Cuprins

Pe aceasta foaie realizezi cuprinsul proiectului. El consa in pagina la care se afla fiecare etapa
si subetapa!
 Schema echivalenta a retelei

Pe o foaie A4 realizeaza desenul din imagine!

ETAPA 1
DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

1.1 ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR

Dimensionarea posturilor presupune alegerea numarului de transformatoare si a puterii
nominale a acestora. In cadrul proiectului vom utiliza transformatoare trifazate cu izolatia in ulei si
racire naturala: TTU-ONAN.
5
Puterile nominale se aleg din gama R5: o prograsie geometrica ca ratia √10 : 100kVA, 160
kVA,250 kVA,400 kVA, 630 kVA, 1000 kVA, 1600 kVA. In retele cu Un=20kV nu exista transformatoare
cu putere nominala mai mare de 1600 kVA.
Pentru alegerea transformatoarelor se poate aplica criteriul economic sau criteriul tehnic. In
cadrul proiectului se va aplica criteriul economic. Acesta se bazeaza pe doua marimi SM si TSM.
SM- puterea maxima ceruta de consumator in primul an [kVA]
TSM- durata de utilizare a sarcinii maxime [ore/an]
Pentru determinarea TSM se realizeaza curba clarata a puterii consumate:

S[kVA]
8760
SM
𝑊 = ∫0 𝑠(𝑡)𝑑𝑡 = 𝑆𝑀 ∗ 𝑇𝑆𝑀

W
t[h/an]
TSM 8760

Determinarea puterilor cerute de consumator:

 PT 1
P1=430+20*N=430+20*28=990 kW
Cos ϕ1=0,85
𝑃1 990
𝑠1 = = = 1164,71 𝑘𝑉𝐴
𝑐𝑜𝑠𝜑1 0,85

𝑞1 = √𝑠1 2 + 𝑃1 2 = √1164,712 + 9902 = 613,55 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝑆𝑀1 = |𝑠1 | = 𝑠1= 1164,71 kVA

𝑠1 = 𝑝1 + 𝑗𝑞1 = (990 + 𝑗613,55) 𝑘𝑉𝐴

 PT 2
P2=2000-6*N=2000-6*28=1832 kW
Cos ϕ2=0,8
 𝑃2 1832
𝑠2 = = = 2290,00 𝑘𝑉𝐴
𝑐𝑜𝑠𝜑2 0,8

𝑞2 = √𝑠2 2 + 𝑃2 2 = √2290,002 + 18322 = 1374,00 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝑆𝑀2 = |𝑠2 | = 𝑠2= 2290,00 kVA

𝑠2 = 𝑝2 + 𝑗𝑞2 = (1832 + 𝑗1374,00) 𝑘𝑉𝐴

 PT 3
P3=700 kW
Cos ϕ3=0,9
𝑃3 700
𝑠3 = = = 777,78 𝑘𝑉𝐴
𝑐𝑜𝑠𝜑3 0,9

𝑞3 = √𝑠3 2 + 𝑃3 2 = √777,782 + 7002 = 339,03 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝑆𝑀3 = |𝑠3 | = 𝑠3= 777,78 kVA

𝑠3 = 𝑝3 + 𝑗𝑞3 = (700 + 𝑗339,03) 𝑘𝑉𝐴

Pentru alegerea transformatoarelor se foloseste tabelul „

Domeniile de incarcari maxime anuale pentru alegerea in proiectare a transformatoarelor cu
bobinaje din aluminiu pentru posturi – valori in kVA”.
𝑜𝑟𝑒
Se interpoleaza limitele pentru 𝑇𝑆𝑀 = 3800 + 40 ∗ 𝑁 = 3800 + 40 ∗ 28 = 4920 [ ].
𝑎𝑛

Y(SM) 𝑌1 −𝑌2 𝑌1 −𝑌 𝑋1 −𝑇𝑆𝑀

Y1
𝑋1 −𝑋2
=𝑋 => 𝑌1 − 𝑌 = ∗ (𝑌1 − 𝑌2 ) =>
1 −𝑇𝑆𝑀 𝑋1 −𝑋2

Y 𝑋1 −𝑇𝑆𝑀
𝑌 = 𝑌1 − 𝑋1 −𝑋2
∗ (𝑌1 − 𝑌2 )
Y2

X1 TSM X(TSM)
X2

SnT: 630 kVA, 1000 kVA, 1600 kVA

𝑇 𝑆𝑀 𝑆𝑀𝑇
Calculul limitelor inferioara (𝑆𝑖𝑛𝑓 ) si superioara (𝑆𝑠𝑢𝑝 ):

4920 4000−4920
𝑆𝑖𝑛𝑓,630 = 365 − 4000−5000 ∗ (365 − 333) = 335,56 𝑘VA

4920
4000 − 4920
𝑆𝑠𝑢𝑝,630 = 625 − ∗ (625 − 570) = 574,4 𝑘𝑉𝐴
4000 − 5000
4920 4000 − 4920
𝑆𝑖𝑛𝑓,1000 = 625 − ∗ (625 − 570) = 574,4 𝑘𝑉𝐴
4000 − 5000
4920 4000 − 4920
𝑆𝑖𝑛𝑓,1000 = 785 − ∗ (785 − 717) = 722,44 𝑘𝑉𝐴
4000 − 5000
 4920 4000−4920
𝑆𝑖𝑛𝑓,1000 = 785 − 4000−5000 ∗ (785 − 717) =722,44 kVA

4920 4000 − 4920

𝑆𝑖𝑛𝑓,1600 = 1600 − ∗ (1600 − 1600) = 1600 𝑘𝑉𝐴
4000 − 5000

SnT TSM
[kVA] 4000 4920 5000
630 365 625 335,56 574,4 333 570
1000 625 785 574,4 722,44 570 717
1600 785 1600 722,44 1600 717 1600

Rezultatele se vor centraliza in tabelele:

 Transformatoarele alese si numarul lor:

P.T. nT Snt [kVA]]

1 1 1600
2 2 1600
3 1 1000

 Datele nominale ale transformatoarelor alese:

P.T. nT [-] SnT [kVA] u sc [%] ΔPsc [kW] io [%] ΔPo [kW]

1 1 1600 6 14,96 1,3 2,3

2 2 1600 6 14,96 1,3 2,3
3 1 1000 6 10,5 1,4 1,75

 Centralizarea datelor calculate:

P.T. P [kW] q [kVAr] s [kVA] cos ϕ [-] l [km] LES

1 990,00 613,55 1164,71 0,85 4,20

2 1832,00 1374,00 2290,00 0,80 5,50
3 700,00 339,03 777,78 0,90 2,96

1.2 INTOCMIREA SCHEMEI ECHIVALENTE SI CALCULUL

PARAMETRILOR

Posturile se modeleaza prin schema echivalenta in Γ.

Unde: 𝑍𝑃𝑇 -impedanta;

𝑌𝑃𝑇 -admitanta;
𝑁𝑇 - raportul de transformare.
 Parametrii nominali ai transformatorului sunt:

o Sn [kVA] – puterea nominala echivalenta;

o Unf [kV] – tensiunea nominala a infasurarii fixe;
o Unr [kV] – tensiunea nominala a infasurarii reglabile;
o ΔPsc [kW] – pierderile nominale la incarcarea de mers in SC;
o ΔPgol [kW] – pierderile nominale la incarcarea de mers in gol;
o usc [%] – tensiunea de SC;
o i0 [%] - curentul de mers in gol.

Calculul parametrilor transformatoarelor:

𝑈2
𝑅𝑇 = 𝛥𝑃𝑆𝐶 𝑆 2𝑛𝑓 - rezistenta transformatorului [Ω]
𝑛𝑇
𝑢 𝑈2
𝑠𝑐
|𝑍𝑇 | = 𝑍𝑇 = 100 ∗ 𝑆 𝑛𝑓 – modulul impedantei [Ω]
𝑛𝑇

𝑋𝑇 = √𝑍𝑇2 − 𝑅𝑇2
– reactanta [Ω]
𝑍𝑇 = 𝑅𝑇 + 𝑗𝑋𝑇 – impedanta [Ω]
𝛥𝑃
𝐺0 = 𝑈20 - susceptanta [S]
𝑛𝑓
0 𝑖 𝑆
|𝑌0 | = 𝑌0 = 100 ∗ 𝑈𝑛𝑇
2 – modulul admitantei [S]
𝑛𝑓

𝐵0 = √𝑌02− 𝐺02
– susceptanta [S]
𝑌0 = 𝐺0 + 𝑗𝐵0 - admitanta [S]
𝑈𝑛𝑓
𝑁= – raportul de transformare [-]
𝑈𝑛𝑟
2
𝑌𝑇 = 𝑁 ∗ 𝑌0 – admitanta raportata la MT [S]

Pentru postul de transformare:

1
𝑍𝑃𝑇 = 𝑛 𝑍𝑇 [Ω]
𝑇
𝑌𝑃𝑇 = 𝑛 𝑇 ∗ 𝑌𝑇 [S]

Pentru PT 1:
𝑈2 0,42
𝑅𝑇1 = 𝛥𝑃𝑆𝐶1 𝑆 𝑛𝑓1
2 = 14,96 16002 ∗ 106 = 0,94[𝑚𝛺]
𝑛𝑇1
2
𝑢𝑠𝑐1 𝑈𝑛𝑓1 6 0,42
|𝑍𝑇1 | = 𝑍𝑇1 = ∗
100 𝑆𝑛𝑇1
= ∗
100 630
∗ 106 = 6,00 [𝑚𝛺]
2 2
𝑋𝑇1 = √𝑍𝑇1 − 𝑅𝑇1 = √6,002 − 0,942 = 5,93[𝑚𝛺]
𝑍𝑇1 = 𝑅𝑇1 + 𝑗𝑋𝑇1 = 0,94 + 𝑗5,93 [𝑚𝛺]
𝛥𝑃 2,3
𝐺01 = 𝑈201 = 0,42 = 14,38[𝑚𝑆]
𝑛𝑓1
𝑖
01 𝑆 1,3 1600
|𝑌01 | = 𝑌01 = 100 ∗ 𝑈𝑛𝑇1
2 = 100 ∗ 0,42
= 130,00 [𝑚𝑆]
𝑛𝑓1
2 2
𝐵01 = √𝑌01 − 𝐺01 = √130,002 − 14,382 = 129,20[𝑚𝑆]
𝑌01 = 𝐺01 − 𝑗𝐵01 = 14,38 − 𝑗129,20 [𝑚𝑆]
 𝑈𝑛𝑓1 0,4
𝑁1 = 𝑈𝑛𝑟1
= 20
= 0,02

𝑌𝑇1 = 𝑁12 ∗ 𝑌01 = 0,022 ∗ (14,38 − 𝑗129,20 ) ∗ 103 = 5,75 − 𝑗51,68 [𝑚𝑆]
1 1
𝑍𝑃𝑇1 = 𝑛 𝑍𝑇1 = 1 ∗ (0,94 + 𝑗5,93) = 0,94 + 𝑗 5,93[𝑚𝛺]
𝑇1
𝑌𝑃𝑇1 = 𝑛 𝑇1 ∗ 𝑌𝑇1 = 1 ∗ (5,75 − 𝑗51,68) = 5,75 − 𝑗51,68 [𝑚𝑆]

