Proiect BCR Stiudiu de Caz

CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................................2
INTRODUCERE
CAPITOLUL I...........................................................................................................................3
I
ACTIVITATEA BANCARĂ ŞI PIAŢA CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA......3
ROMÂNIA
1.1. ROLUL ACTIVITĂŢII BANCARE ÎN CADRUL ECONOMIEI.................................3
1.2. PIAŢA CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA......................................................5
CAPITOLUL II.........................................................................................................................8
II
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE................8
ROMÂNE
2.1. SCURT ISTORIC AL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE..........................................8
2.2. PREZENTAREA PRINCIPALILOR CLIENŢI AI BĂNCII COMERCIALE
ROMÂNE.............................................................................................................................14
CAPITOLUL III.....................................................................................................................16
III
STUDIU DE CAZ - ANALIZA PERFORMANŢELOR BĂNCII COMERCIALE
ROMANE ŞI CARDURILE BANCARE OFERITE DE ACEASTA................................16
ACEASTA
3.1. ANALIZA ACTIVITĂŢII ŞI PERFORMANŢELOR FINANCIAR – BANCARE ALE
BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE...................................................................................16
3.1.1.Informaţii cu caracter general................................................................................16
3.1.2. Analiza principalelor rezultate ale Băncii Comerciale Române............................17
Analiza financiară a unei bănci apare ca o necesitate, ea conducând la dezvoltarea unei
metodologii ce permite determinarea performanţelor unei bănci precum şi formarea unei
judecăţi asupra situaţiei trecute şi de perspectivă a societăţii bancare..............................17
3.1.3. Prezentarea principalilor indicatori de eficienţă ai BCR.......................................29
3.2. PREZENTAREA ŞI ANALIZA CARDURILOR OFERITE DE BCR CLENŢILOR
SĂI........................................................................................................................................37
3.2.1. Principalele carduri şi servicii anexe oferite de BCR............................................39
BCR MAESTRO.....................................................................................................................41
BCR VISA CLASIC................................................................................................................41
BCR VISA ELECTRON JUNIOR........................................................................................41
POWERCARD BCR GOLD..................................................................................................42
BCR WIZZ AIR......................................................................................................................42
3.2.2.Evoluţia cardurilor BCR..........................................................................................44
3.2.3. Efectele crizei economice asupra cardurilor bancare............................................48
CONCLUZII ŞI PROPUNERI..............................................................................................54
PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................59
BIBLIOGRAFIE
1
INTRODUCERE
În condiţiile crizei economice şi chiar a amplificării fluxurilor comerciale, a tendinţei

de globalizare şi a accentuării concurenţei, unele din cele mai dinamice transformări din
ultimul deceniu şi jumătate s-au produs în sistemele bancare.
Instituţiile de credit reprezintă, în toate ţările lumii, participanţi la viaţa economică
deosebiţi de activi, dinamici, flexibili şi cu mare capacitate de adaptare la schimbările pieţei,
fiind capabili să creeze cerere de produse şi servicii.
Nimeni nu ştie cu siguranţă ce se va întampla în viitor, aşa cum nimeni nu ştie cu
exactitate în ce etapă a crizei suntem sau cât va mai dura, şi este suficient să ne uităm în trecut
pentru a ne da seama de acest lucru. Singurul lucru cert este că recesiunea naşte oportunităţi. Unii
specialişti sunt de părere că ne aflăm într-o „primăvară a crizei”, încep să se întrevadă speranţe şi
optimismul creşte, dar nu este cert dacă acesta este un semnal cu adevarat pozitiv sau doar un
miraj al oazelor într-un deşert parşiv. Tot ce se poate desprinde este că această regresiune
economică a zdruncinat mult sistemul economic, dar de asemenea lasă multe şanse de relansare pe
linia de plutire. Astfel piaţa românească a cardurilor traversează o perioadă interesantă. În
ciuda crizei, ultimii ani au adus pe acest segment evenimente importante, inovaţii, lansări de
produse şi servicii. Cardul este o inovaţie revoluţionară care a putut fi aplicată datorită
progreselor deosebite în domeniile informatic şi electronic în măsură să faciliteze schimbul de
fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacţii prin intermediul băncilor.
Lucrarea de faţă este concentrată asupra cardurilor bancare din Romania accentul
punându-se pe cardurile oferite de BCR.
Lucrarea este structurată în patru capitole care integrează judecăţi, raţionalităţi,
raportări la exigenţele legislaţiei în vigoare şi recomandări.
Capitolul I reprezintă o parte introductivă care prezintă activitatea bancară şi piaţa
cardurilor bancare din România. Capitolul II are în vedere o imagine de ansamblu asupra
organizării şi funcţionării Băncii Comerciale Române, prin exemplificarea unor realizări ale
băncii în trecut şi în prezent, dar şi prin anumite obiective de atins şi strategii de aplicat în
viitor. Totodată, am pus în evidenţă principalii clienţi ai băncii. Capitolul III reprezintă
segmentul central al acestei lucrări din punct de vedere al importanţei. În acest capitol este
prezentat un studiu de caz incluzând calculul unor indicatori de eficienţă ai băncii, analiza
performanţelor financiar-bancare, prezentarea şi analiza cardurile bancare oferite de BCR
clienţilor săi. Capitolul IV este destinat concluziilor ce se desprind din lucrare.
2
CAPITOLUL I
ACTIVITATEA BANCARĂ ŞI PIAŢA CARDURILOR BANCARE ÎN

ROMÂNIA
1.1. ROLUL ACTIVITĂŢII BANCARE ÎN CADRUL ECONOMIEI
Sistemul bancar reprezintă ansamblul diverselor categorii de bănci care funcţionează

într-un spaţiu bine determinat, într-un cadru organizat, ca răspuns la cerinţele dezvoltării unei
economii echilibrate1. Va rog treceti corect citarile, de exemplu: Virlan, G., Retele de
calculatoare, Editura Evrika, Galati, 2001, si bineinteles pagina
În general, sistemul bancar dintr-o ţară cuprinde:
 cadrul instituţional format din banca centrală (cu rol de coordonare şi supraveghere),
bănci comerciale şi alte instituţii financiare asimilate acestora
 cadru juridic format din ansamblul reglementărilor care guvernează activitatea
bancară.
Istoria sistemului bancar îşi găseşte originile în trecutul îndepărtat, existând mărturii
foarte vechi ce atestă practica unor activităţi care, într-o formă mai mult sau mai puţin
evoluată, se pot constitui ca primii paşi pe tărâmul practicii bancare.
După unii cercetători, noţiunea de bancă2 este asociată momentului în care un grup de
persoane a avut ideea să primească disponibilităţi băneşti, sub formă de depuneri de la cei ce
doreau să facă economii şi în baza acestor depozite, să ofere împrumuturi celor care aveau
nevoie de fonduri suplimentare.
Primele dovezi ale unei activităţi bancare se găsesc în Orientul Apropiat (Babilon) şi
Egiptul Antic. În acea perioadă templele erau deopotrivă, loc de rugăciune şi loc de păstrare a
banilor şi tezaurelor. Primele operaţiuni bancare apar cu 200 ani I.H. în Mesopotamia,
dezvoltarea acestora impunându-şi apariţia unor reglementări.
Operaţiunile bancare constau cel mai adesea în asigurarea pazei unor depuneri,
acordarea unor dobânzi şi/sau plasarea acelor drepturi, percepând o dobândă mai ridicată pe
baza unor gajuri, garanţii.
Caracterul bancar al acestor operaţiuni este controversat şi datorită faptului că
operaţiunile respective nu se efectuau pe baza monedei ci a unor bunuri de valoare. Adevărata
1
Dragomir - Economie monetară şi financiară , 2008, pag.190
2
Tudorache, 2001, pag. 29]
3
naştere a băncilor este legată de apariţia monedei bătute (sec. al XVII-lea I.H.) favorizată de
dezvoltarea comerţului.
Acordarea împrumuturilor se baza pe atunci pe existenţa unor depozite, administrate
de temple, care de-a lungul secolelor acumulează bogăţii imense. Templele fructificau
depozitele primite prin împrumuturi cu dobânzi foarte mari, iar în caz de nerambursare îi
urmăreau pe rău-platnici, confiscându-le bunurile imobile.
Scrierea a permis dezvoltarea unei funcţii importante: ţinerea conturilor clienţilor şi
efectuarea viramentelor.
Dezvoltarea spectaculoasă a băncilor3 din sec. XX a avut la bază în primul rând
evoluţia mijloacelor de plată: treptat locul monedei metalice a fost preluat de moneda
fiduciară (de hârtie, cu valoare convenţională), care cu timpul a fost înlocuită şi ea de moneda
scripturală.
În organizarea aparatului bancar din ţara noastră s-au avut în vedere experienţa altor
ţări4, a ţării noastre înainte de 1945, recomandările Fondului Monetar Internaţional şi ale
Băncii de Reconstrucţie şi Dezvoltare.
În acest sens, sistemul bancar are două componente: (Actualizati datele cu ce v-am
scris mai jos referitor la legialatia pana in mometul de fata in Romania)
 Banca Naţională a României, ca bancă centrală şi de emisiune5.
 Societăţile bancare reprezentate de băncile comerciale care sunt persoane juridice
române constituite sub formă de societăţi pe acţiuni în baza autorizaţiei eliberate de
Banca Naţională a României, în conformitate cu Legea 58/1999. Acum se numesc
institutii de credit
Legislatia bancara in Romania:

• Legislaţia bancară adoptată iniţial în 1991 (Legea nr. 33 / 1991), a stimulat, într-o
primă fază, apariţia unui sistem bancar novator, favorabil tranziţiei la economia de
piaţă.
• Legea nr. 33 / 1991 a fost abrogată prin Legea nr. 58 / 1998.
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 99 / 2006 privind instituţiile de credit şi
adecvarea capitalului.
• Legea nr. 270 / 2009.
3
[Isărescu, 2001, pag. 121]
4
[Iov, 2004, pag. 12]
5
[Ioan Bogdan , 2002, pag. 664]
4
Pe fondul internaţionalizării activităţilor economice şi financiare, se remarcă noi
evoluţii care implică: transformări deosebit de importante. Astfel, băncile au suferit, referitor
la activitatea lor tradiţională, o serie de modificări esenţiale 6 (la footnote-ul 6, actualizati
pagina web, dar prima data tr sa scrieti autorul, titlul articolului si pagina din revista in care a
aparut articolul), în continuă dinamică şi care aduc noi probleme de analiză a riscurilor:
 clientela a devenit tot mai exigentă, având posibilitatea să aleagă;
 scumpirea resurselor la nivelul băncilor, ca rezultat al concurenţei asupra colectării
fondurilor;
 scăderea remunerării activelor, în directă legătură cu procesul de dezintermediere şi cu
diversificarea posibilităţilor de finanţare;
Turbulenţele actuale în cadrul economiei mondiale îşi au originea în problemele
financiare7. Epicentrul lor îl reprezintă criza creditelor ipotecare din Statele Unite. Aceste
împrejurări confirmă încă o dată importanţa băncii centrale în economie, ca urmare a rolului
său în combaterea crizelor financiare.
1.2. PIAŢA CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA
Principiile organizării plăţilor cu carduri de către societăţile bancare în România sunt

prevăzute în Regulamentul nr. 6/2006, care are ca obiectiv stabilirea de reguli aplicate în
activitatea de servicii de transfer de fonduri şi decontarea prin cărţile de plată.
Anul debutului cardurilor bancare în România este 1992, când un grup de bănci:
Banca Agricolă, Banca Comercială Română, Banca România pentru Dezvoltare, Bancorex,
Banca comercială „Ion Ţiriac”, iar din 1995 şi Banc Post, au pus bazele programelor de
carduri în România. Prin acesta, băncile s-au angajat în emiterea cardurilor cât şi în crearea
condiţiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plată ca mijloc de decontare în mediul
economic românesc.
Trăsăturile actuale ale pieţei cardurilor în România
În momentul de faţă, produsele de card sunt folosite şi pentru fidelizarea clientelei,

reprezentând o modalitate de atragere a acesteia şi o piaţă potenţială pentru alte produse şi
servicii oferite. În condiţiile concurenţei acerbe de pe piaţa bancară, produsele de card pot
reprezenta o modalitate de fidelizare foarte eficientă.
6
http://209.85.129.132/search?q=cache:Uib8m799PUMJ:www.euroeconomica danubius.ro
7
[Căpraru, 2009, pag.42]
5
Piaţa cardurilor din România este una în curs de maturizare deoarece a trebuit să
recupereze un handicap de câteva decenii în condiţiile în care serviciile financiar-bancare nu
au reprezentat o tentaţie pentru mulţi cetăţeni. Astfel s-a depăşit un prim nivel de maturitate în
sensul că acoperă marea majoritate a cetăţenilor cu un nivel acceptabil de tranzacţionare.
Practic, în ultimii ani, băncile implicate în retail s-au concentrat pe cote de piaţă, acoperirea
unei game de produse/servicii cât mai largi, abordarea pe segmente grosiere a pieţei şi o
expansiune teritorială susţinută (noi sucursale şi terminale implantate) fără a urmări o ţintă de
eficienţă maximală pe fiecare componentă a afacerii. Urmare acestei abordări, aproape întrega
populaţie activă primeşte astăzi salariile prin intermediul cardurilor bancare iar alte categorii
de clienţi, cum ar fi studenţii, au fost deja atrase în sistem (“bancarizate”).
Piaţa cardurilor din România are un specfic anume şi tinde să se alinieze cu pieţele
occidentale şi nord-americane8 aceeasi obs.ca la footnote 6. Câteva particularităţi ale pieţei
noastre sunt legate de:
 afinitatea pentru numerar;
 tendinţa mai accentuată de a recurge la fraudă;
 reticenţa de a utiliza plăţile electronice;
 gradul scăzut de bancarizare.
Este clar că în acest moment al evoluţiei pieţei este necesară o diferenţiere mai
elaborată între liniile de produse cu o segmentare mai detaliată, până la nivelul profilelor de
utilizatori.
România va ajunge destul de repede la un grad de penetrare a cardurilor bancare la fel
de ridicat ca şi în ţările dezvoltate, unde statisticile arată că fiecare locuitor are aproximativ
2,5 – 3 carduri în portofel.
Pe piaţa autohtonă a cardurilor, în prezent, gradul de penetrare al acestora este foarte
redus, de doar 0,6 carduri pentru fiecare persoană, însă potenţialul pieţei este ridicat, explică
specialiştii în domeniu9. aceeasi obs.ca la footnote 6 Însă, în medie, raportat la populaţia
activă, fiecare român are în portofel 1,2 carduri.
Deşi primele carduri au fost emise la noi în urmă cu aproximativ 14 ani,
comportamentul posesorilor de carduri a rămas încă unul de piaţă incipientă, respectiv doar
12,5% din volumul tranzacţiilor sunt efectuate la comercianţi (restul fiind retrageri de
numerar la ATM).
Această atitudine are implicaţii majore în întreaga economie: la nivelul clientului
(deoarece retragerea de numerar este însoţită de obicei de comisioane), în costul operaţional al
8
http://www.scribd.com/doc/33112317/Pia%C5%A3a-cardurilor-bancare-din-Romania
9
http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci
6
băncilor (administrarea numerarului din bancomate fiind din ce în ce mai costisitoare) şi la
nivelul comercianţilor (pentru că trebuie să manipuleze în condiţii de siguranţă încasările).
Avantajele posesorilor de carduri10 aceeasi obs.ca la footnote 6

