PROIECT

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
ANALIZA PIEȚEI ȘI A POTENȚIALULUI INTERN

2017-2018

STRUCTURA PROIECT
CAPITOLUL .I Baza informațională
I.1 Prezentarea societății ,, S.C. SC BOROMIR PROD SA.
I.2 Obiective de activitate al societăți
I.3 Prezentarea activelor și a pasivelor societăți

1
CAPITOLUL II Analiza pieței
II.1 Prezentarea sectorului în care activează societatea
II.2 Principalii clienti și furnizori ai societății
II.3 Primcipalii concurenți ai societății
II.4 Analiza mediului concurențial
II.5 Analiza structurii concurențiale
II.6 Analiza poziției concurențiale
II.7 Analiza strategiilor de dezvoltare
CAPITOLUL III Analiza potențialului intern al intreprinderii
III.1 Analiza resurselor umane
III.2 Analiza mijloaelor fixe
III.3 Analiza mijloacelor circulante.
Concluzii și recomandări

CAPITOLUL .I Baza informațională

I.1 Prezentarea societății ,, S.C. SC BOROMIR PROD SA.
Constituirea firmei şi transformările ulterioare pe care le-a cunoscut
Denumire : SC Boromir Prod SA Buzău;
Sediul : Judeţul Buzău, Localitatea Buzău, Strada Şantierului, Numărul 37;
Forma juridică : societate pe acţiuni;
Codul fiscal : RO1145077;

2
Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J10/184/1991;
Data înfiinţării : în anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea
integrală a patrimoniului IMP Buzau sub denumirea SC Spicul SA Buzău;
Durata de funcţionare : nelimitată;
Pagina de internet : www.boromir.ro;
Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646;
Adresa de e-mail : secretariat.buzau@boromir.ro
SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înfiinţată ca societate
comercială pe acţiuni în baza legii 15/1990 prin preluarea activului şi
pasivului fostei Intreprinderi de Morărit şi Panificaţie Buzău. Înfiinţarea
SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub denumirea SC SPICUL SA Buzău)
s-a facut prin Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabileşte şi
statutul iniţial al societăţii.
La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s-a modificat
denumirea societăţii în SC BOROMIR PROD SA.
Societatea Boromir Prod SA Buzău face parte din grupul Boromir,
din care mai fac parte şi următoarele societăţi: SC Boromir IND SRL, SC
Hardwood SRL, SC Comcereal SA Valcea, SC Moara Cibin SA, SC
Amylon SA, SC Extrasib SA, SC Comcereal SA, Eurostar Invest SRL.
Născută în respectul tradiţiei, dar cu o perspectivă modernă asupra
acestui domeniu, atât de vechi şi totuşi atât de puţin exploatat, societatea
s-a dezvoltat şi şi-a diversificat activitatea oferind pieţei atât produse
tradiționale, cât şi produse noi, de care piaţa românească avea nevoie.
Istoric Grup Boromir
1994 : Ia fiinţă societatea comerciala S.C. BOROMIR IND Rm.
Vâlcea. Obiectul principal de activitate îl constituie achiziţia, prelucrarea
cerealelor, precum şi valorificarea superioară a făinurilor prin secţiile
proprii de panificaţie şi patiserie.
1998 : Moara Cibin din SIBIU a fost preluată de către grupul
Boromir, iar la sfârșitul anului 2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea a
devenit acţionar majoritar. Moara Cibin este dotată cu mori performante ce
procesează grâu moale, grâu dur şi porumb.
2000 : A fost preluata moara de grâu din Buzău. Moara produce în
special făinuri superioare, putând realiza întreaga gamă sortimentală de
produse de morărit şi panificaţie.

3
 1999 – 2002 : În această perioadă S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea
achiziţionează unităţi de tip Comcereal, având ca obiect principal
activitatea de achiziţie, păstrare şi valorificare a cerealelor.
2011 : Pe lângă cele trei societăţi, BOROMIR IND Rm. Vâlcea,
BOROMIR PROD SA Buzău şi Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir
mai deţine puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iaşi, Slobozia.
Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic,
pentru ca în prezent să ajungă să controleze 10% din activitatea de morărit
de pe piaţa de profil din Romania, cu o capacitate de măcinare de 1500 t/zi.
Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziţionării de noi fabrici de
morărit şi panificaţie aflate în zone ale ţării cu potenţial de dezvoltare din
Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, cât şi prin retehnologizarea şi reutilarea
tuturor facilităţilor de producţie din patrimoniu.
Societatea dispune de o reţea de magazine specializate "Boromir
Pan Café" (magazine cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp), acestea
constituind un proiect lansat în aprilie 2008, bazat pe re-branduirea
tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Rm. Vâlcea încă din
anul 1996.
In municipiile Buzău si Rm. Sărat isi desfasoara activitatea o reţea
proprie de desfacere de 20 de magazine, din care 16 sunt situate în
municipiul Buzău iar 4 în orașul Rm. Sărat.
Pe lângă acestea, Boromir mai deţine 3 benzinării în Rm. Vâlcea si
fabrica de cherestea Hardwood .
Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de
55%, urmată de cea de dulciuri şi prăjituri care deţine 20%, apoi de divizia
de panificație cu o pondere de 15% iar restul activităţilor sunt reprezentate
de magazine, distribuţie şi benzinării care acoperă 10% din afaceri.
Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.
Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieţei şi pentru a răspunde cât
mai bine exigenţelor clienţilor, societatea a dezvoltat şi diversificat
activitatea pentru ca, îmbinând inovaţia cu tradiţia, să ofere produse care să
satisfacă cele mai înalte standarde de calitate, sănătate şi siguranţă.
Boromir plasează în centrul preocupărilor sale satisfacţia deplină a
clientului, un client care se reîntoarce de fiecare dată la un produs de
calitate, conceput şi oferit cu profesionalism, astfel încât să răspundă
tuturor exigenţelor şi aspirațiilor acestuia.