Pentru PT 2:
𝑈2 0,42
𝑅𝑇2 = 𝛥𝑃𝑆𝐶2 𝑆 𝑛𝑓2
2 = 14,96 16002 ∗ 106 = 0,94[𝑚𝛺]
𝑛𝑇2
2
𝑢𝑠𝑐2 𝑈𝑛𝑓2 6 0,42
|𝑍𝑇2 | = 𝑍𝑇2 = ∗
100 𝑆𝑛𝑇2
= ∗
100 1600
∗ 106 = 6,00[𝑚𝛺]
2 2
𝑋𝑇2 = √𝑍𝑇2 − 𝑅𝑇2 = √ 6,002 − 0,942 = 5,93[𝑚𝛺]
𝑍𝑇2 = 𝑅𝑇2 + 𝑗𝑋𝑇2 = 0,94 + 𝑗5,93 [𝑚𝛺]
𝛥𝑃02 2,3
𝐺02 = 2 = = 14,38 [𝑚𝑆]
𝑈𝑛𝑓2 0,4 2
𝑖 𝑆 1,3 1600
|𝑌02 | = 𝑌02 = 02 ∗ 𝑛𝑇22 = ∗ = 130,00 [𝑚𝑆]
100 𝑈𝑛𝑓2 100 0,42
2 2
𝐵02 = √𝑌02 − 𝐺02 = √130,002 − 14,382 = 129,20[𝑚𝑆]
𝑌02 = 𝐺02 − 𝑗𝐵02 = 14,38 − 𝑗129,20 [𝑚𝑆]
𝑈𝑛𝑓2 0,4
𝑁2 = 𝑈𝑛𝑟2
= 20
= 0,02

𝑌𝑇2 = 𝑁22 ∗ 𝑌02 = 0,02 2 ∗ (14,38 − 𝑗129,20) ∗ 103 = 5,75 − 𝑗51,68 [𝑚𝑆]
1 1
𝑍𝑃𝑇2 = 𝑛 𝑍𝑇2 = 2 ∗ (0,94 + 𝑗5,93 ) = 0,47 + 𝑗2,96[𝑚𝛺]
𝑇2
𝑌𝑃𝑇2 = 𝑛 𝑇2 ∗ 𝑌𝑇2 = 2 ∗ (5,75 − 𝑗51,68) = 11,50 − 𝑗103,36 [𝑚𝑆]

Pentru PT 3:
𝑈2 0,42
𝑅𝑇3 = 𝛥𝑃𝑆𝐶3 𝑆 𝑛𝑓3
2 = 10,5 10002 ∗ 106 = 1,68 [𝑚𝛺]
𝑛𝑇3
2
𝑢𝑠𝑐3 𝑈𝑛𝑓3 6 0,42
|𝑍𝑇3 | = 𝑍𝑇3 = ∗
100 𝑆𝑛𝑇3
= ∗
100 1000
∗ 106 = 9,60 [𝑚𝛺]
2 2
𝑋𝑇3 = √𝑍𝑇3 − 𝑅𝑇3 = √9,602 − 1,682 = 9,45 [𝑚𝛺]
𝑍𝑇3 = 𝑅𝑇3 + 𝑗𝑋𝑇3 = 1,68 + 𝑗9,45 [𝑚𝛺]
𝛥𝑃03 1,75
𝐺03 = 2 = = 10,94 [𝑚𝑆]
𝑈𝑛𝑓3 0,4 2
03 𝑖 𝑆 1,4 1000
|𝑌03 | = 𝑌03 = 100 ∗ 𝑈𝑛𝑇3
2 = 100 ∗ 0,42
= 87,50 [𝑚𝑆]
𝑛𝑓3
2 2
𝐵03 = √𝑌03 − 𝐺03 = √87,502 − 10,942 = 86,81 [𝑚𝑆]
𝑌03 = 𝐺03 − 𝑗𝐵03 = 10,94 − 𝑗86,81 [𝑚𝑆]
𝑈𝑛𝑓3 0,4
𝑁1 = 𝑈𝑛𝑟3
= 20
= 0,02

𝑌𝑇3 = 𝑁32 ∗ 𝑌03 = 0,022 ∗ (10,94 − 𝑗86,81) ∗ 103 = 4,38 − 𝑗34,73 [𝑚𝑆]
1 1
𝑍𝑃𝑇3 = 𝑛 𝑍𝑇3 = 1 ∗ (1,68 + 𝑗9,45 ) = 1,68 + 𝑗9,45[𝑚𝛺]
𝑇3
𝑌𝑃𝑇3 = 𝑛 𝑇3 ∗ 𝑌𝑇3 = 1 ∗ (4,38 − 𝑗34,73) = 4,38 − 𝑗34,73[𝑚𝑆]
 Rezultatele se vor centraliza in tabelul:

P.T. nt*SnT RT [mΩ] zT [mΩ] XT [mΩ] Go [mS] Yo [mS] Bo [mS]

1 1600 0,94 6,00 5,93 14,38 130,00 129,20
2 3200 0,94 6,00 5,93 14,38 130,00 129,20
3 1000 1,68 9,60 9,45 10,94 87,50 86,81
Z PT [mΩ] Y PT [mS]
0,94 .+j 5,93 5,75 .-j 51,68
0,47 .+j 2,96 11,50 .-j 103,36
1,68 .+j 9,45 4,38 .-j 34,73

1.3 CALCULUL PIERDERILOR DE PUTERE IN POSTURI

Pentru PT1:

𝛥𝑆𝑃𝑇1 = 𝛥𝑃𝑃𝑇1 + 𝑗𝛥𝑄𝑃𝑇1 = 10,23 + 𝑗71,67 𝑘𝑊

|𝑠1 | 1164,71
𝛼1 = 𝑆 = 1600
= 0,728
𝑛𝑇1
𝛥𝑃𝑃𝑇1 = 𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙1 + 𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓1 = 2,30 + 7,93 = 10,23 𝑘𝑊
𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙1 = 𝑛 𝑇1 ∗ 𝛥𝑃01 = 1 ∗ 2,3 = 2,30 𝑘𝑊
𝛼12 0,7282
𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓1 = ∗ 𝛥𝑃𝑆𝐶1 = ∗ 14,96 = 7,93 𝑘𝑊
𝑛𝑇1 1
𝛥𝑄𝑃𝑇1 = 𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙1 + 𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓1 = 20,80 + 50,87 = 71,67 𝑘𝑊
01 𝑖 1,3
𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙1 = 𝑛 𝑇1 ∗ 100 ∗ 𝑆𝑛𝑇1 = 1 ∗ 100 ∗ 1600 = 20,80 𝑘𝑊
𝛼2 𝑢𝑆𝐶1 0,7282 6
𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓1 = 𝑛 1 ∗ 100
∗ 𝑆𝑛𝑇1 = 1
∗ 100 ∗ 1600 = 50,87 𝑘𝑊
𝑇1

Pentru PT2:

𝛥𝑆𝑃𝑇2 = 𝛥𝑃𝑃𝑇2 + 𝑗𝛥𝑄𝑃𝑇2 = 19,92 + 𝑗139,93 𝑘𝑊

 |𝑠2 | 2290,00
𝛼2 = 𝑆 = 1600
= 1,431
𝑛𝑇2
𝛥𝑃𝑃𝑇2 = 𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙2 + 𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓2 = 4,60 + 15,32 = 19,92 𝑘𝑊
𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙2 = 𝑛 𝑇2 ∗ 𝛥𝑃02 = 2 ∗ 2,3 = 4,60 𝑘𝑊
𝛼2 1,4312
𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓2 = 𝑛 2 ∗ 𝛥𝑃𝑆𝐶2 = 2
∗ 14,96 = 15,32 𝑘𝑊
𝑇2
𝛥𝑄𝑃𝑇2 = 𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙2 + 𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓2 = 41,60 + 98,33 = 139,93 𝑘𝑊
02 𝑖 1,3
𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙2 = 𝑛 𝑇2 ∗ 100 ∗ 𝑆𝑛𝑇2 = 2 ∗ 100 ∗ 1600 = 41,60 𝑘𝑊
𝛼2 𝑢𝑆𝐶2 1,4312 6
𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓2 = 𝑛 2 ∗ 100
∗ 𝑆𝑛𝑇2 = 2
∗ 100 ∗= 98,33 𝑘𝑊
𝑇2

Pentru PT3:

𝛥𝑆𝑃𝑇3 = 𝛥𝑃𝑃𝑇3 + 𝑗𝛥𝑄𝑃𝑇3 = 8,10 + 𝑗50,30 𝑘𝑊

|𝑠3 | 777,78
𝛼3 = 𝑆 = 1000
= 0,778
𝑛𝑇3
𝛥𝑃𝑃𝑇3 = 𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙3 + 𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓3 = 1,75 + 6,35 = 8,10 𝑘𝑊
𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙3 = 𝑛 𝑇3 ∗ 𝛥𝑃03 = 1 ∗ 1,75 = 1,75 𝑘𝑊
𝛼2 0,7782
𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓3 = 𝑛 3 ∗ 𝛥𝑃𝑆𝐶3 = 1
∗ 10,5 = 6,35 𝑘𝑊
𝑇3
𝛥𝑄𝑃𝑇3 = 𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙3 + 𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓3 = 14,00 + 36,30 = 50,30 𝑘𝑊
𝑖01 1,4
𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙3 = 𝑛 𝑇3 ∗ ∗ 𝑆𝑛𝑇3 =1∗ ∗ 1000 = 14,00 𝑘𝑊
100 100
𝛼2 𝑢𝑆𝐶3 0,778 2 6
𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓3 = 𝑛 3 ∗ 100
∗ 𝑆𝑛𝑇3 = 1
∗ 100 ∗ 1000 = 36,30 𝑘𝑊
𝑇3

Rezultatele se vor centraliza in tabelul:

P.T. ΔSpt [kW]

1 10,23 .+j 71,67
2 19,92 .+j 139,93
3 8,10 .+j 50,30
ETAPA 2
DIMENSIONAREA TRONSOANELOR
DE MEDIE TENSIUNE

In aceasta etapa se vor alege: sectiunea conductorului si numarul de circuite in paralel.

Pentru dimensionarea conductoarelor se fac urmatoarele ipoteze:

1. Se neglijaza pierderile de putere prin tronsoane;

2. In toate nodurile de medie tensiune, tensiunea se considera egala cu tensiunea
nominala Un=20 kV;
3. In toate tronsoanele liniei se utilizeaza aceeasi sectiune.

Pentru dimensionarea conductoarelor se aplica doua criterii:

1. Criteriul economic;
2. Criteriul tehnic.

Prin aplicarea celor doua criterii se obtine o sectiune economica sec si o sectiune tehnica st.
Dintre acestea se va alege sectiunea cu valoare maxima.

2.1 CRITERIUL ECONOMIC

Pentru aplicarea criteriului econimic se calculeaza circulatie de curenti.

Obs: Se noteaza cu litere mici curentii la caonsumatori si cu litere mari curentii prin tronsoane.