 Siguranţa. Pierderea sau furtul unui card nu echivalează cu dispariţia sumelor pe care
le deţin cine?. Simpla existenţă a unui cod PIN face ca, teoretic, cardul să nu poată fi
utilizat de cineva neautoriazat.
 Mijloc de economisire. Un card de debit nu va aduce niciodată randamentul unui
depozit. Însă, sumele depuse într-un cont la care există ataşat un card primesc o
dobândă “la vedere”. Folositi diacriticele Se castiga astfel câteva procente în lupta cu
inflaţia, o luptă pierdută din start în cazul în care se optează pentru varianta „bani la
saltea”.
 Reduceri la o serie de comercianţi. În afara unei dobânzi cât mai atractive, instituţiile
financiare apelează şi la o altă „armă” în lupta atragerii de clienţi. Ele oferă
discounturi în cazul în care posesorul de card alege să faca cumpărături, plătind cu
cardul, de la anumite companii partenere. De regulă, economiile sunt modice.
 Se pot plăti facturi fără a mai trece pe la ghişeu. Posesorul unui card poate face, de la
un ATM, diferite plăţi reprezentând contravaloarea facturilor emise de diferiţi furnizori
de utilităţi şi servicii atât pentru persoana lui cât şi pentru alte persoane. Numărul
furnizorilor diferă de la o bancă la alta, însă cele mai frecvente opţiuni sunt
reprezentate de companiile de telecomunicaţii, electricitate şi gaze.
 Cumpărături rapide, de pe internet. Un alt avantaj al posesorului de card este că poate
face plăţi şi în altă monedă decât cea a instrumentului său de plată. În plus, cardul este
deosebit de util atunci când se doreste sa se faca cumpărături din magazinele online,
din România sau din străinătate.
10
Ziarul Gândul, 14.02.2011, autor Ionuţ Morariu, la fel titlul articolului
7
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA BĂNCII COMERCIALE

ROMÂNE
2.1. SCURT ISTORIC AL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE
Înfiinţată prin Hotărâre de Guvern la 1 decembrie 1990 ca societate pe acţiuni, Banca

Comercială Română a început să funcţioneze prin preluarea portofoliului de credite pentru
industrie, gestionat anterior de Banca Naţională, continuând astfel o tradiţie de peste 50 de ani
de activitate comercială. La acea dată, banca îşi începea activitatea cu o parte din personalul
transferat de la B.N.R., iar pe bază de protocol, prelua un activ şi pasiv de 273 miliarde de lei.
Activele băncii erau aproape în totalitate materializate în credite bancare care însumau 269
miliarde de lei. Activele proprii materializate în mijloace fixe erau doar de 26 miliarde de lei.
Încă din primii ani de funcţionare, B.C.R. şi-a propus să se dezvolte ca bancă
universală, capabilă să satisfacă cerinţele unor segmente cât mai largi de clienţi. B.C.R. s-a
impus treptat pe piaţa internă prin seriozitate, eficienţă şi ofertă diversificată de produse şi
servicii.
Anii 1991-1993 au reprezentat perioada de definire şi consolidare a structurilor
operaţionale ale băncii, concomitent cu ajustarea activităţilor tradiţionale la noile condiţii de
funcţionare. În acest interval, reţeaua de unităţi s-a dublat, în paralel cu creşterea numerică a
personalului. Baza de clienţi s-a extins, fiind reprezentată aproape integral de agenţi
economici, majoritatea firme industriale cu capital de stat.
Perioada 1994-1999, considerată drept perioada de afirmare a BCR pe plan intern şi
internaţional odată cu întărirea poziţiei sale de piaţa, s-a caracterizat prin dezvoltarea
dinamică a activităţilor tradiţionale, desfăşurate anterior. Au fost abordate şi o serie de
activităţi noi (creditarea investiţiilor, creditarea în valută, efectuarea de tranzacţii pe piaţa de
capital etc.) banca a continuat să finanţeze procesele de restructurare şi retehnologizare din
economie, orientându-se totodată spre susţinerea în mare măsură a întreprinzătorilor privaţi
mici şi mijlocii, precum şi spre creşterea implicării sale în decontarea operaţiunilor de comerţ
exterior. De asemenea, BCR a fost preocupată în această perioadă de elaborarea primelor
strategii pe termen mediu. BCR a ajuns să deţină , pe parcursul acestei perioade cea mai mare
cotă pe piaţa depozitelor atrase de la populaţie.
În perioada 2000 - prezent obiectivul Grupului BCR de creştere a satisfacţie clienţilor
s-a concretizat într-un angajament pe termen lung de a deveni cu fiecare zi un partener mai
8
bun, care să găsească soluţii corecte la probleme şi răspunsuri prompte la întrebări. A fost o
perioadă a consolidării poziţiei de cel mai important furnizor de servicii financiare şi pentru
clienţii retail, din punct de vedere al volumului de afaceri, cât şi a diversităţii acestora. În
procesul de reorganizare, BCR a apelat la avantaje oferite de implementarea sistemului de
management al calităţii.
Anul 2002 a fost anul organizării reţelei de unităţi pe modelul supermarket-ul
financiar, pentru distribuţia integrată a serviciilor Grupului, iar 2003 a fost un an crucial în
istoria Grupului BCR, atât datorită modificării acţionariatului, cât şi datorită adoptării unei noi
strategii şi a unui nou plan de afaceri.
În 2003 şi 2004 BCR a fost desemnată drept “Cea mai bună bancă din România” de
către revista britanică „EuroMoney”.
BCR a fost desemnată, în anul 2005, pentru a patra oară, de către revista britanică de
specialitate „The Banker”11, membră a grupului „Financial Times”, drept “Banca Anului” în
România, pentru cele mai bune performanţe financiare şi realizări calitative deosebite în
întreaga activitate.
La sfârşitul anului 2006, a avut loc cea mai mare privatizare de până acum din
România când, banca austriacă numele bancii a câştigat licitaţia de privatizare a BCR, oferind
3,75 miliarde euro pentru pachetul de 61,88% din acţiunile băncii. După semnare cui, au
început procedurile de finalizare finalizare la ce care includeau şi aprobarea de către
Parlament a legii. Guvernul a promovat 12, la data de 24 mai, un proiect de lege pentru
aprobarea unor măsuri de finalizare a privatizării BCR. Acest proiect nu a fost dezbătut de
Parlament până la începerea vacanţei parlamentare. Pentru a nu se întârzia procesul de
finalizare a privatizării BCR, pe 26 iulie Guvernul a aprobat o Ordonanţă prin care relua toate
prevederile din proiectul de lege. Aceasta Ordonanţă a fost aprobată în Camera Deputaţilor pe
data de 12 septembrie. Legea privind privatizarea BCR a fost promulgată de preşedintele
Traian Băsescu luni, 9 octombrie 2006.
La preluarea de către Erste Bank, BCR avea 367 unităţi în România, din care 41 de
sucursale judeţene şi alte 325 de sucursale şi agenţii, amplasate pe întreg teritoriul ţării.
În luna octombrie 2008, Banca Comercială Română a primit, din partea Start
Internship România, Diploma de Excelenţă pentru derularea celor mai multe strategii de tip
internship.
În martie 2009, BCR a fost desemnată drept cea mai bună bancă din România în
Private Banking de către revista Euromoney.
11
Revista Băncii Comerciale Române, Anul XV, Nr.4 (60), Decembrie 2009
12
Cronica Română, 13 octombrie 2006
9
Pentru proiectele de responsabilitate socială desfăşurate în perioada de raportare BCR
a primit:
• Premiul de Excelenţă pentru Iniţiative Sociale oferit în cadrul primei Gale a
premiilor Felicia - Oameni pentru inimă, minte şi suflet, pentru proiectul Marea Enciclopedie;
• Silver Award la categoria „Responsabilitate socială şi dialog cu grupurile co-
interesate”, în cadrul Galei Romanian Public Relation AWARD 2009 pentru proiectul
Finanţele Mele.
BCR îşi consolidează poziţia de lider pe piaţa cardurilor de debit şi credit - BCR a
primit recent trofeul (suntem in 2011) „Banca anului 2009” în industria română a cardurilor –
atât ca număr cât şi ca volum al tranzacţiilor, concentrându-se permanent pe inovarea
produselor şi serviciilor.
Înfiinţată ca primă bancă de economii din Austria în anul 1819, Erste Bank13 este
astăzi al doilea grup bancar ca mărime din Austria (Tabel nr.2.1), cu un total al activelor de
205,9 miliarde EUR (la 31 decembrie 2010), un profit net de 1.015,4 milioane EUR şi un
raport cost/venituri de 48,9%. În 1997, Erste Bank a decis să îşi extindă activitatea internă din
Austria în Europa Centrala (Tabel nr.2.1).
Mulţumită unei extinderi bine gândite şi orientate către pieţele emergente din Europa
Centrală, Erste Bank a devenit o bancă internaţională modernă, fiind unul dintre furnizorii de
vârf de servicii financiare în domeniul retail banking şi corporate banking în Europa Centrală
şi de Est, cu aproximativ 16 milioane de clienţi.
Erste Bank în Europa Centrală şi de Est

Tabel nr.2.1
Austria Republica Croaţia Serbia Ungaria Slovacia România
Cehă
Nr 4.386 10.755 1.604 915 2.551 4.901 12.000
angajaţi
Nr 800.000 5,3 mil 600.000 300.000 900.000 2,5 mil 4,5 mil
clienţi
Nr 276 646 122 66 160 302 420
sucursale
Poziţie Loc II Loc I după Loc III Loc II Loc II Loc I după Loc I după
pe piaţa după nr de nr de după nr de după nr de după nr de nr de nr de
clienţi,cot clienţi,cot clienţi,cot clienţi,cot clienţi,cot clienţi,cot clienţi,cota
a de piaţă a de piaţă a de piaţă a de piaţă a de piaţă a de piaţă de piaţă de
21% de 32,1% de 10,3% de 10% de 6,2% de 32,3% 25,10%
13
www.ErsteBank.com
10
Sursa : Revista Erste Bank 2009
După ce a realizat cu succes cea mai mare ofertă secundară din istoria pieţelor de
capital din Austria, cu un volum de aproape 3 miliarde EUR, în ianuarie 2006, capitalizarea de
piaţă a Erste Bank a coborat in 2010 la 5,82 miliarde EUR. Numărul total de acţiuni Erste
Bank se ridică la 377.925.086, conform datelor din februarie 2008.
Adunarea generală a Acţinarilor
Consiliul de Supraveghere:
- Andreas TREICHL - Preşedintele Consiliului de Supraveghere

- Manfred WIMMER - Vicepreşedintele al Consiliului de Supraveghere
- Herbert JURANEK - Membru
- Bernhard SPALT - Membru
- Florin POGONARU - Membru
- Mihai Fercala - Membru
- Tudor Ciurezu – Membru
Comitetul executiv este compus din:
- Dominic BRUYNSEELS - Preşedinte Executiv;
- Oana PETRESCU- Vicepreşedinte Executiv;
- Martin ŠKOPEK- Vicepreşedinte Executiv;
- Helmuth Karl HINTRINGER - Vicepreşedinte Executiv;
- Wolfgang SCHOISWOHL - Vicepreşedinte.
BCR se prezintă astăzi ca cel mai important Grup financiar din România, cu activităţi
în ţară şi străinătate, prin subsidiare şi sucursale bancare, cu o prezenţă marcată prin
societăţile sale de profil, pe piaţa de capital, pe piaţa leasingului, pe cea a asigurărilor şi în
domeniul managementului activelor, deţinând reprezentante şi subsidiare în Londra, New
York, Moscova şi Chişinău.
Subsidiare:
 BCR Leasing IFN S.A.,
 BCR Securities S.A., BCR Asset Management,
 BCR Pensii SAFPP S.A.,
 BCR Banca pentru locuinţe,
 Bucharest Financial Plazza SRL,
 BCR Partener IFN S.A.,
 BCR Finance BV,
 Suport Colect SRL,
11
 BCR Procesare SRL,
 BCR Real Estate Management SRL,
 BCR Fleet Management SRL.
Subsidiare externe:
 Anglo-Romanian Bank Limited,
 BCR Chişinău.
BCR, membră a Grupului Erste, este o bancă universală ce se adresează atât clienţilor
retail cât şi celor corporate. Ea este cea mai importantă instituţie bancară din Romania
gestionând active14 de peste 16 miliarde de EUR, este cel mai valoros brand financiar din
România, după gradul de încredere al clienţilor şi după numărul celor pentru care BCR este
principală instituţie cu care fac banking.
BCR oferă gama completă de produse şi servicii financiare prin intermediul unei reţele
de 48 de centre de afaceri dedicate companiilor şi 668 de unităţi retail localizate în majoritatea
oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca numarul 1 din
România pe piaţa cardurilor şi a tranzacţiilor bancare, clienţii BCR având la dispoziţie cea
mai mare reţea naţională de ATM - peste 2.000 de bancomate şi POS - peste 18.000 de
terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de Internet
banking, phone-banking şi e-commerce, are aproximativ 8.200 de salariaţi şi peste 5 milioane
de clienţi.
BCR şi-a menţinut cota de piaţă în cea mai mare parte susţinută de creşterea creditării
pe zona corporate. Creditarea retail a fost încetinită de scăderea abruptă a cererii eligibile.
Banca are o poziţie puternică în ceea ce priveşte lichiditatea şi baza sa de capital este cu mult
peste cerinţele reglementărilor BNR.
BCR este de departe cea mai mare bancă din România: ea deţine cca. 1/3 din piaţa
bancară românească, fiind ceea ce se numeşte market marker15, adică „face piaţa”. Această
poziţie se traduce şi prin influenţa dobânzilor pe piaţa monetară locală. BCR deţine
„informaţie privilegiată” despre foarte multe întreprinderi (cu care lucrează) şi are o reţea
foarte extinsă. BCR şi-a consolidat cu succes poziţia de lider pe piaţa bancară românească fapt
datorat creşterii şi dezvoltării, ca volum şi eficienţă, a afacerilor. Dezvoltarea în continuare a
economiei româneşti, cu o rată a inflaţiei în scădere ce se înscrie în previziunile
guvernamentale, stimulează creşterea cererii interne de finanţare a proiectelor viabile,
majoritatea în sectorul privat.
14
http://www.csr-romania.ro/studii-de-caz/educatie/502-finanele-mele.html
15
[Dăianu, 2004, pag 29]
12
Structura acţionariatului BCR după tipul de investitori se prezintă astfel (Fig.2.1):
Figura 2.1
Sursa: Prelucrare proprie după Revista Erste Bank 2009
2.2. PREZENTAREA PRINCIPALILOR CLIENŢI AI BĂNCII COMERCIALE

ROMÂNE
Scopul principal al oricărei activităţi economice este satisfacerea nevoilor clienţilor.