I.2 Obiective de activitate al societăți

4
 Socieatea desfaţoară activităţi conform cu obiectul de activitate
aprobat de către acţionari, respectiv:
a) producerea şi comercializarea produselor de morărit;
b) producerea şi comercializarea produselor de panificaţie, patiserie;
c) comercializarea en-gross si en-detail a mărfurilor;
d) prestarea de servicii (activităţi de consultanţă pentru afaceri şi
management)
e) fabricarea şi comercializarea de furnire şi panouri.
Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt:
- produse de morărit;
- produse de panificaţie;
- mărfuri diverse (dulciuri, cafea);
- prestări servicii ( morărit, transport).
 Cozonaci
o Cozonac de sarbatori
o Cozonac de Paste
o Cozonac de zi cu zi
 Croissante
o Croissant
o Piccolina
o Tortina
 Cornulete
o Cornulete fragede
 Covrigi
o Covrigei buzoieni
o Saleuri
 Panificatie
o Paine si specialitati
 Paste fainoase

5
 o Paste
 Piscoturi
o Blaturi de tort
o Piscoturi
 Morarit
o Faina industriala
o Faina retail

I.3 Prezentarea activelor și a pasivelor societăți

Situatia bilantului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru
perioada 2008-2011
Soldul la sfarsitul anului
Denumirea elementului bilantier
2008 2009 2010 2011
I. ACTIVE IMOBILIZATE 95.323.940 94.277.221 93.389.688 129.786.144
Imobilizari necorporale 68.550 31.000 227.183 13.505.373
Imobilizari corporale 89.075.190 87.958.120 86.881.291 97.552.402
Imobilizari financiare 6.180.200 6.288.101 6.281.214 18.728.369
II. ACTIVE CIRCULANTE 47.716.929 53.179.059 44.592.242 44.128.347

6
Stocuri 11.541.806 9.720.889 9.077.181 17.845.624
Creante 32.622.705 40.617.331 34.030.225 23.132.351
Lichiditati 3.552.418 2.840.839 1.484.836 3.150.372
III. CHELTUIELI IN AVANS 23.012 124. 119 93.939 159.470
TOTAL ACTIVE 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961
IV. CAPITALURI PROPRII 91.052.084 97.781.873 105.225.115 130.775.179
Capital social 12.358.950 12.358.950 12.358.950 23.306.374
Rezerve din reevaluare 60.861.031 61.871.023 63.150.980 68.737.851
Rezerve 15.242.032 19.429.030 23.008.042 35.580.109
Rezultatul exercitiului 2.590.071 4.122.870 6.707.143 3.150.845
V. DATORII PE TERMEN SCURT 28.787.785 27.413.165 14.664.053 22.678.247
Credite pe termen scurt 3.046.000 2.073.000 2.070.000 2.000.000
Datorii comerciale 1.600.785 3.940.165 3.940.165 3.940.165
Salarii 24.141.000 21.400.000 8.500.000 16.738.082
VI. DATORII PE TERMEN LUNG 23.201.000 22.153.000 17.964.597 20.582.262
Credite pe termen lung 23.201.000 22.153.000 17.964.597 20.582.262
DATORII TOTALE 51.988.785 49.566.165 32.628.650 43.260.509
VII. VENITURI IN AVANS 23.012 57.242 48.014 38.273
VIII. PROVIZOANE - 51.000 174.090 -
TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961

CAPITOLUL II Analiza pieței

II.1 Prezentarea sectorului în care activează societatea
Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului
commercial al firmei se justifica prin importanta pe care o au informatiile
obtinute pentru formularea strategiei economice. Aceste informatii se
refera la:
- identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care
activeaza societatea;
- efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile
practicate de alte unitati economice;
- determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii;

7
- existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii.
Produsele realizate de SC Boromir Prod SA Buzau sunt valorificate
atat pe piata locala, cat si pe cea nationala prin politici de vanzare
diversificate. Produsele de morarit se valorifica cu precadere in zona
geografica a Moldovei si cea a Munteniei.
Produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe
cea nationala pe urmatoarele canale de distributie: mjagazine proprii de
desfacere, distribuitori, en-gross, lanturi magazine.
Produsele de panificatie sunt valorificate in proportie de 90% pe
piata locala si judeteana, iar diferenta de 10% pe piata nationala prin
intermediul retelelor.
Pentru produsele de panificatie societatea detine 60% din cota de piata la
nivel de judet, iar pentru produsele de morarit detine 10% din cota de
piatam tot la nivel judetean
Din grupa de panificaţie, patiserie şi cofetărie, societatea realizează
o gamă diversificată de produse, ponderea principală fiind deţinută de
pâinea albă de gramaj redus, respectiv peste 70% din totalul produselor de
panificaţie. Grupa produselor de morărit cuprinde totă gama de făinuri.
Jumătate din cantitatea realizată este destinată utilizării în cadrul grupului.
Cozonacii Boromir sunt produşi cu ajutorul unor procedee şi
echipamente moderne, dar care păstrează caracterul tradiţional al
procesului, pentru ca fiecare cozonac să aducă spiritul şi bucuria specifice
sărbătorilor. Savoarea şi aroma lor sunt date atât de calitatea
ingredientelor, cât şi de timpul dedicat preparării.
Croissantul Boromir este o gustare ideală pe toată durata zilei: la
micul dejun, la scoală, la serviciu sau în timpul liber. Realizat prin dospire
naturală, aceasta îi conferă produsului o calitate deosebită pe care o
regăseşti în miezul său pufos şi aromat, plin cu o umplutură delicioasă de
ciocolată, sampanie sau caise.
Piccolina - Briosa picolina un produs realizat prin dospire
naturală, ce ii conferă garantia unei calităţi deosebite. T
ortina - un dulce delicat şi aromat Prăjitura tortina cu ciocolată, cu
cremă de lapte sau gem de caise.
Cornulete fragede - Gustul minunat al cornuletelor fragede de
acasă este acum completat cu arome noi şi surprinzătoare: umpluturi de
nuca şi gem, mere, caise şi rahat. Cadou fin şi dulce, cornuletele Boromir
cu unt şi umpluturi diverse, ambalate într-o cutie specială, sunt ideale
pentru momente speciale.