𝑠′𝑖 = 𝑠𝑖 + 𝛥𝑆𝑃𝑇𝑖
∗
(𝑠′𝑖 )
𝑖′𝑖 =
√3∗𝑈𝑛

P.T.1
𝑠′1 = 𝑠1 + 𝛥𝑆𝑃𝑇1 = (990 + 𝑗613,55) + (10,23 + 𝑗71,67) = 1000,23 + 𝑗685,22 𝑘𝑊
∗
(𝑠′1 ) 1000,23−𝑗685,22
𝑖′1 = = = 28,87 − 𝑗19,78 𝑘𝑉𝐴
√3∗𝑈𝑛 √3∗20
P.T.2
𝑠′2 = 𝑠2 + 𝛥𝑆𝑃𝑇2 = (1832 + 𝑗1374,00) + (19,92 + 𝑗139,93) = 1851,92 + 𝑗1513,93 𝑘𝑊
∗
(𝑠′2 ) 1851,92−𝑗1513,93
𝑖′2 = = = 53,46 − 𝑗43,70 𝑘𝑉𝐴
√3∗𝑈𝑛 √3∗20

P.T.3
𝑠′3 = 𝑠3 + 𝛥𝑆𝑃𝑇3 = (700 + 𝑗339,03) + (8,10 + 𝑗50,30) = 708,10 + 𝑗389,32 𝑘𝑊
∗
(𝑠′3 ) 708,10−𝑗389,32
𝑖′3 = = = 20,44 − 𝑗11,24 𝑘𝑉𝐴
√3∗𝑈𝑛 √3∗20

Se aplica Kirchhoff 1 in noduri:

KI 3: I3=i’3

KI 2: I2=i’2+I3

KI 1: I1=i’1+I2

𝐼3 = 20,44 − 𝑗11,24 𝐴

𝐼2 = (53,46 − 𝑗43,70) + (20,44 − 𝑗11,24) = 73,90 − 𝑗54,94 𝐴

𝐼1 = (28,87 − 𝑗19,78) + (73,90 − 𝑗54,94) = 102,78 − 𝑗74,72 𝐴

𝐼3 = √20,442 + 11,242 = 23,33 A

𝐼2 = √73,902 + 54,942 = 92,38 A

𝐼1 = √102,782 + 74,722 = 127,38 A

𝑐
Se determina sectiunea economica de calcul 𝑠𝑒𝑐 :
𝑐 𝐼
𝑠𝑒𝑐 = 𝑗𝑀 IM – sarcina maxima de calcul;
𝑒𝑐
Jec – densitatea economica de curent[A/mm2]. Se obtine din tabelul
„Densitatile de curent normale” prin interpolare in functie de TSM.

∑𝑛 2
1 𝐼𝑘 ∗𝑙𝑘 𝐼2 ∗𝑙1 +𝐼22 ∗𝑙2 +𝐼32 ∗𝑙3 127,382 ∗4,20+92,382 ∗5,50+23,33∗2,96
𝐼𝑀 = √ ∑𝑛
=√1 =√ = 96,01 𝐴
1 𝑙𝑘 𝑙1 +𝑙2 +𝑙3 4,20+5,50+2,96

TSM 4000 4920 5000

jec 0,99 0,9256 0,92

4000−4920
𝑗𝑒𝑐 = 0,99 − (0,99 − 0,92) = 0,9256
4000−5000

𝑐 𝐼 96,01
𝑠𝑒𝑐 = 𝑗𝑀 = 0,9256 = 103,72 𝑚𝑚2
𝑒𝑐
 𝑐
Sec se alege cu valoarea imediat superioare sectiunii economica de calcul 𝑠𝑒𝑐 . In acest caz
2
𝑠𝑒𝑐 = 120 𝑚𝑚 .

2.2 CRITERIUL TEHNIC

Pentru determinarea sectiunii tehnice se pot aplica urmatoarele criterii:

1. Criteriul incalzirii in regim permanent de lunga durata;

2. Criteriul caderii admisible de tensiune;
3. Criteriul stabilitatii la scurt circuit;
4. Criterii speciale.

In cadrul proiectului se aplica primul criteriu. Acesta consta in alegerea unei sectiuni pentru
care curentul maxim admisibil (Iadm) sa fie mai mare decat curentul maxim din retea (Imax).

Conditia este:
𝐼𝑚𝑎𝑥
𝐼𝑎𝑑𝑚 ≥ k – coeficient de corectie, k=1
𝑘

𝐼𝑚𝑎𝑥 = 𝐼1 = 𝐴
𝐼𝑚𝑎𝑥 127,38
= = 127,38 𝐴
𝑘 1
. . 𝐼𝑚𝑎𝑥
𝐼𝑎𝑑𝑚 = 𝐴 ⇒ 127,38 > 165 ⇒ 𝐼𝑎𝑑𝑚 > 𝑘

St se alege din tabelul „Parametrii LEC 20 kV”, pentru I=165 A => 𝑠𝑡 = 35 𝑚𝑚2.

Dintre cele doua sectiuni sec si st se alege cea cu valoarea mai mare.

𝑠 = max{𝑠𝑒𝑐 , 𝑠𝑡 } = max{120, 35} = 120 𝑚𝑚2

Pentru reteaua aleasa se extrag parametrii specifici din tabelul „Parametrii LEC 20 kV”.

2.3 ALEGEREA NUMARULUI DE CIRCUITE

Determinarea numarului de circuite se face cu formula:
𝑐
𝑠𝑒𝑐
𝑛𝑐 = 𝑘
𝑗 ∗𝑠𝑀

kj – coeficientul de crestere al sectiunii de calcul (se alege din tabel);

sM=120 mm2 pentru LEA;

sM=150 mm2 pentru LEC;

secc – sectiunea economica de calcul.

 103,72
𝑛𝑐 = 1,37∗120,00 = 0,63

Daca nc>= 1,41 se aleg doua circuite.

Daca nc< 1,41 se alege un circuit.

0,63<1,41 => se alege un circuit

2.4 INTOCMIREA SCHEMEI ECHIVALENTE SI CALCULUL

PARAMETRILOR TRONSOANELOR
acest desen daca ai LEA, daca nu cel de jos

𝛺
𝑧0 = (𝑟0 + 𝑗𝑥0 ) [ ]
𝑘𝑚
𝑏00 𝑏0 𝑆
2
= 2
[𝑘𝑚]  la LEA este egal cu 0

Parametrii tronsoanelor:

𝑧𝐿1 = 𝑟0 ∗ 𝑙1 + 𝑗𝑥0 ∗ 𝑙1 = 0,245 ∗ 4,20 + 𝑗(0,4 ∗ 4,20 ) = 1,03 + 𝑗1,68 𝛺/𝑘𝑚

𝐵0𝐿1 𝑏0 ∗𝑙1 0∗4,20
𝑗 2
=𝑗 2
=𝑗 2
= 𝑗0 𝑆/𝑘𝑚 daca ai LEA poti sa nu mai scrii B0

𝑧𝐿2 = 𝑟0 ∗ 𝑙2 + 𝑗𝑥0 ∗ 𝑙2 = 0,245 ∗ 5,50 + 𝑗(0,4 ∗ 5,50) = 1,35 + 𝑗2,20 𝛺/𝑘𝑚

𝐵0𝐿2 𝑏0 ∗𝑙2 0∗5,50
𝑗 2
=𝑗 2
=𝑗 2
= 𝑗0 𝑆/𝑘𝑚

𝑧𝐿3 = 𝑟0 ∗ 𝑙3 + 𝑗𝑥0 ∗ 𝑙3 = 0,245 ∗ 2,96 + 𝑗(0,4 ∗ 2,96 ) = 0,73 + 𝑗1,18 𝛺/𝑘𝑚

𝐵0𝐿3 𝑏0 ∗𝑙3 0∗2,96
𝑗 2
=𝑗 2
=𝑗 2
= 𝑗0 𝑆/km

Rezultatele se centralizeaza in tabelul:

Trans ZL [Ω/km] B0/2 [μS/km]

1 1,03 .+j 1,68 j0
2 1,35 .+j 2,20 j0
3 0,73 .+j 1,18 j0
ETAPA 3
CALCULUL REGIMULUI PERMANENT DE FUNCTIONARE FOLOSIND
METODA ASCANDENT-DESCENDENT
Sistemele electro energetice (SEE) sunt cele mai complexe sisteme creeate de om. Analiza
functionarii SEE include atat regimuri statice, cat si dinamine.

Regimul permanent reprezinta starea sistemului la un moment dat. Acesta este determinat
de parametri si marimi electrice de stare.

Marimile electrice de stare:

1. Asociate nodurilor: -tensiuni nodale (modul si argument);

-puteri active si reactive (P si Q) absorbite sau injectate.
2. Asociate laturilor: -circulatiile de putere/curent;
-pierderile de putere activa si reactiva.
Exista mai multe metode de calcul a regimului permanent in functie de complexitatea
retelei. In cadrul proiectului vom aplica metoda ascendent-descendent, specifica retelelor radiale.
Aceasta are doua etape:

1. Etapa ascendent – se calculeaza circulatia de puteri/curenti si pierderile de putere de

la cel mai indepartat consumator si mergand catre sursa;
2. Etapa descendent – se calculeaza tensiunile si caderile de tensiune de la sursa si
mergand catre consumatori

Metoda presupune un calcul iterativ.

ITERATIA 1

INITIALIZARE

UA= 21 kV – este constanta deoarece este tensiunea nodului sursa

 (0) (0) (0)
𝑈1 = 𝑈2 = 𝑈3 = 𝑈𝐴 = ( 21+j0) Kv

ETAPA ASCENDENT
(1) 𝐵0 (1)2
𝑆𝐺 = 𝑠′3 − 𝑗 2
∗ 𝑈3 = (708,10 + 𝑗389,32) − 𝑗0 ∗ 212 ∗ 10−3 = 708,10 +
𝑗389,32 𝑘𝑉𝐴
(1)2 (1)2
(1) 𝑃𝐺 +𝑄𝐺 708,102 +389,322
𝛥𝑆𝐿3 = (𝑅𝐿3 + 𝑗𝑋𝐿3 ) ∗ (1)2 = (0,73 + 𝑗1,18) 212
∗ 10−3 = 1,07 +
𝑈3
𝑗1,75 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) (1)
𝑆𝐹 = 𝑆𝐺 + 𝛥𝑆𝐿3 = (708,10 + 𝑗389,32) + (1,07 + 𝑗1,75) = 709,18 + 𝑗391,07 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) 𝐵02 +𝐵03 (1)2
𝑆𝐸 = 𝑆𝐹 + 𝑠 ′ 2 − 𝑗 2
∗ 𝑈2 = (709,18 + 𝑗391,07) + (1851,92 + 𝑗1513,93) −
𝑗(0 + 0) ∗ 212 ∗ 10−3 = 2561,10 + 𝑗1905,00 𝑘𝑉𝐴
(1)2 (1)2
(1) 𝑃𝐸 +𝑄𝐸 2561,102 +1905,002
𝛥𝑆𝐿2 = (𝑅𝐿2 + 𝑗𝑋𝐿2 ) ∗ (1)2 = (1,35 + 𝑗2,20) ∗ 10−3 = 31,13 +
𝑈2 212
𝑗50,83 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) (1)
𝑆𝐷 = 𝑆𝐸 + 𝛥𝑆𝐿2 = (2561,10 + 𝑗1905,00) + (31,13 + 𝑗50,83) = 2592,23 +
𝑗1955,83 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) 𝐵01 +𝐵02 (1)2
𝑆𝐶 = 𝑆𝐷 + 𝑠 ′1 − 𝑗 2
∗ 𝑈1 = (2592,23 + 𝑗1955,83) + (1000,23 + 𝑗685,22) −
2 −3
𝑗(0 + 0) ∗ 21 ∗ 10 = 3592,46 + 𝑗2641,04 𝑘𝑉𝐴
(1)2 (1)2
(1) 𝑃𝐶 +𝑄𝐶 3592,462 +2641,042
𝛥𝑆𝐿1 = (𝑅𝐿1 + 𝑗𝑋𝐿1 ) ∗ (1)2 = (1,03 + 𝑗1,68) 212
∗ 10−3 = 46,39 +
𝑈1
𝑗75,74 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) (1)
𝑆𝐵 = 𝑆𝐶 + 𝛥𝑆𝐿1 = (3592,46 + 𝑗2641,04) + (46,39 + 𝑗75,74) = 3638,84 +
𝑗2716,78 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) 𝐵01
𝑆𝐴 = 𝑆𝐵 + 𝑗 2
∗ 𝑈𝐴2 = (3638,84 + 𝑗2716,78) − 𝑗0 ∗ 212 = 3638,84 + 𝑗2716,78 𝑘𝑉𝐴

