Sunteți pe pagina 1din 72

LUCRARE LICENTA

MODALITATI SI INSTRUMENTE DE
PLATA MODERNE UTILIZATE IN
PRACTICA BANCARA ROMANEASCA

Profesor coordonator ,
Asist.univ.drd.Danut Chirlesan

Absolvent ,

IASI -2008-
Cuprins

Introducere

CAPITOLUL 1
MODALITATI DE PLATA

1.1. Operatiuni de incasari si plati fara numerar


1.2. Activitatea bancara privind operatiunile de decontare intrabancare si interbancare
1.3. Rolul bancilor in sistemul de decontari
1.3.1. Decontari in sistem intrabancar
1.3.2. Decontari in sistem interbancar
1.4. Modalitati de plata fara numerar
1.4.1. Ordinul de plata
1.4.1.1. Ordinul de plata emis
1.4.1.2. Ordinul de plata primit
1.4.2. Direct Debit
1.4.3. Standing Order
1.4.4. Acreditivul documentar
1.4.5. Incasso-ul documentar
1.5. Modalitati de plata cu numerar
1.5.1. Money Gramm
1.5.2. Smith&Smith
1.5.3. Coinstar (Travelex)
1.6. Modalitati de plata utilizand cardurile
1.6.1. Carduri si operatiuni cu carduri
1.6.2. Clasificarea cardurilor
1.7. Moneda electronica
1.8. Tranzactii pe inernet
1.8.1. Operatiuni de tip Home-Banking
1.8.2. Multicash si Internet Banking
CAPITOLUL 2
INSTRUMENTE DE DECONTARE

2.1. Ordinul de plata


2.2. Dispozitia de plata externa
2.3. Dispozitia de transfer
2.4. Cecul
2.4.1. Cecul simplu
2.4.2. Cecul barat
2.4.3. Cecul de calatorie
2.4.4. Cecul circular
2.4.5. Cecul certificat
2.4.6. Cecul in alb
2.5. Cambia
2.6. Biletul la ordin

CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ

3.1. Banca Comerciala Romana


3.1.1. Privatizarea Bancii Comerciale Romane
3.1.2. Prezentarea Sucursalei BCR Campulung Moldovenesc
3.2. Pachetul pentru cont curent BCR
3.2.1. Prezentare
3.2.2. Flux operatiuni de acordare a pachetului pentru cont curent

Concluzii. Propuneri
INTRODUCERE

Banca este o instituţie căreia i se acordă permisiunea de a efectua tranzacţii cu bani, dacă
este recunoscută oficial ca bancă.
Activitatea principală a unei bănci, constă în ,,comerţul” cu bani .Banca este aceea care,pe
de o parte ,,cumpără” bani, suportând un cost sub forma dobânzii bonificate, iar pe de altă
parte ,,vinde” banii acumulaţi, câştigurile obţinute regăsindu-se în dobanda percepută .Rolul
băncii este de prim-plan în viaţa economică contemporană. Ea favorizează tranzacţiile
comerciale în interiorul şi exteriorul unei ţări, asigură efectuarea plăţilor şi schimbul
valutar .Banca este ,,actorul” principal pe piaţa capitalului .
Se poate spune că acumularea resurselor de creditare şi plasarea lor sunt ,,cheia de boltă” a
activităţii unei bănci .
Figurativ , banca este ,, templul” banilor 1 . Activitatea ei este în mare măsură ocultă şi
misterioasă. Aici este implicat secretul bancar,dar mai ales forţa pe care o reprezintă banii,
capitalul în complexitatea sa.
Scurt istoric : înfiinţare, evoluţie,privatizare
Sistemul bancar datează de mult timp, deşi în anul 1989 existau numai patru bănci :
BNR, BRCE, BA şi Banca de Investiţii, la care de adaugă şi CEC-ul.
Primele dovezi ale desfăşurării unei activităţi bancare pe teritoriul României au fost
descoperite între anii 1786 şi 1855 şi reprezenta 55 de plăci de piatră, găsite într-o zonă de
mine aurifere.
Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane.
În perioada modernă, primele încercări de creare a unei bănci au avut loc la începutul
secolului al XIX-lea. Deşi au existat şi anterior preocupări în acest sens, abia în anul 1856 a
fost creată Banca Naţională a Moldovei, cu sediul în Iaşi, care a fost prima instituţie bancară
ce-şi desfăşura activitatea pe teritoriul României.
Banca a fost creată ca urmare a demersurilor unui bancher prusac şi a fost concesionată
acestuia.
Cea mai importantă bancă înfiinţată a fost Banca Naţională, care din punct de vedere
organizatoric a fost concepută după modeul Băncii Naţionale Belgia.
Acesta a fost începutul dezvoltării unui sistem bancar nou şi modern.
Înfiinţarea Băncii Naţionale a României a creat premisele pentru apariţia altor bănci şi
pentru dezvoltarea sistemului bancar românesc.

1
Vasile Turliuc;VasilE Cocris ;Moneda si Credit
CAPITOLUL 1
MODALITĂŢI DE PLATĂ

1.1.Operatiuni de incasari si plati fara numerar.


În activitatea bancară, conturile de disponibilităţi ale clienţilor sunt, din punct de vedere
al funcţiei contabile, conturi de pasiv, cu excepţia contului curent, care este bifuncţional.
Pornind de la acest fapt, încasările clienţilor în conturile de disponibilităţi sunt numite
generic şi ,,creditări” ale contului, iar plăţile ,,debitări”.
În activitatea curentă, emiterea şi punerea în circulaţie a instrumentelor de plată revin
entităţilor economice şi persoanelor fizice.
Instituţiile de credit asigură circuitul intrumentelor de plată de debit şi de credit, astfel
încât, pe baza acestora, să se poată realiza transferul fondurilor din contul plătitorilor în contul
beneficiarilor sumelor respective.
În acest sens, operaţiunile prin virament efectuate de către instituţiile de credit urmează
circuitele instrumentelor utilizate, astfel :
- instrumentul de plată de debit reprezintă instrumentul de plată care circulă de la
unitatea bancară a bneficiarului către unitatea bancară a plătitorului, având ca efect debitarea
contului plătitorului şi creditarea contului beneficiarului ;
-instrumentul de plată de credit reprezintă instrumentul de plată care circulă de la unitatea
bancară de credit a plătitorului către unitatea bancară a beneficiarului, având ca efect
debitarea contului plătitorului şi creditarea contului beneficiarului.
1.2.Activitatea bancară privind operaţiunile de decontare intra şi interbancare
Cadrul de desfăşurare
Sistemul Electronic de Plăţi din România a cărui primă componentă, sistemul ReGIS, a
intrat în funcţiune la data de 08.04.2005, se completează prin intrarea în funcţiune a Casei de
Compensare Automată (SENT), în data de 13.05.2005.
Accesul unităţilor teritoriale ale băncii la sistemul interbancar se efectuează centralizat prin
intermediul Centralei BCR. Instrucţiunile de plată destinate decontării prin sistemul ReGIS
sunt transmise/primite prin intermediul reţelei SWIFT, iar cele destinate decontării prin
sistemul SENT sunt transmise/primite prin intermediul reţelei proprietare a TRANSFOND
denumită TFDnet.
Termeni şi expresii utilizate
SEP - sistemul electronic de plăţi interbancare; cuprinde trei sisteme care sunt interfaţate şi
comunică între ele în timp real (ReGIS, SENT).
Sistemul ReGIS – (Romanian Electronic Gross Interbank Settlement) este un sistem de
decontare pe bază brută în timp real care asigură schimbul electronic de instrucţiuni de plată
între participanţi şi decontarea finală (definitivă) a transferurilor de fonduri aferente acestora
în mod continuu, tranzacţie cu tranzacţie, precum şi decontarea finală (definitivă) a poziţiilor
nete provenite de la sistemele cu decontare pe bază netă şi a transferurilor de fonduri aferente
operaţiunilor cu instrumente financiare.
Prin sistemul ReGIS2 se procesează operaţiunile care se decontează interbancar pe
bază brută, reprezentând plăţi şi încasări în lei efectuate în baza ordinelor de plată iniţiate din
conturile clienţilor şi din conturile proprii ale bancii.
SENT – (Sistemul Electronic cu decontare pe bază Netă administrat de TRANSFOND SA)
– este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor, care asigură schimbul de
instrucţiuni de plată între participanţi, calculează poziţiile nete multilaterale ale participanţilor
şi iniţiază decontarea în sistemul ReGIS a unei instrucţiuni de decontare pe bază netă (IDN).
Prin sistemul SENT3 se procesează operaţiunile care se decontează interbancar pe bază
netă, reprezentând plăţi şi încasări în lei efectuate în baza ordinelor de plată de mică valoare
iniţiate din conturile clienţilor şi din conturile proprii ale bancii.
Sistemul OIS (Operaţiuni Între Sedii) - Sistemul de decontări intrabancare al BCR - care
asigură schimbul de instrucţiuni de plată între două unităţi bancare ale BCR, respectiv
unitatea bancară iniţiatoare şi unitatea bancară destinatară;
DECO – aplicaţie informatică care îndeplineşte următoarele funcţii:
Gestionarea şi procesarea instrucţiunilor de plată emise şi primite de Centrala BCR şi de
unităţile teritoriale prin sistemul OIS şi prin SEP;
1. generarea înregistrărilor în contabilitatea Centralei aferente instrucţiunilor de
plată emise şi primite prin SEP;
2. gestionarea, procesarea şi reconcilierea operaţiunilor transmise electronic între
sediile BCR în baza ordinelor de plată şi a instrumentelor de plată de debit;
3. colectarea informaţiilor privind gestiunea lichidităţii în lei.
Instrucţiunile de plată iniţiate în baza ordinelor de plată se transmit de unitatea bancară
iniţiatoare zilnic, în mod sincron, în trei tranşe de decontare electronică, la următoarele ore:
10.15, 13.00, 14.45, şi într-o tranşă asincron în momentul terminării programului de lucru.
Centrala BCR - DGBO va iniţia o tranşă suplimentară la ora 17.00, prin care se transmit
instrucţiuni de plată primite până la momentul limită final din sistemul ReGIS.