8
 Covrigi – respectand străvechea reteta a covrigeilor de Buzău şi
adăugând cu pricepere savoarea celor mai alese ingrediente şi mirodeni -
Covrigeii de Boromir sunt caracterizati de puritatea retetelor. Covrigei
buzoieni - Covrigii de Buzău şi cei superiori cu condimente se
comercializează şi în cutii de 3 şi 5 kg.
Saleuri : Saleuri cu cascaval si chimen; Saleuri cu cascaval si susan
Panificatie : Paine si specialitati - Pâinea Boromir este obţinută
din diverse tipuri de faina Boromir, gama cuprinzând o varietate larga de
produse: pâine, painici, baghete, specialitati, paine ambalata, pâine
traditionala.
Pastele făinoase, sunt produse natural, cu rol benefic asupra bunei
functionari a organismului. Produsele sunt sub marca Giani, paste scurte
şi lungi din amestec de grâu moale şi grâu dur, iar sub marca Boromir paste
din grâu dur în totalitate, care la fierbere nu lasă sediment, nu se lipesc,
păstrându-si culoarea galben aurie şi aspectul sticlos. Pastele făinoase
Boromir se comercializează şi în ambalaje pentru consum colectiv.
Piscoturi - Calitatea piscoturilor Boromir este garantată de
ingredientele 100% naturale şi proaspete. Pentru a prepara savurosul desert
italian Tiramisu, Boromir oferă celor mai pretentiosi oaspeti piscoturi
delicate şi fine. Produsul este oferit fie la pachete moderne de 200g, 400g ,
500g sau la cutii de 2,5 kg, făcându-l ideal pentru reteaua de hoteluri,
restaurante şi catering.
Blaturi de tort : Blat de tort cu cacao 400g, Blat de tort simplu 400
g, Foi cremsnit.
Morarit - Boromir pune la dispozitia clientilor săi o gamă
diversificată de făină superioară şi integrală, atât pentru consumul
industrial, cat şi pentru retail. Gama cuprinde făină specializată pentru
patiserie şi panificatie: faina pentru cozonac, faina pentru produse foietate,
pentru pâine şi produse de panificatie, făină integrală. Produsele ambalate
sunt oferite în saci şi vrac.

II.2 Principalii clienti și furnizori ai societății

Furnizori
Principalele materii prime folosite de Boromir Prod SA Buzau sunt:
- Graul pentru sectorul morarit,
- Grasimi (margarine, uleiuri), zahar, oua, branza, drojdie, rahat,
nuci, creme

9
 pentru umpluturi, pentru sectorul panificatir, patiserie.
Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill
Agricultura SRL, RO Agroital SRL, Alfred C. Toepfer International SRL,
SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International SRL, SC
Acvila SRL.
Pentru panificatie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC
Cope SA Costisa Neamt, SC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla Foods
SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzau, SC Esarom Romania SRL Sibiu,
SC Lesafffre Romania SRL Otopeni.
Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex
SRL Pantelimon, SC Electron SRL Braila, SC Living Plastic Industry SA
Buzau, SC Barleta SRL Bacau, SC Bavost SRL Buzau.

Clienti
In functie de produsele vandute, cea mai mare pondere o detin
clientii pentru produsele de panificatie si morarit. Pe segmentul panificatie,
clientii au o pondere de 45,64%, printre ei numarandu-se: SC Rewe
Romania, SC Luxor SRL, SC Agricola International SRL, SC Gimar Com
SRL, SC Superalexander SRL, SC Mertic SRL, SC Alice SRL.
Pe segmentul morarit, clientii detin o pondere de 44,39%, iar printre
ei se regasesc: SC Can Serv SRL, SC San Pauli Com SRL, SC Cuptorul de
Aur SRL, SC Melisa Prod SRL, SC Comfruct SRL, SC Madexport SRL,
SC Superpan Lux SRL.

II.3 Primcipalii concurenți ai societății

Concurenta Boromir
Pe piaţa produselor de panificaţie şi patiserie vorbim de o concurenţă agresivă,
purtată printoate mijloacele posibile: publicitate, ofertă, reduceri de preţ, etc. Pe acesta
piaţă acţionează la oraactuală 5 mari jucători, iar clasamentul s-a modificat în anul
2007, cănd Vel Pitar a devenit lider.
Aşadar, concurenţa directă pentru Boromir vine din rândul marilor
producători de produse de panificaţie, concurentul major fiind Vel Pitar, urmat de
Dobrogea Group, Titan, Pambac, şi alţii. Situaţia se prezintă în felul următor: pe
locul 1, în ultimii doi ani se află Vel Pitar, devansândgrupul Boromir care a
fost lider de piaţă pâna în 2006.
Din rândurile concurenţei indirecte menţionăm magazinele generale de retail:
hipermarketurile şi magazinele cash &carry care în ultimii ani au dezvoltat
mici brutării pentru a oferi produse de panificaţie şi patiserie proaspete.

10
 Piaţa de panificaţie este controlată în proporţie de peste 40% de jucători mari,
precum VelPitar Râmnicu Vâlcea, Boromir, Dobrogea Grup, Pajura,
Lujerul, Spicul, Băneasa şi PambacBacău, restul de aproximativ 60%
regăsindu-se la producători de mici dimensiuni.
Piaţa morăritului este puţin mai concentrată, Boromir, Dobrogea, Pambac,
Vel Pitar şi Loulis deţina proximativ 60%, restul de 40% revenind producătorilor
mici.
În prezent se înregistreaza o evolutie pozitiva a cotei de piata detinuta de
societate în sensuldetinerii a peste 12% din piata. În ceea ce priveste cifra de afaceri,
aceasta a atins în 2008 valoarea de 150 de milioane de euro, fata de 130 milioane euro
în 2007.Principalii concurenti ai S.C. Vel Pitar S.A.:

II.4 Analiza mediului concurențial

Acestora li se alătură alte companii care activează pe piaţa de panificaţie din

România:
 SNACK ATTACK
 BĂNEASA S.A.
 MOARA BACIU S.A. Cluj – Napoca
 MOPANSuceava
 COMPAN Târgovişte, s.a.

11
II.5 Analiza structurii concurențiale

Grupul Vel Pitar este liderul pieţei

româneşti a produselor de panificaţie şi un
jucător important în domeniul producţiei şi
distribuţiei de biscuiţi, napolitane, specialităţi de
cofetărie şi patiserie.
Povestea grupului începe în momentul în
care fondul de investiţii Broadhurst Investments
Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH),
achiziţionează două mari companii de morărit şi panificaţie, Mopariv
Râmnicu Vâlcea şi Berceni Bucureşti. În decembrie 2001 se formează S.C.
Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morărit şi
panificaţie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucureşti, Mopariv Cluj
Napoca şi Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu
Vâlcea.
Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare.
Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat în trei societăţi autonome care au ca
obiect de activitate panificaţia - S.C. Vel Pitar S.A., morăritul - S.C. Şapte
Spice S.A. şi retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activităţi s-au
dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de condiţiile
necesare pentru a funcţiona autonom. Prin procesul de divizare noile
companii fructifică mai bine oportunităţile oferite de piaţă în domeniile lor,
gestionează mai bine resursele şi utilizează în mod direct veniturile
obţinute. Fondul de investiţii Broadhurst Investments Ltd., administrat în
România de compania New Century Holdings (NCH), deţine aproximativ
80% din toate cele trei firme rezultate în urma divizării.
În prezent Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti
(două) şi în 10 judeţe din România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi,
Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa), unităţi de morarit şi o reţea de
magazine în marile oraşe din România.
Grupul Vel Pitar în cifre: 12 fabrici de panificaţie, specialităţi de
panificaţie, patiserie, biscuiţi şi napolitane; unităţi de morărit; o reţea
proprie de 157 de spaţii comerciale în marile oraşe din România; acoperire
naţională; 4.600 de angajaţi; peste 2 milioane de clienţi zilnic. Lunar, în
medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificaţie, 300 tone biscuiţi
şi napolitane şi 14.000 tone produse de morărit.

