducm Ibertatea prin aceasta 0 tanthcnoarea a nvita publica in Arad. tnut Ie orelarea seratelor mete tentzae, ct atit Tal Virion, ch reperterll reprezeniirioe va conta dln cele mal alese Hl atrightoare plete orlginsle © poporull worn, Bezat De zed national gusto de acti afl] public!’ roma fin Arad el tint cu aceeal aldara slmpae ea Teme Zzentalile tearalo anunlate, vor fl primite st aid ‘ca cecal cldurh gi savurale, ci care Suserim onoratl a toate lcalurile romaine dincoace de Carpal, pe unde am recut. cin 18 octombrie 152. ABA, ‘Fondul’protepoplatull, Arad, dosar 18, Apud V. Popeanei, op. tt.Spectacle al Milo la Arad au fost orgonizate de eee tpejinitoriut, constitlt cu acest prile| Sto de indemne popula romnd ain ors din cop de agen Ttceprindertaristice a D-tut Director jars ee amuntate gape spectacole, in allele de 1,2, Mato TL'aL 2 augest Cronicarul de 1a jFamlla® n0- 4.5.9.1) Saar gl bilo va petrece 1a Arad. aproape ous -sagktmn. Ferictt ardent. Sires aneamblulol toiral condus, de Matel aa ace aeurat tn Sala Teatruit aridean, Inchi~ Malo f4 rvctorul local, Folinus, care a cedat sala, Fiat oe oa ah Joace impresna cu trupa sa pe scena Tea tern Caen allele in cre Mille avea reprezental, (rulut do vartuipenat opectacolele spre a permite aclo- Follnus Grandressehevolutiaprestigioasel erupe teatrale bucurestone. ret care spectaol sustinut de trupa ut Milo an een Mige enue. upérite in limbile roméns, ma- au apscttgerteani. Afigul cupid pe lings itu plese thar Abde elurion si prejrle biletslor de Totrare dees ea 90 crear In galerio, pin ta 20 fo- sae eo, loft principals. Este interesant faptul ei fink Ponte it a le military de origine remind, pentra Mite retina bilete cu 30 de crefari la parter (,pentr Gamizoana miltara®). Beene rian cetaclelorsustinute de trupa Iut Mate Millo ta Afbd a'Tnceput luni, august 1870 cu plesa Milo di- 1a Arad a tncePvedevil de Vasile Alecsandr pe 0 muzich Jeeta commana. A urmat.apol Kera Nastasia gat Seva tr teantonet comich de Vasile Alersandrl Pensiomarie° Ste Mill in costum national. A tela Jer al romain, an vodevil najonal inte-un act Co Ble Core avut, protagonist, de asemenca, Pe Si Me; doen spactacol a ayut loc in sua de 2 august cu cone paiet se farant, vodevil nafional ® ie dou © 0 totocopie illo tn rolul Kera Nastasa~ se afls ta sa ise Tucul Teatulut aradenn Alt ae'de Dona Nicolaa, DL Mfineu, DL. Nicolau 3 ‘Dena Constantinescu 0 scte de Matej Milo, x musica de Al, Flechtenmacher, TAG Mata de dene Siecle, Di. Mincu, D-1 Nicolae sf Bee Constantinesey. si cantoneta comics Paraponistul ® Be eshte Alecsandsi, interpretata de Matet Millo. eeibic presente in continua, n ziua de jl # au gust Diese Paraciser, Kir Zuliorid sh Clobarat roma, Ee'ie ius de 5 august, piesa, Pripisille Bucurescilor {care rarcle artist Millo'@ interpreta cine rolur dle fevite,eare ai evidengist un talent de excepie Roman, Clorogeri it smintea®™ in anit bitrnett spectacolul et, Paralisira pe scena Teatrulal Follings “Bin sirada Ingustae ce dicen ain. piaja! Avram Tancd Efe ‘eres, pum unc Strada Tega Roman Cieregarit, velov 1a Scoala primara din. Pecica, venise eTesteul din Arad co tats, eu cara, cale_ de peste 20 kom Publica spectator — iql aminteste Ry Clo- Fogeri = venea imbetest in. costm Popular Re ea ToEeT mina ca corral tn weclor,sunien. portent din haba alba