Banca trebuie să înţeleagă necesităţile clienţilor şi procesul luării deciziilor de către aceştia.
Clientela este barometrul cel mai evident al evoluţiei unei bănci. Prezenţa unui număr
din ce în ce mai mare de societăţi comerciale sau persoane fizice la ghişeele băncii, confirmă
calitatea serviciilor băncii, în timp ce migrarea aceloraşi clienţi către altele este o dovadă a
slăbiciunilor unităţii în cauză.
În cazul Băncii Comerciale Române, dinamica foarte ridicată a clientelei sale confirmă
încrederea pe care aceasta o are în capacitatea de lucru a unităţilor proprii, în calitatea
personalului şi a ofertei de produse si servicii pe măsură.
Clienţii băncii sunt persoane fizice şi juridice indiferent de forma de organizare şi
natura capitalului social, române şi străine rezidente în România, care au conturi deschise la
bancă şi îşi derulează operaţiunile prin aceste conturi.
Clientul este persoana prin care banca există, şi pentru care aceasta îşi desfăşoară
activitatea.
Principalele categorii de clienţi ai băncii16 sunt:
 regii autonome din industrie, agricultură, silvicultură, gospodărirea apelor sau
alte ramuri ale economiei, constituite conform Legii nr.15/ 1990 privind reorganizarea
16
Manualul de Creditare al Băncii Comerciale Române, pag 19
13
unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale şi Ordonanţa de Urgenţa
nr. 30/ 1997 privind reorganizarea regiilor autonome;
 societăţi comerciale cu capital de stat sau privat din domeniul industriei,
agriculturii, comerţului, construcţiilor, transporturi, telecomunicaţii, cercetare-proiectare,
turism, prestărilor de servicii şi alte unităţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul economiei
naţionale, constituite potrivit Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de
stat ca regii autonome şi societăţi comerciale şi Legii nr.31/1990 privind societăţile
comerciale;
 societăţi comerciale cu capital integral străin sau în asociere cu persoane fizice sau
juridice române constituite potrivit Legii nr.35/1991 privind regimul investiţiilor străine,
republicată, şi Ordonanţa de Urgenţă nr.31/1997 privind regimul investiţiilor străine în
România;
 societăţi agricole constituite potrivit Legii nr.36/1991 privind societăţile agricole şi
alte forme de asociere în agricultură;
 asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate să desfăşoare o activitate
independentă potrivit Decretului – Lege nr.54/1990;
 notarii publici şi avocaţii care desfăşoară activităţi independente conform
prevederilor Legii nr. 36/1995 privind notarii publici şi activitatea notarială şi respectiv, Legii
nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi medicii şi
farmaciştii şi alte categorii de liber-profesionişti autorizaţi potrivit statutului profesional;
 fermieri agricoli, individuali şi cei organizaţi în diferite forme de asociere simple,
fără personalitate juridică, potrivit Legii nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme
de asociere în agricultură;
 persoane fizice;
 alte persoane juridice organizate în conformitate cu legea şi care desfăşoară
activităţi legale.
Segmentul de clientelă care a cunoscut cea mai mare dezvoltare, atât ca număr cât şi
ca resurse aduse băncii, este populaţia. Prin produsele şi serviciile create special pentru acest
tip de clienţi, persoanele fizice au manifestat un mare interes pentru B.C.R., aceasta şi datorită
fenomenului de reorientare a economiilor populaţiei spre depozitele bancare şi ca urmare a
schimbării opticii depunătorilor şi anume, aceea ca valoarea câştigului este mai puţin
importantă decât siguranţa plasamentului.
Creşterea numărului clienţilor va fi urmărită în paralel cu creşterea calităţii serviciilor
oferite astfel încât interesul clientului să fie satisfăcut de bancă în condiţii reciproc
avantajoase.
14
În anul 2009 dar in 2010, activităţile de stabilire şi analiză a obiectivelor BCR s-au
concentrat pe servirea clienţilor. Astfel, s-a elaborat decalogul servirii clienţilor care cuprinde
principiile unei bune relaţii cu clientul formulate într-o manieră prietenoasă pentru consilierul
client şi au fost setaşi inducatori de performanţă pentru toate zonele de activitate care
urmăresc reducerea timpului de răspuns, către clientul extern şi intern.
Abordările cu privire la resursele umane, sistemele şi aplicaţiile IT, infrastructura şi
dezvoltarea tehnologică şi îmbunătăţirea nivelului operaţional al serviciilor vor fi de natură să
susţină dezvoltarea strategiei de bussiness în viitor, punând bazele capitalului uman şi
informaţional.
Pentru anii următori, conducerea executivă apreciază că BCR are capacitatea de a-şi
creşte performanţa, în paralel cu concentrarea asupra îmbunătăţirii modului de servire a
clienţilor, a portofoliului de produse şi a nivelului profesional al salariaţilor.
15
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ - ANALIZA PERFORMANŢELOR BĂNCII

COMERCIALE ROMANE ŞI CARDURILE BANCARE OFERITE
DE ACEASTA
3.1. ANALIZA ACTIVITĂŢII ŞI PERFORMANŢELOR

FINANCIAR – BANCARE ALE BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE
3.1.1.Informaţii cu caracter general
În contextul accentuării competiţiei pe piaţă şi al creşterii costurilor de oportunitate

generate de înăsprirea politicii monetare, BCR a reuşit în 2009 peste tot faceti referire la 2009,
dar la 2010 să performeze pe unele segmente de activitate mai bine decât sistemul bancar în
ansamblul său. În aceste condiţii, banca şi-a consolidat poziţia de piaţă, activele totale scăzând
cu 1,65% în 2009 faţă de 2008 si 2010 fata de 2009.
Banca Comercială Română a înregistrat în 2009 faţă de sfârşitul anului 2008 o creştere
a cotei de piaţă la creditare până la aproape 23%, principalul contribuitor fiind creşterea
creditării corporate. si 2010 fata de 2009
Banca se bucură de o lichiditate puternică şi o ofertă de servicii îmbunătăţită adaptată
contextului economic. Creditarea retail şi-a menţinut cota generală de piaţă comparativ cu
finele anului 2008.
Pe segmentul resurselor atrase, BCR a marcat o stabilizare a cotei de piaţă faţă de
finele anului trecut care an trecut 2008, 2009, 2010, în principal datorită unei evoluţii mai
bune a depozitelor în lei stimulată de politica de preţ competitivă şi de forţa brandului BCR.
Activitatea de retail se autofinanţează, raportul credite/depozite fiind 86%.
Raportul cost/venituri s-a îmbunătăţit semnificativ de la 57,5% în 2007 la 41,4% în
2008 şi respectiv la 34,4% în 2009 .
Tranzacţiile cu carduri BCR efectuate la POS-uri pentru plata la comercianţi au
crescut cu 34% ca număr şi cu 26% ca volum, în timp ce tranzacţiile cu numerar la ATM-uri
cu carduri BCR a scăzut cu doar 2% ca număr dar cu 28% ca volum, ca urmare a campaniilor
speciale ale BCR de promovare a plăţilor electronice.
16
3.1.2. Analiza principalelor rezultate ale Băncii Comerciale Române
Analiza financiară a unei bănci apare ca o necesitate, ea conducând la dezvoltarea unei

metodologii ce permite determinarea performanţelor unei bănci precum şi formarea
unei judecăţi asupra situaţiei trecute şi de perspectivă a societăţii bancare17.
A. Situaţia patrimoniului Băncii Comerciale Române la încheierea exerciţiilor financiare

specifice anilor 2007, 2008 şi 2009 2010
Banca Comercială Română a întocmit la 31 decembrie 2007, 2008 respectiv 2009
situaţiile financiare în conformitate cu prevederile Legii Contabilităţii nr. 82/ 1991, cu
modificările şi completările ulterioare şi ale Ordinului nr. 5 / 22.12.2005 pentru aprobarea
Reglementărilor Contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituţiilor de credit.
Potrivit acestuia, tratamentele contabile obligatorii sunt cele prevăzute de ordin iar în cazul în
care nu sunt menţionate tratamente contabile specifice pentru asigurarea unei imagini fidele
activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii, instituţiile de credit aplică
dispoziţiile IFRS, respectându-se în acelaşi timp politicile contabile specifice de grup ale
Grupului Erste Bank, din care face parte Grupul BCR. Situaţiile financiare anuale oferă o
imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare18 şi a celorlalte informaţii
referitoare la activitatea desfăşurată. BCR îşi desfăşoară activitatea în condiţii de
continuitate19 şi prudenţă .
Bilanţul contabil încheiat la 31 decembrie 2009 a fost în sumă de 63.863.064,2 mii lei,
în scădere faţă de 31 decembrie 2008 cu 1,7 % şi în creştere cu 5,31% faţă de 31 decembrie
20
2008. Inflaţia pe anul 2008 a fost de 4,7% ceea ce înseamnă o scădere reală a activului
bilanţier cu 6,1%.(Anexa nr.1)
Evoluţia bilanţului se prezintă astfel (Fig.3.1):

17
[Coman, 2000, pag.145]
18
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, 2007
19
[Creţu, 2007, pag 37]
20
www.bnro.ro
17
Figura 3.1
Sursa: Prelucrare proprie după Situaţiile financiare ale BCR la 31 decembrie 2008 şi 2009
(www.bcr.ro)
Din totalul activului, 47,1% îl reprezintă activele în lei, iar 52,9% activele în valută.
În echivalent EUR, activul bilanţier la 31 decembrie 2009 reprezintă 14.867,60
milioane EUR, faţă de 16.039,30 milioane EUR la 31 decembrie 2008 (covertit la ratele de
schimb de la finele fiecărui exerciţiu financiar ). 2010, deci luati 2008, 2009 si 2010 si refaceti
tabelul si graficele
Activele înscrise în bilanţ prezintă următoarea structură:
ACTIV BILANŢIER
Tabel nr. 3.1
Nr Indicatori 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 2009/2008 2009/2007
crt - mii lei - - mii lei - - mii lei - % %
1. Casa, disponibilităţi la 17.181.772,5 14.549.573,7 9.819.190,0 67,49 57,15

bănci centrale
2. Titluri acceptate
pentru refinanţare la 149.476,9 82.868,5 1.084.833,8 1.309,1 725,75
băncile centrale
3. Creanţe asupra 2.480.740,8 1.168.934,7 2.754.518,9 235,64 111,04
instituţiilor de credit
4. Creanţe asupra 35.439.076,5 42.336.843,9 41.291.926,3 97,53 116,52
clientelei
5. Obligaţiuni şi alte 1.668.834,1 2.531.645,3 4.779.214,3 188,78 286,38
titluri cu venit fix
18
6. Acţiuni şi alte titluri 165.057,7 153.261,6 94.633,2 61,75 57,33
cu venit variabil
7. Participaţii 41.205,0 19.378,6 19.394,8 100,08 47,07
8. Părţi în cadrul
societăţilor 275.048,9 281.828,2 575.760,5 204,29 209,33
comerciale legate
9. Imobilizări 92.673,0 154.578,0 201.591,6 130,41 217,53
necorporale
10. Imobilizări corporale 1.660.927,8 1.744.044,1 1.104.265,7 63,32 66,48
11. Alte active 210.380,6 333.020,3 476.262,5 143,01 226,38
12. Cheltuieli înregistrate 328.252,9 563.687,5 660.472,7 117,17 201,21
în avans
TOTAL 59.693.446,7 63.919.664,4 62.863.064,2 98,35 105,31
Sursa : Situaţiile financiare ale BCR la 31 decembrie 2008 şi 2009
Figura 3.2
Figura 3.3
19
Figura 3.4
1. Postul „Casa, disponibilităţi la bănci centrale”, în sumă de 9.849.190,00 mii lei, în

scădere cu 4.730.383,7 mii lei (32,51%) faţă de 31 decembrie 2008 şi cu 7.362.582,5 mii lei
(42,85%) faţă de 31 decembrie 2007, are în componenţă disponibilităţile existente în cont la
Banca Naţională a României numerarul existent în casieriile băncii, în lei şi în valută,
numerarul în ATM.
2. Postul ”Titluri acceptate pentru refinanţare la băncile centrale”, în creştere faţă de 31
decembrie 2008 şi 2007, include certificate de trezorerie, certificate cu discount emise de
BNR inclusiv creanţele ataşate aferente acestora.
3. „Creanţele asupra instituţiilor de credit”, în sumă de 2.754.518,9 mii lei în crestere
cu 1.585.584,2mii lei (135,64%) faţă de 31 decembrie 2008 şi cu 273.778,1 mii lei (11,04%)
faţă de 31 decembrie 2007, au ca şi componenţă principală conturile de corespondent şi
depozitele la alte bănci . În acelaşi timp acest post include depozitele la termen şi colaterale la
BNR, creditele subordonate, creditele acordate instituţiilor de credit şi sume de recuperat de
la bănci.
4. Postul „Creanţe asupra clientelei”, în sumă netă de 41.291.926,3 mii lei, în scădere
cu 1.044.917,6 mii lei (2,47%) faţă de 31 decembrie 2008 şi în creştere cu 5.852.849,8 mii lei
(16,52%) faţă de 31 decembrie 2007, reprezintă creditele acordate clientelei nebancare, pe
termen scurt, mediu şi lung, în lei şi în valută şi alte valori de recuperat.
5. În postul „Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix”, în sumă de 4.779.214,3 mii lei, se
cuprind obligaţiunile şi alte titluri emise de instituţiile de credit, de alte societăţi sau de
organisme publice. Sunt asimilate obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix titlurile cu dobândă
care variază în funcţie de anumiţi factori specifici, ca de exemplu rata dobânzii pe piaţa
interbancară.
20
Acest post este în creştere cu 2.247.569,0 mii lei (88,78%) faţă de 31 decembrie 2008
şi cu 3.110.380,2 mii lei (186,38%) faţă de 31 decembrie 2007, şi are în componenţă :
- titluri de plasament în lei şi în valută, precum şi creanţele ataşate aferente;
- titluri de tranzacţii în lei şi în valută.
6. „Acţiunile şi alte titluri cu venit variabil”, în sumă de 94.633,2 mii lei, în scădere cu
38,25% faţă de 31 decembrie 2008 şi cu 42,67% faţă de 31 decembrie 2007 se compun din:
- titluri de tranzacţie în lei în care sunt incluse: unităţi de fond şi acţiuni emise de
Societăţile de Investiţii Financiare cotate la Bursa de Valori Bucureşti;
- titluri de plasament în care sunt incluse: acţiuni emise de Societăţile de Investiţii
Financiare cotate la Bursa de Valori Bucureşti şi acţiuni emise de alte societăţi;
- titluri ale activităţii de portofoliu în societăţi financiare şi nefinanciare (procentul de
participare deţinut de bancă este sub 10%) .
7. „Participaţiile” în sumă de 19.394,80 mii lei , în creştere cu 16,2 mii lei (0,08%) faţă
de 31 decembrie 2008 şi în scădere cu 21.810,2 mii lei (52,93%) faţă de 31 decembrie 2007,
reprezintă titluri de participare în societăţi bancare şi în societăţi cu caracter financiar şi
nefinanciar.
8. În soldul de 576.760,5 mii lei al postului „Părţi în cadrul societăţilor comerciale
legate”, în creştere cu 281.828,2 mii lei (104,29 %) faţă de 31 decembrie 2008 şi cu 301.711,6
mii lei (109,33%) faţă de 31 decembrie 2007, sunt incluse părţi deţinute în instituţii de credit
din cadrul grupului, în societăţi cu caracter financiar şi nefinanciar, la care BCR deţine
controlul de o manieră exclusivă.
Părţile în cadrul societăţilor comerciale legate sunt prezentate ca imobilizări financiare
la cost istoric convertit în lei la cursul de schimb în vigoare la data achiziţiei.
9. „Imobilizările necorporale”, în sumă de 201.591,6 mii lei sunt constituite din licenţe
pentru aplicaţiile informatice înregistrate la cost de achiziţie, terenuri preluate în concesiune şi
imobilizări necorporale în curs.
10. „Imobilizările corporale” sunt în sumă de 1.104.265,7 mii lei cu menţiunea că în luna
ianuarie 2008 a fost efectuată reevaluarea clădirilor şi terenurilor aflate în portofoliu la 31
decembrie 2007 de către un evaluator independent.
11. În structura postului ”Alte active”, în sumă de 476.262,5 mii lei, sunt incluse în
principal valorile primite la încasare , materialele şi alte stocuri, depozitele de garanţii vărsate,
debitorii din avansuri spre decontare, alţi debitori, conturi de ajustare, devize, avansuri
acordate personalului, sume de recuperat de la bugetul statului.
12. „Cheltuielile înregistrate în avans şi venituri angajate”, în sumă de 660.472,7 mii lei,
în creştere cu 96.785,2 mii lei (17,17%) faţă de 31 decembrie 2008 şi cu 332.219,8 mii lei
21
(101,21%) faţă de 31 decembrie 2007 reprezintă creanţe ataşate şi dobânzi de încasat de la
clientela bancară şi nebancară, cheltuieli efectuate în avans şi venituri de primit.
Pasivul bilanţului la 31 decembrie 2009, în sumă de 62.863.064,2 mii lei, are