ETAPA DESCENDENT

UA = 21 kV
(1) (1) (1) (1)
(1) 𝑅𝐿1 ∗𝑃𝐵 +𝑋𝐿1 ∗𝑄𝐵 𝑋𝐿1 ∗𝑃𝐵 −𝑅𝐿1 ∗𝑄𝐵 1,03∗3638,84+1,68∗2716,78
𝛥𝑈𝐴1 = +𝑗 =( +
𝑈𝐴 𝑈𝐴 21
1,68∗3638,84−1,03∗2716,78
𝑗 )∗ 10−3 = 0,396 + 𝑗(0,158) 𝑘𝑉𝐴
21

(1) (1)
𝑈1 = 𝑈𝐴 − 𝛥𝑈𝐴1 = 21 − (0,396 + 𝑗(0,158)) = 20,604 + 𝑗 − 0,15799 𝑘𝑉
(1)
|𝑈1 | = √20,6042 + −0,157992 = 20,605 𝑘𝑉
 (1) (1) (1) (1)
(1) 𝑅𝐿2 ∗𝑃𝐷 +𝑋𝐿2 ∗𝑄𝐷 𝑋𝐿2 ∗𝑃𝐷 −𝑅𝐿2 ∗𝑄𝐷 1,35∗2592,23+2,20∗1955,83
𝛥𝑈12 = (1) +𝑗 (1) =( 20,605
+
𝑈1 𝑈1
2,20∗2592,23−1,35∗1955,83
𝑗 20,605
)∗ 10−3 = 0,378 + 𝑗(0,149)𝑘𝑉𝐴

(1) (1) (1)

𝑈2 = 𝑈1 − 𝛥𝑈12 = (20,604 + 𝑗 − 0,15799) − (0,378 + 𝑗(0,149)) = 20,226 + 𝑗 −
0,307 𝑘𝑉
(1)
|𝑈2 | = √20,2262 + −0,3072 = 20,228 𝑘𝑉
(1) (1) (1) (1)
(1) 𝑅𝐿2 ∗𝑃𝐹 +𝑋𝐿2 ∗𝑄𝐹 𝑋𝐿2 ∗𝑃𝐹 −𝑅𝐿2 ∗𝑄𝐹 0,73∗709,18+1,18∗391,07
𝛥𝑈23 = (1) +𝑗 (1) =( 20,228
+
𝑈2 𝑈2
1,18∗709,18−0,73∗391,07
𝑗 20,228
)∗ 10−3 = 0,048 + 𝑗(0,027)𝑘𝑉𝐴

(1) (1) (1)

𝑈3 = 𝑈2 − 𝛥𝑈23 = (20,226 + 𝑗 − 0,307) − (0,048 + 𝑗(0,027)) = 20,178 + 𝑗 −
0,3343 𝑘𝑉
(1)
|𝑈3 | = √20,1782 + −0,33432 = 20,180 𝑘𝑉

TEST DE CONVERGENTA

Este necesar sa se indeplineasca simultan urmatoarele trei conditii:

(1) (0)
|𝑈1 − 𝑈1 | ≤ 𝜀

(1) (0)
|𝑈2 − 𝑈2 | ≤ 𝜀 𝜀 = 0.05 𝑘𝑉

(1) (0)
|𝑈3 − 𝑈3 | ≤ 𝜀

|20,605 − 21| ≤ 0.05 0,395 ≤ 0.05

|20,228 − 21| ≤ 0.05 => 0,772 ≤ 0.05 =>nu se indeplinesc simultan cele trei conditii

|20,180 − 21| ≤ 0.05 0,820 ≤ 0.05

Se trece la iteratia doi.

ITERATIA 2

INITIALIZARE

UA=21 kV – este constanta deoarece este tensiunea nodului sursa

(1)
𝑈1 = 20,605 𝑘𝑉
(1)
𝑈2 = 20,228 𝑘𝑉
(1)
𝑈3 = 20,180 𝑘𝑉

ETAPA ASCENDENT
 (2) 𝐵03 (2)2
𝑆𝐺 = 𝑠′3 − 𝑗 2
∗ 𝑈3 = (708,10 + 𝑗389,32) − 𝑗0 ∗ 20,1802 ∗ 10−3 = 708,10 +
𝑗389,32 𝑘𝑉𝐴
(2)2 (2)2
(2) 𝑃𝐺 +𝑄𝐺 708,102 +389,322
𝛥𝑆𝐿3 = (𝑅𝐿3 + 𝑗𝑋𝐿3 ) ∗ (2)2 = (0,73 + 𝑗1,18) 20,1802
∗ 10−3 = 1,16 +
𝑈3
𝑗1,90 𝑘𝑉𝐴
(2) (2) (2)
𝑆𝐹 = 𝑆𝐺 + 𝛥𝑆𝐿3 = (708,10 + 𝑗389,32) + (1,16 + 𝑗1,90) = 709,26 + 𝑗391,22 𝑘𝑉𝐴
(2) (2) 𝐵02 +𝐵03 (2)2
𝑆𝐸 = 𝑆𝐹 + 𝑠 ′ 2 − 𝑗 2
∗ 𝑈2 = (709,26 + 𝑗391,22) + (1851,92 + 𝑗1513,93) −
2 −3
𝑗(0 + 0) ∗ 20,228 ∗ 10 = 2561,19 + 𝑗1905,15 𝑘𝑉𝐴
(2)2 (2)2
(2) 𝑃𝐸 +𝑄𝐸 2561,192 +1905,152
𝛥𝑆𝐿2 = (𝑅𝐿2 + 𝑗𝑋𝐿2 ) ∗ (2)2 = (1,35 + 𝑗2,20) 20,2282
∗ 10−3 = 33,55 +
𝑈2
𝑗54,78 𝑘𝑉𝐴
(2) (2) (2)
𝑆𝐷 = 𝑆𝐸 + 𝛥𝑆𝐿2 = (2561,19 + 𝑗1905,15) + (33,55 + 𝑗54,78) = 2594,74 +
𝑗1959,93 𝑘𝑉𝐴
(2) (2) 𝐵01 +𝐵02 (2)2
𝑆𝐶 = 𝑆𝐷 + 𝑠′1 − 𝑗 2
∗ 𝑈1 = (2594,74 + 𝑗1959,93) + (1000,23 + 𝑗685,22) −
2 −3
𝑗(0 + 0) ∗ 20,605 ∗ 10 = 3594,97 + 𝑗2645,15 𝑘𝑉𝐴
(2)2 (2)2
(2) 𝑃𝐶 +𝑄𝐶 3594,972 +2645,152
𝛥𝑆𝐿1 = (𝑅𝐿1 + 𝑗𝑋𝐿1 ) ∗ (2)2 = (1,03 + 𝑗1,68) 20,6052
∗ 10−3 = 48,28 +
𝑈1
𝑗78,83 𝑘𝑉𝐴
(2) (2) (2)
𝑆𝐵 = 𝑆𝐶 + 𝛥𝑆𝐿1 = (3594,97 + 𝑗2645,15) + (48,28 + 𝑗78,83) = 3643,25 +
𝑗2723,97 𝑘𝑉𝐴
(2) (2) 𝐵01
𝑆𝐴 = 𝑆𝐵 + 𝑗 ∗ 𝑈𝐴2 = (3643,25 + 𝑗2723,97) − 𝑗0 ∗ 212 = 3643,25 + 𝑗2723,97 𝑘𝑉𝐴
2

ETAPA DESCENDENT

UA = 21 kV
(2) (2) (2) (2)
(2) 𝑅𝐿1 ∗𝑃𝐵 +𝑋𝐿1 ∗𝑄𝐵 𝑋𝐿1 ∗𝑃𝐵 −𝑅𝐿1 ∗𝑄𝐵 1,03∗3643,25+1,68∗2723,97
𝛥𝑈𝐴1 = 𝑈𝐴
+𝑗 𝑈𝐴
=( 21
+
1,68∗3643,25−1,03∗2723,97
𝑗 )∗ 10−3 = 0,396 + 𝑗(0,158)𝑘𝑉𝐴
21

(2) (2)
𝑈1 = 𝑈𝐴 − 𝛥𝑈𝐴1 = 21 − (0,396 + 𝑗(0,158)) = 20,604 + 𝑗 − 0,158 𝑘𝑉
(2)
|𝑈1 | = √20,6042 + −0,1582 = 20,604 𝑘𝑉
(2) (2) (2) (2)
(2) 𝑅𝐿2 ∗𝑃𝐷 +𝑋𝐿2 ∗𝑄𝐷 𝑋𝐿2 ∗𝑃𝐷 −𝑅𝐿2 ∗𝑄𝐷 1,35∗2594,74+2,20∗1959,93
𝛥𝑈12 = (2) +𝑗 (2) =( 20,6042
+
𝑈1 𝑈1
2,20∗2594,74−1,35∗1959,93
𝑗 20,604 2
) ∗ 10−3 = 0,379 + 𝑗(0,149) 𝑘𝑉𝐴

(2) (2) (2)

𝑈2 = 𝑈1 − 𝛥𝑈12 = (20,604 + 𝑗 − 0,158) − (0,379 + 𝑗(0,149)) = 20,225 + 𝑗 −
0,307 𝑘𝑉
 (2)
|𝑈2 | = √20,2252 + −0,3072 = 20,227 𝑘𝑉
(2) (2) (2) (2)
(2) 𝑅𝐿3 ∗𝑃𝐹 +𝑋𝐿3 ∗𝑄𝐹 𝑋𝐿3 ∗𝑃𝐹 −𝑅𝐿3 ∗𝑄𝐹 0,73∗709,26+1,18∗391,22
𝛥𝑈23 = (2) +𝑗 (2) =( 20,2272
+
𝑈2 𝑈2
1,18∗709,26−0,73∗391,22
𝑗 20,2272
)∗ 10−3 = 0,048 + 𝑗(0,027)𝑘𝑉𝐴

(2) (2) (2)

𝑈3 = 𝑈2 − 𝛥𝑈23 = (20,225 + 𝑗 − 0,307) − (0,048 + 𝑗(0,027)) = 20,176 + 𝑗 −
0,3344 𝑘𝑉
(2)
|𝑈3 | = √20,1762 + −0,33442 = 20,179 𝑘𝑉

TEST DE CONVERGENTA

Este necesar sa se indeplineasca simultan urmatoarele trei conditii:

(2) (1)
|𝑈1 − 𝑈1 | ≤ 𝜀

(2) (1)
|𝑈2 − 𝑈2 | ≤ 𝜀 𝜀 = 0.05 𝑘𝑉

(2) (1)
|𝑈3 − 𝑈3 | ≤ 𝜀

|20,604 − 20,605| ≤ 0.05 0,001 ≤ 0.05

|20,227 − 20,228| ≤ 0.05 => 0,001 ≤ 0.05 =>se indeplinesc simultan

|20,179 − 20,180| ≤ 0.05 0,001 ≤ 0.05

Se opreste calculul iterativ.