1.3. Rolul bancilor in sistemul de decontari


2
Reguli de Sistem ale REGIS emise de Banca Nationala a Romaniei
3
Reguli de Sistem ale SENT emise de Banca Nationala a Romaniei si Transfond A
În sistemul de decontări sunt utilizaţi o serie de termeni specifici, astfel :
- plata reprezintă orice operaţiune, atât de plată , cât şi de încasare, rezultată în urma
unei operaţiuni comerciale sau necomerciale, realizată de o unitate a unei bănci sau
organizaţii cooperatiste de credit pentru contul unui client al său ori în numele şi pentru contul
său ;
- plata fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin dispoziţie, cesiune, transmitere
(virament) în unitatea monetară naţională (leu), fără însă a întrebuinţa moneda în forma sa
concretă (bilete de bancă şi monedă metalică) ;
- plata intrabancară reprezintă o plată efectuată între două unităţi ale unui participant ;
- plata interbancară reprezintă o plată efectuată între două unităţi care nu aparţin aceluiaşi
participant ;
- plata locală reprezintă o plată efectuată între două unităţi ale unor participanţi, în toate
cazurile cele două unităţi fiind situate în aceeaşi localitate ;
- plata intrajudeţeană reprezintă o plată efectuată între două unităţi ale unor participanţi,
în toate cazurile fiind situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ, dar nu în aceeaşi localitate ;
- plata interjudeţeană reprezintă o plată efectuată între două unităţi ale unor participanţi,
în toate cazurile cele două unităţi fiind situate pe teritoriul a două judeţe;
- participanţii la compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe suport
hârtie sunt băncile şi casele centrale ale cooperativelor de credit ;
- unitatea participantului reprezintă o unitate a unei bănci sau a unei case centrale a
cooperativelor de credit, unitate autorizată de Banca Naţională a României ;
- unitatea iniţiatoare reprezintă unitatea participantului care ordonă o plată fără numerar
pentru contul unui client al său sau în numele şi pe contul său propriu, având astfel iniţiativa
începerii unei operaţiuni de plată fără numerar ;
- unitatea prezentatoare reprezintă unitatea participantului care introduce în compensare
instrumente de plată pe suport hârtie, primite de la o unitate iniţiatoare aparţinând aceleaşi
bănci sau aceleaşi reţele cooperatiste de credit ;
- unitatea primitoare reprezintă unitatea participantului care primeşte din compensare
instrumente de plată pe suport hârtie, care sunt destinate unei alte unităţi bancare, respectiv
unei alte unităţi a organizaţiei cooperatiste de credit, aparţinând aceleaşi bănci, respectiv
reţele cooperatiste de credit ;
- unitatea destinatară reprezintă unitatea participantului care primeşte din partea unei
unităţi iniţiatoare o plată fără numerar (prin ordin de plată) sau care primeşte ordinul de a
efectua o plată fără numerar (printr-un instrument de plată de debit ), cu excepţia
organizaţiilor cooperatiste, care pot accepta din compensare doar ordine de plată ; unitatea
destinatară finalizează o operaţiune de plată fără numerar.
1.3.1.Decontarile in sistem intrabancar
Decontarea intrabancară reprezintă decontarea efectuată între două unităţi care aparţin
aceluiaşi participant.
Decontarea intrabancară include :
a) decontarea locală (plăţi locale ) ;
b) decontarea intrajudeţeană (plăţi intrajudeţene) ;
c) decontarea interjudeţeană (plăţi interjudeţene);
Decontarea intrabancară se realizează nemijlocit între cele două unităţi ale
participantului.
În funcţie de instrumentele de plată care circulă între participanţi, decontarea intrabancară
poate fi prezentată astfel :
- decontarea instrumentelor de plată de debit :

SISTEM BANCAR X

instrument
UNITATEA BANCARA
UNITATEA BANCARĂ
A BENEFICIARULUI
A PLATITORULUI
bani

-instrumente de credit :
SISTEM BANCAR X
instrument

UNITATEA BANCARA UNITATEA BANCARA

A PLATITORULUI A BENEFICIARULUI

bani
1.3.2.Decontarile in sistem interbancar
Decontarea interbancară 4reprezintă decontarea efectuată între două unităţi care nu
aparţin aceluiaşi participant.

4
Regulamentul nr.10/14.11.1994 privind Compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar
Decontarea interbancară include :
1. Decontarea locală (plăţi locale ) ;
2. Decontarea intrajudeţeană (plăţi intrajudeţene) ;
3. Decontarea interjudeţeană (plăţi interjudeţene).
5
Decontarea interbancară se realizează prin intermediul unei case de compensaţii
(TRANSFOND) între două unităţi care nu aparţin aceluiaşi participant.
În funcţie de instrumentele de plată care circulă între participanţi, decontarea interbancară
poate fi prezentată astfel :
- instrumente de debit :

SISTEM BANCAR X

UNITATEA BANCARA
instrument instrument UNITATEA BANCARA
TRANSFOND
A BENEFICIARULUI A PLATITORULUI

bani bani

-instrument de credit :

SISTEM BANCAR X

instrument instrument instrument


UNITATEA BANCARA UNITATEA BANCARA
TRANSFOND
A PLATITORULUI A BENEFICIARULUI

bani bani

1.4.Modalitati de plata fara numerar


1.4.1.Ordinul de plata
Ca modalitate de decontare, ordinul de plată constă în transmiterea unei sume de bani de
la persoana care datorează acea sumă, numită ordonator, în favoarea unei alte persoane care
este titularul creanţei respective, numită beneficiar.
1.4.1.1. Ordinul de plata emis
Ordinele de plată emise sunt instrucţiuni de plată dispuse din ordinul clienţilor băncii,
persoane fizice/juridice în favoarea beneficiarilor interni sau externi.

5
Circulara 23/24.10.1996 privind procedurile de decontare ale Bancii Natioanel a Romaniei
Ordinele de plată emise pot fi :
- ordine de plată definitive (export contra marfă deja vămuită sau servicii prestate etc.);
- ordine de plată în avans.
Ordonatorul completează un formular tipizat, de obicei pus la dispoziţia sa de către bancă
(obligatoriu DPE – în cazul plăţilor între rezidenţi şi nerezidenţi).
Indiferent dacă se completează un DPE sau un alt formular tipizat, ordinul de plată emis
trebuie să cuprindă toate elementele obligatorii unui ordin de plată, respectiv :
- numele, adresa şi numărul de cont al ordonatorului ;
- numele, adresa şi numărul de cont al beneficiarului ;
- banca beneficiarului ;
- data (zi, lună, an) emiterii ordinului de plată ;
- suma în cifre şi litere cu indicaţia tipului de valută în care se va face plata ;
- motivul plăţii ;
- semnăturile autorizate ale lucrătorilor bancari.
Acest tip de ordin de plată se efectuează pe bază de documente justificative, anexate de
către ordonatorul plăţii, specifice fiecărei categorii de plată, în conformitate cu reglementările
legale în vigoare.
Pentru ordinele de plată emise se percep comisioane şi speze bancare.
1.4.1.2.Ordinul de plată primit
În calitate de bancă a beneficiarului, în contul clienţilor, persoane fizice/juridice, pot fi
înregistrate sume, pe baza unor mesaje de transfer, care pot proveni :
- SWIFT (mesaje autentificate) prin care se transmit sumele către beneficiar care pot
fi : ,,Single Customer Credit Transfer” şi ,, Free Format Message”.
Beneficiarii sumelor pot fi clienţii instituţiei de credit, persoane juridice rezidente /
nerezidente cu conturi deschise la instituţia de credit respectivă sau clienţii altor instituţii de
credit.
La decontarea sumelor către beneficiari, clienţi ai instituţiei de credit, respective, trebuie
avute în vedere, pe lângă elementele obligatorii ale ordinelor de plată, şi următoarele aspecte :
- numărul de cont să corespundă cu titulatura (numele/denumirea beneficiarului sumei);
- data valutei (data cu care este creditat contul beneficiarului).
1.4.2. Direct debit
Banca Naţională a României a reglementat6 modalitatea de plată cunoscută sub
denumirea ,,direct debit”.