12
II.6 Analiza poziției concurențiale
 Cifră de afaceri: 165 mil. Eur (+
20% pentru 2008, faţă de 2007)
 Număr de angajaţi: 4,500
 Fabrici de paine deţinute: şapte
capacităţi de morărit şi 12 de panificaţie  Fabrici de paine deţinute: patru (în
 Număr magazine deţinute: 190
 Cota de piaţă: lider pe piaţa de
panificaţie proaspătă şi ambalată;
 Investiţii 2008: 20 mil. euro,
destinate achiziţiei de tehnologie,
modernizarea spaţiilor de producţie
. Rezultate Vel Pitar şi Boromir
Principalii
concurenţi
- mil.euro -
VEL PITAR 165
BOROMIR IND 150
DOBROGEA 100
Group
TITAN 80
 Cifră de afaceri: 150 mil. euro (în
2008); preconizează o creştere de 10%
pentru 2007
 Număr de angajaţi: 3.305
Rm. Valcea, Buzău, Hunedoara şi
Mediaş) şi cinci centre de producţie
(Rm. Valcea, Sibiu, Buzău)
 Număr magazine deţinute: 14
magazine "Avantaj"; 34 de magazine
proprii de mici dimensiuni în oraşele
unde deţine fabricile de paine
 Cota de piaţă: 20%
 Investiţii 2008: circa 5 mil. euro
destinate achiziţiei de tehnologie,
modernizarea spaţiilor de producţie şi
5,5 mil euro pentru achiziţii
Cifra de Cota de
afaceri piaţă
%
15
11
8
6
13
II.7 Analiza strategiilor de dezvoltare
Strategiile de produs
Boromir încearcă să îşi elaboreze politicile şi strategiile de produs astfel
încât să îşi adapteze produsele provocărilor acestei pieţe.

Politicile de produs ale celor companii se referă deopotrivă la următoarele

aspecte:

Inovaţie: stimularea procesului de producţie şi de îmbunătăţire a

produselor prin activităţi de cercetare şi prin investirea în noi tehnologii

 Cercetare : analiza şi urmărirea continuă a pieţei, produselor

şi a poziţionării acestora pe piaţă
 Marcă / imagine: analiza imaginii produselor şi a companiei în
rândul consumatorilor

Luând în considerare aspectele de mai sus, putem să delimităm

obiectivele strategiilor de produs adoptate

 Consolidarea poziţiei pe piaţa pâinii şi a produselor de

panificaţie
 O poziţionare cât mai bună pe această piaţă
 Diferenţierea faţă de produsele similare oferite de concurenţă,
având în vedere faptul că pe această piaţă concurenţă este foarte
puternică (lansarea unui nou produs pe piaţă, pâiinicle cu lapte
Pain au Leit)

Creşterea cotei de piaţă prin atragerea unor noi utilizatori

Obiectivele strategiilor de produs adoptate de Boromir raportându-ne şi la poziţia

companiei în cadrul pieţei se pot concretiza în:

 Atingerea poziţiei de lider pe piaţa produselor de panificaţie şi patiserie

 O poziţionare cât mai bună pe piaţa pâinii
 Creşterea cotei de piaţă prin atragerea unor noi utilizatori
 Diferenţierea faţă de produsele similare oferite de concurenţă, având în
vedere faptul că pe această piaţă concurenţă este foarte puternică (spre
deosebire de Vel Pitar, Boromir deţine un sector puternic pe piaţa
produselor zaharoase, morărit, paste şi muştar)

14
 Strategii de produs
Vel Pitar Boromir
 Diversificarea sortimentală (de  Diversificarea sortimentală (de
exemplu, lansarea gamei de rulade) exemplu, lansarea gamei de croisante,
 Menţinerea sortimentală ( kraffen şi cozonaci)
panificaţia proaspătă)  Menţinerea sortimentală ( produse
 Înnoire sortimentală (prin lansarea de morărit, paste)
unor produse noi: Roll4Ever,  Înnoire sortimentală (prin lansarea
Almadolce sau Pain au Laite) produselor Kraffen
 Stabilitatea calitativă (prin utilizarea  Stabilitatea calitativă
materiilor prime de cea mai bună
calitate şi datorită tehnologiilor de
ultimă generaţie)

Strategiile de preţ
Metodele de stabilire a preţurilor utilizate de compania Vel Pitar şi
Boromir sunt metoda bazată pe costuri, prin adaos (în cazul produselor de
panificaţie, preţul acestora fiind influenţat mult de evoluţia preţului
materiei prime), metoda bazată pe comparaţia cu concurenţa, în funcţie de
preţul pieţei şi metoda bazată pe valoarea percepută de consumator.
Această ultimă metodă este utilizată doar de către Vel Pitar şi de obicei
pentru produsele noi care urmează a fi lansate pe piaţă, în faza de testare
analizându-se şi cât este dispus potenţialul consumator să plătească pentru
noul produs.
De obicei, preţurile se determină astfel încât să fie acoperite cheltuielile
de producţie, de distribuţie şi de vânzare.
Având în vedere domeniul de activitate al celor două companii,
segmentele de piaţă vizate de acestea, natura şi tipul produselor
comercializate , Vel Pitar şi Boromir adoptă strategii de preţ similare care
se diferenţează însă pe fiecare tip de produs:
 preţuri mai ridicate pentru produse nou pe piaţă
 preţuri joase pentru atragerea clienţilor

15
 Strategia preturilor ridicate
Strategia preţurilor ridicate este utilizată în special pentru produsele
nou intrate pe piaţă, în cazul în care concurenţa nu este foarte mare. În plus,
această strategie este utilizată şi pentru produsele foarte mediatizate,
pentru a acoperi cheltuielile cu publicitatea şi promovarea acestor produse.
Strategia preţurilor ridicate a fost aplicată celor mai noi produse lansate
catre cele două firme, şi anume, Pain au Laite, French Toast Integral în
cazul Vel Pitar şi Kraffen Boromir sau Croissante Boromir în cazul
companiei Boromir. Este important de menţionat faptul că această strategie
de preţ se află în corelaţie cu strategia de produs şi cu cea de promovare,
motiv pentru care, înainte de lansarea propriu-zisă, Vel Pitar organizează o
campanie de degustare a produselor timp de o lună de zile. Scopul acestor
campanii este de a cunoaşte mai bine preferinţele consumatorilor şi de a
identifica dacă aceştia ar fi dispuşi să plătească un anumit preţ pentru
aceste produse.