ETAPA 4
COMPENSAREA PUTERII REACTIVE LA FACTORUL DE PUTERE
NEUTRAL
In exploatarea retelei electrice se pot lua o serie de masuri pentru imbunatatirea
functionarii, printre care se numara si imbunatatirea factorului de putere.

Functionarea la factor de putere redus are ca efect:

 cresterea pierderilor de putere si energie activa;

 scade capacitatea de incarcare a retelei in putere activa.

Factorul de putere se calculeaza ce relatia:

𝑝
𝑐𝑜𝑠𝜑 = 𝑠
𝑠 = √𝑝2 + 𝑞 2

Compensarea factorului de putere se face prin compensarea puterii reactive in sensul

crescator acestuia. Factorul de putere neutral este o valoare standardizata, in Romania valoarea
acestuia este 𝑐𝑜𝑠𝜑𝑛 = 0.92. Puterea reactiva consumata suplimentar se plateste in plus.
 Imbunatatirea factorului de putere se poate face prin masuri naturale sau prin prin investitii
suplimentare.

4.1 STABILIREA PUTERII REACTIVE CE TREBUIE COMPENSATA

𝑡𝑔𝜑𝑛 = 𝑡𝑔(arccos(0.92)) = 0.426
𝑞
𝑡𝑔𝜑 = 𝑝 ;

𝑞−𝑄𝑏
𝑡𝑔𝜑𝑛 = ⇒ 𝑞 − 𝑄𝑏 = 𝑝 ∗ 𝑡𝑔𝜑𝑛
𝑝
𝑞
⇒ 𝑄𝑏 = 𝑞 − 𝑝 ∗ 𝑡𝑔𝜑𝑛 ⇒ 𝑄𝑏 = 𝑝 (𝑝 − 𝑡𝑔𝜑𝑛 )

⇒ 𝑄𝑏 = 𝑝(𝑡𝑔𝜑 − 𝑡𝑔𝜑𝑛 )

In cadrul proiectului se realizeaza compensarea puterii reactive:

A. Pe barele de JT;
B. Pe barele de MT.

Pentru aceasta etapa 𝑠 si 𝑠′ se iau din etapa 1.3.

P.T.1
𝐽𝑇
𝑄𝑏1 = 𝑝1 (𝑡𝑔𝜑1 − 𝑡𝑔𝜑𝑛 ) = 990(0,620 − 0,426) = 191,817 𝑘𝑉𝐴𝑟
𝑄1 613,55
𝑡𝑔𝜑1 = 𝑃1
= 990
= 0,620

𝑀𝑇
𝑄𝑏1 = 𝑝′1 (𝑡𝑔𝜑′1 − 𝑡𝑔𝜑𝑛 ) = 1000,23(0,685 − 0,426) = 259,130 𝑘𝑉𝐴𝑟
𝑄′ 685,22
𝑡𝑔𝜑′1 = 𝑃′1 = 1000,23 = 0,685
1

P.T.2
𝐽𝑇
𝑄𝑏2 = 𝑝2 (𝑡𝑔𝜑2 − 𝑡𝑔𝜑𝑛 ) = 1832(0,750 − 0,426) = 593,586 𝑘𝑉𝐴𝑟
𝑄2 1374,00
𝑡𝑔𝜑2 = 𝑃2
= 1832
= 0,750

𝑀𝑇
𝑄𝑏2 = 𝑝′2 (𝑡𝑔𝜑′2 − 𝑡𝑔𝜑𝑛 ) = 1851,92(0,817 − 0,426) = 725,026 𝑘𝑉𝐴𝑟
 𝑄′ 1513,93
𝑡𝑔𝜑′2 = 𝑃′2 = 1851,92 = 0,817
2

P.T.3
𝐽𝑇
𝑄𝑏3 = 𝑝3 (𝑡𝑔𝜑3 − 𝑡𝑔𝜑𝑛 ) = 700(0,484 − 0,426) = 40,832 𝑘𝑉𝐴𝑟
𝑄3 339,03
𝑡𝑔𝜑2 = = = 0,484
𝑃3 700

𝑀𝑇
𝑄𝑏3 = 𝑝′3 (𝑡𝑔𝜑′3 − 𝑡𝑔𝜑𝑛 ) = 708,10(0,550 − 0,426) = 87,677 𝑘𝑉𝐴𝑟
𝑄′3 389,32
𝑡𝑔𝜑′3 = = = 0,550
𝑃′3 708,10

4.2 ALEGEREA SURSEI DE COMPENSARE

Sunt disponibile urmatoarele surse de putere reactiva: generator sincron, compensator
sincron, baterii de condensatoare, componente statice,

In cadrul proiectului se folosesc baterii de condensatoare deoarece sunt relativ ieftine, sunt
instalatii simple, au moduluri usor de montat si nu contribuie la cresterea curentilor de scurt circuit in
retelele electrice.

4.3 ALEGEREA LOCULUI DE COMPENSARE

Sunt posibile urmatoarele variante:

 compensare individuala;
 compensare de grup;
 compensare centralizata – sursele de putere reactiva se monteaza pe barele de JT ale
tablourilor generale sau pe barele de MT ale posturilor sau statiilor de transformate;
 compensare mixta;

In cadrul proiectului se adopta solutia de compensare centralizate cu doua variante:

A. Compensare pe barele de JT ale posturilor de transformare;

B. Compensare pe barele de MT ale posturilor de transformare.

4.4 DETERMINAREA PUTERII REACTIVE EFECTIV COMPENSATE SI

RECALCULAREA REGIMULUI PERMANENT DE FUNCTIONARE
A.Compensarea pe barele de JT
Bateriile cu condensatoare pot avea conexiune stea sau triunghi. In acest caz se vor folosi
baterii cu condensatoare cu conexiune triunghi, cu urmatoarele caracteristici:

Qnc=15 kVAr – puterea reactiv normala a unui condensator;

Qbat,min= 3 Qnc= 3*15=45 kVAr

P.T.1
JT .
Qb1 191,817
N1C = Q = 45
= 4,26 ⇒ N1C = 4 − numarul de baterii cu condensatoare
b,min

JT
Q bat1 = N1C ∗ Q b,min = 4 ∗ 45 = 180 kVAr
JT
s′′1 = s1 − jQ bat1 = 990 + j(613,55 − 180) = 990 + j433,55 kVA

|s′′1 | = √p′′12 + q′′12 = √9902 + 433,552 = 1080,77 kVA

|s′′1 | 1080,77
α1′′ = SnT
= 1600
= 0,675

P.T.2
JT .
Qb2 593,586
N2C = = = 13,19 ⇒ N2C = 13 − numarul de baterii cu condensatoare
Qb,min 45

JT
Q bat2 = N2C ∗ Q b,min = 13 ∗ 45 = 585 kVAr
JT
s′′2 = s2 − jQ bat2 = 1832 + j(1374,00 − 585) = 1832 + j789,00 kVA

|s′′2 | = √p′′22 + q′′22 = √18322 + 789,002 = 1994,68 kVA

|s′′2 | 1994,68
α′′
2 = = = 1,247
SnT 1600

P.T.3
JT .
Qb3 40,832
N3C = Q = 45
= 0,91 ⇒ N3C = 1 − numarul de baterii cu condensatoare
b,min

JT
Q bat3 = N3C ∗ Q b,min = 1 ∗ 45 = 45 kVAr
JT
s′′3 = s3 − jQ bat3 = 700 + j(339,03 − 45) = 700 + j294,03 kVA

|s′′3 | = √p′′23 + q′′23 = √7002 + 294,032 = 759,24 kVA

|s′′3 | 703,77
α′′
3 = SnT
= 1000
= 0,759
 Datorita compensarii puterii reactiva, circulatia de puteri se modifica:

Se recalculeaza pierderile de putere in transformatoare 𝛥𝑆𝑃𝑇 folosing α’’.

P.T.1
𝛥𝑆𝑃𝑇1 = 𝛥𝑃𝑃𝑇1 + 𝑗𝛥𝑄𝑃𝑇1 = 9,13 + 𝑗64,60 𝑘𝑊
𝛥𝑃𝑃𝑇1 = 𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙1 + 𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓1 = 2,30 + 6,83 = 9,13 𝑘𝑊
𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙1 = 𝑛 𝑇1 ∗ 𝛥𝑃01 = 1 ∗ 2,3 = 2,30 𝑘𝑊
𝛼′′21 0,6752
𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓1 = ∗ 𝛥𝑃𝑆𝐶1 = ∗ 14,96 = 6,83 𝑘𝑊
𝑛𝑇1 1
𝛥𝑄𝑃𝑇1 = 𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙1 + 𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓1 = 20,80 + 43,80 = 64,60 𝑘𝑊
𝑖01 1,3
𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙1 = 𝑛 𝑇1 ∗ ∗ 𝑆𝑛𝑇1 = 1 ∗ ∗ 1600 = 20,80 𝑘𝑊
100 100
𝛼′′21 𝑢𝑆𝐶1 0,675 2 6
𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓1 = 𝑛𝑇1
∗ 100 ∗ 𝑆𝑛𝑇1 = 1 ∗ 100 ∗ 1600 = 43,80 𝑘𝑊

P.T.2
𝛥𝑆𝑃𝑇2 = 𝛥𝑃𝑃𝑇2 + 𝑗𝛥𝑄𝑃𝑇2 = 16,23 + 𝑗116,20 𝑘𝑊
𝛥𝑃𝑃𝑇2 = 𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙2 + 𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓2 = 4,60 + 11,63 = 16,23 𝑘𝑊
𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙2 = 𝑛 𝑇2 ∗ 𝛥𝑃02 = 2 ∗ 2,3 = 4,60 𝑘𝑊
𝛼′′22 1,2472
𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓2 = 𝑛𝑇2
∗ 𝛥𝑃𝑆𝐶2 = 2
∗ 14,96 = 11,63 𝑘𝑊
𝛥𝑄𝑃𝑇2 = 𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙2 + 𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓2 = 41,60 + 74,60 = 116,20 𝑘𝑊
02 𝑖 1,3
𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙2 = 𝑛 𝑇2 ∗ 100 ∗ 𝑆𝑛𝑇2 = 2 ∗ 100 ∗ 1600 = 41,60 𝑘𝑊
𝛼′′22 𝑢𝑆𝐶2 1,2472 6
𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓2 = ∗ ∗ 𝑆𝑛𝑇2 = ∗ ∗ 1600 = 74,60 𝑘𝑊
𝑛𝑇2 100 2 100

P.T.3
𝛥𝑆𝑃𝑇3 = 𝛥𝑃𝑃𝑇3 + 𝑗𝛥𝑄𝑃𝑇3 = 7,80 + 𝑗48,59 𝑘𝑊
𝛥𝑃𝑃𝑇3 = 𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙3 + 𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓3 = 1,75 + 6,05 = 7,80 𝑘𝑊
𝛥𝑃𝑔𝑜𝑙3 = 𝑛 𝑇3 ∗ 𝛥𝑃03 = 1 ∗ 1,75 = 1,75 𝑘𝑊
𝛼′′23 0,7592
𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓3 = 𝑛𝑇3
∗ 𝛥𝑃𝑆𝐶3 = 1
∗ 10,5 = 6,05 𝑘𝑊
𝛥𝑄𝑃𝑇3 = 𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙3 + 𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓3 = 14,00 + 34,59 = 48,59 𝑘𝑊
01 𝑖 1,4
𝛥𝑄𝑔𝑜𝑙3 = 𝑛 𝑇3 ∗ 100 ∗ 𝑆𝑛𝑇3 = 1 ∗ 100 ∗ 1000 = 14,00 𝑘𝑊
 𝛼′′23 𝑢𝑆𝐶3 0,7592 6
𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓3 = 𝑛𝑇3
∗ 100
∗ 𝑆𝑛𝑇3 = 1
∗ 100 ∗ 1000 = 34,59 𝑘𝑊