6
Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.4/1996 privind plata prin ordin de plată la cererea directă a
beneficiarului prin debitarea cu consimţământ a contului plătitorului (direct debit) în Monitorul Oficial al României
nr. 179/1996
Obiectul reglementării Băncii Naţionale a României îl constituie fundamentarea şi
urmărirea îndeplinirii de către instituţia de credit autorizată (banca plătitorului), a mandatului
expres şi limitat primit de la clientul (plătitor) pentru a executa ordine de plată, conform
reglementărilor în vigoare7, în favoarea unui terţ (beneficiar), dacă :
a) beneficiarul cere direct băncii plătitorului să stingă o creanţă asupra plătitorului cu
consimţământul acestuia, sub forma recunoscută de părţi, denumită în continuare Aviz de
prelevare directă (APD) ;
b) sunt îndeplinite obligaţiile părţilor contractante pentru ca banca plătitorului să execute
cu consimţământul plătitorului fiecare dintre ordinele de plată în suma şi la data cerute prin
fiecare APD corespunzător ;
c) părţile convin să recunoască această modalitate de plată sub una dintre denumirile : plată
prin prelevare consimţită, plată prin debitare directă sau direct debit, în conformitate cu
practica internaţională .
Avizul de prelevare directă nu este un instrument de plată, ci o solicitare a beneficiarului
pentru executarea de către banca plătitorului a unui ordin de plată în favoarea sa, adresată într-
o formă care să cuprindă informaţie suficientă pentru ca banca plătitorului să execute ordine
de plată corespunzătoare.
Banca plătitorului poate executa ordine de plată privind direct debit numai de bază de
contract sau clauze contractuale convenite expres în acest scop cu plătitorul, cu respectarea
legii şi a reglementărilor Băncii Naţionale a României , denumite în continuare contract.
Banca plătitorului nu va semna decât contracte cuprinzând următoarele clauze de
identificare obligatorii :
a) menţiunile protejate : plată prin prelevare consimţită, plată prin debitare directă sau
direct debit, înscrise în denumirea şi, ori de câte ori este necesar, în cuprinsul contractului ;
b) numele sau denumirea plătitorului ca parte a contractului ;
c) denumirea băncii plătitorului ca parte a contractului şi ca bancă iniţiatoare ;
d) numele sau denumirea beneficiarului ;
e) denumirea băncii beneficiarului, ca bancă destinatară ;
f) un cont al plătitorului deschis la banca plătitorului din disponibilul căruia să poată fi
provizionată fiecare plată cerută prin APD, astfel încât banca plătitorului să poată executa
fiecare ordin de plată corespunzător, la data şi în suma cerute prin APD şi consimţite de
plătitor ;
g) un cont al beneficiarului deschis la banca destinatară pentru toate ordinele de plată
executabile prin contract.
7
Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 8/1994 privind ordinul de plată, cu modificările şi completările
ulterioare
Banca plătitorului va urmări şi apărarea altor interese legitime ale plătitorului faţă de
terţi, în primul rând faţă de societăţile bancare în spiritul cooperării cu acestea şi al creşterii
calităţii serviciilor specializate de plăţi.
Banca plătitorului 8va înregistra în mod obligatoriu în conţinutul ordinului de plată pe
care îl execută în cadrul direct debit referinţe care să permită accesul ulterior la conţinutul
economic al tranzacţiei care a generat plata respectivă sau referiri pentru identificarea
contractului, minimum menţiunea direct credit, precum şi numărul şi data înregistrării la
banca plătitorului după care să poată fi regăsit, inclusiv numărul şi data APDH în baza căruia
a fost întocmit ordinul de plată.
1.4.3. Standing order
Standing Order (OPP) reprezintă executarea de către banca plătitorului, la date şi în sume
fixate în prealabil, de ordine de plată în favoarea unui terţ, denumite în continuare ordine de
plată programată.
Pe teritoriul României, decontarea prin standing order este reglementată 9 de Banca
Naţională a României pentru situaţia în care banca destinatară diferă de banca plătitorului, iar
executarea are loc pe circuit interbancar.
Banca plătitorului execută OPP numai pe baza clauzelor contractuale convenite expres în
acest scop cu plătitorul prin contract încheiat cu respectarea legii şi a reglementărilor Băncii
Naţionale a României.
Banca plătitorului nu va semna decât contracte cuprinzând următoarele date de
identificare obligatorii :
a) desemnează tipul contractului, prin utilizarea în titlul şi, ori de câte ori este necesar, în
cuprinsul acestuia, cu una dintre denumirile protejate : ,,Plata prin OPP”, sau plata prin
,,STANDING ORDER”;
b) numele sau denumirea plătitorului ca parte a contractului ;
c) denumirea băncii plătitorului ca parte a contractului şi ca bancă iniţiatoare ;
d) numele sau denumirea beneficiarului, inclusiv codul fiscal ;
e) denumirea băncii beneficiarului ca bancă destinatară ;
f) un cont al plătitorului deschis la banca plătitorului, din disponibilul căruia să poată fi
provizionată plata, în vederea executării fiecăruia dintre ordinele de plată, programată de
plătitor ;
g) un cont al beneficiarului deschis la banca destinatară pentru toate ordinele de plată
executabile prin contract.

8
Fisa produs nr.59/2007 ;Banca Comerciala Romana S.A.
9
Norme – Cadru Banca Naţională a României nr. 9/1996 privind executarea ordinelor de plată programată
(STANDING ORDER) publicate în Monitorul Oficiaa al României, nr. 179/1996
10
Ca o parte contractantă, banca plătitorului poate conveni prin contract şi alte date şi
clauze obligatorii, inclusiv modalitatea şi nivelul remunerării serviciilor de către plătitor,
precum şi alte elemente de identificare sau de control asupra unicităţii identităţii
beneficiarului.
1.4.4. Acreditivul documentar
Acreditivul este un angajament irevocabil prin care o bancă (banca emitentă), acţionând la
cererea şi după instrucţiunile unui client al său (ordonatorul) , se angajează în numele
acestuia :
a) să facă plata către sau la ordinul unui terţ (denumit beneficiar), sau să accepte şi să
plătească cambii trase de către beneficiar, sau ;
b) să autorizeze o altă bancă să efectueze o asemenea plată, sau să accepte şi să plătească
astfel de cambii, sau ;
c) să autorizeze o altă bancă să negocieze, contra prezentării documentelor solicitate, în
concordanţă cu termenii şi condiţiile stipulate în acreditiv.
Părţile implicate în acreditivul documentar
1. Ordonatorul este partea care solicită deschiderea acreditivului documentar, este client al
băncii, este de obicei cumpărător al mărfii sau al serviciului.
2. Banca emitentă, cea care emite acreditivul documentar ; banca ordonatorului .
3. Banca avizatoare, cea către care este trimis acreditivul documentar ; banca
beneficiarului (furnizorului de marfă sau servicii ) .
4. Beneficiar, partea căreia îi este adresat acreditivul documentar, de obicei furnizor al
mărfii sau serviciului.
5. Banca negociatoare, cea la care beneficiarul prezintă documentele, în cele mai multe
cazuri fiind aceeaşi cu banca avizatoare.
6. Banca confirmatoare, dacă este cazul, cea care, la solicitarea expresă a băncii emitente,
se angajează alături de banca emitentă să plătească/accepte/negocieze, documente conforme
cu condiţiile acreditivului.
Caracteristicile acreditivului documentar
1. Formalismul sau caracterul documentar. Băncile angajate în relaţia de acreditiv tratează
şi iau în considerare numai documentele, şi nu mărfurile sau serviciile la care se referă
documentele. Documentele reprezintă legătura dintre contractul comercial şi contractul de
acreditiv şi sunt singurele verificate de bănci.
2. Independenţa faţă de relaţia contractuală de bază ( contractul economic).