următoarea structură:iar lipsa 2010
PASIV BILANŢIER
Tabel nr.3.2
Nr Indicatori 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 2009/ 2008 2009/2007
1. Datorii privind 19.806.097,5 19.891.538,4 16.634.318,8 83,63 83,99
instituţiile de credit
2. Datorii privind 32.209.761,1 34.150.452,7 36.278.603,7 106,23 112,63
clientela
3. Datorii constituite 2.047.927,8 242.827,8 138.074,0 56,86 6,72
prin titluri
4. Alte pasive 192.125,4 1.775.164,8 1.992.430,0 112,24 1.037,05
5. Venituri
înregistrate în 821.246,3 1.122.015,6 1.060.832,4 94,55 129,17
avans şi datorii
angajate
6. Provizioane pentru 171.482,3 218.232,2 176.300,6 80,79 102,81
riscuri şi cheltuieli
7. Capital social 792.468,8 792.468,8 792.468,8 100,00 100,00
subscris
8. Rezerve 2.504.855,6 2.623.723,0 2.928.289,4 111,61 116,91
9. Rezerve din 654.173,1 650.696,7 355.826,9 54,68 54,39
reevaluare
10. Rezultatul reportat 1.429,1 4.905,4 361.835,4 7.376,27 25.319,11
11. Rezultatul
exerciţiului 491.879,8 1.117.139,0 237.972,4 21,30 48,38
financiar
12. Datorii - 1.330.000,0 - - -
subordonate
TOTAL 59.693.446,7 63.919.664,4 62.863.064,2 98,35
Sursa : Situaţiile financiare ale BCR la 31 decembrie 2008 şi 2009
În totalul pasivului, resursele în lei reprezintă 70,9% , iar resursele în valută 29,1%.
Figura 3.4
22
1. „Datoriile privind instituţiile de credit”, în sumă de 16.634.318,8 mii lei, în scădere cu
3.257.219,6 mii lei (16,37%) faţă de 31 decembrie 2008 şi cu 3.171.778,7 mii lei (16,01%)
faţă de 31 decembrie 2007, cuprind împrumuturile primite de la bănci având o pondere
semnificativă precum şi titlurile date în pensiune livrată, disponibilităţile în lei şi devize din
conturile de corespondent LORO deschise la BCR, depozitele la vedere, depozitele la termen
constituite de alte bănci la BCR şi alte sume datorate.
2. „Datorii privind clientela”, în sumă de 36.278.603,7 mii lei, în creştere faţă de 31
decembrie 2008 cu 2.128.151,0 mii lei (6,23%) şi faţă de 31 decembrie 2007 cu 4.068.842,6
mii lei (12,63%), sunt reprezentate de depozitele la termen şi depozitele colaterale, conturi
curente şi depozite la vedere, împrumuturi de la clientela financiară, disponibilităţi PHARE,
conturi de factoring disponibile şi indisponibile şi alte sume datorate.
3. În cadrul „Datoriilor constituite prin titluri”, în sumă de 138.074,0 mii lei, în scădere
cu 104.753,8 mii lei (43,14%) faţă de 31 decembrie 2008 şi cu 1.909.853,8 mii lei (93,28%)
faţă de 31 decembrie 2007, sunt înregistrate pe de o parte certificatele de depozit cu parolă şi
cu discount pe termen de 3,6 şi 12 luni emise de banca iar pe de altă parte obligaţiunile emise
de bancă astfel:
- o emisiune de obligaţiuni pe piaţa internaţională de capital;
- o emisiune de obligaţiuni pe piaţa internă de capital.
4. „Alte pasive”, în sumă de 1.992.430,0 mii lei, sunt constituite în principal din datorii
către bugetul statului, asigurări sociale, personal şi conturi asimilate şi creditori diverşi.
23
5. „Venituri înregistrate în avans şi datorii ataşate”, în sumă de 1.060.832,4 mii lei, sunt
compuse din: datoriile ataşate reprezentând dobânzile calculate aferente împrumuturilor şi
dobânzilor interbancare, respectiv dobânzile calculate aferente disponibilităţilor şi depozitelor
clientelei nebancare, venituri înregistrate în avans, cheltuieli de plătit precum şi datorii ataşate
aferente titlurilor.
6. „Capitalul social subscris”, în sumă de 792.468,8 mii lei este format din acţiuni
ordinare in valoare de 1 RON fiecare, nu a fost modificat în cursul anului 2009.
7. În componenţa „Rezervelor” în sumă de 2.928.289,4 mii lei sunt incluse:
- fondul de rezervă constituit în limita a 20% din profitul brut;
- fondul de rezervă generală pentru riscul de credit, în limita a 2% din soldul creditelor
acordate.
8. „Rezervele din reevaluare” de 355.826,9 mii lei au scăzut cu 294.869,8 mii lei ca
urmare a înregistrării rezultatelor operaţiunii din reevaluare efectuată de către un evaluator
independent, asupra terenurilor şi clădirilor aflate în patrimoniul băncii la 31 decembrie 2009.
9. „Rezultatul reportat” de 361.835,4 mii lei reprezintă profit propus a se repartiza sub
forma dividendelor .
10. „Rezultatul exerciţiului financiar” de 237.972,4 mii lei reprezintă profitul net al
anului 2008. Acesta a înregistrat o scadere de 78,7 % faţă de 2008 şi de 51,62% faţă de 2007.
B: Structura „Contului de profit şi pierdere la data de 31 decembrie 2009”(Anexa nr.2),

prezentat conform prevederilor Ordinului nr. 5 / 2005, este următoarea:
Tabel nr.3.3
Nr Indicatori 31 dec.2007 31 dec.2008 31 dec.2009 2009/2008 2009/2007

1. Venituri nete din dobânzi 1.835.732,0 2.279.133,0 2.856.226,9 125,32 155,59
2. Venituri privind titlurile 65.641,1 42.215,0 127.332,6 301,63 193,98
3. Venituri nete din comisioane 889.015,9 1.097.575,3 1.058.641,2 96,45 119,08
4. Profit sau pierdere netă din 323.379,2 553.045,9 627.662,7 113,49 194,09
operaţiuni financiare
5. Alte venituri din exploatare 33.966,1 45.389,5 795.010,5 1.751,53 2.340,60
6. Cheltuieli administrative - 1.492.754,0 -1.510.482,4 -1.294.157,8 85,68 86,70
generale
7. Cheltuieli cu deprecierea
24
imobilizărilor necorporale şi - 162.166,1 -149.497,7 -169.945,7 113,68 104,80
corporale
8. Alte cheltuieli de exploatare - 225.031,9 -159.266,7 -1.012.911,5 636,0 450,12
9. Rezultatul net aferent
corecţiilor şi reluărilor - 693.655,2 -1.737.722,8 -2.723.830,3 156,75 392,68
asupra creanţelor şi
provizioanelor
10. Rezultatul net aferent
corecţiilor şi reluărilor
asupra valorii titlurilor
transferabile care au
caracter de imobilizări - 879.757,6 0,7 - -
financiare, a participaţiilor
şi a părţilor în cadrul
societăţilor comerciale
legate
11. Rezultatul brut - Profit 574.127,1 1.340.146,7 264.029,3 19,70 45,99
12. Impozitul pe profit - 82.247,3 -222.507,7 -26.056,9 11,71 31,68
13. Rezultatul net al exerciţiului 491.879,8 1.117.639,0 237.972,4 21,29 48,38
financiar - Profit
Sursa: Raportul Administatorilor BCR privind anul financiar 2008, 2009
În structură, venitul operaţional a evoluat astfel:

Figura 3.5
25
Sursa: Prelucrare proprie după Raportul Administatorilor BCR privind anul financiar
2008,2009
Venitul operaţional a crescut cu 18,0% de la 4.214,4 mil lei (1.140,6 mil EUR) la
4.970,1 mil lei (1.176,4 mil EUR). Veniturile nete din dobânzi constituie în continuare
principala sursă de venituri aşa cum se observă din grafic, în ciuda amplificării concurenţei pe
piaţa bancară din România, înregistrând o creştere de 25,3% faţă de 31 decembrie 2008.
Aceasta s-a datorat în special creşterii volumului de credite şi a marjelor de profit în sfera
corporate.
În structură, veniturile nete din dobânzi au ca şi principală componentă dobânzile
încasate / plătite aferente operaţiunilor cu clientela în sumă de 3.312.741,6 mii lei în creştere
cu 9,3% faţă de 31 decembrie 2008.
Profitul net
Rezultatul brut al exerciţiului financiar 2009, stabilit ca diferenţă între venituri şi
cheltuielile aferente acestora, însumează 264.029,3 mii lei.
Impozitul pe profit în sumă de 26.056,9 mii lei a fost calculat potrivit prevederilor legale,
rezultând un profit net de 237.972,4 mii lei.
26
Profitul net a scăzut cu 879.666,6 mii lei faţă de 2008 şi cu 253.907,4 mii lei faţă de
2007.
Profitul net, dupa taxe şi interesele minoritare, a fost în valoare de 871,7 mil lei
(206,3 mil EUR), mai mic cu cca. 43% faţă de rezultatul anului 2008 din activităţi continue
(adică excluzând activităţile întrerupte, în speţă vânzarea activităţii de asigurări ale BCR) – în
special datorită unor cheltuieli cu provizioanele mult mai mari şi a unui venit din comisioane
redus, datorită cererii mai reduse.
În conformitate cu prevederile Ordinelor BNR numărul 13/2008 şi 16/2009,
repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii după aprobarea situaşiilor
financiare anuale. Profitul contabil rămas după repartizarea acestuia pentru constituirea
rezervelor legale, se preia la începutul exerciţiului următor în contul „Rezultat reportat”, de
unde urmeză a fi repartizat pe celelalte destinaţii legale, conform aprobării AGA.
În anul 2009 BCR a obţinut un profit net de repartizat în valoare de 237.972.374 lei.
În prezent BCR nu mai are obligaţia constituirii nici unei rezerve legale. Prin urmare
profitul net de repartizat sub formă de dividend este de 237.972.374 lei, valoarea dividendului
pe acţiune este de 0,30029244 lei. Alocarea dividendelor urmează a se face conform structurii
acşionariatului de la data de referinţă.
Potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate IAS 19, revizuite (Beneficiile
Angajaţilor), profitul şi pierderile pot fi luate în calcul acum fără a afecta venitul net când se
calculează provizioanele pe termen lung21 pentru personalul angajat. Erste Bank a introdus
această practică în 2006 iar începând cu 1 ianuarie 2007 a implementat obligatoriu standardul
IFRS 7 (Instrumente financiare: raportări).
Figura 3.5
21
Tribuna Economică, Numărul 4, 18.05.2007titlul articolului
27
Sursa: www.bcr.ro
3.1.3. Prezentarea principalilor indicatori de eficienţă ai BCR
Principalii indicatori de eficienţă ai băncii22 în 2009 se prezintă astfel:

 Creşterea profitului operaţional + 32,10%
 ROE 5,36%
 ROA 0,38%
 AU 27,81%
 PM 1,36%
 EM 14,16
 NIM 0,06
 Cost/ venituri (ajustat ce cheltuieli de risc financiar) 34,4%
Îmbunătăţirea eficienţei BCR se datorează în principal creşterii profitului net, obţinută
prin sporirea semnificativă a veniturilor operaţionale, susţinută de măsuri eficiente de
reducere a costurilor.
În 2009 profitul operaţional al BCR s-a îmbunătăţit semnificativ, cu 32,1%, de la
2.469,0 mil lei (668,5 mil EUR) la 3.261,5 mil lei (772,0 mil EUR), cel mai bun rezultat
înregistrat, datorită creşterii puternice a venitului operaţional corelată cu un control eficient al
costurilor/susţinută de măsuri eficiente de reducere a costurilor.
1) Rata rentabilităţii financiare (Return on Equity) este un indicator sintetic care
exprimă raportul dintre profitul net şi capital. Este cea mai semnificativă expresie a profitului
care măsoară rezultatele managementului bancar în ansamblul său şi arată pentru acţionari
efectul angajării lor în activitatea băncii. Este de dorit ca rata rentabilităţii financiare să fie
mai mare decât rata medie a dobânzii pe piaţă pentru a face atractive acţiunile băncii şi a
creşte cursul lor bursier. Valoarea medie a indicatorului este cuprinsă între 10% - 16%.
Pr ofit net
ROE = Capital propriu x 100
Tabel nr. 3.4

An Formulă Rezultat
2007 491.879.806 12,44%
ROE = x 100
3.952.926.506
2008 1.117 .639.046 27,44%
ROE = x 100
4.071.793.911
22
[Dedu, 2003, pag. 238]
28
2009 237.972.374 5,36%
ROE = x 100
4.438.420.404
Figura 3.5
Se observă în Fig.3.5 că rata rentabilităţii financiare scade în anul 2009 faţă de anul
2008 şi creşte în anul 2008 faţă de anul 2007. În anul 2007 şi 2008 valoarea înregistrată
depăşeşte valoarea medie acceptată a indicatorului însă în anul 2009 valoarea indicatorului
este sub nivelul mediu datorită mediului economic destul de dificil care a avut un impact
puternic şi asupra clienţilor BCR.
2) Rata rentabilităţii economice (Return on Assets) este indicatorul ce reflectă efectul

capacităţii manageriale de a utiliza resursele băncii pentru a obţine profit; mai este denumit
profit la active. În literatura de specialitate se apreciază că rata rentabilităţii economice este
cel mai relevant indicator al eficienţei bancare, deoarece exprimă rezultatul – profitul net în
funcţie de modul specific al procesului intermedierii bancare de optimizare a operaţiunilor
active, în condiţiile unui volum dat al resurselor. Valoarea medie a indicatorului este cuprinsă
între 0,5% - 1%.
Pr ofit net
ROA = Active totale x 100
Tabel nr. 3.5