Strategia preturilor joase

Strategia preţurilor joase este cea mai utilizată atât de către
compania Vel Pitar , în special pentru pâine şi produsele de panificaţie cât
şi de către Boromir pentru pâine, paste, produse de morărit. Opţiunea
companiilor pentru această strategie se justifică datorită elasticităţii cererii
în raport cu preţul şi datorită faptului că ajută la atingerea unuia dintre
obiectivelor politicii de preţ menţionate anterior, şi anume, consolidarea
poziţiei pe piaţă.
Chiar dacă Vel Pitar şi Boromir adoptă strategia preţurilor joase,
companiile nu pot să nu se alinieze tendinţelor de creştere a preţului pâinii
şi a grâului. Astfel, nu putem să nu luăm în considerare evoluţia preţului
acestui bun de larg consum din ultimii an. Preţul pâinii este cel mai
sensibil, deoarece pâinea este un aliment care nu lipseşte, de obicei, la
nici una din mesele zilei românilor. Creşterea preţului pâinii din ultimii ani
a fost rezultatul mai multor factori. Un prim factor îl constituie secetele din
ultimii ani, ca efect al încălzirii globale, care au făcut ravagii şi ale căror
efecte s-au resimţit în culturile de grâu, ceea ce i-a determinat pe
producătorii de pâine şi produse de panificaţie, inclusiv pe liderul în acest
segment, Boromir, să apeleze la un importuri de grâu. Acest lucru a atras
după sine creşterea cheltuielilor cu producţia, consecinţa fiind şi creşterea
preţului pâinii. Un al factor care a determinat scumpirea alimentelor, şi
implicit a pâinii, este evoluţia preţului petrolului, care a determinat
creşterea preţului la electricitate, motorină,1 etc, determinând în acest fel şi

16
costuri mai mari pentru producători. Alţi factori importanţi care determină
creşterea preţului sunt piaţa neagră a pâinii precum şi investiţiile pe care
companiile trebuie să le facă pentru noile tehnologii şi norme de igienă
impuse de Uniunea Europeană.

Preturi promotionale pentru clientii en detail si en gross

Preţurile promoţionale sunt practicate în special pentru produsele

vândute clienţilor en detail şi en gross. Clienţii en detail sunt reprezentaţi
de supermarketuri, hypermarketuri, restaurante, iar clienţii en gross sunt
clienţii care, la rândul lor fac distribuţia fie prin agenţi de vânzări, fie prin
vânzare la un punct fix. Acestor categorii de clienţi, li se acordă
discounturi variabile, cuprinse între 5% şi 8% preţ în cazul Vel Pitar, şi
între 5 şi 10% din preţ în cazul produselor marca Boromir. În plus,
companiil practică preţuri preferenţiale pentru clienţii care cumpără de la
sediul firmei, cu plata pe loc, aceştia beneficiind de un discount de 5 % din
preţ.

Strategii de distributie ale firmei

olitica de distribuţie din perspectiva celor două companii, Vel Pitar şi

Boromir se referă la activitatea generatoare de canale de distribuţie către
client şi de modele de comunicare cu clienţii.

Obiectivele politicii de distribuţie ale ambelor companii pot fi definite

astfel:

 Acoperirea cât mai largă a pieţei

 Maximizarea vânzărilor din punct de vedere al volumului
 Asigurarea disponibilităţii produselor Vel Pitar şi Boromir
pentru un număr cât mai mare de consumatori
 Recunoaşterea mărcii Vel Pitar şi Boromir de un număr cât
mai mare de consumatori
 Sprijinirea intermediarilor
 Un control cât mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a
se asigura că produsele ajung la consumatorul final
păstrându-şi standardele de calitate
În ceea ce priveşte strategiile de distribuţie utilizate de către Vel Pitar şi
Boromir, compania au optat pentru utilizarea canalelor directe

17
(producător – consumator) şi a celor indirecte (producător –
distribuitor – consumator).
Din punct de vedere al prezenţei pe piaţă, putem afirma că Vel Pitar a
adoptat strategia distribuţiei intensive deoarece produsele realizate şi
comercializate de Vel Pitar intră în categoria bunurilor de larg consum,
având o bază largă de desfacere şi beneficiind de o largă prezenţă pe piaţă.
În contrast, grupul Boromir a optat pentru strategia distribuţiei selective
prin deschiderea de magazine proprii doar în oraşele unde deţine unităţi de
producţie dar şi pentru strategia de distribuţie intensivă asigurând o
larga distribuţie a produselor marca Boromir în cadrul pieţei.
Grupul Vel Pitar este un partener important al marilor reţele de retail
din România, asigurând, prin echipa de vânzări, prezenţa produselor sale
în peste 10 000 de puncte de livrare din toată ţara. Produsele Vel Pitar şi
Boromir ajung la locaţiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri,
magazine de dimensiuni mici şi mijlocii, reţeaua VP Magassin sau Avantaj
Market) fie prin sistemul propriu de distribuţie, fie prin intermediul
partenerilor.
Vel Pitar recunoaşte importanţa specificului local ca o valoare
suplimentară în acţiunea sa de a oferi consumatorilor produsele dorite,
astfel, fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de piaţă şi
excelează în unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul
dezvoltat la nivel naţional.
Vel Pitar dispune de o structura de distribuţie naţională a
produselor ambalate: pâine ambalata, biscuiţi, napolitane, rulade,
croisante, paste făinoase şi produse de morărit prin care asigură prezenţa
acestora la oricare dintre cele 9 locaţii din ţară cu scopul de a putea furniza
comercianţilor din oricare colt al ţării toată gama de produse, de la oricare
din fabrici, precum şi de un lanţ de magazine proprii ce însumează în
prezent aproximativ 190 de astfel Principalele pieţe de vânzare ale Vel Pitar
de unităţi. Acest model de Alte judete

acoperire a pieţei a fost adoptat şi 14

% Valce
a 25
de către Boromir care spre %

deosebire de Vel Pitar deţine un

număr restrâns de magazine
proprii, 48 de unităţi amplasate în
oraşele unde se află unităţile de
producţie. Bucuresti
38
Arge
%
s20
Vel Pitar are un volum al %