10
Fisa de produs nr.73/2007;Banca Comerciala Romana S.A.
3. Fermitatea angajamentului bancar. Indiferent de tipul acreditivului documentar
(revocabil sau irevocabil), banca acţionează la cererea şi în conformitate cu instrucţiunile
ordonatorului, faţă de care se angajează ferm să efectueze o plată, până când primeşte alte
instrucţiuni decât cele iniţiale.
4. Adaptabilitatea. Este denumit acreditiv documentar orice angajament, indiferent de
modul în care este definit sau descris. În funcţie de diferitele menţiuni sau diversele moduri de
utilizare există acreditiv documentar transferabil, cu clauză roşie, subsidiar ( back – to- back),
reînnoind ( revolving ), stand-by.
5. Siguranţa furnizorului de a încasa contravaloarea mărfii/serviciilor, în condiţiile
respectării întocmai a obligaţiilor sale, de la o bancă angajată ferm să facă această plată.
6. Siguranţa cumpărătorului ca plata mărfii / serviciului se va face numai contra
documente care atestă expedierea acesteia / efectuarea serviciului şi că au fost îndeplinite
întocmai condiţiile convenite.
Tipuri de acreditive
1. Din punct de vedere al fermităţii angajamentului băncii emitente :
Acreditivul revocabil : un acreditiv ce poate fi în orice moment modificat sau anulat,
fără nici o notificare către beneficiar. Anularea sau modificarea acreditivului revocabil devine
efectivă numai după primirea notificării de modificare/anulare de către banca avizatoare.
Orice plată, acceptare, negociere de documente făcută de banca avizatoare înaintea primirii
unei astfel de notificări trebuie acceptată de banca emitentă. Un astfel de acreditiv este foarte
rar folosit.
Acreditivul irevocabil : un acreditiv documentar care nu poate fi modificat sau anulat
fără consimţământul tuturor părţilor, inclusiv al beneficiarului. În condiţiile de emitere a
acreditivului documentar trebuie să se indice clar dacă este revocabil sau irevocabil. Totuşi,
în absenţa unei astfel de indicaţii, acreditivul documentar se consideră a fi emis irevocabil.
1.4.5. Incass-oul documentar
Incasso-ul documentar este o modalitate de decontare ce se bazează, în esenţă, pe
obligaţia de plată a cumpărătorului, asumată prin contractul comercial, fără a comporta un
angajament de plată din partea băncilor implicate în derulare :
a) Incasso-ul documentar constă în manipularea de către bancă a documentelor
comerciale şi/sau financiare conform instrucţiunilor primite, în scopul :
- de a obţine plata şi / sau acceptarea ;
- de a remite documente comerciale contra plată şi / sau acceptare ;
- de a remite documente în baza altor termeni şi condiţii;
b) Scopul operaţiunii este transmiterea documentelor comerciale şi / sau financiare de la
beneficiarul plăţii la plătitor contra plată / acceptare sau alte condiţii.
c) Părţile implicate într-un incasso sunt :
- ordonatorul – partea ce încredinţează băncii sale ordinul de încasare;
-banca remitentă – cea căreia ordonatorul îi încredinţează ordinul de încasare ;
- banca colectoare – banca însărcinată cu încasarea ; orice bancă, alta decât cea
remitentă, implicată în ordinul de încasare;
- banca prezentatoare – banca însărcinată cu prezentareaa documentului trasului ;
- trasul – importatorul, cumpărătorul sau cel căruia trebuie să i se prezinte
documentele în conformitate cu ordinul de încasare şi care trebuie să efectueze plata ;
d) Condiţiile de eliberare a documentelor contra :
- plată şi / sau acceptare ;
- alte termene şi condiţii.
Utilizarea incasso-ului este :
- mai sigură decât cea a ordinului de plată ;
- mai puţin costisitoare decât acreditivul ;
- în cazul incasso-ulurilor simple sau al documentelor contra acceptare, trasul are
posibilitatea de a vinde marfa înaintea plăţii ;
- nu necesită blocarea disoponibilităţilor clientului în calitate de tras ; din momentul
avizării incasso-ului, plata se va efectua către exportator numai la primirea instrucţiunilor de
plată la importator ;
Există două tipuri de incasso documentar :
1.Documente contra plată. Banca prezentatoare (a importatorului) remite documentele de
livrare importatorului numai contra plăţii facturii ce indică valoarea tranzacţiei. Banca, la
primirea documentelor, invită pe importator să facă plata. După efectuarea plăţii, banca remite
importatorului documentele pe baza cărora acesta poate intra în posesia mărfii, la destinaţia
transportului.
Banca prezentatoare poate primi ordinul de încasare fie de la băncile ei de corespondent
din străinătate, fie de la alte bănci, fie direct de la exportator.
2. Documente contra acceptare. Banca exportatorului trimite documentele la o bancă
corespondentă situată în ţara importatorului, cu indicaţia de a i le remite numai contra
acceptării unei cambii, cu scadenţa conformă cu termenul de plată din contractul comercial.
Astfel, exportatorul acordă importatorului un credit pe termen scurt.

1.5. Modalitati de plata cu numerar


Numerar (CASH)in lei si valuta
Numerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile monetare din
fiecare ţară îi emit în conformitate cu propriile reglementări, fiind cunoscute generic ca
bancnote, în cazul celor de hârtie, sau ca monedă, în cazul celor de metal.
1.5.1. Money Gramm
MoneyGram este o modalitate rapidă,sigură,uşoară, de încredere şi la îndemână pentru a
trimite şi primi bani, în câteva minute , în şi din întreaga lume.La nivel global,serviciul este
diponibil în peste 40 mii de locaţii din peste 150 de ţări .MoneyGram este un sistem de
calculatoare interconectate la centrul de la Denver.,prin intermediul căruia se pot efectua,de
către agenţii conectaţi în reţea,transferuri de bani oriunde în lume. Tranzacţiile în reţeaua
MoneyGram se pot derula pe teritoriul unei ţări,dar au loc,preponderent,între agenţi aflaţi în
ţări diferite,din diverse zone geografice.In limita unor plafoane prestabilite,eliberarea
numerarului,se poate face şi pe baza unei întrebări test şi a răspunsului pe care ordonatorul le
înscrie pe formularul de transfer,operatorul preluându-le în câmpurile definite de sistem
.Pentru realizarea transferurilor,sistemul impune restricţii de sume, astfel :
-suma maximă pentru o tranzacţie (circa 6.850 EUR) ;
-suma maximă pe zi(18.000 EUR).
Agenţii MoneyGram au alocat un număr de identificare şi un PIN,prin intermediul cărora
sunt identificaţi de Centrul de Autorizări Vocale din Denver .Agenţii MoneyGram pot fi atât
instituţiile de credit,cât şi agenţiile de turism,unităţi comerciale,casele de schimb valutar.
Costuri implicate de utilizarea serviciului MoneyGram în BCR:
-beneficiarul nu plăteşte comision la ridicarea sumei în EUR
-expeditorul plăteşte comisionul de trimitere, care este calculat pe tranşe valorice
-în situaţia în care se doreşte ridicarea sumei în altă valută decât EUR, destinatarul
plăteşte un comision de conversie de 3%.
1.5.2. Smith&Smith
Este un serviciu in numerar care se adreseaza doar persoanelor fizice, asigura
transferul sumelor in USD si EUR spre Romania.Suma transmisa din strainatate este primita
de beneficiar in 1 sau 2 zile.
Expeditorul se adresează agentului Smith&Smith din străinătate cu un act de
identitate, precizând numele beneficiarului, adresa acestuia şi unitatea BCR,beneficiarului
tranzacţiei i se va elibera suma în USD sau EUR la unitatea BCR precizată de către expeditor.
Beneficiarii serviciului pot fi membrii familiilor rămase în România care primesc bani de
la persoanele care muncesc în străinatate.
1.5.3. Transfer rapid de fonduri Coinstar(TRAVELEX)
Sistemul Coinstar permite transferul de fonduri între persoane fizice prin intermediul
reţelei de agenţi Coinstar.
Caracteristici:
 tranzacţiile, de transfer sau primire de bani, se pot desfăşura atât între agenţi aflaţi în ţări
diferite, cât şi pe teritoriul României între unităţile BCR
 valuta în care se efectuează tranzacţiile este EUR
 sumele transferate pot fi ridicate în numai 10 minute de la expedierea din străinătate
 clientul poate trimite gratuit un scurt mesaj împreună cu transferul
Valoarea maximă a unui transfer din România este de 2.500 EUR