cu sinoare vinete,cizme cu turese desc famargine inchelate cu patil cu ticolors, Prejaie ‘osturmulal popular, a trgoloralut sk efnteculut rob fee elpttan putere de simbol A deterinau impresio- henla unitate in geuget $1 simfirs, Aflim, de asemenes, din-amintinie tol Remon Clorogeriu cla. reprezenta- {ile Tul Milo la_Aradveneau, oament in sate cu cle fale, In frunte cu preotal s dasellul,,Cind Gargnimes) fn inedpea tn sncinta, de lumen mare"din oray, era fe- Fit aged vedea ceva prin cepaurile uslor 3 putea Scam la intranl sl lofi pe actor! peinzind cite un Scent din grall fermecttor st etorlor romdni# epresettatiaextraordinars @ turmeutul este antntat ented san te? sugust ct Pisa nafionelé eu cintoce fn Peintke Jamu, clan! hauiucllor, serish gi interpre- {ati de Matel Blo” Spectacolul sra desfagurat in bene fig artstulul G. Alexendresca, dar, contrar_astept— ion mu a avot succes de public. Actorul sérbitorit a 0 picturd a tol Fr, Toth eu Matei Millo se afi In Mur seul, eatrui arden. a Goromit Rorin, radu de dian I Sociaten ane, an din a5 apie) mal, 188, aae i yd ale i oe ee Pea te tsa : See i Ik mig fot sitios pes Fed oe ee a ine gt Mergeeta sapibceee core PGS pmaceors, fone on Tren uae nce 12 qu Noe eran vac nee ties sPe inca cu Matel Millon cola titular, care & Se ae es an fad Valine Ge EN Sector eae ee fomretror gees alpen a poem Vee Capel Tul Mille la Arad. penta ined Beater amen ees ee ae Se eee cet, in tara cea) aja GopE com Peat eect avye cee amen zncroiae ERE Slabs yi'am rovalncue ine un att care ee ae sth procure ale ce Sere olenie ea aaa ie se Se ee ee ugar tty seer cor ecu oxepta pis ding — core cau ee sc cectaat sta rapier oe Seas ester aes eae erercon aie eee aaa Sadek On ear Fasue ad exconone aad aac geste rst seo a asc acon an Practica Cobia ee Seaplane nt tub toot rath cy wane tneentes ie Sel Ml Sa ase estas ete Nec ret os va See nctewenpel ipa paren restr ace See mae Dil Sai tia Sire cotlf cat SAR aaicen oer arb ness smchisle 4d ARE Se Sie State os eee sae Sura eae weet "ta asl. Bresty, Yon, Matet Milla én Translvenia si Banat, 2206 Pee POSTE Arad, nr. 107 din 18 august 190. ® falaem, 2 Cronica revistel arati cde vin sint ardent, care nau tlnat despre suosesul ul Mal Milo In acest ‘ras, neqisinds-se um singur individ din incligenta omind din Ared* care, sche remit." Croneardl Sarl “lea ASL" relteadt lnc am avut posbiliatéa si lau parte la toa representa, ‘omuniedm parerea general ch toate spectacslle orgs: Iaate de ecewta tru Inala doar de. piesa. Jt, St produs 0 picere exiraorcinard azupra, public 9 ‘clodats au demonstrat taental exoclent at ert fae Se femarel in fata orcarul pubic, In mod seer, fiona Mate Milo. Croncaral apron tn mod eo: Seblt spectacolul ci Lipltorde satuful vin aceasta lech = noteast croncaral ™ minanatul fafen actos at 4ui Milla Text primis cu entusiasm si tn pesoane lat am guna neatorama nwa in continua, efonicarul apreciae alt actrfle eit sage {ont trupe, in afar de Sip menyiontadu pe bertonal ‘Alexandrescu entra cintectle romineytinterpreeas Abia dup sase deceit apace o nous relatare despre tumeut iui"All in" Arua Este vorba despre emote: ynanta‘rememorare a episcopul Roman Cloregar din Poesia ide mine 9 din care am ei a st Tnainte stam viautjcind in. Paroctstera Pages at acum il Bd, gra, cum era, pe acena Teatralul Folin