𝑠′1 = 𝑠′′1 + 𝛥𝑆𝑃𝑇1 = (990 + j433,55) + (9,13 + 𝑗64,60) = 999,13 + 𝑗498,15 𝑘𝑉𝐴
𝑠′2 = 𝑠′′2 + 𝛥𝑆𝑃𝑇2 = (1832 + j789,00) + (16,23 + 𝑗116,20) = 1848,23 + 𝑗905,20𝑘𝑉𝐴
𝑠′3 = 𝑠′′3 + 𝛥𝑆𝑃𝑇3 = (700 + j294,03) + (7,80 + 𝑗48,59) = 707,80 + 𝑗342,61 𝑘𝑉𝐴

Se recalculeaza parametrii regimului permanent de functionare:

INITIALIZARE

UA=21 kV – este constanta deoarece este tensiunea nodului sursa

(0) (0) (0)
𝑈1 = 𝑈2 = 𝑈3 = 𝑈𝐴 = ( 21+j0) Kv

ETAPA ASCENDENT
(1) 𝐵03 (1)2
𝑆𝐺 = 𝑠′3 − 𝑗 2
∗ 𝑈3 = (707,80 + 𝑗342,61) − 𝑗0 ∗ 212 ∗ 10−3 = 707,80 +
𝑗342,61 𝑘𝑉𝐴
(1)2 (1)2
(1) 𝑃𝐺 +𝑄𝐺 707,802 +342,612
𝛥𝑆𝐿3 = (𝑅𝐿3 + 𝑗𝑋𝐿3 ) ∗ (1)2 = (0,73 + 𝑗1,18) ∗ 10−3 = 1,02 +
𝑈3 212
𝑗1,66 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) (1)
𝑆𝐹 = 𝑆𝐺 + 𝛥𝑆𝐿3 = (707,80 + 𝑗342,61) + (1,02 + 𝑗1,66) = 708,82 + 𝑗344,27 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) 𝐵02 +𝐵03 (1)2
𝑆𝐸 = 𝑆𝐹 + 𝑠 ′ 2 − 𝑗 2
∗ 𝑈2 = (708,82 + 𝑗344,27) + (1848,23 + 𝑗905,20) −
𝑗(0 + 0) ∗ 212 ∗ 10−3 = 2557,05 + 𝑗1249,47 𝑘𝑉𝐴
(1)2 (1)2
(1) 𝑃𝐸 +𝑄𝐸 2557,052 +1249,472
𝛥𝑆𝐿2 = (𝑅𝐿2 + 𝑗𝑋𝐿2 ) ∗ (1)2 = (1,35 + 𝑗2,20) 212
∗ 10−3 = 24,75 +
𝑈2
𝑗40,41 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) (1)
𝑆𝐷 = 𝑆𝐸 + 𝛥𝑆𝐿2 = (2557,05 + 𝑗1249,47) + (24,75 + 𝑗40,41) = 2581,79 +
𝑗1289,88 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) 𝐵01 +𝐵02 (1)2
𝑆𝐶 = 𝑆𝐷 + 𝑠′1 − 𝑗 2
∗ 𝑈1 = (2581,79 + 𝑗1289,88) + (999,13 + 𝑗498,15) −
2 −3
𝑗(0 + 0) ∗ 21 ∗ 10 = 3580,92 + 𝑗1788,03 𝑘𝑉𝐴
(1)2 (1)2
(1) 𝑃𝐶 +𝑄𝐶 3580,922 +1788,032
𝛥𝑆𝐿1 = (𝑅𝐿1 + 𝑗𝑋𝐿1 ) ∗ (1)2 = (1,03 + 𝑗1,68) 212
∗ 10−3 = 37,38 +
𝑈1
𝑗61,03 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) (1)
𝑆𝐵 = 𝑆𝐶 + 𝛥𝑆𝐿1 = (3580,92 + 𝑗1788,03) + (37,38 + 𝑗61,03) = 3618,30 +
𝑗1849,06 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) 𝐵01
𝑆𝐴 = 𝑆𝐵 + 𝑗 ∗ 𝑈𝐴2 = (3618,30 + 𝑗1849,06) − 𝑗0 ∗ 212 = 3618,30 + 𝑗1849,06 𝑘𝑉𝐴
2
 ETAPA DESCENDENT

UA = 21 kV
(1) (1) (1) (1)
(1) 𝑅𝐿1 ∗𝑃𝐵 +𝑋𝐿1 ∗𝑄𝐵 𝑋𝐿1 ∗𝑃𝐵 −𝑅𝐿1 ∗𝑄𝐵 1,03∗3618,30+1,68∗1849,06
𝛥𝑈𝐴1 = 𝑈𝐴
+𝑗 𝑈𝐴
=( 21
+
1,68∗3618,30−1,03∗1849,06
𝑗 21
)∗ 10−3 = 0,325 + 𝑗(0,199)𝑘𝑉𝐴

(1) (1)
𝑈1 = 𝑈𝐴 − 𝛥𝑈𝐴1 = 21 − (0,325 + 𝑗(0,199)) = 20,675 + 𝑗 − 0,1989𝑘𝑉
(1)
|𝑈1 | = √20,6752 + −0,19892 = 20,676 𝑘𝑉
(1) (1) (1) (1)
(1) 𝑅𝐿2 ∗𝑃𝐷 +𝑋𝐿2 ∗𝑄𝐷 𝑋𝐿2 ∗𝑃𝐷 −𝑅𝐿2 ∗𝑄𝐷 1,35∗2581,79+2,20∗1289,88
𝛥𝑈12 = (1) +𝑗 (1) =( 20,676
+
𝑈1 𝑈1
2,20∗2581,79−1,35∗1289,88
𝑗 )∗ 10−3 = 0,306 + 𝑗(0,191)𝑘𝑉𝐴
20,676

(1) (1) (1)

𝑈2 = 𝑈1 − 𝛥𝑈12 = (20,675 + 𝑗 − 0,1989) − (0,306 + 𝑗(0,191)) = 20,369 + 𝑗 −
0,390𝑘𝑉
(1)
|𝑈2 | = √20,3692 + −0,3902 = 20,373 𝑘𝑉
(1) (1) (1) (1)
(1) 𝑅𝐿3 ∗𝑃𝐹 +𝑋𝐿3 ∗𝑄𝐹 𝑋𝐿3 ∗𝑃𝐹 −𝑅𝐿3 ∗𝑄𝐹 0,73∗708,82+1,18∗344,27
𝛥𝑈23 = (1) +𝑗 (1) =( +
𝑈2 𝑈2 20,373
1,18∗708,82−0,73∗344,27
𝑗 20,373
) ∗ 10−3 = 0,045 + 𝑗(0,029) 𝑘𝑉𝐴

(1) (1) (1)

𝑈3 = 𝑈2 − 𝛥𝑈23 = (20,369 + 𝑗 − 0,390) − (0,045 + 𝑗(0,029)) = 20,324 + 𝑗 −
0,4184𝑘𝑉
(1)
|𝑈3 | = √20,3242 + −0,41842 = 20,328 𝑘𝑉

B.Compensarea pe barele de MT
In acest caz se vor folosi baterii cu condensatoare cu conexiune dublu stea, cu urmatoarele
caracteristici:

Qnc=20 kVA – puterea reactiv nominala a unui condenator

Qbat,min=3*m*n*MS*Qnc= 3*2*1*4*20=480 kVAr

𝑈𝑚𝑟 √3 24√3
𝑀𝑠 = 𝑈𝑛𝑐
= 3.64
= 3.8 ⇒ 4 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒

Umr – tensiunea maxima a retelei Umr=24 kV;

Ms - numarul condensatoarelor in serie pe fiecare laturaa;

Unc – tensiunea nominala a unui condensator Unc=3,64 kV;

m – numarul ne stele, m=2;

n – numarul de ramuri in paralel pe fiecare stea, n=1.

 Schema electrica pentru bateriile de condensatoare utilizate pentru compensarea pe medie
tensiune:

P.T.1
QMT 259,130 .
N1C = Q b1
= 480
= 0,54 ⇒ N1C = 0 − numarul de baterii cu condensatoare
b,min

QMT C
bat1 = N1 ∗ Q b,min = 0 ∗ 480 = 0 kVAr

s ′′1 = s′1 − jQMT

bat1 = 1000,23 + j(685,22 − 0) = 1000,23 + j685,22 kVA

|s′′1 | = √p′′12 + q′′12 = √1000,232 + 685,222 = 1212,43 kVA

|s′′1 | 1212,43
α1′′ = = = 0,758
SnT 1600

P.T.2
QMT 725,026 .
N2C = Q b2
= 480
= 1,51 ⇒ N2C = 2 − numarul de baterii cu condensatoare
b,min

QMT C
bat2 = N2 ∗ Q b,min = 2 ∗ 480 = 960 kVAr

s′′2 = ′s2 − jQMT

bat2 = 1851,92 + j(1513,93 − 960) = 1851,92 + j553,93 kVA

|s′′2 | = √p′′22 + q′′22 = √1851,922 + 553,932 = 1932,99 kVA

|s′′2 | 1932,99
α′′
2 = SnT
= 1600
= 1,208

P.T.3
QMT 87,677 .
N3C = b3
= = 0,18 ⇒ N3C = 0 − numarul de baterii cu condensatoare
Qb,min 480

QMT C
bat3 = N3 ∗ Q b,min = 0 ∗ 480 = 0 kVAr

s′′3 = s′3 − jQMT

bat3 = 708,10 + j(389,32 − 0) = 708,10 + j389,32 kVA

|s′′3 | = √p′′23 + q′′23 = √708,102 + 389,322 = 808,07 kVA

 |s′′3 | 808,07
α′′
3 = SnT
= 1000
= 0,808

Se modifica circulatia de puteri.

Se recalculeaza parametrii regimului permanent de functionare.