1.6. Modalitati de plata utilizand cardurile


1.6.1. Cardurile si operatiunile cu carduri

Deşi este un instrument relativ tânăr, care a apărut pe piaţă după al doilea război mondial,
cardul a avut o evoluţie rapidă, poate mai rapidă decât oricare produs bancar.Părintele
11
cardului , care iniţial a avut forma unor bonuri valorice în schimbul cărora se puteau face
achiziţii de la comercianţii care au acceptat să participe la acest nou plan creditare, a inventat
acest sistem foarte simplu şi rapid de creditare, respectiv, comercianţii care vindeau mărfuri,
de regulă de valori mici, în schimbul acestor bonuri valorice, le depuneau periodic la bancă,
iar banca factura cumpărătorilor contravaloarea acestora.
Piaţa cardurilor, ca parte integrantă a finanţei mondiale, este supusă, mai mult decât
oricare altă activitate, unui rapid proces de globalizare, pe lângă cei doi mari jucători (VISA
International şi MasterCard International), un rol activ în globalizarea pieţei cardurilor îl joacă
şi Europay International, American Express, Dinners, JCB etc.
1.6.2. Clasificarea cardurilor
a) după gradul de securitate :
- cu bandă magnetică – asigură incriptarea şi securizarea unor informaţii despre
posesorul (utilizatorul) cardului, emitentul acestuia şi algoritmul unic de codare/ decodare a
datelor de verificare a validităţii instrumentului de plată ;
- cu microprocesor încorporat (smart – cardurile)- asigură o securitate mai bună, dar şi
colectarea şi furnizarea unor informaţii mai bogate privind alimentarea şi utilizarea fondurilor.
Viitorul este al smart-cardurilor, marii operatori internaţionali propunându-şi înlocuirea
treptată a cardurilor cu bandă magnetică cu smart-carduri ;
b) după sursa de acoperire :

11
John Biggins, specialist în domeniul creditelor de consum la Franklin National Bank-Brooklyn, New York
- debit – carduri. Cardurile de debit permit posesorului plata bunurilor şi serviciilor
achiziţionate, precum şi retrageri de numerar din ATM(Automated Teller Machine) sau de la
ghişeele băncii în limita sumelor prezervate în cont ;
- credit- carduri . Cardurile de credit permit posesorului plata bunurilor şi serviciilor
achiziţionate, precum şi retrageri de numerar din ATM sau de la ghişeele băncii dintr-un
credit acordat pe numele său.
c) după emitent :
- carduri emise de bănci. Băncile, asociaţiile bancare au fost pionierii emiterii primelor
carduri şi, pe parcursul câtorva decenii de experienţă şi-au consolidat poziţia pe piaţa
acesor ,,bani de plastic” ;
- carduri emise de societăţi nebancare. În ultima perioadă au apărut diverse cluburi
private, lanţuri de magazine şi hoteliere care au emis propriile carduri, ce conferă
deţinătorilor, pe lângă calitatea de membru, posibilitatea achitării unor servicii cu acestea.
1.7. Moneda electronica
Moneda electronică (e-money) reprezintă valoarea stocată electronic într-un dispozitiv, fie
un chip electronic, fie memoria calculatorului şi care poate fi reîncărcată, cu posibilitatea
utilizării într-o multitudine de scopuri.
Pornind de la faptul că smart-cardul este cardul care oferă posibilitatea procesării şi/sau
stocării unităţilor valorice prin intermediul unui microprocesor integrat (chip) şi, spre
deosebire de cardul cu bandă magnetică, poate stoca efectiv fonduri transferate dintr-un cont
bancar sau dintr-un alt smart-card (operaţiune card cu card), precum şi informaţii referitoare
la soldul disponibil, plata efectuată cu acest tip de card
putându-se realiza instantaneu, putem afirma că viitorul aparţine smart-cardurilor.
În Comunitatea Economică Europeană există ţări emitente de carduri cu chip şi ţări
certificate să accepte carduri inteligente.
Paşii rapizi ai progresului tehnic determină şi băncile din România să pregătească migrarea
către tehnologia cu chip (de exemplu Visa Smart Debit Credit – VSDC), băncile primind, în
acest sens, consultanţă specializată de la VISA.
Printre avantajele oferite de noua tehnologie se numără :
- control în gestionarea riscului, din punct de vedere al emitenţilor;
- reducerea fraudei ;
- reducerea costurilor operaţionale ale băncii emitente ;
- creşterea vitezei de operare ;
- siguranţa şi integritatea tranzacţiilor on-line ;
- creşterea comerţului electronic (e-commerce).
Ca instrument de plată, moneda electronică (moneda digitală, moneda virtuală sau e-cash )
vehiculează în reţelele deschse, specifice Internetului.
E-money poartă, pe de o parte, semnătura digitală a băncii, iar pe de altă parte, un număr
de serie generat de calculatorul utilizatorului, care conferă siguranţă faţă de eventualitatea
iniţierii unor plăţi din partea acesteia.
Moneda electronică este complet anonimă la fel ca şi moneda de hârtie. Utilizatorul poate
să dovedească faptul că o anumită plată a fost efectuată de el.
În viitor, interesul pentru moneda electronică va câştiga tot mai mult teren în plăţile
electronice.
1.8. Tranzacţiile pe Internet
Site-ul Web afişează un formular şi invită clientul să introducă datele de identificare a
cardului în computerul server : numele şi codul PIN sau preia aceste date din portofelul
electronic al clientului.
Datele, astfel introduse, sunt trimise la un site specializat care este un procesor de cărţi de
credit. La acest site sunt afiliate sute de bănci , care sortează datele primite şi le transmit
băncii mandatare a companiei emitente.
Banca transmite procesorului autorizarea (sau infirmă autenticitatea cărţii de credit) şi
suma este blocată în contul clientului.
Banii nu intră în contul vânzătorului decât după ce acesta trimite băncii documentul de
confirmare a livrării.
Moneda electronică generează un fenomen de globalizare monetară şi conduce la crearea
unui spaţiu virtual care are ca efect desfiinţarea graniţelor geografice.
Viitorul rezervă monedei electronice forme mai extinse şi mai evoluate, precum comerţul
universal (u-commerce) şi banca universală (m-banking).
1.8.1. Operatiuni de tip Home-Banking
În Europa, deşi, ca urmare a consolidării sistemului bancar, reţeaua unităţilor bancare se
reduce, în strategia băncilor se menţin canalele multiple de distribuţie.
Canalele multiple de distribuţie include, pe lângă reţeaua unităţilor teritoriale, şi serviciile
de tip home-banking, prin care aceştia pot dispune o serie de operaţiuni bancare fără
prezentarea la bancă.
Printre serviciile din această categorie se numără : Telephon Banking, Home Banking,
Internet Banking, Mobil Banking, fiecare dintre acestea acoperind cote diferite ale afacerilor
băncii care le furnizează.
În România, în funcţie de strategia proprie, instituţiile de credit oferă clienţilor
posibilitatea de operare de la distanţă, prin produsele de tip home-banking, în mod diferit :
unele instituţii de credit pun iar la dispoziţia din categoria corporate produse de tip home-
banking, iar la dispoziţia IMM – urilor şi a persoanelor fizice produse de tipul internet-
banking, altele oferă predominant clienţilor produsele de tipul internet-banking.
Internet-Banking se integrează cu uşurinţă în sistemul de management bancar folosit de
clienţi, permiţând acestora efectuarea de la distanţă a unor operaţiuni bancare.
Printre operaţiunile la distanţă pe care clienţii le pot efectua prin intermediul produselor
de tip home –banking se numără : operaţiuni de plăţi în lei cu ordine de plată; operaţiuni de
plăţi către Trezoreria Statului; constituire de depozite ; tranzacţii pe piaţa valutară
interbancară pe baza ordinele de vânzare/cumpărare valută, plăţi externe, plăţi în valută pe
teritoriul României; obţinerea extraselor de cont ; obţinerea unor buletine informative etc.
Instituţiile de credit pun la dispoziţia clienţilor produse de tip home-banking pe bază
contractuală.
De regulă, pentru accesarea acestor produse, sunt necesare o conexiune de tip dial-up,
ISDN, telefonie mobilă sau internet.
Din punct de vedere al sistemului de securitate utilizat, instituţiile de credit au ales fie
varianta semnăturii electronice, fie varianta stabilirii, prin contractul încheiat cu beneficiarul
produsului, a persoanelor autorizate să acceseze aplicaţia, şi păstrării în evidenţele băncii a
specimenelor de semnătură a acestor persoane.
1.8.2. Multicash si Internet Banking
Instituţiile de credit pun la dispoziţia clienţilor produsul MultiCash/e-banking, oferind
astfel posibilitatea efectuării de operaţiuni bancare în lei/ valută, de la sediul acestuia, pe cale
electronică (prin modem sau Internet).
În cazul accesului prin Internet, clientul completează şi semnează la sediul băncii cererea
de acces la serviciul e-banking, iar după conectare şi instalarea programelor la sediul său,
clientul generează, semnează şi prezintă băncii Scrisoarea de iniţializare.
Operaţiunile pe care le poate efectua clientul sunt :
- plăţi în lei prin virament intra şi interbancar ;
- plăţi în valută;
- participarea la piaţa valutară ;
- constituirea depozitelor la termen conform reglementărilor interne ;
- obţinerea buletinului informativ ;
- schimb de mesaje text ;
- obţinerea extraselor de cont pentru conturile în lei şi valută etc.
- schimb de mesaje text ;
- obţinerea extraselor de cont pentru conturile în lei şi valută etc.
CAPITOLUL 2
INSTRUMENTE DE DECONTARE

In acest capitol, vom prezenta instrumentele de decontare utilizate in sistemul bancar .