ast! serve de local entra chnemeteprat Im str Ingustd'ce duce din Pja Avram Lancacltte March, ae mité atunci Strada Teatrului, acum nu mai stiu cum Saami: Nun ade smo in ere annum et Vari Sma adus pe mine tata a teateu cu efrata de Peciet, lar opt reprezentaiie ne-am Tospolat Soaptes casi Dupi cum lene se poate observa, gin reltarea Ti Roman’ Clorogaria, turned trupel ha "Matel Milo 8 cnoseut la Arad un deplin sustes,consivend over {UBII ectie de poteotsm de mindrle nalional. De fap Aral este unicul ora de dincoace de Carpati care pisireacd cole mai multe documente originale de la 1 sramiia’, Anwl Bin i aig 1020. gnu Vilne 8% fr. 3 din 14/28 august 1870 18 aprile mai 1900, 3acest turriew, Este vorba, in primul rind, despre afisele: Spectacclelor’ conservate In colectia Muzeului ‘Teatrului @ridean, Fond — fosit Sirbuf. De asemenea, numat Ia ‘Arad se afld ned, nealterats, clidirea teatratui (fostul Ginematograf Urania) pe a cirui scend a jucat Millo, Sieasa in care a fost glzduit actorul bucurestean. Este Yorba de. cosa Ini Ton Popoviei Desseanu, pe atunct Secretar al ,Asociatiel nationale din Arad pentru cultura Poporulul romans, easd In care a locuit s1 Mihail Pascaly Jn timpal fureulut sau din anul 1868. ‘Spectacolele prezentate de Matei ‘Millo in Transit~ vania au rimas multi vreme intipirite in inimile celor preventi, astfel dr. Horia Petra-Petrescu mentioneaz’ Fhol neam avut nel sosre, nicl Tund, nicl chiar stele care Pine lumineze pufin® si mai adauga ,not am avut parte ‘de un Inuneree ca picurs, prin care’ se aprindea 0 Tu- minita gi pornea la drum halde-hal... Millo*®. ‘Turneul primet balerine. Albina’ de Rhona. Venind in Bucurestl, In drum spre Viena, prima balerin& de ori- gine franceni Albina de Rhona a facut un scurt popas fn Arad, unde a sustinut clteva reprezentatl. Pe afisele teatralul aridean, precum si In colosnele 7iarului local apiruse programul spectacolelor pentru zilele de 8 st ® mai 1872, prezenta celebrel balerine fiind In sine 6 ‘iractie decsebita, Interesant este faptul ci in spectacolul din 9 mai se preconizeass a se juca si dou’ plese in jimbe romani O palma pentru smn sdratat (traducere de Matet Millo) si CAmila, comedie intr-un act de C. Glur- igescu, in. interpretarea diletantilor, ardent ‘Cum in sua de 9 mal a avut loc o mare adunare # reprezentantilor roménilor ce preceda alegerile de depu- Taf din periment, adunare ce a devenit istoried prin faptul c& in urma wnor dezbateri vii radicalif au invins, pe moderati — este posibll ca Albina de Rhona, care a Stat mult timp la Bucuresti, a fost anume invitata spre % Apud Ollieann, Alexandra, Contributii pentru 0 forie a feairual tomdnese in Banat, Tronsitoana. jt Bucovina pind 10 106, Craiova, fap. 4 participa ta reprezentares organizati. cu priljul Sdundritolitice deta Arad. Revista Familiy a publicat © scurti ‘conic asupra speetaeollui, aitoral ei find cuncscutul om de cultord fost Vulcan, Acesta venea de in'Satu hare, unde avuese fo, la 1 st mat 1872-adunae ea obignita a ySocietitil penira fond do teateu romin: in’ drum spre. Sasi, Vulcan sa oprit la. Arad spre. 8 Participa la adunarea politica menfionata mai sus, Vulean Preciecach ch in sala tearulul era un public: nameros, Seu tai ful dect in vara trecta In oricare repre: Fentatie a d-lui Pascaly", Mare a fost inst mirarea ti Valean