INITIALIZARE

UA=21 kV – este constanta deoarece este tensiunea nodului sursa

(0) (0) (0)
𝑈1 = 𝑈2 = 𝑈3 = 𝑈𝐴 = ( 21+j0) kV

ETAPA ASCENDENT
(1) 𝐵0 (1)2
𝑆𝐺 = 𝑠′3 − 𝑗 ∗ 𝑈3 = (708,10 + 𝑗389,32) − 𝑗0 ∗ 212 ∗ 10−3 = 708,10 +
2
𝑗389,32 𝑘𝑉𝐴
(1)2 (1)2
(1) 𝑃𝐺 +𝑄𝐺 708,102 +389,322
𝛥𝑆𝐿3 = (𝑅𝐿3 + 𝑗𝑋𝐿3 ) ∗ (1)2 = (0,73 + 𝑗1,18) ∗ 10−3 = 1,07 +
𝑈3 212
𝑗1,75 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) (1)
𝑆𝐹 = 𝑆𝐺 + 𝛥𝑆𝐿3 = (708,10 + 𝑗389,32) + (1,07 + 𝑗1,75) = 709,18 + 𝑗391,07 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) 𝐵02 +𝐵03 (1)2
𝑆𝐸 = 𝑆𝐹 + 𝑠 ′ 2 − 𝑗 2
∗ 𝑈2 = (709,18 + 𝑗391,07) + (1851,92 + 𝑗553,93) −
𝑗(0 + 0) ∗ 212 ∗ 10−3 = 2561,10 + 𝑗945,00 𝑘𝑉𝐴
(1)2 (1)2
(1) 𝑃𝐸 +𝑄𝐸 2561,102 +945,002
𝛥𝑆𝐿2 = (𝑅𝐿2 + 𝑗𝑋𝐿2 ) ∗ (1)2 = (1,35 + 𝑗2,20) 212
∗ 10−3 = 22,77 +
𝑈2
𝑗37,18 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) (1)
𝑆𝐷 = 𝑆𝐸 + 𝛥𝑆𝐿2 = (2561,10 + 𝑗945,00) + (22,77 + 𝑗37,18) = 2583,87 +
𝑗982,18 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) 𝐵01 +𝐵02 (1)2
𝑆𝐶 = 𝑆𝐷 + 𝑠′1 − 𝑗 2
∗ 𝑈1 = (2583,87 + 𝑗982,18) + (1000,23 + 𝑗685,22) −
𝑗(0 + 0) ∗ 212 ∗ 10−3 = 3584,10 + 𝑗1667,40 𝑘𝑉𝐴
(1)2 (1)2
(1) 𝑃𝐶 +𝑄𝐶 3584,102 +1667,402
𝛥𝑆𝐿1 = (𝑅𝐿1 + 𝑗𝑋𝐿1 ) ∗ (1)2 = (1,03 + 𝑗1,68) 212
∗ 10−3 = 36,46 +
𝑈1
𝑗59,53 𝑘𝑉𝐴
 (1) (1) (1)
𝑆𝐵 = 𝑆𝐶 + 𝛥𝑆𝐿1 = (3584,10 + 𝑗1667,40) + (36,46 + 𝑗59,53) = 3620,56 +
𝑗1726,92 𝑘𝑉𝐴
(1) (1) 𝐵01
𝑆𝐴 = 𝑆𝐵 + 𝑗 ∗ 𝑈𝐴2 = (3620,56 + 𝑗1726,92) − 𝑗0 ∗ 212 = 3620,56 + 𝑗1726,92 𝑘𝑉𝐴
2

ETAPA DESCENDENT

UA = 21 kV
(1) (1) (1) (1)
(1) 𝑅𝐿1 ∗𝑃𝐵 +𝑋𝐿1 ∗𝑄𝐵 𝑋𝐿1 ∗𝑃𝐵 −𝑅𝐿1 ∗𝑄𝐵 1,03∗3620,56+1,68∗1726,92
𝛥𝑈𝐴1 = 𝑈𝐴
+𝑗 𝑈𝐴
=( 21
+
1,68∗3620,56−1,03∗1726,92
𝑗 )∗ 10−3 = 0,316 + 𝑗(0,205) 𝑘𝑉𝐴
21

(1) (1)
𝑈1 = 𝑈𝐴 − 𝛥𝑈𝐴1 = 21 − (0,316 + 𝑗(0,205)) = 20,684 + 𝑗 − 0,20503 𝑘𝑉
(1)
|𝑈1 | = √20,6842 + −0,205032 = 20,685 𝑘𝑉
(1) (1) (1) (1)
(1) 𝑅𝐿2 ∗𝑃𝐷 +𝑋𝐿2 ∗𝑄𝐷 𝑋𝐿2 ∗𝑃𝐷 −𝑅𝐿2 ∗𝑄𝐷 1,35∗2583,87+2,20∗982,18
𝛥𝑈12 = (1) +𝑗 (1) =( 20,685
+
𝑈1 𝑈1
2,20∗2583,87+1,35∗982,18
𝑗 20,685
) ∗ 10−3 = 0,273 + 𝑗(0,211) 𝑘𝑉𝐴

(1) (1) (1)

𝑈2 = 𝑈1 − 𝛥𝑈12 = (20,684 + 𝑗 − 0,20503) − (0,273 + 𝑗(0,211)) = 20,412 + 𝑗 −
0,416 𝑘𝑉
(1)
|𝑈2 | = √20,4122 + −0,4162 = 20,416 𝑘𝑉
(1) (1) (1) (1)
(1) 𝑅𝐿3 ∗𝑃𝐹 +𝑋𝐿2 ∗𝑄𝐹 𝑋𝐿3 ∗𝑃𝐹 −𝑅𝐿2 ∗𝑄𝐹 0,73∗709,18+1,18∗391,07
𝛥𝑈23 = (1) +𝑗 (1) =( +
𝑈2 𝑈2 20,416
1,18∗709,18−0,73∗391,07
𝑗 20,416
)∗ 10−3 = 0,048 + 𝑗(0,027) 𝑘𝑉𝐴

(1) (1) (1)

𝑈3 = 𝑈2 − 𝛥𝑈23 = (20,412 + 𝑗 − 0,416) − (0,048 + 𝑗(0,027)) = 20,364 + 𝑗 −
0,4431 𝑘𝑉
(1)
|𝑈3 | = √20,3642 + −0,44312 = 20,369 𝑘𝑉

ETAPA 5
CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A COMPENSARII REACTIVE
Eficienta compensarii puterii reactive

-Puterea activa ceruta

𝑝𝑐 = ∑3𝑖 𝑝𝑖 = 990,00 + 1832,00 + 700,00 = 3522,00 𝑘𝑊

-Puterea reactiva ceruta

𝑞𝑐 = ∑31 𝑞𝑖 = 613,55 + 1374,00 + 339,03 = 2326,57 𝑘𝑉𝐴𝑟

-Pierderile de putere activa in retea

𝛥𝑃𝑟 = ∑3𝑖 𝛥𝑃𝑃𝑇𝑖 + ∑3𝑖 𝛥𝑃𝑖 𝛥𝑃𝑃𝑇𝑖 - pierderile de putere activa in posturi

𝛥𝑃𝑖 – pierderile de putere activa pe tronsonul de linie

𝛥𝑃𝑟,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = (10,23 + 19,92 + 8,10) + (1,16 + 33,55 + 48,28) = 121,25 𝑘𝑊

𝛥𝑃𝑟,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = (9,13 + 16,23 + 7,80) + (1,02 + 24,75 + 37,38) = 96,300 𝑘𝑊

𝛥𝑃𝑟,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = (10,23 + 19,92 + 8,10) + (1,07 + 22,77 + 36,46) = 98,56 𝑘𝑊

-Pierderile de putere reactiva in retea

𝛥𝑄𝑟 = ∑3𝑖 𝛥𝑄𝑃𝑇𝑖 + ∑3𝑖 𝛥𝑄𝑖 𝛥𝑄𝑃𝑇𝑖 - pierderile de putere activa in posturi

𝛥𝑄𝑖 – pierderile de putere activa pe tronsonul de linie

𝛥𝑄𝑟,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = (71,67 + 139,93 + 50,30) + (1,90 + 54,78 + 78,83) = 397,40 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝛥𝑄𝑟,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = (64,60 + 116,20 + 48,59) + (1,66 + 40,41 + 61,03) = 332,49 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝛥𝑄𝑟,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = (71,67 + 139,93 + 50,30) + (1,75 + 37,18 + 59,53) = 360,35 𝑘𝑉𝐴𝑟

-Pierderile de putere activa in baterii si productia de putere activa in baterii

𝛥𝑃𝑏 = ∑3𝑖 𝛥𝑃𝑏,𝑖 𝛥𝑃𝑏,𝑖 = 0.35% ∗ 𝑄𝑏 𝑄𝑏 = ∑3𝑖 𝑄𝑏,𝑖

𝑄𝑟,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 0 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝑄𝑟,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 191,817 + 593,586 + 40,832 = 826,24 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝑄𝑟,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 259,130 + 725,026 + 87,677 = 1071,83 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝛥𝑃𝑏,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 0 𝑘𝑊
0.35
𝛥𝑃𝑏,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 100
826,24 = 2,89 𝑘𝑊
0.35
𝛥𝑃𝑏,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 100
1071,83 = 3,75 𝑘𝑊

-Aportul capacitiv de putere reactiva

𝑄𝑐𝑎𝑝 = ∑3𝑖 𝑄𝑐𝑎𝑝,𝑖 𝑄𝑐𝑎𝑝 – puterea reactiva produsa de tronsonul de linie

𝐵01 𝐵02 𝐵03
𝑄𝑐𝑎𝑝 =
2
(𝑈𝐴 2 + 𝑈1 2 ) +
2
(𝑈1 2 + 𝑈2 2 ) +
2
(𝑈2 2 + 𝑈3 2 )

𝑄𝑐𝑎𝑝,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = [0(212 + 20,6042 ) + 0(20,6042 + 20,2272 ) + 0(20,2272 + 20,1792 )] ∗

10−3 = 0,00 𝑘𝑉𝐴𝑟
𝑄𝑐𝑎𝑝,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = [0(212 + 20,6762 ) + 0(20,6762 + 20,3732 ) + 0(20,3732 + 20,3282 )] ∗
10−3 = 0,00 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝑄𝑐𝑎𝑝,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = [0(212 + 20,6852 ) + 0(20,6852 + 20,4162 ) + 0(20,4162 + 20,3692 )] ∗

10−3 = 0,00 𝑘𝑉𝐴𝑟
-Puterea activa ceruta din sistem

𝑃𝑠 = 𝑝𝑐 + 𝛥𝑃𝑟 + 𝛥𝑃𝑏
𝑃𝑠,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 3522,00 + 121,25 + 0 = 3643,25 𝑘𝑊

𝑃𝑠,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 3522,00 + 96,300 + 2,89 = 3621,19 𝑘𝑊

𝑃𝑠,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 3522,00 + 98,56 + 3,75 = 3624,31 𝑘𝑊

-Puterea reactiva ceruta de sistem

𝑄𝑠 = 𝑞𝑐 + 𝛥𝑄𝑟 − 𝑄𝑏 − 𝑄𝑐𝑎𝑝

𝑄𝑠,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 2326,57 + 397,40 − 0 − 0,00 = 2723,97 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝑄𝑠,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 2326,57 + 332,49 − 826,24 − 0,00 = 3485,29 𝑘𝑉𝐴𝑟

𝑄𝑠,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 2326,57 + 360,35 − 1071,83 − 0,00 = 3758,76 𝑘𝑉𝐴𝑟

-Energia activa consumata

𝐸𝑎𝑐 = 𝑝𝑐 ∗ 𝑇𝑆𝑀
𝐸𝑎𝑐 = 3522,00 ∗ 4920 = 17328240 𝑘𝑊ℎ/𝑎𝑛
-Energia reactiva consumata

𝐸𝑟𝑐 = 𝑞𝑐 ∗ 𝑇𝑆𝑀
𝐸𝑟𝑐 = 2326,57 ∗ 4920 = 11446736,05 𝑘𝑊ℎ/𝑎𝑛
Calculul idicatorului τ
(𝑇𝑆𝑀 −𝑡𝑀 )2
𝜏 = 𝑡𝑀𝑒 + 𝑡𝑠𝑡 −𝑡𝑀𝑒
τ – durata de calcul a pierderilor de energie