livrărilor zilnice de produse Clu

j3

proaspete de peste 300 de tone, %

acoperind zone urbane ca Bucureşti, Râmnicu - Vâlcea, Giurgiu, Cluj

18
-Napoca, Tecuci, Iaşi, Târgu Jiu, Braşov, Focşani, Drăgăşani, Călimăneşti,
Panciu, cât şi întinse zone din judeţele Argeş, Vâlcea, Ilfov, Giurgiu,
Vrancea, Galaţi, Cluj, Iaşi, Gorj si Braşov. Pe scurt, principalele pieţe de
vânzare ale societăţii sunt: Judeţul Vâlcea, judeţul Argeş, judeţul Cluj,
municipiul Bucureşti, judeţul Iaşi, judeţul Gorj, judeţul Galaţi, judeţul
Braşov şi judeţul Giurgiu. 2
După cum putem observa şi în graficul alăturat, cea mai mare
pondere în totalul vânzărilor societăţii o au municipiul Bucureşti, (38%)
şi judeţele Vâlcea ( 25%) şi Argeş (20%). Judeţul Cluj are o pondere de
doar 3%, iar celelalte judeţe însumează o pondere de 14 %.
Dacă Vel Pitar încearcă să acopere piaţa produselor de panificaţie
proaspete, Boromir încearcă sa obţină o cotă cât mai ridicată pe segmentul
produselor „long term”, asigurând un volum al livrărilor zilnice de
produse ambalate de peste 400 de tone.
În prezent, compania Vel Pitar operează o reţea de aproximativ
190 de magazine proprii, după cum am precizat şi anterior, dispuse în 9
judeţe ale ţării (reprezentate pe harta de mai jos), în timp ce grupul
Boromir operează o reţea de numai 48 de magazine proprii, dispuse în 5
judeţe ale ţării (reprezentate grafic pe harta de mai jos).
- Cluj : 23 magazine - Iaşi: 4 magazine
- Iaşi: 10 magazine - Vâlcea: 15 magazine
- Tecuci: 14 magazine - Buzău: 18 magazine
- Braşov: 11 magazine - Hunedoara: 6 magazine
- Târgu Jiu : 26 magazine - Sibiu: 5 magazine
- Vâlcea: 21 magazine
- Piteşti: 16 magazine
- Bucureşti (inclusiv parteneriatul cu
centrele Libertatea): 32 magazine
- Giurgiu: 8 magazine
Vel Pitar 190 magazine Boromir 48 magazine

19
Produsele sunt livrate direct către punctele de vânzare, Vel Pitar
utilizând un parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje iar
Boromir un parc auto de 460 autovehicule.

Strategiile de promovare adoptate de

Vel Pitar şi Boromir

Ultimii ani au adus modificări majore pe piaţa pâinii şi a produselor de

panificaţie. Aceste modificări nu s-au înregistrat doar la nivelul
comportamentului şi preferinţelor consumatorilor. Astfel, diversificarea
gamei, branduirea produsului şi expunerea acestuia în ambalaje
atrăgătoare au atras după sine necesitatea adoptării de către companiile de
profil a unor strategii de promovare mai complexe. În acest capitol vom
analiza acţiunile prin care compania Vel Pitar şi Boromir îşi fac
cunoscute produsele pe piaţă şi modul în care îşi atrag consumatorii . În
anul 2007, spre exemplu, compania Vel Pitar a alocat aproximativ 2,5
milioane de euro pentru investiţiile în marketing, atât pentru
promovarea produselor comercializate, cât şi pentru promovarea
companiei în timp ce compania Boromir a alocat promovării doar 500 de
mii de euro în aceeasi perioadă.

Obiectivele strategiilor de promovare / comunicare ale Vel Pitar

sunt următoarele:

 Consolidarea imaginii Vel Pitar

 Creşterea gradului de recunoaştere al companiei şi al
produselor sale
 Aducerea “personajului” Vel Pitar mai aproape de
consumatori
 Diferenţierea faţă de concurenţă
 Unicitate.

Obiectivele strategiilor de promovare / comunicare ale

companiei Boromir se pot concretiza doar în:

20
  Creşterea gradului de recunoaştere al companiei şi al
produselor sale
 Diferenţierea faţă de concurenţă.
Analizând aceste obiective putem afirma că performanţele firmei
Vel Pitar sunt susţinute şi de ample strategii de comunicare prin
combinarea strategiilor Push (îndeosebi pentru produsele de panificaţie
proaspătă) care vizează trecerea produselor de panificaţie şi patiserie în
canalele de distribuţie, „obligându-l” pe comerciant să găsească soluţiile
pentru a vinde mai repede produsul, având la dispoziţie suportul material
necesar – cu strategiile Pull (pentru produsele mai noi) care vizează direct
consumatorul final ce poate fi atras prin diverse mijloace promoţionale şi
publicitare.
În contrast, grupul Boromir nu a alocat bugete substanţiale
campaniilor de promovare. Compania s-a impus pe piaţă prin prezenţa cu
produsele sale în aproape toate unităţile comerciale din ţară, optând cu
precădere pentru strategia de împingere a produselor prin toate canelele
de distribuţie. Totodată, deşi nu excelează în abundenţă, Boromir a apelat
si la strategia de atragere a clienţilor prin diverse mijloace promoţionale
şi chiar publicitare.
Aceste strategii se concretizează în diverse acţiuni menite să
genereze rezultatele scontate şi anume atingerea obiectivelor:

Publicitatea
Din această perspectivă, Boromir stă prost la capitolul
promovare prin publicitate TV, radio, elemente care ar putea genera o
recunoaştere şi conştientizare mult mai facilă în rândul publicului.
La polul opus se află Vel Pitar care a lansat numeroase campanii
publicitare pentru produsele sale. Vel Pitar a fost, dealtfel, prima
companie care a lansat o campanie publicitara pentru o pâine, respectiv
reclama de la French Toast. Această campanie a avut în vedere atât
promovarea numelui de marcă French Toast, ci şi a tehnologiei care stă la
baza acestei, K.touch – produs neatins, care reprezintă, de altfel, şi
semnătura de calitate a produsului. Promovarea unui astfel de produs a fost
determinată de modificările apărute în structura pieţei de panificaţie,
caracterizată din ce în ce mai mult de consumatori care se orientează spre
produse moderne, de calitate, uşor de folosit, de păstrat şi care au un
termen de valabilitate mai mare. Un rol foarte important în promovarea
French Toast l-a avut şi ambalajul. Vel Pitar a luat în considerare faptul că
ambalajul reprezintă un mod de comunicare cu consumatorul, un design