i, desir, sl a spectatorilr. cind prima. piesa anuntsta palin penéru wn sirutat'a fost interpetatd Jn limba german, in loc si fie jucatd In limba romana, SEES panies lc, fs comentario lean: fa fine, corti se vidi plesa a inceput. Dat ces asta} Tn plesi nu auzim vorbind nici un cuvint nov Incyte. Coa tradus in pena aceasta? N-am auet pla acum’ caartistul nostra Milo si tradhs.nemepla © Pies, Asia. tebule. st Invitim in senra aceasta Dar 4 nu ne amagim. Millo. na teadus in. germand. nich 0 piesa. Avesta ined fraduna-de dine in limba roman, Poste din cea germans. Pentru ee sa andntat dara ch Piesa se va juct dupa iraducerea din Biia = ®%. Repre- Zonta t-a defigurat in limba germand, probabil pentra faptal cf aceoas x oral fsese vritat de Franz Toet. Odata et cesta au venit si mumeros steal, probabil, conganlratort a dort sh fach un gest de pottege fata de ‘tepebt invita la spectaco! 'A doua piesh Camila 5-0 interpreta fn limba remind, 4 dup cum aflam din eronica tut Vean,diltantit ar deni cet cu fofit bine, dar gos! mai mare efect facu Tie Boagan care a interpreta olil servtorulsl ct an lumar abundent, ce tinv publicul in iartate continua, fcotind nenumirate spine meritast, Dansurile execu tate de Albina de Rhona, in costume pitorest, cw mult fratie si desteritato, au facut mare efect= © Familia, anol VIL, ne. 19, 779 mal, 1872, p, 224225 Bs‘rurneul cupletistitut st cintareputut 1. D. Tonescu, Imortallsat de 1. L. Caragiale in ,0 noapte furtunossi prin replica data lui Jupin Dumitrache, cherestegiul, de Paige Zita cHlal deseard 1a Tunion, Ia Tonescu, este until Gintre ‘marl artist liriel romint de la sfirgtul veaculus frecut®. Originar din Brasov ®, 1. D. Toneseu sa for. WiSeprinstnd suite din ale meserieit, ca membru al Celebrelor trupé ale Ini Fany Tardini Viddieesci: si Torga Caragiale, dar, mat ales, ca yelev él Iui Millo*, cum In- sugl $-a considerat ‘Dea lungul carierel sale attistice, TD: Tonescu efectuat:numeroase turnee In Transilvania: In toamna Snului 1872 el a sus{inut spectacole ‘la Brasov, Sibiu, Bla} Alba Tilia, Brad, Bala de Cris, ajungind ‘apoi 1a alinagiu si Buteni, flind asteptat sila Arad. Apa dup ‘cum conserineariToan Slavicl®, prima reprezentatie fvut loc ia ,scoala de 1a catedralat, ,inghesuiala era, fnsi, atit de share, inelt pentru alte trel Teprezentatiunl 3 trebuit sa se mute in sala mal Ine&patoare a unul restau rant, Credem ci Toan Slavici se refers la sala hotelulut [Cruces Albis, pe scena cirela ou fost sustinute name: Size spectacoie de prestigiu, De la’ Arad, 1. D. Tonescu FerConumuat turneul Ia Lipova, Sirla, Pincota si Chisinew- *pretutindeni — continu Slaviel ~ lumea se ingrimsdea Fr ingufletiren era mare®. Introun origel din Podgoria Stradulut (probabil Pincota sau Siria) un iran roman ih Ofer cu sfielé un, jcogulet cu struguri* ea semn al unei Floase prequrl. $1 sutorul yMorii cu noroc constatS : Ce Pit cununile de leur, ce sint brillantele strBlucitoare ala~ fies de acest covule} cu strugurl acoperit de un stergar carat a inSain iii 9 ai ota Sun’ Meat cat Bn at wie! TP enn cde Serle ns wench ie etn pial Melee tat ae 108 Te Pe ts ae ae es SRE a ie ra ano ot 92 3 Mie 6 Doi ani mai tiraluy in, 1974, Is inapoierea din Viena, duphec's stink thal malts spetacole ia Budapesta SePugd cur consemneaes revista Familias ® — a april Arad under LD, Tonesea 9 Sofia sa au dat teh $Bectacoes In ailele de, 18, 20 621 june, De ta cronkarl SPEiur altoids alam. ca yasta-gridind arena ® Zar Ushipling €D, Tonestu dovedindues| buna” repuiaie Ge care oe Bocura in aoeste loca, Publicul — ara, in GGaunuare, croniearal = lea rasplatit dup Tecare mu ‘fr cu ropote de aplaust, In ropertoriul_acesula. se ‘Milgu‘canjencte 98 coplete in Iimble: romana, maghiark Sagerman’. franul 1679 i gisim pe .