𝑡𝑀 = 0.15 ∗ 𝑇𝑆𝑀 = 0.15 ∗ 4920 = 738 ℎ/𝑎𝑛

𝑡𝑀𝑒 = 𝑡𝑀 + 𝑓(𝑇𝑆𝑀 − 𝑡𝑀 ) = 738 + 0.25(4920 − 738) = 1783,50 ℎ/𝑎𝑛
𝑓 = 0.25
𝑡𝑠𝑡 = 8760 ℎ/𝑎𝑛
(4920−738)2
𝜏 = 1783,50 + 8760−1783,50 = 4290,36 ℎ/𝑎𝑛

-Pierderile de energie activa in retea

𝛥𝐸𝑎𝑟 = (∑3𝑖 𝛥𝑃𝑚𝑖𝑒𝑧,𝑃𝑇𝑖 )𝑡𝑠𝑡 + (∑3𝑖 𝛥𝑃𝑖𝑛𝑓,𝑃𝑇𝑖 + ∑3𝑖 𝛥𝑃𝑖 )𝜏

𝛥𝐸𝑎𝑟,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = (2,30 + 4,60 + 1,75) ∗ 8760 + [(7,93 + 15,32 + 6,35) +

(1,16 + 33,55 + 48,28)] ∗ 4290,36 = 558868,15 𝑘𝑊ℎ/𝑎𝑛

𝛥𝐸𝑎𝑟,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = (2,30 + 4,60 + 1,75) ∗ 8760 + [(6,83 + 11,63 + 6,05) +

(1,02 + 24,75 + 37,38)] ∗ 4290,36 = 451823,97 𝑘𝑊h/an
 𝛥𝐸𝑎𝑟,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = (2,30 + 4,60 + 1,75) ∗ 8760 + [(7,93 + 15,32 + 6,35) +
(1,07 + 22,77 + 36,46)] ∗ 4290,36 = 461506,98 𝑘𝑊ℎ/𝑎𝑛

-Pierderile de energie reactiva in retea

𝛥𝐸𝑟𝑟 = (∑3𝑖 𝛥𝑄𝑚𝑖𝑒𝑧,𝑃𝑇𝑖 )𝑡𝑠𝑡 + (∑3𝑖 𝛥𝑄𝑖𝑛𝑓,𝑃𝑇𝑖 + ∑3𝑖 𝛥𝑄𝑖 )𝜏

𝛥𝐸𝑟𝑟,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = (20,80 + 41,60 + 14,00) ∗ 8760 + [(50,87 + 98,33 + 36,30) +

(1,90 + 54,78 + 78,83)] ∗ 4290,36 = 2046472,59 𝑘𝑉𝐴𝑟ℎ/𝑎𝑛
𝛥𝐸𝑟𝑟,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = (20,80 + 41,60 + 14,00) ∗ 8760 + [(43,80 + 74,60 + 34,59) +
(1,66 + 40,41 + 61,03)] ∗ 4290,36 = 1767966,95 𝑘𝑉𝐴𝑟h/an

𝛥𝐸𝑟𝑟,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = (20,80 + 41,60 + 14,00) ∗ 8760 + [(50,87 + 98,33 + 36,30) +

(1,75 + 37,18 + 59,53)] ∗ 4290,36 = 1887515,58 𝑘𝐴𝑉𝑟ℎ/𝑎𝑛

-Pierderi de energie activa in baterii

𝛥𝐸𝑎𝑏 = 𝛥𝑃𝑏 ∗ 𝑇𝑆𝑀

𝛥𝐸𝑎𝑏,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 0 𝑘𝑊ℎ/𝑎𝑛

𝛥𝐸𝑎𝑏,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 2,89 ∗ 4920 = 14227,78 𝑘𝑊h/an

𝛥𝐸𝑎𝑏,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 3,75 ∗ 4920 = 18456,98 𝑘𝑊ℎ/𝑎𝑛

-Pproductia de energie reactiva in baterii

𝛥𝐸𝑟𝑏 = 𝛥𝑄𝑏 ∗ 𝑇𝑆𝑀

𝛥𝐸𝑟𝑏,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 0 𝑘𝑉𝐴𝑟ℎ/𝑎𝑛

𝛥𝐸𝑟𝑏,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 826,24 ∗ 4920 = 4065079,09 𝑘𝑉𝐴𝑟h/an

𝛥𝐸𝑟𝑏,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 1071,83 ∗ 4920 = 5273423,99 𝑘𝑉𝐴𝑟ℎ/𝑎𝑛

-Aportul capacitiv minim

𝐸𝑟,𝑐𝑎𝑝 = 𝑄𝑐𝑎𝑝 ∗ 𝑡𝑠𝑡

𝐸𝑟,𝑐𝑎𝑝,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 0,00 ∗ 8760 = 0,00 𝑘𝑉𝐴𝑟ℎ/𝑎𝑛

𝐸𝑟,𝑐𝑎𝑝,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 0,00 ∗ 8760 = 0,00 𝑘𝑉𝐴𝑟h/an

𝐸𝑟,𝑐𝑎𝑝,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 0,00 ∗ 8760 = 0,00 𝑘𝑉𝐴𝑟ℎ/𝑎𝑛

-Energia activa ceruta din sistem

𝐸𝑎𝑠 = 𝐸𝑎𝑐 + 𝛥𝐸𝑎𝑟 + 𝛥𝐸𝑎𝑏

𝐸𝑎𝑠,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 17328240 + 558868,15 + 0 = 17887108,15 𝑘𝑊ℎ/𝑎𝑛

𝐸𝑎𝑠,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 17328240 + 451823,97 + 14227,78 = 17794291,74 𝑘𝑊h/an

𝐸𝑎𝑠,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 17328240 + 461506,98 + 18456,98 = 17808203,96 𝑘𝑊ℎ/𝑎𝑛

-Energia reactiva ceruta de sistem

𝐸𝑟𝑠 = 𝐸𝑟𝑐 + 𝛥𝐸𝑟𝑟 − 𝛥𝐸𝑟𝑏 − 𝛥𝐸𝑟,𝑐𝑎𝑝

𝑘𝑉𝐴𝑟ℎ
𝐸𝑟𝑠,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 11446736,05 + 2046472,59 − 0 − 0,00 = 13493208,64
𝑎𝑛
𝑘𝑉𝐴𝑟ℎ
𝐸𝑟𝑠,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 11446736,05 + 1767966,95 − 4065079,09 − 0,00 = 9149623,91 𝑎𝑛

𝑘𝑉𝐴𝑟ℎ
𝐸𝑟𝑠,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 11446736,05 + 1887515,58 − 5273423,99 − 0,00 = 8060827,64 𝑎𝑛

-Investitie

𝐼 = ∑2𝑖 𝐼𝑖 𝐼𝑖 = 𝑎𝑖 + 𝑏𝑖 𝑄𝑏,𝑖

𝑎𝑖𝐽𝑇 = 1600 𝑙𝑒𝑖

𝑏𝑖𝐽𝑇 = 160 𝑙𝑒𝑖/𝑘𝑉𝐴𝑟

𝑎𝑖𝑀𝑇 = 4000 𝑙𝑒𝑖

𝑏𝑖𝑀𝑇 = 400 𝑙𝑒𝑖/𝑘𝑉𝐴𝑟

𝐼𝐽𝑇 = 650 + 45 ∗ 826,24 = 37830,60 𝑙𝑒𝑖

𝐼𝑀𝑇 = 1500 + 85 ∗ 1071,83 = 92605,90 𝑙𝑒𝑖

-Costul energiei active

𝐶𝑒𝑎 = 𝐸𝑎𝑠 ∗ 𝑐𝑒𝑎 𝑐𝑒𝑎 =0.3 lei/kWh

𝐶𝑒𝑎,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 17887108,15 ∗ 0,3 = 5366132,44 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛

𝐶𝑒𝑎,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 17794291,74 ∗ 0,3 = 5338287,52 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛

𝐶𝑒𝑎,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 17808203,96 ∗ 0,3 = 5342461,19 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛

-Costul energiei reactive suplimentare

𝐶𝑒𝑟,𝑠𝑢𝑝 = 𝐸𝑟,𝑠𝑢𝑝 ∗ 𝑐𝑒𝑟 𝑐𝑒𝑟 =0.04 lei/kVArh

𝐸𝑟,𝑠𝑢𝑝 = 𝐸𝑎𝑠 (𝑡𝑎𝑛𝜑 − 𝑡𝑎𝑛𝜑𝑛 ) ,daca Er,sup<0 costul va si zero

𝑡𝑎𝑛𝜑𝑛 = 0.426
𝐸
𝑡𝑎𝑛𝜑 = 𝐸𝑟𝑠
𝑎𝑠

17887108,15
𝑡𝑎𝑛𝜑𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 13493208,64 = 0,754

𝐸𝑟,𝑠𝑢𝑝,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 17887108,15 ∗ (0,754 − 0,426) = 5873300,57 𝑘𝑉𝐴𝑟/𝑎𝑛

𝐶𝑒𝑟,𝑠𝑢𝑝,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 5873300,57 ∗ 0,04 = 234932,02 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛

17794291,74
𝑡𝑎𝑛𝜑𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 9149623,91
= 0,514
 𝐸𝑟,𝑠𝑢𝑝,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 17794291,74 ∗ (0,514 − 0,426) = 1569255,62 𝑘𝑉𝐴𝑟/𝑎𝑛

𝐶𝑒𝑟,𝑠𝑢𝑝,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 62770 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛

17808203,96
𝑡𝑎𝑛𝜑𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 8060827,64
= 0,453

𝐸𝑟,𝑠𝑢𝑝,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 17808203,96 ∗ (0,453 − 0,426) = 474532,75 𝑘𝑉𝐴𝑟/𝑎𝑛

𝐶𝑒𝑟,𝑠𝑢𝑝,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 62770 𝑙𝑒𝑖/𝑎𝑛

-Cheltuieli de intretinere

𝐶𝑖𝑛𝑡 = 10% ∗ 𝐼
𝐶𝑖𝑛𝑡,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 0 𝑙𝑒𝑖
10
𝐶𝑖𝑛𝑡,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 100 ∗ 37830,60 = 3783,06 𝑙𝑒𝑖
10
𝐶𝑖𝑛𝑡,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 100 ∗ 92605,90 = 9260,59 𝑙𝑒𝑖

-Cheltuieli totale

𝐶𝑡 = 𝐶𝑒𝑎 + 𝐶𝑟,𝑠𝑢𝑝 + 𝐶𝑖𝑛𝑡

𝐶𝑡,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 = 5366132,44 + 234932,02 + 0 = 5601064,47 𝑙𝑒𝑖

𝐶𝑡,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇 = 5338287,52 + 62770 + 3783,06 = 5404840,81 𝑙𝑒𝑖

𝐶𝑡,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇 = 5342461,19 + 62770 + 9260,59 = 5414492,00 𝑙𝑒𝑖

Durata de recuperare a investitiei se calculeaza cu raportul dintre investitia I facuta si diferenta

dintre costurile totale ale variantei de compensare considerata si cheltuielile totale ale variantei fara
compensare.
𝐼𝐽𝑇 37830,60
𝑇𝑟𝐽𝑇 = 𝐶 = 5601064,47−5404840,81 = 0,19 𝑎𝑛𝑖
𝑡,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 −𝐶𝑡,𝑐𝑜𝑚𝑝𝐽𝑇

𝐼𝑀𝑇 92605,90
𝑇𝑟𝑀𝑇 = 𝐶 = 5601064,47−5414492,00 = 0,50 𝑎𝑛𝑖
𝑡,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝 −𝐶𝑡,𝑐𝑜𝑚𝑝𝑀𝑇