2007 491.879.806 0,82%
ROA = x 100
59.693.446.692
29
2008 1.117 .639.046 1,75%
ROA = x 100
63.919.664.414
2009 237.972.374 0,38%
ROA = x 100
62.863.064.200
Figura 3.6
Conform Fig.3.6 rata rentabilităţii economice scade în anul 2009 faţă de anul 2008 şi
creşte în anul 2008 faţă de anul 2007 depăşind valoarea medie acceptată a indicatorului în anii
2007 şi 2008.
3) Rata utilizării activelor (Assets utilisations) este un indicator al performanţelor

bancare asociat cu procentul – rata profitului. Mărimea acestui indicator depinde de mărimea
dobânzii pe piaţă şi de structura activelor bancare. Maximizarea indicatorului se realizează
pentru un anumit nivel dat al ratei dobânzii pe piaţă prin creşterea ponderii activelor care aduc
cele mai mari venituri (cele mai rentabile). Valoarea medie a indicatorului 23 este cuprinsă între
7% - 12%.
Venituri totale
AU = Active totale x 100
Tabel nr.3.6
2007 6.905.600.055 11,57%
AU = x 100
59.693.446.692
2008 12.277.251.226 19,20%
AU = x 100
63.919.664.414
2009 17.482.888.215 27,81%
AU = x 100
62.863.064.200
23
[Suciu, 2003, pag.97]
30
Figura 3.7
Conform Fig.3.7, rata utilizării activelor creşte progresiv de la un an la altul, cu un

procent de 8,61% în 2009 comparativ cu 2008 şi 16,24% în 2008 faţă de anul 2007, depăşind
valorile medii în toţi anii.
4) Rata profitului (margin profit) se calculează ca expresie a raportului procentual dintre

profitul net şi veniturile totale. Acest indicator reflectă eficienţa cheltuielilor făcute de
managementul băncii, cheltuieli aferente gestionării resurselor şi plasamentelor, a riscurilor şi
asigurării funcţionării băncii. Valoarea medie a indicatorului este cuprinsă între 5% - 15%.
Pr ofit net
PM = Venituri totale x 100
Tabel nr.3.7
2007 491.879.806 7,12%
PM = x 100
6.905.600.055
2008 1.117 .639.046 9,10%
PM = x 100
12.277.251.226
2009 237.972.374 1,36%
PM = x 100
17.482.888.215
31
Figura 3.8
În Fig.3.8 se observă că rata profitului scade în anul 2009 faţă de anul 2008 şi 2007 în
primii doi ani valoarea indicatorului încadrându-se în valorile medii acceptate însă în ultimul
an acesta este sub valoarea medie datorită climatului macroeconomic în declin
5) Efectul de pârghie (Equity multiplier) exprimă raportul dintre activele totale şi capital.
Este un indicator de structură24 care se exprimă în unităţi de măsură absolute şi are în general
valori mai mari de 10. Reflectă gradul în care utilizarea unor resurse suplimentare serveşte
creşterii rentabilităţii capitalului propriu (a rentabilităţii financiare)
Active
EM = Capital propriu
Tabel nr. 3.8

2007 59.693.446.692 15,10
EM =
3.952.926.506
2008 63.919.664.414 15,69
EM =
4.071.793.911
2009 62.863.064.200 14,16
EM =
4.438.420.404
Figura 3.9
24
[Dardac, 2005, pag.78]
32
În Fig.3.9 se observă că efectul de pârghie creşte de la un an la altul.
6) Rata veniturilor din dobânzi sau marja netă din dobânzi(Net Interest Margin) exprimă
raportul dintre venitul net din dobânzi (dobânzi încasate minus dobânzi plătite), pe de o parte,
şi activele valorificate, pe de altă parte.
Activele valorificate25, ca noţiune, reprezintă diferenţa dintre totalul activului bilanţier şi suma
următoarelor elemente de activ: casa ; mijloace fixe; obiecte de inventar; decontări şi debitori;
alte active(activele nevalorificate).
Venituri din dobânzi  Cheltuieli din dobânzi
NIM = Active valorifica bile
Tabel nr.3.9.
2007 NIM= 0,05
3.868.368.314  2.032.636.331
40.935.711 .413
2008 NIM= 0,05
6.201.497.551  3.922.364.582
47.706.950.179
2009 NIM= 0,06
7.849.538.789  4.993.311.899
51.865.521.054
25
[Costică, 2004, pag.67]
33
Figura 3.10
Conform Fig.3.10, rata veniturilor din dobânzi rămâne constantă în primii doi ani iar
în ultimul an creşte datorită ritmului susţinut de creştere al dobânzilor.
Indicatorul de solvabilitate, conform cerinţelor Basel II, la 31 decembrie 2009 a fost

de 11,87% (31 decembrie 2008 de 11,28%).
Este de menţionat că, indicatorul de solvabilitate la decembrie 2009 este calculat pe
baza fondurilor proprii excluzând profitul net al anului 2009. Daca profitul net al anului 2009
s-ar include în fondurile proprii aferente lunii decembrie 2009, valoarea estimată a
indicatorului de solvabilitate ar fi 12,40%.
Tabel nr.3.10
DATA Indicatorul de solvabilitate (%)
Minim 8%
31 decembrie 2007 14,42
31 decembrie 2008 11,28
31 decembrie 2009 11,87
Dif. 31 decembrie 2008 – 31 dec.2009 + 0,59
Sursa : www.bcr.ro
Grafic evoluţia indicatorului de solvabilitate al BCR se prezintă astfel:

34
Figura 3.11
Sursa : Prelucrare proprie după www.bcr.ro
Solvabilitatea exprimă26 capacitatea băncii de a suporta pierderile la creditele acordate

şi nerambursate la scadenţă, respectiv măsura în care îşi poate onora obligaţiile de plată din
fondurile proprii.
Indicatorul de solvabilitate al BCR s-a redus de la 14,42% la 31 decembrie 2007, la
11,28% la sfârşitul lunii decembrie 2008 şi a crescut la 11,87% la 31 decembrie 2009 conform
Tabelului nr.3.11 datorită majorării expunerii nete din active nete bilanţiere şi elemente din
afara bilanţului
3.2. PREZENTAREA ŞI ANALIZA CARDURILOR OFERITE

DE BCR CLENŢILOR SĂI
Banca Comercială Română a fost şi rămâne disponibilă să ofere clienţilor săi toată
gama de servicii cu specific bancar ce se practică pe piaţa internă.
Paleta largă a activităţilor băncii, structura clienţilor săi şi acoperirea tuturor zonelor
geografice cu unităţi proprii îi dau acesteia caracterul de bancă universală. Oferta de produse
şi servicii27 devine pentru bancă principalul mijloc de menţinere a cotei de piaţă cucerite şi a
interesului unui număr cât mai mare de clienţi. Banca are pachete adecvate de produse, care
trebuie să ţină seama de caracteristicile şi categoria clientelei sale. Aceasta are în vedere
26
[Dragomir & Ciobanu, 2000, pag.55]
27
[Basno & Dardac - Management bancar, 2002, pag .75]
35
companiile mari şi clienţi strategici, agenţii economici cu activitate de export, întreprinderile
mici si mijlocii activitatea de retail.
În anul 2009 serviciile capătă prioritate, ele nu implică existenţa capitalului şi
reprezintă surse importante de venituri. De asemenea, rămân prioritare finanţările şi
decontările externe, electronic banking-ul, implicarea băncii direct sau indirect în
tranzacţionarea de titluri, administrarea de fonduri sau custodie. Toate produsele şi serviciile
bancare îşi au importanţa lor, dar creditul rămâne principalul produs oferit de bancă.
Banca Comercială Română pune un accent deosebit pe finanţarea economiei reale şi pe
sprijinirea procesului de restructurare prin abordarea de credite atât pentru importul de
echipamente, tehnologie, materii prime şi materiale, cât şi pentru exportul de produse
manufacturate.
În prezent, B.C.R. este disponibilă să ofere clienţilor săi (persoane fizice) toate
produsele şi serviciile bancare ce se practică pe piaţa internă , iar prin dezvoltarea sistemului
informatic, şi a unora din cele existente în băncile din străinătate. Cu toate că, prin
Instrucţiunile de Lucru nr. 2 /199828 privind creditarea persoanelor fizice au fost prevăzute
mai multe categorii de credite ce se pot acorda, nu au fost lansate pe piaţă decât câteva
(credite pentru amenajări şi reparaţii locuinţe, pentru cumpărări de autoturisme din import,
cumpărări terenuri, reparaţii locuinţe, credite de trezorerie, etc.), rămânând nefolosite o serie
de credite foarte solicitate pe piaţa internă de către persoanele fizice. De aceea, principiul de
bază care va guverna noua direcţie va consta în dorinţa de a îndeplini toate cerinţele clienţilor
pentru ca aceştia să nu apeleze la alte bănci pentru nevoi pe care B.C.R. le poate acoperi.
Având în vedere aceste orientări, se preconizează să se treacă de urgenţă la acordarea
tuturor categoriilor de credite pentru persoane fizice prevăzute de Instrucţiunile de Lucru
nr.2 /1998, în funcţie de cerinţele pieţei din fiecare judeţ.
Rând pe rând s-a trecut la lansarea unor noi produse şi servicii solicitate de persoanele
fizice, spre exemplu:
- eliberarea de scrisori de garanţie bancară ;
- plată abonamente telefon, energie electrica , etc.
- credite nenominalizate pe termen scurt (până la 30 de zile) pentru plata unor
cheltuieli ocazionate de diverse evenimente din viaţa unei familii etc.
Unul din produsele solicitate îl reprezintă creditele în valută. Sunt solicitări de la
persoane fizice, în principal, pentru achiziţionarea de mici utilaje productive pentru lansarea
unei afaceri sau pentru efectuarea de concedii în străinătate. Concomitent, se va avea în
vedere lansarea de servicii cunoscute sub denumirea de „private banking”, respectiv
28
Manualul de creditare al Băncii Comerciale Române
36
informaţii bancare despre conturile clienţilor, tipurile de operaţiuni şi produse bancare, plăţi
electronice etc.
Realizarea acestor obiective care vor spori simţitor numărul clienţilor care vor apela la
serviciile băncii, va implica un volum mare de muncă şi de date, informaţii şi formularistici,
care va impune existenţa unui sistem informatic pentru deservirea modernă şi rapidă a
clienţilor băncii. Va fi necesară şi organizarea unor instructaje de profil cu personalul din
sucursalele judeţene care vor răspunde nemijlocit de promovarea acestor produse şi servicii
bancare.
3.2.1. Principalele carduri şi servicii anexe oferite de BCR
Definiţia cardului29
Cardul este un instrument de plată prin intermediul căruia se poate efectua plata unui
produs sau serviciu, având la bază un sistem relaţional organizat pe baze contractuale între
deţinător, emitent şi comerciantul sau prestatorul de servicii.
Vezi si definitia data de reglementarile BNR care sunt de baza
În subsidiar, cardul permite, pentru deţinător, retragerea din contul personal a unor
sume în numerar pentru a le cheltui ca atare.
În amplitudinea funcţiilor sale, cardul este un instrument de plată fără numerar prin
care deţinătorul autorizat poate achita contravaloarea bunurilor cumpărate de la comercianţi,
sau beneficia de serviciile prestate de terţi (comercianţi sau prestatori) care sunt abilităţi să-l
accepte şi să-l utilizeze. De asemenea cardul permite obţinerea de lichidităţi de la banca
emitentă, în fapt administratoare a contului curent al titularului de card.
Cardul este o inovaţie revoluţionară care a putut fi aplicată datorită introducerii pe
scară largă a înnoirilor tehnologice desfăşurate în ansamblul tehnicilor informatice,
electronice, telematice, în măsură să faciliteze schimbul de fonduri fără suport de hârtie şi
implicând o relaţie principală tripartită între bănci, comercianţi şi consumatori.
Caracteristica primordiala a cardului este dată de natură sa tehnologică. Cardul este un
ansamblu de tehnologii privind:
- recepţia, prelucrarea şi stocarea informaţiilor în condiţii de operativitate şi rapiditate
maximă;
- transmiterea la distanţă a informaţiilor în condiţii de operativitate, oportunitate şi
siguranţă, în măsură să permită un transfer de fonduri în mod eficient;
29
[Basno & Dardac - Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, 2003, pag 121]
37
- reflectarea operativă în situaţia contului beneficiarului a transferurilor efectuate, astfel
încât să permită un transfer de fonduri în mod eficient;
- reflectarea operativă în situaţia contului beneficiarului a transferurilor efectuate, astfel
încât să permită acestuia accesul accelerat la resursele transferate.
Cardul este operaţional prin existenţa unei reţele specifice cu multiple ramificaţii:
- care leagă comunitatea deţinătorilor de carduri de propriile bănci;
- care leagă comunitatea comercianţilor abilitaţi să primească fonduri prin intermediul
cardurilor, cu băncile lor;
- care leagă băncile deţinătorilor de carduri cu băncile comercianţilor, beneficiarii de
plăţi prin card şi cu administratorii reţelelor, cu relaţii funcţionale implicite.
Cardul este prin natura sa un instrument de plată specific cu caracteristici noi, radical
deosebite de lumea veche a instrumentelor de plată.
Tipuri de carduri (Anexa nr.3)

În funcţie de caracteristicile tehnologice există:
 cardurile magnetice;
 cardurile cu microprocesor.
După funcţiile îndeplinite cărţile de plată se pot clasifica30:

 cartea de credit – îi permite utilizatorului să facă plăţi sau să obţină numerar din
disponibilul din cont şi în lipsa acestuia în baza unei linii de credit plafonate, deschisă de
bancă.
 cartea de debit – se deosebeşte de cartea de credit prin faptul că plăţile sau
retragerile de numerar se pot realiza numai dacă există disponibil în contul curent al
titularului.
 cartea pentru retragere de numerar – foloseşte numai la obţinerea de numerar şi
depunerea de numerar folosind un automat bancar. Nu permite utilizarea sa pentru plată.
 cartea de garantare a cecurilor – permite în plus faţă de o carte de credit şi
validarea sumei înscrise în cecuri de titulari.
 cartea multifuncţională sau derivată – este una dintre cărţile prezentate mai sus,
dar care prezintă şi alte facilităţi în utilizare (carte de călătorie, cărţi private, cărţi de telefon
etc.)
 CARDURI 31
30
[Basno & Dardac - Operaţiuni bancare – Instrumente şi tehnici de plată , 2001, pag 121]
31
www.bcr.ro
38
Denumire Caracteristici
Card de debit (toate tranzacţiile se efectueaza in limita disponibilului din
BCR VISA Clasic cont), emis în lei, la solicitarea clientului, pe un cont curent în lei. Este
- Card de debit în lei destinat persoanelor fizice. Cardul poate fi utilizat atât în ţară cât şi în
străinătate, atât la terminale POS şi/sau bancomate, cât şi la imprintere
ZIP-ZAP, oriunde este afisată sigla VISA. În cazul virării salariului lunar
într-un cont curent deschis la BCR, se poate acorda:
- un credit în limita unui plafon cuprins între 75% din salariul net şi
maxim 6 salarii nete (fără a depăşi limita maximă de 5.000 EUR,
echivalent în lei la cursul BNR din data aprobării), în baza protocolului
încheiat de bancă cu angajatorul Sau - un credit în limita unui plafon
cuprins între 1 şi 6 salarii nete, maxim 5.000 EUR, fără a fi necesară
încheierea unui protocol între BCR şi firma angajatoare.
Card de debit în lei, (toate tranzacţiile se efectuează în limita
BCR MAESTRO disponibilului din contul de card), emis la solicitarea clientului, pe un
– Card de debit în lei cont curent în lei. Cardul este destinat persoanelor fizice rezidente sau
nerezidente. Cardul poate fi utilizat atât în ţară, cât şi în străinătate, în
mediu electronic (terminale POS şi/sau ATM), oriunde este afişata sigla
Maestro/Cirrus.În cazul virării salariului lunar într-un cont curent deschis
la BCR, se poate acorda:
- un credit în limita unui plafon cuprins între 75% din salariul net şi
maxim 6 salarii nete (fără a depăşi limita maximă de 5.000 EUR,
cuprins între 1 şi 6 salarii nete, maxim 5.000 EUR, echivalent în lei la
cursul BNR din data aprobării, fără a fi necesară încheierea unui protocol
între BCR şi firma angajatoare
Card de debit în lei (toate tranzacţiile se efectuează în limita
BCR VISA disponibilului din cont), emis la solicitarea clientului, pe un cont curent
ELECTRON în lei. Cardul este destinat persoanelor fizice rezidente sau nerezidente.
- Card de debit în lei Cardul poate fi utilizat atât în ţară, cât şi în străinatate, în mediu
electronic (terminale POS şi/sau ATM), oriunde este afişată sigla VISA
(însemnul VISA Electron). În cazul virării salariului lunar într-un cont
curent deschis la BCR, se poate acorda:
- un credit în limita unui plafon cuprins între 75% din salariul net si
maxim 6 salarii nete (fărp a depăşi limita maximă de 5.000 EUR,
cuprins între 1 şi 6 salarii nete, maxim 5.000 EUR, echivalent în lei la
cursul BNR din data aprobării, fără a fi necesară încheierea unui protocol
între BCR şi firma angajatoare
Cardul este legat direct la contul curent în lei şi are tehnologie cip
BCR VISA încorporată. BCR VISA Electron Fundatia Dinu Patriciu poate fi
ELECTRON utilizat în România şi în străinătate pentru plata cumpărăturilor (la
FUNDAŢIA DINU POS si pe Internet) sau pentru retragere de numerar, oriunde este
PATRICIU afişata sigla VISA Electron si are o perioadă de valabilitate este de
3 ani.
39
Card de debit emis în EURO şi USD, pe un cont curent în valută,
BCR VISA CLASIC destinat persoanelor fizice care călătoresc în străinătate în interes
- Card de debit în USD personal. Cardul poate fi folosit atât în ţară cât şi în străinătate, în mediu
şi EUR electronic (terminale POS şi/sau bancomate), cât şi manual (imprintere
ZIP-ZAP), oriunde este afisata sigla VISA.
Card de debit în lei, cu cip, emis sub sigla VISA (tranzactiile se
BCR VISA efectuează în limita disponibilului din contul de card), destinat
ELECTRON persoanelor fizice minore, rezidente sau nerezidente cu vârsta
JUNIOR cuprinsă între 14 - 18 ani;
Cardul poate fi utilizat atât în ţară, cât şi în străinătate, în mediu
electronic (terminale POS şi/sau ATM), oriunde este afişată sigla
VISA;
La împlinirea vârstei de 18 ani banca blochează accesul la contul
cardului BCR VISA.
Card de credit cu CIP emis în RON sub logo Visa /MasterCard, cu
POWERCARD BCR utilizare internaţională. Linia de credit se acordă pe perioadă
STANDARD nedeterminată, iar plasticul se reînnoieşte automat la fiecare 3 ani.
- Card de credit cu CIP Cardul poate fi utilizat pentru:
în lei -plăţi la comercianţii acceptanţi
-plăţi pe internet prin înrolarea cardului în sistemul 3-D Secure
-retragere de numerar de la ATM-uri
-plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilităţi/servicii
(electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă şi mobilă, TV cablu
etc.), în funcţie de convenţiile încheiate de bancă cu companiile
furnizoare de utilităţi/servicii
-reîncarcarea cartelelor de telefon mobil (Vodafone) de la ATM-urile
BCR
Card de credit cu CIP emis în EUR sub logo MasterCard, cu
BCR MASTERCARD utilizare internaţională. Linia de credit se acordă pe perioadă
GOLD nedeterminată, iar plasticul se reînnoieşte automat la fiecare 3 ani.
– Card de credit în Cardul poate fi utilizat pentru:
EUR - plăţi la comercianţii acceptanţi de carduri
- plăţi pe internet prin înrolarea cardului în sistemul 3-D Secure
- retragere de numerar de la ATM-uri şi ghişee bancare
- plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilităţi/servicii
furnizoare de utilităţi
- reîncarcarea cartelelor Vodafone de la ATM-urile BCR
40
Card de credit cu CIP emis în RON sub logo Visa /MasterCard, cu
POWERCARD BCR utilizare internaţională. Linia de credit se acordă pe perioadă
GOLD nedeterminată, iar plasticul se reînnoieşte automat la fiecare 3 ani.
- Card de credit in lei Cardul poate fi utilizat pentru:
- plăţi la comercianţi
- plăţi pe internet prin înrolarea cardului în sistemul 3-D Secure direct pe
site-ul www.bcr.ro
- retragere de numerar de la ATM-uri
- plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilităţi/servicii
furnizoare de utilităţi/servicii
- reîncarcarea cartelelor de telefon mobil
Card de credit cu CIP emis în RON sub logo MasterCard, cu
BCR WIZZ AIR utilizare internaţională. Linia de credit se acordă pe perioadă
- Card de credit in lei nedeterminată, iar plasticul se reînnoieşte automat la fiecare 3 ani.
(card co-branded) Cardul poate fi utilizat pentru:
- plăţi la comercianţii acceptanţi
- plăţi pe internet prin înrolarea cardului în serviciul 3-D Secure
direct pe site-ul www.bcr.ro
- retragere de numerar de la ATM-uri (BCR sau alte bănci din ţară
şi străinătate)
- plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de
utilităţi/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă
şi mobilă, TV cablu etc.), în funcţie de convenţiile încheiate de
bancă cu companiile furnizoare de utilităţi/servicii
- reîncărcarea cartelelor de telefon mobil (Vodafone, Orange,
Cosmote) la ATM-urile BCR
- reîncărcarea cardurilor de transport RATB la ATM-urile BCR din
Bucureşti cu tehnologie contactless integrata.
Programul de rate egale

Cumpărăturile efectuate cu cardurile de credit BCR la Comercianţii Parteneri BCR pot
fi achiziţionate într-un numar de 2 - 12 rate egale, cu dobanda 0. Sunt înscrişi automat şi
gratuit toţi clienţii persoane fizice (peste 18 ani) care deţin unul dintre cardurile de credit BCR
înrolate în Program şi care, la momentul efectuării tranzacţiei la comercianţii parteneri ai
BCR, solicită facilitatea Rate fără dobandă. Numarul de rate fără dobândă variază de la un
comerciant la altul, în intervalul minim 2 – maxim 12 rate, este afisat vizibil în locaţia
comerciantului şi apare tipărit pe chitanţa POS la autorizarea tranzacţiei.
De asemenea, BCR pune la dispoziţia clienţilor săi o serie de servicii operabile prin
intermediul cardurilor BCR şi a reţelei de ATM-uri BCR Bancomat 24 si anume:
- Serviciul de reîncărcare a cartelelor Vodafone, Orange, Cosmote
- Plăţi facturi prin ATM (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă şi mobilă, TV
cablu etc.), în funcţie de convenţiile care se încheie cu societăţile furnizoare de utilităţi.
41
3.2.2.Evoluţia cardurilor BCR
Banca Comercială Română este pionierul pieţei cardurilor, fiind prima bancă afiliată la
organizaţiile internaţionale de profil. Astfel, banca a devenit membru VISA International încă
din vara anului 1992. A urmat apoi o perioadă de identificare a celor mai eficiente soluţii şi de
evaluare a costurilor pentru a demara activitatea de acceptare. Răspunsul a fost înfiinţarea la
14 martie 1994 a centrului de procesare a tranzacţiilor cu carduri Romcard S.A., unde BCR,
alături de alte patru bănci (Bancorex, Banca Agricolă, Banca Română de Dezvoltare, Banca
Comercială “Ion Ţiriac”), a făcut primele investiţii în infrastructură. Odată făcut acest pas
devenea posibilă activitatea de acceptare a cardurilor internaţionale.
La BCR această activitate a demarat în decembrie 1994 o dată cu acceptarea cardurilor
emise sub licenţa VISA de către băncile străine. Exact un an mai târziu activitatea de
acceptare a fost extinsă şi asupra cardurilor internaţionale EUROPAY. Aceasta după ce în
iunie 1995 banca a devenit membru al acestei organizaţii şi a inaugurat prima reţea de
automate bancare din România: BCR Bancomat 24. Tot în decembrie 1995, BCR lansează
primul său card – BCR VISA Business. Acest produs era o premieră şi pentru sistemul bancar
autohton fiind vorba de primul card românesc emis în valută.
Ultimul card al BCR din mileniul trecut - BCR EUROCARD Business - este un card
în lei destinat firmelor şi a fost pus în circulaţie în februarie 1998.
După acest moment a urmat o perioadă de trei ani în care banca nu a mai lansat nici un
card preferând să-şi dezvolte produsele deja puse în circulaţie, iar rezultatele vorbesc de la
sine.
În acelaşi timp, BCR a continuat să investească în infrastructură.
La sfârşitul anului 2003, Banca Comercială Română avea puse în circulaţie atât pentru
persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice, zece tipuri de carduri, continuând să crească
progresiv în următorii ani respectiv 13 tipuri în anii 2004-2005 şi 15 tipuri de carduri în 2006.
În acelaşi timp în anul de referinţă 2009, reţelele BCR de POS şi ATM au înregistrat o
creştere a tranzacţiilor cu carduri (indiferent de banca emitentă ) – tranzacţiile la POS-uri au
crescut cu 62% ca număr şi cu 12% ca volum, în timp ce la ATM-urile BCR numărul total de
tranzacţii a crescut cu 11% iar volumul tranzacţiilor a crescut cu 3%.
42
Figura 3.12.
Sursa: Prelucrare proprie după Situaţiile financiare ale BCR la 31 decembrie 2007-2008-2009
(www.bcr.ro)
“Economia românească este dominată de plăţile în numerar. Comerţul retail este la un

nivel relativ scăzut în România în comparaţie cu celalate ţări din Europa Centrală dar va
creşte rapid avand în vedere tendinţa continuă de creşterea economică şi a veniturilor, precum
şi micşorarea ponderii economiei gri” a declarat Igor Zganjer, director executiv al Direcţiei
Carduri în cadrul BCR.
Specialiştii BCR apreciază că numărul de carduri creşte dar rata de penetrare este încă
scăzută comparativ cu alte pieţe. De asemenea, tranzacţiile la ATM şi cele la POS au crescut
rapid ca număr şi valoare, piaţa fiind însă dominată de tranzacţiile la ATM. România este în
acest moment aliniată cu ţările din Europa Centrală în ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor
la ATM dar tranzacţiile la POS sunt în continuare scăzute comparativ cu alte pieţe.
BCR s-a înscris în trendul general, fiind lider al pieţei în 2009 cu 2,44 milioane de
carduri emise, în 2008 cu peste 2,5 milioane carduri iar în 2010 cu 1,93 milioane de carduri
emise.
Obiectivele direcţiei de carduri BCR
Direcţia de carduri din cadrul BCR are următoarele obiective32:
 coordonarea şi implementarea strategiilor băncii în domeniul cardurilor;
 asigurarea relaţiilor cu organizaţiile internaţional în vederea soluţionării
problemelor legate de tranzacţiile cu carduri, precum şi pentru implementarea unor
noi proiecte;
32
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=450&idb titlul cartii, autorul....
43
 administrarea conturile de card, prin operarea tranzacţiilor efectuate de deţinătorii
de carduri BCR atât în reţeaua băncii, cât şi în alte reţele;
 popularizarea ofertei de carduri, atragerea unor noi utilizatori şi încheierea de
contracte în acest sens;
 anchetarea şi rezolvarea reclamaţiile clienţilor cu privire la orice problemă apărută
la tranzacţiile cu carduri;
 instruirea personalului din unităţile teritoriale pe probleme de carduri.
Structura direcţiei de carduri BCR

Există mai multe compartimente/servicii în cadrul direcţiei de carduri care concură la
îndeplinirea obiectivelor specifice acestei direcţii, şi anume:
 servicul de exploatare şi producţie carduri;
 serviciul clienţi;
 serviciul tehnic;
 serviciul credite card;
 serviciul decontări şi evidenţă carduri;
 serviciul asistenţă deţinători carduri, permanenţă;
 serviciul risc şi fraudă.
Structura direcţiei de carduri şi principalele conexiuni dintre componentele acestei
direcţii sunt reliefate în figura 3.13.
Pe viitor, Banca Comercială Română va continua să crească peste media de creştere de
pe piaţă. În acelaşi timp, focusul BCR va fi pe cardurile de credit, scopul fiind dublarea
numărului.
44
Figura nr.3.13
3.2.3. Efectele crizei economice asupra cardurilor bancare
Criza a reprezentat o oportunitate pentru piaţa cardurilor în contextul în care, înainte

de acest moment, utilizarea acestor produse bancare pentru tranzacţii se află la un nivel destul
de redus.
Băncile nu acordau o atenţie prea mare promovării cardurilor, iar posesorii le utilizau,
în principal, doar pentru a retrage bani de la bancomate. 33 În plus, nivelul de acceptare al
acestor produse bancare la comercianţi era destul de redus.
Însă, odată cu apariţia crizei, băncile au realizat importanţa cardurilor şi au început să
investească în infrastructură. Din ce în ce mai multe instituţii au început să pună accent pe
33
http://www.efin.ro/articole_financiare/interviuri idem
45
programele de loialitate oferite clienţilor, pentru a promova creşterea gradului de utilizare a
cardurilor.
Potrivit specialiştilor, 2009 a fost un an bun pentru piaţa de profil: atât numărul de pos-
uri, cât şi numărul de carduri şi tranzacţii au crescut, acest trend menţinându-se şi în primele
şase luni din 2010.
Astfel, în ciuda crizei, lunile din 2010 au adus pe acest segment evenimente
importante, inovaţii, lansări de produse şi servicii. În acest context, revista e-Finance a realizat
o radiografie extinsă a pieţei cardurilor34, evidenţiind evenimentele semnificative desfăşurate
în periada 31.12.2009 – 30.06.2010, precum şi pe baza unei abordări analitice, în cadrul căreia
au analizat evoluţiile cantitative şi calitative, la nivelul celor mai importanţi emitenţi din
România (cu un portofoliu de peste 100.000 carduri).
În studiul e-Finance au răspuns solicitărilor (integral sau parţial) BCR, BRD,
Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Unicredit Ţiriac Bank, Alpha Bank, ING Bank, CEC
Bank, Credit Europe Bank, OTP Bank şi Garanti Bank.
De la începutul lui 2009, piaţa românească a cardurilor a intrat într-o perioadă de
rafinare a portofoliilor. Accentul băncilor s-a mutat de la extinderea cantitativă pe zona
cardurilor către impulsionarea utilizării acestor produse şi dezvoltarea calitativă a
portofoliilor. Acest lucru s-a văzut prin scăderea numărului de carduri valide din piaţă la 12,8
milioane, la finalul lui 2009, de la 13,5 milioane în 2008. Prima jumătate a lui 2010 a
menţinut numărul de carduri în circulaţie la un nivel apropiat, chiar dacă în această perioadă
s-au emis încă aproximativ 1,25 milioane de carduri. Creşterea portofoliului de carduri valide
în primul semestru a fost marginală, de 0,6%, de la 12,8 milioane, la 12,9 milioane de carduri.
Tabelul nr.3.11
Număr total de carduri
Banca
30.06.2010 31.12.2009
BCR 2.412.128 2.444.840
BRD 2.170.431 2.168.269
Banca Transilvania 1.746.000 1.707.000
Raiffeisen Bank 1.663.800 1.655.196
ING Bank 968.593 915.490
CEC 813.711 771.134
Credit Europe Bank 413.500 406.000
Unicredit Ţiriac Bank 348.350 333.343
Alpha Bank 272.197 240.328
Garanti Bank 171.509 128.881
OTP Bank 157.904 146.600
34
http://www.finmedia.ro/efinance/articol.php?id_revista=201007&id_sectiune=ecover%20story&ordine_sectiune=1
aticolul
46
Tabelul nr. 3.12
Număr carduri de credit
Banca
30.06.2010 31.12.2009
Raiffeisen Bank 345.000 335.000
BCR 173.087 179.744
Banca Transilvania 156.000 155.000
Garanti Bank 100.207 78.613
Alpha Bank 72.009 64.061
BRD 57.681 52.049
CEC 49.542 49.378
ING Bank 29.766 28.264
OTP Bank 9.895 9.762
Tabelul nr.3.13
Număr carduri de debit
Banca
30.06.2010 31.12.2009
BCR 2.239.041 2.265.096
BRD 2.112.750 2.116.220
ING Bank 938.913 887.286
CEC 764.169 721.756
Alpha Bank 200.188 176.267
OTP Bank 148.009 136.838
Ar fi bine de facut si grafice