-D. Tonesgu irmpreund cu trupn sa la Bodapesta, “eral Albina invita inkreg eee onoeatul pubic remin ai loromin din Capiald = Brofite it mat numeros. de" aceasthocariune pentru. a Posts rara placere de teatra nationals, Cele doul spec iste sustinute in 7s 9 ianuarie 1079 au gravat un Hivay_eporal in carieavictt colonies daco-romane din Budapest © THPanul 1691 31 aflim 1a Seghedin, entuziasmind pu- bial ve seamda eu Paoes teach conordla = oa DPrietenia infest), yTealascs 1D. donescus®, Este Fearte probabil‘ in rum spre Viena 9 Budapesta sat Sgghedin, 1 D, jonescu ss ef apet din now st 1a Arad, dlr mu sint documents gare si confieme aceasta (poten, ‘Un fuera este Insh sigur: snume ct LD. Tonescu a ramas Sproape de sufletol aridenilor. La mosrtea sa. Tribuna ‘oporuid notessa et, D. Tongseu, vesttul artist la~ Tien inecunmseat prin toate pargle loouite de omni area facut furorl si prin. partie. noastte cu Caana Ghirfe a Snecat din via Ja 13 (august) ts Sins, Talent ‘Siguros, un actor excelent, umorist de frunte, a delectat wna! X, 818 dw S/T ma 1874p. 27, sul i ne sam ain 19 tune, 187% 2 catea Spitalutan de matoralate Fess Bo antag Toad Optica, Prada, 7. D. Zonescs, propagator at rie a aie nonstr, ana X, ae 9, din 1 mak tetet 7 ain 9) august 1900 apublica! de prin oragele Roméniet pind tn timpul dia Uma desi era aproape de 60 de ani, EI moare sirac. Sproope.pirisit, dar mu Va fl ultat de cef ce T-aul l= eset Taw odmirat™ Tntr‘un alt numar din Tribune poporutuit* apare un ou tice), foarte Interésant, despre viata si activi= tates artistea & lui I. D. Tonescu, pe eare-l considerd. cel rmat_mare cintaret cupletist al" neamulul nostru sca tare, In vista culturala romana numelut sa 1 se cuvine © frumoasa pogind. Sever Secula, care asistase la spec tacolele bucurestene ale Tui I. D! fonescu, remarcd_ va Toarea educativa a reprezentailor,subliaind, In special, rolul Tul Tn cultivarea dragostel fad de limba a publi- cull spectator care, In Transilvania, ficea parte din pro- gramul de promovaze culturals a poporulut LD. Tonescu 4 teecit interesul st admiratia publicalak prin exprimares eda farmecul si prospe{imea Timbit Turneut lui Constantin Petrescu. Un alt eveniment Jn viata roménilor transilvaneni este marcat de turneut Intreprins de ,juna societate dramatica din Craiovat, aflata sub conducerea lui Constantin Petreseu, ‘Turneul — cum consemneaza Toan Massoff ™ — in- ccepe la Brasov la 6 mai 1877 si continua apol In toca- litatile Oravita, “Timisoara, Lugo}, Caransebes, "Bock, ‘Montana, “Arad, Lipova, Beius, Abrud, Cimpeni, Alba Iulia, Sibiu. Zaharia Barsan a’ gisit Ia! Oravita tn afie de testru din 13 mai 177, co anunti piesa Don Cezar! de Bazan in interpretarea trupel. teatrale “conduss. de ©. Petrescu (Traducerea piesei a fost realizata de Por- {iriu). Dintre membrii trupel ll mentioneazi pe G. A. Pet cculescu, Articolul Iui Zaharla Barsan — Tref afige de teatru a aparut In ,Lupta* (nr. 7, an. 1, 1907) Nici revista Familia, si nici ziarul maghiar local nu publica nici Un rind referitor la prezenta in Arad a frupel conduse de Constantin Petrescu. Am gisit Insi 2S. Secula, 1D. fonesew, nr 158 anu IV, 1800 Bin eat roménese, EPL, Bucirent 1906, pr 36 8 refers: tn, revista Biverica. a scoolat care anon, wee ula lil Teatral roman ta Arad, cj Tee gue ave sl in ory teupa tetra a Ceosanis Petras alta din 2 peroane, cu Seopul GePe"sistine at malte representa teatrale Pattteertntite ete anunta penis 3 septem- brie "Se" ex aperant. cy pakewie Informal eo Ie Geline cur pave, i ape. tal Constantin. Petes, we dileat Sa Rp cepin satafiut, Se’ adescazh, In intinare,fatga de a participa Is spectacolele enn ae "Se dort Gack se da pe all a de 1a ine a aven tani omnday sel Seals et {is tidus, tots aia ont parties ™ up pita tel rgpesenti apare din now o nts ip Berd scoulae care rata eé des publlel ‘Bate se peate te bine aunats, prt aout repre aula fet cam ehu Cerseateé din prin tinpatah Pelivrabl Se eaprind speranta ch ,publcu din Arod Tefae'sa iba curt mare calbuh reprecontaia de feed ae line ovine Te sisi turmoil Gola Arad) apare din nou @ noth in ebiserea i scoala © transertm integral spre peevasucel fopurtt ai overs co are fost Ine thmpint In Transivania. artist eriovent = Trupa tear frais sith Petgesc cary cu priductile sle artitice Smultumit pe: dopin pulse ‘roman din Afed, dup fumntem Inforaty siptimina accesta va merge. la Belus pete en sh dea sacle ieve representa ae eal! Sperim cf, neligenta oman 'va prim et eikrd 3 reprecentanhi hall romine™ ‘Nu eunoastom cpitsle care. ai fost reprezentate la dara dar" soperoral teupe fut Constantin: Prec EMinivese pringe site a pleele Patra ain cae, Ginel Cinok ie Zultardl'de Vasa Aloandt, Vid HGS GP" oop de ings din sun de Pogue, dam 1 anu, nn. 30, ain > Thiers, anal Ty nn. 32, din 28 aug. sept. 1 2 Todor 2 gmat Pyne. 34, dim 109 sept 187% 2 biden nistoricd in 4 acte si un tablow'de Lupesci, .Doi tarant si cinel ciriani*, ,Vidutul mameit, ,Fermecttoarea satu- uit, gVaduva cu’ camelii#, .Orbul si nebuna, Don Co- zar* de Bazan este posibil Cao parte din ele sf fi vazut Jumina rampei si la Arad Turneul lui G. A. Petculeseu si al_ySocietttii teatrale ombulente" in pirfile Aradulus. Post-am Directoral rimel Societati de teatru roman dln Ungaria si Tran- silvania, petrecind o viayd amara de la 1870 pind la fi- nle vietit mele 1880 — sint cuvintele inimosului G. A. Petculescu, creatorul, organizatorul s4 directorul intiiei Societati teatrale ambuldnte din aceasta parte a trl De origine modest, dintr-o familie de muncitori din Laigo}, ol insusi pantofar, G. A. Petculescu, In urma tur- peclor lul Pasealy si Milo, se simte irezistibil atras de teatru. Dupi ce se angajase ca figurant In cor in trupa Stefaniei Tardini Viadicescu, flind Intrebuintat si la ser- Vieiul descend, G, A. Petcuileseu debuteazs In rolul Tui Fritz Ciobotaru dit Kir Zultardi de. Vasile Alecsandti ca angajat In trupa teatrala condush de Lupescu, Se i toarce ined Ta Lugo}, realizeaza citeva gezatori cu socie~ ‘tatea locala de cinturi, in cadrul cirela a interpretat §1 fl canteneto de Vasile Alecsandri, pentra ca apoi si so~ Ticite guvernului maghiar din Budapesta autorizatia de a forma o trupa ambulanta de teatru