21
atrăgător şi colorat determinând de multe ori decizia de cumpărare. Astfel,
ambalajul nu a mai fost folosit doar ca o necesitate, ci a fost personalizat
pentru fiecare sortiment în parte, fiecare având o altă culoare şi conţinând
informaţii despre produs şi tehnologia care stă la baza acestuia, de mare
interes pentru consumatori. Ambalajele imprimate, care pe lâng faptul că
păstrează mai bine calitatea produsului, conţin mai multe informaţii
privind beneficiile acestuia, au avut un rol de fidelizare a consumatorilor
pentru sortimentele gamei French Toast.
Promovarea la locul vânzarii si concursuri

În completarea campaniei de promovare a pâinii feliate şi ambalate

French Toast, Vel Pitar a realizat o asociere la nivel naţional cu compania
Unilever, Hochland printre altele, liderii pieţei de margarină şi brânză
topită din România. Prima asociere s-a realizat între mărcile Delma
Sandviş din partea Unilever şi French Toast din partea Vel Pitar. Campania
promoţională s-a numit “ Delma şi French Toast îţi fac sandvişul bun”,
fiind lansată în luna mai 2008, iar clienii aveau posibilitatea să deguste
aceste „sandvişuri” în marile. În plus, campania a constat şi într-un concurs
fiind comunicată şi pe internet, prin intermediul site-ului
www.sandvisulperfect.ro, precum şi prin bannere afişate pe cele mai
vizitate site-uri. Obiectivele promoţiei au fost decizia de a veni în
întâmpinarea dorinţelor consumatorilor, dar şi de a surprinde piaţa cu noi
acţiuni. Prin intermediul acestei promoţii s-au oferit premii câştigătorilor.
Rezultatele aceste co-promoţii au atins aşteptările celor două companii,
având în vedere faptul că acestea au decis să continue dezvoltarea acestui
concept pe viit

22
 CAPITOLUL III Analiza potențialului intern al intreprinderii
III.1 Analiza resurselor umane
Structura si dinamica personalului
Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si
pe cea de personal care cuprinde numeroase activitati. In cazul
intreprinderilor moderne, cum este cazul si la S.C. Boromir Prod S.A. si in
contextul perfectionarii managementului, avand in vedere contributia sa la
imbunatatirea performantelor economice ale acestora, functiunea de
personal cunoaste o abordare noua, pornind de la rolul deosebit care revine
resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe de-o parte
asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor intreprinderii, iar pe
de alta parte, dezvoltarea lor sub diverse aspecte.
Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai
importante investitii ale intreprinderii: este vorba de un capital aparte, care
prin activitatea sa, prin comportament si creativitate, poate contribui in
mod decisiv la succesul unei intreprinderi, oferindu-i o pozitie avantajoasa
in competitia in care se afla cu intreprinderi similare.
Conducerea S.C. Boromir Prod S.A. acorda o importanta deosebita
selectarii fortei de munca, pregatirii acesteia, asigurarii conditiilor
corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfactie a personalului.
In urma privatizarii, dimensiunea si structura personalului S.C.
Boromir Prod S.A. s-au modificat in mod continuu. Prin aceste
restructurari s-au indeplinit simultan urmatoarele obiective: scaderea
cheltuielilor cu forta de munca, rationalizarea structurii organizatorice si
cresterea productivitatii muncii.
PUNCTE FORTE CAUZE
- gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesului
Conditii corespunzatoare de munca tehnologic
- asigurarea unui microclimat industrial corespunzator
- restructurarea societatii
Structura corespunzatoare a personalului - asigurarea cu peste 50% din personal a departamentului
pe activitati tehnic
- conditii bune de munca
Valoare subunitara a indicelui de corelatie - cresterea gradului de mecanizare si automatizare a
a salariului cu productivitatea muncii utilajelor
- sporirea productiei

23

Cresterea productivitatii muncii
Angajarea de specialisti economisti
PUNCTE SLABE
Salariul mediu brut al angajatilor mai
redus decat cel mediu pe economie
Salariul mediu brut al angajatilor mai
redus decat cel mediu pe economie
- scaderea influentei factorului uman in procesul de
productie
- evitarea cresterii exagerate a salariilor
- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a
utilajelor si a spatiilor de productie
- sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat
cresterea
personalului
- cresterea complexitatii activitatii societatii - cresterea
vanzarilor de produse proprii si marfuri
CAUZE
-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile
- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea
produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe
-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile
- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea
produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

III.2 Analiza mijloaelor fixe

Din analiza ratelor de structură ale activului rezultă că S.C. BOROMIR
PROD S.A. aparţine sferei productive, respectiv unui sector care necesită o
dotare tehnică semnificativă, fapt reflectat de ponderea mare a activelor
imobilizate în total activ în cei trei ani analizaţi. Ratele imobilizărilor
corporale sunt apropiate de cele ale activelor imobilizate, ceea ce
demonstrează preponderenţa imobilizărilor corporale în totalul
imobilizărilor. Valoarea redusă a ratelor imobilizărilor financiare şi
necorporale semnifică o activitate de investiţii financiare restrânsă şi de
asemenea, o pondere mică a activelor intangibile în total activ.

III.3 Analiza mijloacelor circulante.

Activele circulante deţin o pondere de 39,99 % în 2011, care descreşte
pana în 2013, ajungând la 32,29 %. Această descreştere datorându-se

24
creanţelor comerciale care deţin ponderea cea mai mare din totalul
activelor circulante.

Concluzii şi recomandări
Analizând politicile şi strategiile de marketing din cadrul
companiilor Boromir Prod observăm că acesta depune eforturi
considerabile pentru a găsi cele mai eficiente combinaţii ale mixului, astfel
încât să îşi atingă obiectivele.
În cazul politicilor şi strategiilor de produs, este de remarcat faptul că
Boromir a făcut invesiţii masive în tehnologii moderne şi inovatoare,
pentru a oferi clienţilor produse de cea mai bună calitate. Tehnologiile
inovatoare precum K. Touch oferă siguranţa alimentără şi garanţia că
clientul este primul care atinge produsul final. Un alt punct forte al
politicilor şi strategiilor de produs îl constituie marea diveristate
sortimentală, atât în ceea ce priveşte pâinea şi produsele de panificaţie, cât
şi în gama produselor de patiserie, biscuiţi, napolitane oferite de cele două
companii.
În cadrul strategiilor de produs ale companiei:
1. luarea în considerare a specificului local în ceea ce priveşte
diversitatea produselor
2. diversificarea gamei de produse semipreparate. Propun această
strategie deoarece consumatorul român preferă din ce în ce mai mult
produsele semipreparate, datorită economiei de timp pe care acestea o
conferă. Gama de produse semipreparate ale companiei este destul de
redusă, cuprinzând, doar blaturi de tort, chiflele precoapte French Rolls,
blaturi de pizza, vafe şi pesmet, rulouri foietaj. Având în vedere faptul că
această gamă de produse, se află în faza de creştere, propun o diversificare
sortimentală a gamei de aluaturi semipreparate prin introducerea unei
game de aluaturi congelate. Modificările obiceiurilor de consum şi
creşterea venitului românilor confirmă necesitatea acestui produs pe piaţa
românească. În plus, piaţa aluaturilor congelate se află în creştere,
majoritatea produselor de acest gen din supermarketurile româneşti fiind
din import.
3. diversificarea sortimentală a gamei de paste marca . La ora
actuală, gama de paste făinoase, a companiei , denumită Thalia, conţine
doar fidea, macaroane lungi, tăiţei şi spaghette. În plus, o analiză realizată
de Ziarul Financiar 3 referitoare la obiceiurile de consum ale românilor în

25
comparaţie cu alţi locuitori ai celorlalte state din UE subliniază faptul că
piaţa pastelor făinoase a înregistrat creşteri vizibile, depăşind, împreună cu
piaţă pâinii feliate, 35 milioane de Euro şi înregistrând vânzări volumice de
aproximativ 28 de mii de tone. Mai mult, Ziarul Financiar preconizează că
această piaţă va continua trendul ascendent, deşi în prezent consumul de
paste făinoase pe cap de locuitor, în România, se află cu mult sub media
europeană. În acest context propunem introducerea unor sortimente noi
precum Thalia fusilli, Thalia penne sau Thalia foi de lasagna.
4. extinderea şi diversificarea gamei de produse de panificaţie
ambalată a companiei Boromir. În prezent, Boromir deţine în portofoliul
său doar trei sortimente de pâine ambalată: Fibrovit, pâine Graham Toast şi
Fibrovit. Ultimii doi ani au fost marcati de cresterea cu 30% a consumului
de produse speciale ambalate si feliate, produse fabricate din
5. faina de secara, faina integrala, faina graham sau cu adaosuri de
tarate, seminte, germeni de grau etc4.
6. inserarea unor reţete culinare în cazul produselor ambalate.
Aceste mici detalii sunt de mare efect pentru consumatori. De exemplu,
fiecare ambalaj pentru pastele făinoase ar putea conţine reţeta unui sos
pentru paste, iar pachetul de făină ar putea conţine reţete pentru pizza sau
pentru prăjituri.
În cazul strategiilor de preţ am observat că S.C. Boromir Prod încearcă sa
implementeze politici de pret cât mai convenaile pentru clienţi, fie ei
consumatorii finali, sau clienţii engros. În acest sens, compania optează
pentru preţurile joase pentru pâinea, produsele de panificaţie proaspete şi
cele de morărit şi preţuri mai ridicate pentru produsele nou intrate pe piaţă,
când concureţa nu este mare.
În cadrul strategiilor de preţ propun adoptarea politicii de preţuri
reduse şi la intrarea pe piaţă a unor produse noi pentru a contribui la
creşterea popularităţii acestora înca de la început. Aceste preţuri mai joase,
fac produsul mai atractiv şi accesibil mai multor clienţi. În cazul în care
acest produs este preferat, clienţii îl vor cumpăra şi după ce preţul va creşte
puţin.
Referitor la strategiile de distribuţie am observat că firma Boromir
reprezintă parteneri importanţi al reţelelor de retail din România,
cuprinzând marile lanţuri de super şi hipermarketuri şi nu numai.

26
În cadrul strategiilor de distribuţie propun:
1. reducerea costurilor de distribuţie prin creşterea gradului de utilizare
a capacităţii de transport şi a capacităţii de depozitare, optimizarea
rutelor de distribuţie, evaluarea furnizorilor şi menţinerea unei
relaţii atât cu aceştia, cât şi cu partenerii de distribuţie
2. elaborarea unui standard de mercantizare care să fie aplicat în toate
locaţiile pentru toate produsele Boromir
3. extinderea pe pieţe externe. Această strategie vizează fie
achiţiţionarea de fabrici de pâine cu o capacitate de producţie de
50-60 de tone/ zi. Pieţele vizate sunt atât cele din Ucraina,
Bulgaria, Moldova, Iugoslavia deoarece prezintă particularităţi
asemănătoare cu cele ale pieţei româneşti, dar şi pieţe precum Italia
sau Spania unde este concentrat un număr foarte mare de români.
4. exportul de produse de panificaţie şi patiserie tradiţionale româneşti
în ţările în care există comunităţi mari de români. Boromir şi-a
început activitatea de export încă din 2008, exportând cozonaci,
croisante şi pişcoturi pentru şampanie în ţări precum Bulgaria,
Spania, Belgia şi SUA.
5. participarea în cadrul unor programe guvernamentle. Câştigarea
unei pieţe de distribuţie mai mari în cadrul programului
guvernamental “Cornuleţ şi lapte”. Amploarea acestor proiecte
pot produce efecte pe orizontală în tot segmentul vizat. Astfel, pe
lângă dezvoltarea producţiei Boromir poate crea şi o fermă
zootehnică. Deasemenea se impune şi mărirea parcului de masini în
acest fel dezvoltându-se şi mai mult distribuţia. Si zona ambalajelor
poate avea foarte mult de câstigat.
6. lansarea unor noi locaţii inspirate dintr-un concept european şi
anume Boromir Pan Cafe. . Această inovaţie este declanşata de
nevoia de a ţine pasul cu evoluţiile recente din retail, precum şi de a
întâmpina nevoia consumatorilor de a se relaxa în timpul meselor
sau pauzelor de masă. Locaţiile vor vi dezvoltate pe principiul
“coffee to go” şi vor oferi o zonă de resting, de snack şi băuturi
răcoritoare iar atmosfera va fi prietenoasă, muzica relaxantă şi
comunicarea modernă
7. extinderea în franciză. Dupa testarea conceptelor Boromir Pan
Cafe prin deschiderea unor asemenea locaţii în Bucureşti, extinderea
acestor magazine specializate s-ar putea realiza şi în sistem de
franciză.

27
În cadrul strategiilor de promovare propun:
1. alocarea de către compania Boromir a unor bugete mai substanţiale
pentru reclame Tv, radio, reviste şi chiar lansarea unei ample
campanii publicitare pentru crearea unui brand corporatist Boromir
care să ajute la la conturarea unei personalitaţi distincte a companiei
şi la consolidarea imaginii acesteia.
2. implicarea companiei Boromir şi în acţiuni de responsabilitate
socială care ar aduce grupului un aport de notorietate

28