Există o segmentare a pieţei cardurilor autohtonă, între marii emitenţi, cu portofolii de
peste un milion de carduri – BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania – şi băncile din
eşalonul secund al acestui sector, cu un portofoliu mai redus. Primul semestru al anului 2010
evidenţiază o diferenţă de evoluţie între cele două segmente. Astfel, la nivelul a trei bănci din
primul eşalon portofoliul de carduri s-a restrâns sau a rămas aproape neschimbat ca volum.
Această situaţie de la nivelul BCR, BRD şi Raiffeisen se datorează restrângerii portofoliului
de carduri de debit. Excepţie face Banca Transilvania, care şi-a sporit numărul de carduri.
Băncile din eşalonul secund au înregistrat o dinamică mai rapidă pe primul semestru,
fie că vorbim de jucători emergenţi, care pleacă de la un portofoliu mai redus de carduri, fie
jucători maturi, precum ING. Astfel, OTP Bank, Alpha Bank, CEC, UniCredit Ţiriac şi ING
47
Bank au avut o creştere solidă a portofoliului de carduri pe primul semestru, cu dinamici de
peste 4 procente – şi chiar de două cifre – faţă de finalul lui 2009. Cele mai rapide ritmuri de
creştere au înregistrat însă cei de la Garanti Bank, în condiţiile în care pleacă de la o bază mai
redusă.
După un 2009 în care emitenţii „au făcut curat” în portofolii, piaţa cardurilor de credit
şi-a reînceput revenirea în prima jumătate a lui 2010. Conform datelor BNR, anul trecut iar
care an trecut a consemnat o diminuare a numărului de carduri de credit valide cu aproximativ
470.000 de unităţi, în special pe seama restrângerilor la nivelul emitenţilor IFN-uri. La
jumătatea lui 2010, statistica BNR consemna 2.263.926 carduri de credit, cu 15.000 mai mult
decât la finalul lui 2009. Cu excepţia BCR, restul emitenţilor importanţi au înregistrat creşteri
pe zona cardurilor de credit, de multe ori într-un ritm solid. În primul semestru al anului,
reţeaua de acceptare a plăţilor cu cardul şi-a continuat ritmul de creştere rapid. La nivelul
celor mai mari acceptatori, extinderea a fost una redusă, ţinând cont de nivelul deja atins de
dezvoltare a reţelei. Se remarcă însă BCR, cu un efort important în dezvoltarea infrastructii,
cea mai mare bancă autohtonă instalând peste 1.000 POS-uri în primele şase luni.
Tabelul nr. 3.14
Număr POS-uri
Banca
30.06.2010 31.12.2009
BRD 20.271 19.976
BCR 17.331 16.324
ING Bank 1.318 1.348
OTP Bank 985 991
CEC 398 5
Tabelul nr.3.15
Număr tranzacţii cu cardul
Banca
30.06.2010 31.12.2009
BRD 31.372.533 31.141.457
Raiffeisen Bank 27.327.073 26.300.765
BCR 25.982.000 26.214.000
ING Bank 14.798.851 12.261.350
CEC 5.598.204 4.822.391
Unicredit Ţiriac Bank 2.843.104 2.416.670
Garanti Bank 955.006 375.574
OTP Bank 521.216 442.173
Tabelul nr.3.16
48
Număr tranzacţii cu cardul la
Banca comercianţi
30.06.2010 31.12.2009
BRD 9.373.078 8.051.726
BCR 6.677.000 5.266.000
ING Bank 6.403.470 4.557.668
Unicredit Ţiriac Bank 1.153.634 871.107
CEC 805.843 557.692
Garanti Bank 454.163 251.836
OTP Bank 144.689 114.474
Datele furnizate de bănci indică o creştere robustă a utilizării la comercianţi a

cardurilor emise de către acestea şi, concomitent, a numărului de tranzacţii derulate prin
reţeaua de POS-uri. O activitate importantă de impulsionare a comercianţilor în acceptarea
plăţilor cu cardul a avut-o BCR, unde numărul de tranzacţii derulate prin reţeaua de POS-uri a
crescut de aproape 3 ori (182%) în primele şase luni ale anului 2010, până la aproape 8
milioane de tranzacţii. În materie de număr de tranzacţii cu cardul la comercianţi, ritmul de
creştere al acestora pe primul semestru este, în medie, de două ori mai rapid decât cel al
volumului de tranzacţii realizate cu cardul.
Comerţul electronic este însă performerul pieţei pe această jumătate de an. În acest
segment se înregistrează creşteri explozive la nivelul portofoliului de carduri al fiecărei bănci,
este drept, în condiţiile în care acest tip de achiziţii este la început în România şi pornind
astfel de la o bază de calcul redusă. Tranzacţiile de e-commerce cu cardurile proprii au
cunoscut cele mai rapide evoluţii în primul semestru la BRD şi Banca Transilvania (numărul
acestui tip de tranzacţii a crescut cu 160%), însă cea mai ridicată utilizare în comerţul
electronic o înregistrează cardurile ING.
Tabelul nr.3.17
Număr tranzacţii cu cardurile proprii în e-
Banca commerce
30.06.2010 31.12.2009
ING Bank 947.753 590.036
BCR 444.571 286.022
BRD 341.955 131.743
CEC 4.296 1.389
Tabelul nr.3.18
49
Număr tranzacţii derulate prin reţeaua proprie de
Banca POS-uri
30.06.2010 31.12.2009
BRD 16.647.736 16.650.798
BCR 7.919.000 2.806.000
Unicredit Ţiriac Bank 2.236.923 1.734.806
ING Bank 1.748.034 770.246
OTP Bank 1.004.579 823.170
Garanti Bank 471.390 206.883
Tabelul nr.3.19
Grad de utilizare a cardurilor la comercianţi %
Banca
30.06.2010 31.12.2009
Garanti Bank 47,55 67,05
ING Bank 43,27 37,17
Unicredit Ţiriac Bank 40,57 36,04
Raiffeisen Bank 30,38 26,79
BRD 29,87 25,85
OTP Bank 27,75 25,88
Banca Transilvania 27,11 22,35
BCR 25,69 20,08
CEC 14,39 11,56
La jumătatea anului 2010 a avut loc una dintre cele mai importante tranzacţii de pe
piaţa cardurilor autohtonă. RomCard, primul centru de procesare carduri din România, a fost
achiziţionat de către compania turcească Provus Services Provider.
Romcard era deţinut, în părţi egale, de BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Ţiriac
şi Financiara, care au vândut integral acţiunile către Provus. Compania turcă administrează
peste 1.500 terminale ATM, 4.500 terminale POS, 2,8 milioane carduri şi 3,5 milioane
tranzacţii lunar.
Unul dintre factorii-cheie în dezvoltarea comerţului electronic este siguranţa
tranzacţiilor. Un pas important în această direcţie a fost consemnat la începutul acestui an,
când RomCard a implementat procedura de înrolare a cardurilor în sistemul 3D Secure
„Activation during shopping” (ADS). Noua procedură de securizare mai rapidă a tranzacţiilor
online permite posesorilor de card să îşi activeze cardul 3D Secure, direct din site-ul
comerciantului, chiar în timpul derulării tranzacţiei de plată a coşului de produse sau servicii.
Până în prezent, 13 bănci au adoptat sistemul ADS: BCR, BRD, UniCredit Ţiriac Bank,
Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Romexterra Bank, CEC Bank, Banca Transilvania, ATE Bank,
Romanian International Bank, ING Bank şi Millennium Bank.
50
Piaţa din România prezintă un potenţial de creştere în ceea ce priveşte gradul de
penetrare a cardurilor pe piaţă, cu atât mai mult cu cât în ultimii 2 ani numărul cardurilor
valide de credit şi de debit a avut o tendinţă descendentă.
În concluzie se poate afirma că având în vedere criza financiară internaţională, anii
2009 şi 2010 s-au caracterizat printr-o temperare a activităţii bancare în Romania, confirmată
de evoluţia activelor nete bancare totale.
În 2010 numărul de carduri valide şi valoarea tranzacţiilor de retragere de numerar de
la ATM au fost mai scăzute în 2010 faţă de 2008, în timp ce valoarea tranzacţiilor de plată cu
carduri a crescut.
Tendinţele pe termen scurt şi mediu ale sistemului bancar românesc includ:
repoziţionarea băncilor mici pe segmente de nişă, o potenţială consolidare a sistemului bancar
prin fuziuni şi achiziţii, concurenţa sporită pentru clienţii „buni”, creşterea gradului de
penetrare a cardurilor etc.
Aşadar, băncile încurajează utilizarea cardurilor prin lansarea de noi produse, campanii
de promovare, reduceri, premii etc.
51
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Elementele de originalitate şi cercetare ştiinţifică proprie vizează:

 recurgerea la un ansamblu de surse bibliografice şi de modalităţi practice trecute prin
filtrul specialiştilor dar şi prin filtrul propriu, care analizează fenomenul activităţii
bancare în general şi analiza cardurilor bancare oferite de Banca Comercială Română
în special;
 analiza dinamică a performanţelor BCR (anul 2007, 2008, 2009 2010) completată cu
analiza structurală (pe vericală) a situaţiilor financiare în cei trei ani;
 analiza economică şi financiară prin utilizarea unui mecanism complex de indicatori;
analiza dinamică a acestor indicatori prin aprecierea evoluţiei lor în timp şi prin
compararea cu anumite valori considerate ca reflectând optimul economic;
 prezentarea şi analiza cardurilor bancare oferite de BCR clienţilor săi.
Pe fondul crizei economice internaţionale, economia românească a înregistrat în 2009

