Clivajele politice

Clivajele sociale pentru a deveni clivaje politice trebuie sa indeplineasca trei conditii:
1.Diferentele sociale obiective-diferentele trebuie sa fie de importanta sociala si trebuie sa fie
recunoscute de societate(rasa,religie,limba)
2.Constientizarea subiectiva-Nu este suficient pentru diferențele obiective să existe - grupuri
sociale trebuie să fie conștiente de identitatea lor și sa le exprima în lor viața socială
3.Organizarea politica-Nu este suficient pentru diferențe obiective și subiective să existe. Trebuie
să existe, de asemenea, capacitatea și disponibilitatea din partea organizațiilor politice, cum ar fi
partide și grupuri de presiune pentru a se organiza și de a isi reprezinta interesele .
Consolidarea clivajelor-clivajele ce se suprapun si devin astfel mai importante.
Clivajele transversale-Clivaje care sunt aplicate unul peste altul, reducând astfel capacitatea de a
diviza.
De exemplu,daca o persoana din clasa muncitoare apartine atat unei bisericii cat si unui club
sportiv, care au membrii din clasa de mijloc si din clasa muncitoare,biserica si clubul sportiv vor
reusi sa treaca peste diferentele de clasa. Acest lucru va avea tendința de a modera clasa
muncitoare , deoarece clasa va influenta în direcții diferite. Dar clivajele sociale vor fi
consolidate și polarizate în cazul unei persoane din clasa muncitoare, care aparține comunitatii
unei biserici și a unui club sportiv . Acest lucru va tinde să consolideze și sa polarizeze
diferențele politice, formând astfel baza pentru atitudini politice și comportamente, calitatea de
membru de partid, vot și acțiunea politică, în general.
Liniile diferite ale clivajelor
Evoluții istorice din diferite țări a dus la diferite clivaje și la diferite combinații ale acestor
clivaje. Clivaje importante sunt:
1. Religia are o strânsă legătură cu politica.Reforma protestanta din Europa de Vest, în
secolul al XVI-lea a fost descrisa ca un moment critic în istoria sa politică, iar diferanta
dintre catolic și protestant rămâne un factor care influențează atitudinile și
comportamentele politice în Europa și în unele părți din America Latină si in prezent.
2. Etnie -diferențele etnice, cele legate de religie, naționalitate, limbă și diferențele
culturale, se afla de multe ori la baza clivajelor politice, în special în cazul în care acestea
sunt asociate cu inegalitatea economică.
3. Separare spațială -Un grup social, care este concentrat în aceeași zonă prezinta mai multe
sanse de a genera propria identitate politică decat grupuri care sunt amestecate în
același loc. Separare spațială consolideaza clivajul centru- periferie . Modernizatori a vrut
să supună elitele periferice putereii și taxelor de statului centralizat, iar elitele periferice
vroiai să păstreze puterea și bogăția lor. Mai târziu, această diviziune a fost suprapusa de
clivajul industrial-agricol, în cazul în care interesele de capitaliștilor noi, din orașeau
intrat in conflict
cu interesele proprietarilor de terenuri din mediul rural și cu fermierii din
zonele rurale sărace.Clivajul central-periferic este clivajul politic dintre forțele sociale și
politice responsabil pentru crearea de state-natiune centralizate și moderne .Clivajele
centru-periferie sunt de multe ori, dar nu întotdeauna, geografic.
Separare spațială implica de cele mai multe concentrari ale grupurilor etnice, religioase
lingvistice sau culturale în zonele geografice. Aceasta produce uneori mișcări politice
separatiste care doresc auto-guvernare pentru propriul spatiu.

Clivaje în țări și regiuni ale lumii

O prima modalitate de a distinge tarile este:
1. Țări omogene -unele țări sunt relativ clivaje-libere. Japonia este o țară omogenă cu
puține diviziuni sociale.
2. Clivaje slabe-clivajele de clasa puternice nu au aparut in India, deoarece țara este
fragmentata de rasă, religie, limbă. Identitățile sociale sunt de multe ori regionale,iar
coalițiile regionale au influențat puternic politica națională. Clivaje de clasă din
America au fost estompate de rasă și regiunea (diviziunea Nord-Sud al Războiului
Civil).

O a doua modalitate de a clasifica țările în funcție de modelele disocierii lor este de a

analiza asemanarile si diferentele regionale :
1. Europa Centrală -Există o diversitate în modelele clivajelor din centrul
Europei, dar dupa douăzeci de ani de la căderea comunismului, ele se aseamănă
unele din Europa de Vest, bazandu-se în principal pe clasa și statut, etnie, religie
și regiune. Diferența consta in existenta unui decalaj în Europa centrală între cei
care au câștigat de la dizolvarea
statelor comuniste, în special a celor care au profitat de privatizare a economiei, și
cei care nu au.
2. Clivaje sociale din America Latină au un impact slab asupra politicii din America
Latina comparativ cu Europa de Vest, deoarece dezvoltarea identitatii si
obligatiilor grupului politic au fost blocate de clientelism și politica extrem de
personalizata de liderii politici autoritari. Unde sistemele de partid sunt
fragmentate și diferentele dintre partide sunt slabe, liderii de multe ori încearcă să
obțină sprijin din partea diferitelor grupuri sociale prin "cumpărarea voturilor".

Atitudini si valori politice

-Increderea dintre cetățeni este declarat a fi o conditie de baza esențială pentru
democrație .
-Interesul pentru politica variaza substantial in democratiile lumii
-Gradul de satisfactie din punct de vedere al democratiei,este mai mare in
democratiile stabile si mai scazut in noile democratii.
-Post - materialism cele mai ridicate niveluri de valori post- materialiste se găsesc
democratiile bogate.
-mandria nationala
-diferențele etnice , religioase și lingvistice , cu diferențe corespunzător puternice
in cultura politică
-etno-nationalismul.
 Comportamentul politic reprezinta toate activitățile politice ale cetățenilor, precum și
atitudinile și orientări relevante pentru aceste activități.
Moduri de comportament politic(1)
1. Gladiatorii -aceștia sunt liderii și activiștii care conduc partidele, organizații și campanii
politice, și care dețin o funcție politică. aproximativ 5-8 la sută din populație se încadrează în
acest grup.
2. Spectatorii-marea masă a populației nu este implicata în politică inafara de vot, citirea ziarului,
vizionarea de discutii politice la Tv
3. Inactivi politic nu se informeaza despre politică și nu votează.
Moduri de comportament politic(2)
Inactivii- voteaza rar sau se angajeaza în orice formă de participare politică
Suporterii pasivi- voteaza regulat, susțin națiunea, sprijina tacit sistemul politic
Specialiștii de contact –persoane de contact cu functii politice și publice
Activiștii comunitari- coopereze cu alții în comunitatea lor, adera la organizații locale
Muncitorii din partide- voluntariat pentru munca de campanie, finanteaza, participa la întâlniri,
candideza la alegeri
Liderii - reprezentanți aleși la nivel național și sub-național, liderii de partid, liderii de presiune
grupuri și mișcări sociale, comentatorii politici
Protestatarii –specialisti in protest și manifesta comportament neconventional
Comportamentul politic convenționalși neconvențional
Participarea politică democratică a fost în mod tradițional limitata doar la actiunea de a vota,
participarea la reuniuni politice, semnarea petitiilor, aderarea la un partid sau grup politic
și așa mai departe. Acestea sunt uneori cunoscute ca forme "clasice" de comportament,
dar la sfârșitul secolului al XX-lea repertoriul politic s-a extins pentru a include activități de
tip"neconvenționale", cum ar fi proteste, demonstrații, boicoturi, ocupații și greve neoficiale .
Sondajele arată că acest tip de comportament este mai des acceptată acum, deși nu este încă
practicată pe scară largă.
Cei mai mulți oameni nu știu sau nu ii intereseaza politica. Ei votează uneori, și devin activi
atunci când este necesar. Dar acești oameni nu sunt neapărat "apatici", pentru că există alte
motive pentru a fi din punct de vedere politic inactiv:
-- Oamenii clasificati ca "marginali", sau care au marginalitate politic sunt nebunii si criminalii,
care sunt lipsiți de drepturi cetățenești; analfabeți; imigranți și cei care nu vorbesc limba
majorității, cu handicap mintal; foarte batrani sau infirmi.
-- Unii oameni evita politica, deoarece aceasta poate duce la dezacord, conflictele
-- Unii oameni nu se implica, deoarece ei cred că au nici o influență în sistem sau cred că
sistemul politic nu este democratic .
-- Apaticii- Cei care nu sunt pur și simplu interesați de politică.
 Implicarea politică sporadica
Deși cei mai mulți oameni nu sunt activi politic cele mai multe ori, mulți acorda o parte din timp:
au citit un ziar, se uita la știri și vorbesc despre politică. Ei participă într-un fel sau altul, atunci
când simt nevoia, de obicei, atunci cand interesele lor personale sunt afectate.