romanese. Primeste concesiunea de a da representa In limba romini in toate orasele si satele loculte de, romsint ®. Din trupa sa faceau parte artist: 1. Constantinescu ca sofia, Chiriancescu cu sotia, M. Petrescu, Tulla ¢i ‘Anton Dobriceant: tn 3 nolembrie 1878 trupa lui G. A. Petculesed n= cepe primele réprezentati, la Bocsa Montana, apoi Or vija, Bozovicl, Clacova, Referindu-se la artistii de la 187 care slujeau arta dramatich dintr-o pericadi cind impo- © Acwl ne. 201781878, spud Marcus, Stefan, op, tp. 4 Nu cunoastem dim @ocumentele cont torilor tention 80 triva ei se ridicau tot felul de oprelisti, Zaharia Bérsare noteazd : ,Si s-a intimplat in vreme de retinut. Un tindr bénatean, "0 calf de pantofar, Gh. Petco, sia pirisit intr-o bund ci uneltele, si-a schimbat numele in Petcu- Jeseu... si_a format mal ‘Yireiu 0 trupl modesti_a sa $i ‘8 jucat multi ani piesele de pe vremea de atunci* ". RRepertoriul trupel lui G. A. Petculescucuprindea Piese istorice sl improvizatii pe teme Istorice : Luarea Grivitei (drama. razboinicd), Tepes Voda, Iancu Jian, Cclpitan de haiduct; comedit © Viodupul mami, Barbatul ‘gelos, Zburdtorul, Dot zapiciti, Paraclisierul, Doi tarant ‘sf einct cirlant, Lipitorile satului sa. vodeviluri ; Nunta Hardneased, Cinel-Cinel, “Areinte si Pepelea, ‘Téranat chemat ta vot §.2.; cantoncte: Stincuta, Haidueul ro- ‘én, Soldatul romén, Mlinea Piganca, Nebun de amor $.. ‘Trupa condusi de G. A. Petculescu a sustinut mal rmuilte spectacole in regiunea Aradului: 7, 8.9, 11 fe- brusrie 1879 — Siria: 13 februarie 1879 —- Buteni ; 14 octombrie 1880 — Semlac; august 1881 — Hatmagix: (inci spectacole), septembrie 1881 — Buteni Gase repre- zentati), decembrie 1881, (zece reprezentatli); # decem= brie — Peciea : lanuarie — Halmagiu (saptesprezece re- prezentatil); 2 decembrie 1882 — Savirsin; iamuarie 3883 — Siria (@ reprezentatil), 30 ianuarie 1883 —.Li- ova; 7 februarie 1686 — Siria (8 reprezentatil), 90°ia~ ‘uarie 1863 — Lipova ; 7 februarie 1886 — Lipova. ‘La Arad ins, G. A, Petculesca nu va sustine spec tacole cu toate ci fsi dorise foarte mult acest lucru. Asa dupi_cum consemneazs un membru al trupel, sale, Al, Ollareanu®, Petculescu Ist trimise aci un emisar Pentru a perfecta citeva reprezentati. Cum primarul se afla la Viena, acesta rimisese inca zece aile In care timp Se fnilinice cu de. Vuia care fi promisese intregul sity sprijin. Dar, dupa opt alle, cererea de a juca pe scena sTeatrului cel mare" este refusata pe motiv ch ea era ‘Scupath deo, ,trupa locald ungureasca*. Este redactatt (© alté cerere sre a se putea juca in salonul cel mare al 1 pod Obieans, Aly op: ets 8 "NG canedttem sion sf toma cl mumab emul — 1ae2 athotelului ,Crticea’ Albis, dar si-aceasta este gtefuzati ow Gesivirsisge®. In plus, emisarului Jui G. Ar Petculescu {Se Incentase si-un proces, ford acoperire in fapte, Pen invtulburarea linistel publice, asa ci acesta paras Aradul jh grabi si cu suparare. Probabil si, Petculescu a fost ifectat de intimplarile, legate de turmeul sin, petrecute ia Arad, astfel ci, nu cunoastem s& ish mat {1,propus s3-1 Midtese’ cu toate cl se aflase de citeva ori la doar 15-20 km de accsta. - TMemorabil a fost turneul trupel Tui G. A. Petculesca 1a Baten 0 comuns frurooai, cu 0 vais economic Eutursia in plin-avint Ina doua jumitate a. veaculut recut. Inca