un declin estimat la circa -7,2%, în condiţiile contractării semnificative a investiţiilor şi a
consumului privat. Spre deosebire de anii anteriori, cererea externă măsurată prin exporturile
nete a avut o contribuţie pozitivă la formarea produsului intern brut, în condiţiile în care
ritmul de scădere a importurilor a fost mult mai rapid decât cel al exporturilor. Si 2010
Deşi criza a avut în cea mai mare parte efecte negative asupra economiei, trebuie
menţionat că aceasta ar putea fi privită şi ca un început de redresare a dezechilibrelor (cel
extern deja a început) şi creştere a productivităţii muncii care în ultimii doi ani s-a situat sub
cea a creşterii reale a salariilor. România este una din ţările cu un raport cost muncă –
productivitate cel mai atractiv din Uniunea Europeană, iar acest lucru poate constitui un
avantaj în special din punct de vedere al reluării procesului investiţional, chiar dacă într-un
ritm mai lent decât în anii pre-criză. Deficitul de cont curent s-a ajustat rapid şi este estimat că
s-a situat la circa 4,4% din PIB în anul 2009, de la aproape 12% în anul precedent, iar
investiţiile străine directe – chiar dacă au înregistrat o diminuare importantă (~ 47%) – au
acoperit 97% din dificitul extern. Si 2010
Inflaţia a cunoscut o încetinire în anul 2009 până la nivelul de 4,7% în luna decembrie
(de la 6,3% în anul 2008), rămânand totuşi în afara intervalului de variaţie ţintit la banca
centrală (3,5% ±1pp), în special ca urma a evoluţiei nefavorabile a unor preţuri determinate de
creşterea accizelor. În acelaşi timp, efectul puternic de transmisie al cursului de schimb (pass-
52
through) care s-a depreciate în medie cu 15%, precum şi unele rigidităţi ale mecanismelor de
piaţă în stabilirea preţurilor, au generat presiuni suplimentare asupra inflaţiei în anul 2009.
Tpoate acestea au compensate trendul pozitiv al preţurilor la energie, care au rămas
neschimbate şi al celor agricole în perioada de vară, în condiţiile în care anul agricol a fost
mai bun decât aţteptările iniţiale ca urmare a vremii favorabile. Si 2010
Politica monetară a fost relaxată gradual atât în ceea ce priveşte nivelul dobânzii cheie
care a ajuns la 8% la finele anului 2009 (de la 10,25% în anul anterior), cât ţi în ceea ce
priveşte nivelul rezervelor minime obligatorii care au fost coborâte la 15% la pasivele în lei şi
25% la cele în valută de la 18% şi respective 40%. Trendul dobânzilor pe termen scurt a fost
în general descendent până în trimestrul al III-lea, în condiţiile în care lichiditatea în piaţă s-a
îmbunătăţit, însă situaţia s-a schimbat în ultimul trimestru pe fondul deteriorării situaţiei
politice. Dobânzile pe termen scurt au început să crească, iar banca central a decis să păstreze
neschimbat nivelul dobânzii de politică monetară la 8% la începutul lunii noiembrie 2009.
Randamntele titlurilor de stat au crescut atât pe piaţa primară cât şi pe piaţa secundară,
refectând încrederea scăzută a investitorilor, în condiţiile în care tranşele de la FMI şi UE au
fost amânate. Si 2010
Pe fondul detensionării situaţiei politice, presiunile pe dobânzi şi curs au început să se
reducă, iar declaraţiile FMI au creat premisele îmbunătăţirii perspective pe termen scurt.
Banca Comercială şi-a desfăşurat activitatea în contextual prezentat mai sus şi a
ocupat, la fel ca şi în anii precedenţi, primul loc în cadrul sistemului bancar românesc în ceea
ce priveşte cota de piaţă a activelor.
În ceea ce priveşte activitatea de corporate banking, aceasta s-a concentrat pe
următoarele activităţi, având ca scop principal venirea în întâmpinarea nevoilor clienţilor:
flexibilizarea ofertei de preţuri şi a limitelor de aprobare, pentru a menţine capacitatea de
adaptare la condiţiile pieţei, implementarea cadrului metodologic referitor la restructurarea
creditelor, cu monitorizarea atentă a activităţii IMM-urilor, implementarea unui flux de
monitorizare atentă a creditelor restante şi instruirea salariaţilor din front office, alocarea de
resurse în zona de workout şi reorganizarea activităţilor de colectare timpurie şi executare
silită în vederea stopării trendului ascendent al creditelor neperformante.
În ceea ce priveşte activitatea de retail & private banking principalele acţiuni s-au
concentrat pe următoarele linii directoare şi pe iniţierea sau progresarea în cadrul unor
proiecte deja demarate: acordarea unei atenţii sporite calităţii servirii clienţilor (crearea
departamentului Customer Relationship Management), creşterea eficienţei forţei de vânzare,
concentrarea pe vânzările încrucişate, strategia de abordare a clienţilor micro şi redresarea
modelului de afaceri cu obiectivul de a redefini poziţionarea pe piaţă şi de a creşte eficienţa
53
forţei de vânzare reprezentată de consilierii micro, creşterea ponderii tranzacţiilor prin canale
alternative, concentrarea pe vânzarea unor alte tipuri de produse (ca urmare a diminuării
vânzărilor de credite).
În ceea ce priveşte activitatea financiar-contabilă, au fost dezvoltate noi instrumente de
monitorizare şi comensurare a profitabilităţii, pe ansamblul băncii, segmente de clienţi,
activităţi şi tipuri de unităţi teritoriale (inclusiv unităţi nou înfiinţate), de gestionare şi alocare
a costurilor, astfel încât resursele umane, financiare şi tehnice să fie utilizate cât mai eficient
şi în concordanţă cu ţintele stabilite prin bugetul de venituri şi cheltuieli şi planul de afaceri.
Principalul motor al îmbunătăţirii remarcabile a rezultatului operaţional al Grupului
BCR l-a reprezentat creşterea puternică a performanţei generale şi controlul eficient al
costurilor.
În 2009 creditarea clienţilor a continuat să fie antrenată de segmentul corporate,
conform aşteptărilor. Creditarea corporate a crescut cu 15,2% în anul trecut pe seama
necesarului crescut de capital de lucru al companiilor. Si 2010
Portofoliul de credite retail (inclusiv microîntreprinderile) a scăzut uşor cu circa 6,9%.
Creditele garantate (creditele ipotecare şi cele de consum garantate) au continuat să crească
moderat dar creşterea lor a fost contracarată de scăderea creditelor negarantate. O revenire
puternică a creditarii ipotecare a fost vizibilă în T4 2009 ca urmare a programului Prima Casa
– BCR a acordat aproape jumatăte din totalul creditelor acordate în 2009 de băncile
participante. BCR a reuşit să câştige aproape 0,5% cotă de piaţă pe segmentul creditarii –
ajungând la peste 22% cotă de piaţă.
Volumul total al împrumuturilor acordate de BCR a crescut anul trecut adica 2010??
cu 3,3%, la 46,53 miliarde lei (10,98 miliarde euro), de la 45,03 miliarde lei (11,19 miliarde
euro) la sfârşitul lui 2008. Depozitele atrase de bancă de la clienţi au crescut în 2009 cu 7,4%,
la 35,82 miliarde lei (8,46 miliarde euro).
Activele totale ale băncii au stagnat în 2008 la 64,5 miliarde lei, echivalent cu 15,2
miliarde euro în decembrie 2009. În 2009, portofoliul de credite acordate de BCR clienţilor a
crescut cu 3,3%, la 46,53 miliarde lei.
Piaţa cardurilor a depăşit un prim nivel de maturitate în sensul că acoperă marea
majoritate a cetăţenilor cu un nivel acceptabil de tranzacţionare. Practic, în ultimii ani, băncile
implicate în retail s-au concentrat pe cote de piaţă, acoperirea unei game de produse/servicii
cât mai largi, abordarea pe segmente grosiere a pieţei şi o expansiune teritorială susţinută (noi
sucursale şi terminale implantate) fără a urmări o ţintă de eficienţă maximală pe fiecare
componentă a afacerii. Avem carduri de debit, debit cu descoperit de cont, carduri de credit, în
lei şi valută, pentru persoane fizice şi juridice. Au apărut de câţiva ani şi primele scheme co-
54
brandate între bănci şi principalele lanţuri de magazine dar, cu toate acestea, constatăm o
anumită lipsă de “inventivitate” a emitenţilor şi o anume “uniformitate” a ofertelor. Este clar
că în acest moment al evoluţiei pieţei este necesară o diferenţiere mai elaborată între liniile de
produse cu o segmentare mai detaliată, până la nivelul profilelor de utilizatori.
Cele mai recente date ale Băncii Naţionale a României arată că numărul de carduri
active aflate în circulaţie era de peste 11 milioane la sfârşitul lui 2009. De asemenea,
populaţia activă a României deţine, în medie, aproximativ 1,2 - 1,5 carduri de persoană. La
sfârşitul lui 2009, datele BNR arată că numărul de tranzacţii de plată cu cardurile de debit
ajunsese la 16,3 milioane, de la 14,33 milioane în primul trimestru din 2009, iar numărul
tranzacţiilor de plată cu carduri de credit a crescut la 4,22 milioane, de la 4,03 milioane în
primul trimestru al anului 2008. În ceea ce priveşte retragerile de numerar de la ATM-uri, s-a
menţinut şi aici o tendinţă crescătoare.
Gradul de penetrare a cardurilor este încă redus comparativ cu nivelurile din UE şi
Europa Centrală şi de Est. În plus, băncile au dezvoltat portofoliul de produse şi au
intensificat campaniile de marketing pentru carduri, iar eforturile vor continua pe aceeaşi
tendinţă pe termen scurt şi mediu.
Strategia BCR stabilită pentru perioada 2009-2011 continuă să traseze liniile
directoare pentru întreaga activitate, sprijinindu-se pe cei 5 C în stânsă corelaţie cu valorile
BCR.
Clienţi Comunitate
Colegi Companie Control
Lucrul în
Calitate echipă
Recunoaşterea
Orientare către şi răspândirea
client performanţei
Eficienţă
Profesionalism
şi integritate
55
În anul 2009, activităţile de stabilire şi analiză a obiectivelor s-au concentrat pe
servirea clienţilor.
Concluziile analizei efectuate relevă aspectele pozitive ale activităţii BCR ce au
influenţat nivelul indicatorilor de performanţă în ultimul an, dar şi necesitatea evitării sau
diminuării implicaţiilor eventualelor ameninţări determinate de mediul economic.
Principalele obiective planificate pentru perioada viitoare sunt următoarele:
- creşterea eficienţei;
- finalizarea procesului de transformare şi integrare a Grupului BCR în
structurile Grupului Erste Bank;
- continuarea extinderii semnificative a activităţilor şi în această perioadă
dificilă;
- concentrarea pe dezvoltarea afacerilor;
- continuarea îmbunătăţirii portofoliului de produse şi servicii.
56
BIBLIOGRAFIE
1. BASNO Cezar, Dardac Nicolae – Management bancar, Editura Economică,

Bucureşti, 2002;
2. BASNO Cezar, Dardac Nicolae – Sisteme de plăţi, compensări şi decontări,
Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2003;
3. BASNO Cezar, Dardac Nicolae – Operaţiuni bancare – Instrumente şi tehnici de
plată, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2001;
4. CĂPRARU Bogdan – Banca Centrală şi mediul economic – repere teoretice,
evoluţii şi analize, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009;
5. COMAN Florin – Activitatea bancară-Profit şi performanţă, Editura Lumina Lex,
2000;
6. COSTICĂ Ionela, Lăzărescu Sorin Adrian – Politici şi tehnici bancare, Editura
ASE, Bucureşti, 2004;
7. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – Ghid
pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, IAS 30, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2007;
8. CREŢU Carmen - Bazele contabilităţii, Editura Fundaţiei Academice Danubius,
Galaţi, 2007;
9. DARDAC Nicolae, Teodora Barbu – Monedă, bănci şi politici monetare, Editura
Didactică şi Pedagogică, R.A. , Bucureşti, 2005;
10. DĂIANU Daniel – Pariul României-Economia noastră: reformă şi integrare,
Editura Compania, Bucureşti, 2004;
11. DEDU Vasile – Gestiune şi audit bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2003;
12. DRAGOMIR Georgeta, Rodica Ciobanu – Bănci şi contabilitate bancară –
teorie şi practică, Editura Evrika, Brăila, 2000;
13. DRAGOMIR Georgeta – Economie monetară şi financiară, Editura Fundaţiei
Academice Danubius, Galaţi, 2008;
14. IOAN Bogdan (coordonator) – Tratament de management financiar-bancar,
Editura Economică, Bucureşti, 2002;
15. IOV Daniela Rodica – Contabilitate bancară, Editura Universităţii din Ploieşti,
2004;
16. ISĂRESCU Mugur - Sistemul bancar în România, Editura All, 2001;
57
17. SUCIU Gheorghe, Nicolae Nedelcu – Contabilitatea bancară românească,
Editura Romprint, Braşov, 2003;
18. TUDORACHE D.ş.a. – Monedă, bănci, credit, Editura Silvi, Bucureşti, 2001;
19. Manualul de creditare al Băncii Comerciale Române, 2008;
20. * * * Ziarul Gândul - 14 februarie 2011, autor Morariu Ionuţ;
21. * * * Revista Băncii Comerciale Române - Anul XV, Nr.4 (60), Decembrie 2009;
22. * * * Cronica Română - 13 octombrie 2006;
23. * * * Tribuna Economică - Numărul 4, 18.05.2007;
24. www. Bcr.ro
25. www.ErsteBank.com
26. www.bnro.ro
27.http://209.85.129.132/search?q=cache:Uib8m799PUMJ:www.euroeconomica
danubius.ro
28.http://www.scribd.com/doc/33112317/Pia%C5%A3a-cardurilor-bancare-din-
Romania
29. http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci
30. http://www.csr-romania.ro/studii-de-caz/educatie/502-finanele-mele.html
31. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=450&idb
32. http://www.efin.ro/articole_financiare/interviuri
33.http://www.finmedia.ro/efinance/articol.php?
id_revista=201007&id_sectiune=ecover%20story&ordine_sectiune=1
La bibliografie trebuie sa fie trecute toata cartile, articolele, paginile web din footnote-uri.
De asemenea, cartile mai vechi de 2005 nu au ce cauta in bicliografie, mai ales intr-un
doemniu asa de dinamic cum sunt bancile. Asa ca actualizati cu carti aparute recent.
Legislatia bancara trebuie sa fie trecuta la bibliografie, atat cea de la BNR cat si cea specifica
BCR-ului.
58

Proiect BCR Stiudiu de Caz

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect BCR Stiudiu de Caz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

În condiţiile crizei economice şi chiar a amplificării fluxurilor comerciale, a tendinţei

ACTIVITATEA BANCARĂ ŞI PIAŢA CARDURILOR BANCARE ÎN

1.1. ROLUL ACTIVITĂŢII BANCARE ÎN CADRUL ECONOMIEI

Sistemul bancar reprezintă ansamblul diverselor categorii de bănci care funcţionează

Legislatia bancara in Romania:

1.2. PIAŢA CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA

Principiile organizării plăţilor cu carduri de către societăţile bancare în România sunt

Trăsăturile actuale ale pieţei cardurilor în România

În momentul de faţă, produsele de card sunt folosite şi pentru fidelizarea clientelei,

Avantajele posesorilor de carduri10 aceeasi obs.ca la footnote 6

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA BĂNCII COMERCIALE

2.1. SCURT ISTORIC AL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Înfiinţată prin Hotărâre de Guvern la 1 decembrie 1990 ca societate pe acţiuni, Banca

Erste Bank în Europa Centrală şi de Est

- Andreas TREICHL - Preşedintele Consiliului de Supraveghere

Sursa: Prelucrare proprie după Revista Erste Bank 2009

2.2. PREZENTAREA PRINCIPALILOR CLIENŢI AI BĂNCII COMERCIALE

Scopul principal al oricărei activităţi economice este satisfacerea nevoilor clienţilor.

STUDIU DE CAZ - ANALIZA PERFORMANŢELOR BĂNCII

3.1. ANALIZA ACTIVITĂŢII ŞI PERFORMANŢELOR

3.1.1.Informaţii cu caracter general

În contextul accentuării competiţiei pe piaţă şi al creşterii costurilor de oportunitate

Analiza financiară a unei bănci apare ca o necesitate, ea conducând la dezvoltarea unei

A. Situaţia patrimoniului Băncii Comerciale Române la încheierea exerciţiilor financiare

Evoluţia bilanţului se prezintă astfel (Fig.3.1):

1. Casa, disponibilităţi la 17.181.772,5 14.549.573,7 9.819.190,0 67,49 57,15

Sursa : Situaţiile financiare ale BCR la 31 decembrie 2008 şi 2009

1. Postul „Casa, disponibilităţi la bănci centrale”, în sumă de 9.849.190,00 mii lei, în

Pasivul bilanţului la 31 decembrie 2009, în sumă de 62.863.064,2 mii lei, are

Sursa : Situaţiile financiare ale BCR la 31 decembrie 2008 şi 2009

B: Structura „Contului de profit şi pierdere la data de 31 decembrie 2009”(Anexa nr.2),

Nr Indicatori 31 dec.2007 31 dec.2008 31 dec.2009 2009/2008 2009/2007

Sursa: Raportul Administatorilor BCR privind anul financiar 2008, 2009

În structură, venitul operaţional a evoluat astfel:

3.1.3. Prezentarea principalilor indicatori de eficienţă ai BCR

Principalii indicatori de eficienţă ai băncii22 în 2009 se prezintă astfel:

Tabel nr. 3.4

2) Rata rentabilităţii economice (Return on Assets) este indicatorul ce reflectă efectul

Tabel nr. 3.5

3) Rata utilizării activelor (Assets utilisations) este un indicator al performanţelor

Conform Fig.3.7, rata utilizării activelor creşte progresiv de la un an la altul, cu un

4) Rata profitului (margin profit) se calculează ca expresie a raportului procentual dintre

Tabel nr. 3.8

Indicatorul de solvabilitate, conform cerinţelor Basel II, la 31 decembrie 2009 a fost

31 decembrie 2008 11,28

31 decembrie 2009 11,87

Dif. 31 decembrie 2008 – 31 dec.2009 + 0,59

Grafic evoluţia indicatorului de solvabilitate al BCR se prezintă astfel:

Sursa : Prelucrare proprie după www.bcr.ro

Solvabilitatea exprimă26 capacitatea băncii de a suporta pierderile la creditele acordate

3.2. PREZENTAREA ŞI ANALIZA CARDURILOR OFERITE

3.2.1. Principalele carduri şi servicii anexe oferite de BCR

Tipuri de carduri (Anexa nr.3)

După funcţiile îndeplinite cărţile de plată se pot clasifica30:

Programul de rate egale

“Economia românească este dominată de plăţile în numerar. Comerţul retail este la un

Structura direcţiei de carduri BCR

3.2.3. Efectele crizei economice asupra cardurilor bancare

Criza a reprezentat o oportunitate pentru piaţa cardurilor în contextul în care, înainte

Ar fi bine de facut si grafice

Datele furnizate de bănci indică o creştere robustă a utilizării la comercianţi a

Elementele de originalitate şi cercetare ştiinţifică proprie vizează: