Proiect didactic

Data:
Clasa: a VII-a
Profesor: Predusel Diana Ioana
Obiect: Limba şi literatura română
Subiect: „ Cuvânt ” de Tudor Arghezi
Tipul lecţiei: de predare-învăţare

Competenţe generale:
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în
situaţii de comunicare monologată şi dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Competenţe specifice:
2.1. asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral;
3.2. recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de
expresivitate în textul liric;
4.1. exprimarea, în scris, a propriilor opinii şi atitudini;
4.3. organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică.

Obiective operaţionale:
- să-şi exprime opini cu privire la actul creaţiei poetice;
- să recunoască trăsăturile genului liric în textul dat;
- să analizeze procedeele de expresivitate artistică din text;
- să explice semnificaţia titlului în relaţie cu textul;
- să argumenteze apartenenţa textului la genul liric.

Metode şi procedee didactice: conversaţia, problematizarea, explicaţia, metoda cubului,

cvintetul.
Mijloace de învăţământ: manualul clasei a VII-a, fişe de lucru .
Timp: 50 de minute.

Scenariul didactic:

1. Moment organizatoric:
Profesorul salută elevii, notează absenţii şi îi roagă pe elevi să se pregătească pentru
oră.
2. Reactualizarea cunoştinţelor:
Profesorul verifică tema pentru acasă şi oferă elevilor explicaţiile necesare.
3. Captarea atenţiei:
Profesorul le scrie elevilor pe tablă un citat despre poezie: „ Poezia este creaţia
ritmică a frumuseţii în cuvinte. ” ( Edgar Allan Poe ). Le solicită elevilor să-şi
exprime opinia cu privire la acest citat.
4. Enunţarea temei şi a obiectivelor:
Profesorul enunţă tema lecţiei- „ Cuvânt ” de Tudor Arghezi şi obiectivele urmărite.
5. Prezentarea sarcinilor de învăţare şi dirijarea învăţării:
Profesorul împarte clasa în trei grupe şi oferă fiecărei grupe câte o fişă de lucru pe
baza metodei cubului,cu cerinţe referitoare la textul studiat. ( anexa 1 )
1. Descrie: actul creator ( creaţia poetică )
2. Compară: poezia „ Cuvânt ” de Tudor Arghezi cu poezia „ Cartea ” de Vasile
Voiculescu ( grupa I ), „ Numai poetul ” de Mihai Eminescu ( grupa a II-a ),
„Sonet ” de Octavian Goga ( grupa a III-a )
3. Asociază: alege din text verbele care descriu actul creaţiei şi explică semnificaţia
lor.
4. Analizează: procedeele de expresivitate artistică în textul studiat ( imagini
artistice, figuri de stil ).
5. Aplică: exprimă-ţi opinia cu privire la semnificaţia titlului poeziei în relaţie cu
textul.
6. Argumentează: faptul că textul aparţine genului liric.
7. Obţinerea performanţei şi asigurarea feedback-ului:
Profesorul le cere elevilor să alcătuiască un cvintet cu privire la actul creaţiei poetice.
8. Evaluarea:
Profesorul face aprecieri asupra modului în care au răspuns elevii, iar cei mai activi
primesc note.
9. Asigurarea retenţiei şi a transferului:
Profesorul comunică elevilor tema pentru acasă: alcătuiţi o compunere, de 10-15
rânduri, în care să vă exprimaţi opinia cu privire la citatul următor:
„ Poezia este copilul care rămâne în sufletul adolescentului, al omului matur şi al
bătrânilor, peste durere, dezamăgire şi suferinţă. ” ( Tudor Arghezi )
Anexa 1

Grupa I

1.Descrie: actul creator ( creaţia poetică )

2.Compară: poezia „ Cuvânt ” de Tudor Arghezi cu poezia „ Cartea ” de Vasile
Voiculescu .
3.Asociază: alege din text verbele care descriu actul creaţiei şi explică semnificaţia
lor.
4.Analizează: procedeele de expresivitate artistică în textul studiat ( imagini artistice,
figuri de stil ).
5.Aplică: exprimă-ţi opinia cu privire la semnificaţia titlului poeziei în relaţie cu
textul.
6.Argumentează: faptul că textul aparţine genului liric.

Cartea

de V. Voiculescu

Visterie doldora de vise,

Fermecată ladă a Pandorii,
Unde toate duhurile-nchise
Schimbă-n aur plumbul închisorii.

Cât de veche, galbenă şi roasă

Tu ne spinteci bezna suferinţii,
Când te-avem în mâini, misterioasă
Teacă pentru săbiile minţii.

Stup în care slove-naripate

Cu polenul lumii încărcate
Sucul nemuririi ne-au trecut,

Roi de buchi, seminţe-ale ideii,

Magic cosmos strâns în scoarţe; zeii
Au pierit că nu te-au cunoscut.
Anexa 1

Grupa a II-a

1.Descrie: actul creator ( creaţia poetică )

2.Compară: poezia „ Cuvânt ” de Tudor Arghezi cu poezia „ Numai poetul ” de
Mihai Eminescu.
3.Asociază: alege din text verbele care descriu actul creaţiei şi explică semnificaţia
lor.
4.Analizează: procedeele de expresivitate artistică în textul studiat ( imagini artistice,
figuri de stil ).
5.Aplică: exprimă-ţi opinia cu privire la semnificaţia titlului poeziei în relaţie cu
textul.
6.Argumentează: faptul că textul aparţine genului liric.

Numai poetul

de Mihai Eminescu

Lumea toată-i trecătoare,

Oamenii se trec şi mor
Ca şi miile de unde,
Ce un suflet le pătrunde,
Treierând necontenit
Sânul mării infinit.

Numai poetul,
Ca pasări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului:
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde pasări ca el
Se-ntrec în cântări.
Anexa 1

Grupa a III-a

1.Descrie: actul creator ( creaţia poetică )

2.Compară: poezia „ Cuvânt ” de Tudor Arghezi cu poezia „ Sonet ” de Octavian
Goga.
3.Asociază: alege din text verbele care descriu actul creaţiei şi explică semnificaţia
lor.
4.Analizează: procedeele de expresivitate artistică în textul studiat ( imagini artistice,
figuri de stil ).
5.Aplică: exprimă-ţi opinia cu privire la semnificaţia titlului poeziei în relaţie cu
textul.
6.Argumentează: faptul că textul aparţine genului liric.

Sonet

de Octavian Goga

Tu, tainică, curată Poezie,

Biserică cu porţi neîncuiate,
Tu neamurile gândurilor toate
Cu drag le laşi la pragul tău să vie.

Tot sufletul la poarta ta când bate,

Drumeţ slăbit, puterile-şi învie,
Îşi spovedeşte patimile ţie,
Şi ele-adorm de tine alinate.

Păcate vin sub bolta-ţi milostivă,

Tu le asculţi pe toate deopotrivă
Şi le opreşti neghina şi amarul.

Dar tu rămâi de-a pururea senină,

Căci nu-i pribeag ce-n faţa ta se-nchină
C-o lacrimă să nu-ţi spele altarul.