din 1868 flinta acolo 0, ,Societate de Citire jnixtée cu car(l roménestl, maghlare si gormane. Locu- {Tori Buteniulut doreau insio mai puternich inflorire @ ‘gomunei lor ; un corespondent de aici, care semneaz cut fhitisia ye, exprim’ in aiarul local yAlfSld« ® deai- deratul Comunel de a se transfera Perceptia. de 1a, Inew St Cartea fundusla de la Sebis la Buteni si. de a se deschide o sucursla de banc. Dup tel le in acelast Giar — ,Alfold"*” — apare un fel de raspuns 1a scrisoa ea din Butenl, semnat cu inifiala 4D* prin care di drep- {ate butincenilor ch vor si-si dezvolte comuna, dar peo Yesteaz’ Impotriva actorilor romAnt care de luni de. zile Hoindrese prin Bute si, ea wmisionari®, wrispindcau po- jitiea Bucurestiululs, Este lar, deel, ca'trupa lui Pete Yeseu — cael despre ea este vorba— a stat mai mult timp la Bateni, alci fiind probabil tocul de plecate in ‘alte Tocalitatt din jur, Corespondentul din Butent (F*) ii rispunde celul care semnase ,D* ca In comuna toate hationalltitile trajese In armonie perfect’, ficcaré res jpectind obiceiurile si religiat si cd este absolut neinte- relat opinia cA -romanil sint agitatori*, ce au Indemnat ‘pe actor ys sprijine politica bueuresteans* La sfirgitul tui januarie 1882, mal exact in iar “aWflde din 26 ianuarle, un corespondent Arad, nr 208, din 10 docembrie 108 2 tenj st din Imprejurimi, subliniind e& un motiv de bucu— He al comune! a fost oferit de turneul trupel Iul G. A. Peteulescu in aceste Jocuri. In continuare, se rata ci plesele repreventate su fest foarte bine aleso* si ch scesti actori talentatl au cucerit simpatia pablicalul™, Exprimind totodati uimirea fata de un articol ® pre cedent In care actorit erau considerati instigator. In In- cheiere se arata c@ yactoril si-au luat risplata flinded atit in localitate, eft sf din judet au venit multi la spec tocol ®, este’ trel ile, In ziarul AlfOld* din 29 ianus- rie 1882, corespondentul. .F* Telateara din now de- spre spectacolele sustinute de” trupa lul G. A, Petculeset, relevind ca ele constituie o yrcusits* iar gmembrii trupel ‘au fest alesi dintre cei mal buniactori” ambulantis, ce s-au dovedit a fi wbine instruifi si specialisati* meritind pe’ deplin glaudele si sprijinul publiculul" care a fost rezent in Rumar mare. ‘Trupa lui G. A. Petoulescu, asemeni tuturor trupelor teatrale ambulante ale secolului trecut, se 2bitea in di- ficultiti materiale cute, prefurile biletelor®™ nereusind’ 8a acopere cheltuilile. Astfel ,s-a umplut de datoril. Cre- ditorit' i-au sechestrat toati garderoba, ‘Traia si el din avansuri de la comune, jar artist cu avansuri de la el. Cind avea de unde si'le dea, le da, dar de mutte ori numai bunul D-zeu stie cum a dres-0 si incureat-o din- trun Toe Intr-altale 8, ‘Si nu uitim nicl pe membrif’ primel societati tea: trale rominesti din aceasts parte a tirli Ii consemnim, ch sentimental @& realizim un act de indreptatita resti- tuire = Toan Petrisor, George lovi, Mihall Petrescu, Anton Debricesnt, Tulla Dobriceanu, Al. Ollireanu, Veronica Halmajan, Varsavia Angelescu, George Mihailescu, Toma ‘Alexandrescu, Ana Alexandrescu * ‘sexe vor. de erie semnat D1 in Aid, ar 3d imu) Noth ne 2 in 29 tanuarie ie ‘ BQ, rang "3-0; toe sane — 2 i: sal Y 9 al 1 40 cr; galerie 20 ee mor soem — $ genet % Apud Marcus, Stefan, op. cit, p. 191 » fhidem p98. a