2.1. Ordinul de plata
Definiţie: ordinul de plată12 este dispoziţia dată de o persoană, numită ordonator, unei
bănci, de a plăti o sumă determinată în favoarea unei alte persoane, denumită beneficiar,
pentru stingerea unei obligaţii băneşti, provenind dintr-o relaţie directă, existentă între
ordonator si beneficiar.

12
Regulamentul nr.8/19.08.1994;Banca Nationala a Romaniei
Părţile implicate în ordinul de plată :
- ordonatorul, care iniţiază operaţiunea, stabileşte condiţia plăţii, constituie sursa de
fonduri necesare, plăteşte, poate revoca plata (înainte de execuţie);
- beneficiarul, cel în favoarea căruia se efectuează plata, se conformează condiţiilor
prevăzute de ordinul de plată;
- bancile:
- banca ordonatoare, cea care dă dispoziţia pentru efectuarea plăţii prin ordinul de
plată şi la care se constituie sursa de fonduri;
- banca plătitoare, banca la ghişeele căreia se achită suma în contul beneficiarului.
Ordinul de plată, ca dispoziţie necondiţionată dată de către emitentul acestuia băncii, se
poate utiliza atât de persoanele juridice, cât şi de cele fizice.
Menţiuni obligatorii ale ordinului de plată în lei
Ordinul de plată trebuie să îndeplinească toate condiţiile de formă şi de fond prevăzute de
reglementările legale în vigoare în ceea ce priveşte acest instrument de plată.
Este ordin de plată în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare
privind ordinul de plată orice dispoziţie necondiţionată dată de către emitentul acesteia unei
unităţi bancare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani.
Ordinul de plată conţine următoarele menţiuni obligatorii:
-ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani scrisă în cifre si litere;
-numele sau denumirea beneficiarului şi, după caz, numărul contului acestuia deschis la
unitatea destinatară;
-numele sau denumirea plătitorului, codul fiscal/codul unic de înregistrare (în cazul
persoanelor juridice) şi numărul contului acestuia deschis la unitatea iniţiatoare;
-denumirea unităţii iniţiatoare;
-denumirea unităţii receptoare;
-elementul sau elementele care să permită autentificarea emitentului de către unitatea
iniţiatoare, respectiv, pentru ordinele de plată pe suport hârtie, semnătura şi, în cazul
persoanelor juridice, ştampila. Elementul care permite autentificarea emitentului de către
unitatea iniţiatoare pentru ordinele de plată transmise electronic de către client îl constituie
parola în format electronic;
Pe lângă menţiunile de mai sus, ordinul de plată pe suport hârtie trebuie să mai conţină şi
urmatoarele menţiuni obligatorii:
-denumirea de ,,ORDIN DE PLATĂ" înscrisă în clar şi la vedere pe aceeaşi faţă a
formularului ordinului de plată pe suport hârtie pe care se află înscrisă suma. În cazul
ordinului de plată pentru Trezoreria Statului, pe verso, trebuie să se înscrie de către plătitor
elementele specifice operaţiunii, cu excepţia ordinelor de plată transmise prin MultiCash şi
e_BCR;
-data emiterii, care trebuie sa fie unică, posibilă şi certă;
- informaţii referitoare la circulaţia ordinului de plată pe suport hârtie pe parcursul
efectuării transferului-credit până la finalizarea acestuia, respectiv pe verso ordinului de plată
pe suport hârtie, care este remis pe circuit interbancar, trebuie să se înscrie unitatea
prezentatoare şi unitatea primitoare dacă aceasta din urmă nu este şi unitate destinatară.
Obligaţiile plătitorului
Platitorul este obligat printr-un ordin de plată numai dacă acesta a fost emis de el sau de
către o persoană care are mandatul de a-l reprezenta. Cel considerat plătitor de către bancă, în
cazul unui ordin de plată acceptat de acesta, este obligat prin ordinul de plată respectiv, dacă
instrumentul de plată în cauză este rezultatul acţiunii:
- unui actual sau fost angajat al celui considerat plătitor;
- rezultatul acţiunii unei persoane a cărei relaţie cu persoana considerată plătitor îi dădea
dreptul să aibă acces la autentificare.
Plătitorul este obligat printr-un ordin de plată în termenii în care s-a făcut recepţia la
instituţia de credit receptoare.
Obligaţiile unităţii bancare iniţiatoare, respectiv ,,unitatea iniţiatoare”
Ordinele de plată pe suport hârtie sunt primite la unitatea bancară numai dacă sunt
prezentate la bancă de persoana desemnată de clientul persoană juridică să efectueze
operaţiuni în relaţia cu banca în conformitate cu delegaţia dată sau dacă sunt prezentate la
bancă de clientul persoană fizică (sau împuterniciţii lor), identitatea acestuia (sau
imputerniciţii lor) fiind dovedită cu actul de identitate în original potrivit reglementărilor
interne ale băncii.
Ordinele de plată pe suport hârtie prezentate la unitatea bancară iniţiatoare trebuie să fie
completate de către emitent corect, cu toate datele solicitate, în două exemplare. Cele două
exemplare ale ordinului de plată au următoarea destinaţie:
- exemplarul nr. 1 ,serveşte la debitarea contului emitentului şi se arhivează la actele zilei;
- exemplarul nr. 2 , se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont.
Obligaţiile ,,unităţilor prezentatoare” sau ,,unităţilor primitoare”
,,Unităţile prezentatoare” sau ,,unităţile primitoare” intervin numai în cazul decontărilor
interbancare, caz în care acestea efectuează operaţiunile prevăzute în reglementările legale în
vigoare privind compensarea multilaterală a plaţilor interbancare fără numerar pe suport
hărtie.
Obligaţiile ,,unităţii destinatare”
Administratorul de cont/client al beneficiarului verifică dacă:
- denumirea beneficiarului, care este înscrisă pe ordinul de plată, corespunde cu titulatura
(denumirea) acestuia, respectiv cea existentă în baza de date a băncii;
- simbolul contului beneficiarului menţionat pe ordinul de plată este corect;
- suma în cifre corespunde cu cea în litere;
- exista eventuale menţiuni suplimentare şi acestea sunt corecte.
Administratorul de cont/client al beneficiarului vizualizează, operaţiune de operaţiune,
ordinele de plată primite. Pentru ordinele de plată care au înscrise corect denumirea
(completă) a beneficiarului şi contului sau, inclusiv pentru cele corectate de către validator
potrivit celor de mai sus, administratorul de cont/client al beneficiarului confirmă operaţiunea
şi generează automat înregistrarea contabilă, respectiv cea prin care se creditează contul
beneficiarului.
2.2. Dispozitia de plata externa
Plăţile în valută sunt efectuate de către clienţii rezidenţi şi nerezidenţi cu respectarea
prevederilor reglementărilor legale în vigoare privind efectuarea operaţiunilor valutare.
Prin plată externă se înţelege plata în valuta convertibilă şi în lei efectuată de un rezident
în favoarea unui nerezident în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare
privind efectuarea operaţiunilor valutare.
In cazul plăţilor externe efectuate în favoarea nerezidenţilor de către clienţii rezidenţi,
aceştia trebuie să prezinte la bancă, conform prevederilor legale în domeniul valutar,
formularul ,,DISPOZIŢIE DE PLATĂ EXTERNĂ” (DPE), având obligaţia de a proba cu
documente, inclusiv autorizaţia în cazul operaţiunilor supuse autorizării Bancii Naţionale a
României, natura operaţiei în valută şi suma transferată.
Formularul DPE se completează pentru toate tipurile de plăţi externe de către ordonatorii
acestora, persoane fizice sau juridice, indiferent de suma de plată.
Formularul DPE se întocmeşte de către client în două exemplare, din care unul pentru
bancă şi celălalt pentru client. Indiferent de modul de intocmire a formularului DPE (manual
cu majuscule sau computerizat), clientul va semna în original pe cele două exemplare ale
formularului dacă formularul DPE nu este tipărit pe hârtie autocopiativă şi, în cazul
persoanelor juridice, va aplica ştampila pe cele două exemplare DPE.
Salariaţii băncii trebuie să verifice corectitudinea întocmirii formularului DPE, dacă
documentele menţionate sunt conforme cu cerinţele reglementărilor legale în vigoare şi dacă
semnatura clientului şi, după caz, amprenta ştampilei sunt în concordanţă cu Fişa
specimenelor de semnătură.
După efectuarea plăţii externe, Centrala băncii/sucursala judeţeană înscrie referinţa
bancară şi data valutei pe cele două exemplare ale formularului DPE si arhivează exemplarul
bancii cu documentaţia aferentă. Exemplarul clientului va fi transmis unităţii teritoriale a
băncii, care îl va remite acestuia sub semnătură, păstrând în evidenţele sale o copie a
formularului DPE.
2.3. Dispoziţia de transfer
Formularul ,,Dispoziţie de transfer” se utilizează în cazul:
-operaţiunilor în valută efectuate pe teritoriul României;
-plăţilor în valută efectuate de nerezidenţi;
-plăţilor în valută efectivă (eliberare numerar pentru persoane fizice) în cazul eliberării
numerarului în valută la o altă unitate BCR decât cea la care are deschis contul/subcontul.
Dispoziţia de transfer (DT) este formularul prin care se transmit instrucţiunile de plată,
date de către ordonator, clientul unităţii bancare teritoriale, de a pune la dispoziţia unui
beneficiar o anumită sumă de bani în valută. Dispoziţia de transfer se utilizează atât de
persoanele juridice, cât şi de cele fizice care au deschis cont curent/subcont la unitatea
bancară teritorială.
Beneficiarul este persoana menţionată de către plătitor în dispoziţia de transfer să
primească o anumită sumă de bani; poate fi un client al băncii sau al altei instituţii de credit
destinatare. Dispoziţia de transfer se utilizează şi pentru retragerea de numerar de la distanţă.
In acest caz, ordonatorul (plătitorul) are şi calitatea de beneficiar.
După autentificarea documentului şi verificarea de către administratorul de cont/client a
existenţei disponibilului în contul/subcontul clientului, Dispoziţia de transfer este acceptată de
unitatea bancară, urmând a fi executată conform instrucţiunilor clientului.
După recepţia, autentificarea, acceptarea şi validarea lor de către persoana desemnată
conform reglementărilor interne ale băncii şi execuţie, dispoziţiile de transfer se transmit
băncii beneficiarului.
Cele două exemplare ale dispoziţiei de transfer au următoarea destinaţie:
- exemplarul nr. 1 serveşte la întocmirea notei contabile de debitare a contului
ordonatorului şi se arhivează, împreună cu aceasta la actele zilei;
- exemplarul nr. 2 se restituie plătitorului după efectuarea transferului valutar.
Administratorul de cont/client efectuează în prezenţa clientului operaţiunea de
autentificare a dispoziţiei de transfer.
2.4. Cecul
Cecul, denumit şi titlu în reglementările legale în vigoare, este un instrument de plată, 13
inclusiv un titlu de credit, care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane:
trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul este creat de trăgător care, în baza unui
disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, care se
află în poziţie de tras, să platească la prezentare, o sumă determinată unei terţe persoane sau
însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar.
Menţiuni obligatorii:
Cecul trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de reglementările legale în vigoare
referitoare la condiţiile de formă şi de fond.
In toate redactările, cecul trebuie să cuprindă următoarele menţiuni obligatorii:
a)denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată
pentru redactarea acestui titlu.
Lipsa denumirii de cec atrage nulitatea instrumentului;
b)ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani
Orice condiţii, limitări sau contraprestaţii, care se adaugă ordinului de a plăti, pe cec, duc
la nulitatea instrumentului;
c)numele celui care trebuie sa plătească (trasul)
Persoana aflată în poziţie de tras într-un cec, poate fi numai o societate bancară în înţelesul
pe care îl are acest termen în baza reglementărilor legale în vigoare. Nerespectarea acestei
prevederi duce la nulitatea cecului.
d)locul unde trebuie făcută plata
Indicarea adresei exacte unde urmează să se facă plata, este obligatorie pentru ca
beneficiarul cecului, sau societatea bancară unde îşi are deschis contul, să ştie unde să se
prezinte pentru încasarea sumei înscrise pe cec.
Dacă locul de plată nu este indicat expres pe cec, se va considera ca loc de plată, locul
indicat lângă numele trasului;dacă lângă numele trasului sunt indicate mai multe locuri, se
consideră cecul ca fiind plătibil la primul dintre aceste locuri indicate;dacă nu este indicat nici
un loc lângă numele trasului, se consideră cecul ca fiind plătibil la adresa sediului principal al
societatii bancare trase;
e)locul emiterii
Dacă locul emiterii nu este indicat expres pe cec, se va considera ca loc al emiterii locul
indicat lângă numele trăgătorului ;
f)data emiterii
Cecurile vor purta menţiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii pentru a permite:

13
Normele cadru nr.7/08.03.1994 ale Bancii Nationale a Romaniei
-calcularea de către tras a termenului de prezentare la plată, termen după expirarea căruia
posesorul decade din drepturile sale de regres;
-constatarea capacităţii legale a trăgătorului în momentul aplicării semnăturii sale pe
instrument.
Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă şi certă. Data înscrisă pe cec este prezumata
certă si opozabilă tuturor până la proba contrarie;
g)semnătura celui care emite cecul (trăgătorul)
Semnătura trăgătorului trebuie să fie autografă, manuscrisă şi redactată cu pixul sau stiloul
cu cerneală de culoare neagră sau albastră la sfârşitul textului cecului.
Cecul prezentat la unităţile bancare în vederea încasării, trebuie să fie completat lizibil şi
fără prescurtări, cu toate elementele cerute de formular înscrise cu cerneală sau pix de culoare
albastră sau neagră sau prin dactilografiere.
Pe cec se pot face şi alte menţiuni decât cele obligatorii care prin instrumentul respectiv
să stipuleze clauze facultative, răspunzând unor necesităţi specifice raporturilor dintre cele trei
persoane: trăgător, tras şi beneficiar.
Tipuri de cecuri
a)din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul:
- cec plătibil unei anumite persoane cu sau fără clauză la ordin (cec girabil). Clauza ,la
ordin” nu este obligatoriu să figureze pe instrument, deoarece simpla înscriere a cuvântului
,,cec” implică prin ea însăşi posibilitatea transmiterii prin gir. Cecul girabil se poate transfera
prin gir cu toate drepturile care decurg din aceasta;
- cec plătibil unei anumite persoane cu clauză „nu la ordin”. Acest tip de cec nu poate fi
transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare;
- cec la purtător. Cecurile care fac parte din această categorie, în momentul emiterii, nu
indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea ,,la purtător”. Acest cec va fi plătit fie
persoanei desemnată ca beneficiar, fie purtătorului instrumentului. Cecul la purtător se
transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtător la altul.
b) după modul de încasare:
- cec simplu (se poate plăti în numerar, devenind cec numerar, în condiţiile legii, sau în
cont; se poate transforma în cec barat şi în cec certificat);
- cec barat (se utilizează pentru plata în cont bancar; poate fi cu barare generală sau barare
specială);
- cec certificat (reprezintă cecul pe care o societate bancară aflată în poziţia de tras
confirmă, înaintea remiterii cecului către beneficiar, existenţa fondurilor necesare efectuării
plăţii ordonate prin respectivul instrument de plată; certificarea poate fi solicitată societăţii
bancare de către trăgătorul emitent sau un posesor ulterior, beneficiar al cecului, înainte de a-l
da la plată;
- cec de călătorie (în momentul emiterii unui cec, trăgătorul poate condiţiona plata acestuia
de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul şi semnătura persoanei care
încasează respectivul cec la prezentare).
2.4.1. Cecul simplu
Cecul simplu poate fi prezentat de posesorul sau (beneficiarul, în cazul în care nu a fost
girat sau ultimul giratar, dacă a fost girat) la:
a) unitatea bancară teritorială BCR care îl deserveste, în vederea:
-încasării în numerar sau în cont (dacă trăgătorul are cont deschis la aceeaşi unitate
bancară);
-remiterii la încasare pe circuit intrabancar (dacă trăgătorul are cont deschis la o altă unitate
bancară teritorială a BCR) sau, după barare de către posesor, pe circuit interbancar (dacă
trăgătorul are cont deschis la o altă societate bancară);
b) unitatea bancară teritorială BCR care deserveşte trăgătorul. In cazul decontărilor
intrabancare, cecul poate fi prezentat pentru a fi încasat în cont sau în numerar conform
reglementărilor interne ale băncii şi direct la unitatea bancară a plătitorului.
2.4.2. Cecul barat
Cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe
faţa instrumentului şi care nu are nimic înscris în spaţiul delimitat de aceste linii, se numeşte
cec cu barare generală.
Cecul cu barare generală poate circula prin girare şi este valabil în posesia ultimului
posesor.
Cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe faţa
instrumentului şi care în spaţiul delimitat de aceste linii are înscrisă denumirea unei societăţi
bancare, se numeşte cec cu barare specială.
Un cec cu barare generală poate fi plătit numai unei societăţi bancare sau unui client al
societăţii bancare aflate şi în poziţia de tras pe instrumentul respectiv .
Un cec cu barare specială poate fi plătit numai societăţii bancare a cărei denumire se află
trecută între cele două linii paralel trasate pe faţa instrumentului respectiv .
Dacă posesorul unui cec barat nu este clientul societăţii bancare trase,plata respectivului
instrument nu se va putea efectua decât prin intermediul unei societăţi bancare.
Cecul barat poate fi prezentat de către posesorul sau, după caz, la:
a) unitatea bancară teritorială care îl deserveşte , în vederea:
-încasării în cont(dacă trăgătorul are cont deschis la aceeaşi unitate
bancară ;
-remiterii la încasare pe circuit intrabancar (dacă trăgătorul are cont deschis la altă unitate
teritorială a băncii respective)sau pe circuit interbancar(dacă trăgătorul are cont deschis la o
altă societate bancară);
b) unitatea bancară teritorială care deserveşte trăgătorul .
In cazul în care plătitorul are cont deschis la o altă societate bancară,cecul barat se remite
spre încasare pe circuit interbancar şi intră în compensarea plăţilor potrivit prevederilor şi
circuitelor prezentate în reglementările legale în vigoare privind compensarea multilaterală a
plăţilor interbancare fără numerar pe suport hărtie .
2.4.3. Cecul de călătorie
Cecul de călătorie este instrumentul de plată prin care trăgătorul condiţionează plata
acestuia de identitatea celor două semnături puse pe cec de cumpărător.
In cazul unui cec de călătorie, succesiunea operaţiilor este următoarea:
a)trăgătorul vinde cecurile de călătorie unei persoane, denumită posesor;
b)în momentul cumpărării cecurilor de călătorie, posesorul înscrie o primă semnatură pe
fiecare cec în parte, în faţa trăgătorului;
c)posesorul cecurilor de călătorie le remite altei persoane în schimbul obţinerii unor
bunuri, servicii sau chiar numerar. Această persoana este denumită beneficiar;
d)în momentul remiterii cecurilor de călătorie către beneficiar, posesorul înscrie o a doua
semnătura în faţa acestuia. Identitatea perfectă între cele două semnături confirmă legalitatea
cecului respectiv;
e)beneficiarul încasează contravaloarea cecurilor de călătorie de la societatea bancară trasă
unde îşi are deschis contul trăgătorul.
2.4.4. Cecul circular
Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de către o societate bancară asupra
unităţilor sale bancare sau asupra altei societăţi bancare.
Cecul circular este plătibil la vedere în oricare din locurile indicate pe instrument de
societatea bancară emitentă.
De regulă, în cecul circular societatea bancară emitentă este atât trăgător, cât şi tras.
Cecul circular cuprinde urmatoarele menţiuni obligatorii:
a) denumirea de ,,cec circular" în cuprinsul instrumentului, astfel încât să rezulte cu
precizie intenţia emitentului de a se supune dispoziţiilor legale privind acest tip de instrument;
b) promisiunea necondiţionată a societăţii bancare de a plăti la vedere o anumită sumă de
bani;
c) numele şi prenumele primitorului, clientul societăţii bancare emitente;
d) data şi locul în care a fost emis cecul circular;
e) semnătura reprezentantului legal al societăţii bancare emitente.
2.4.5. Cecul certificat
Prin expresia ,,cec certificat" se înţelege cecul pe care o societate bancară aflată în poziţie
de tras confirmă, înaintea remiterii cecului către beneficiar, existenţa fondurilor necesare
efectuării plăţii ordonate prin respectivul instrument de plată.
Prin certificarea cecului, trasul nu se obligă direct, însă are obligaţia ca în caz de neplată să
despăgubească pe posesorul care a suferit o dauna din acest motiv.
2.4.6. Cecul în alb
Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar
uneori şi o parte din menţiunile obligatorii prevăzute de reglementările legale în vigoare
asupra cecului.
Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezintă cecul la
plată, respectiv cănd îl remite spre încasare pe circuit bancar. Este obligatoriu ca un cec în alb
să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii.
Unităţile bancare teritoriale nu vor primi cecuri în alb necompletate.
Termenele de prezentare la plată
Termenele de prezentare la plată a cecurilor emise şi plătibile în România sunt :
- 8 zile, în cazul cecului plătibil chiar în localitatea în care a fost emis (daca domiciliul
băncii trase se află în localitatea în care a fost emis);
-15 zile, în cazul cecului plătibil între localităţi diferite (dacă respectivul cec a fost emis în
altă localitate decât domiciliul băncii trase).
- 30 zile în cazul cecului circular.
Se pot primi cecuri spre remitere la încasare la bancă trasă şi după expirarea termenelor
prevăzute la punctul de mai sus, banca neasumându-şi nici o răspundere dacă acestea ajung la
bancă trasă şi trăgătorul a revocat ordinul de plată.
Girul
Cecurile care cuprind sau nu clauza ,,la ordin” pot circula prin gir.
Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant transferă altei persoane numită
giratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe instrument o dată cu predarea acestuia, toate
drepturile decurgând din cecul astfel redactat şi completat.
Girul poate fi ,,în plin” sau ,,in alb”. Girul ,,în plin” cuprinde: semnătura girantului,
numele giratarului şi data girării puse pe versoul cecului sau pe adaosul acestuia. Girul ,,în
alb”, care produce aceleaşi efecte ca şi girul ,,în plin”, cuprinde numai semnătura girantului
înscrisă pe versoul cecului sau pe adaosul acestuia. Nu este permisă înscrierea girului ,,în alb"
pe faţa cecului, deoarece acest gir ar putea fi confundat cu avalul.
Avalul
Avalul este o garanţie personală prin care o persoană denumită avalist, adică acela care dă
avalul, garantează obligaţia asumată de una dintre persoanele obligate prin cec, direct sau pe
cale de regres, persoană denumită avalizat, pentru toată suma menţionată pe cec sau pentru o
parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existenţa măcar formală a obligaţiei, al
carui accesoriu este.
Cecul postdatat
Cecul care are înscrisă ca dată a emiterii sale o dată ulterioară datei prezentării la plată se
numeşte cec postdatat.
Cecul postdatat este plătibil în ziua prezentării, data menţionată ca dată a emiterii
considerându-se ca şi cum nu ar fi fost scrisă.
Cecul prezentat la plată înaintea zilei arătate ca dată a emiterii este plătibil în ziua
prezentării.
Suma de plată
Suma de plată trebuie să fie indicată atât în cifre, cât şi în litere cu un scris cât se poate de
clar şi fără alterări ale textului în litere sau cifre.
In cazul unor diferenţe între suma scrisă în cifre şi cea scrisă în litere, suma de plată va fi
considerată cea înscrisă în litere.
Dacă pe faţa cecului sunt înscrise mai multe sume de plată, fie în cifre, fie în litere, suma
care se plăteşte este suma cea mai mică.
Obligaţiile administratorului de cont/client
Administratorul de cont/client al beneficiarului, la primirea filei de cec de la beneficiar
însoţită de borderoul de încasare, este obligat să verifice urmatoarele:
a)dacă deţinătorul cecului este posesor legitim al acestuia. Se verifică dacă în cazul cecului
transmisibil prin gir, deţinatorul justifică dreptul sau printr-o serie neîntrerupta de giruri.
b) dacă persoana, care prezintă fila de cec însoţită de borderoul de încasare, este persoana
desemnată de titularul de cont să efectueze operaţiuni în relaţia cu banca sau dacă persoana
fizică/împuterniciţii acesteia au calitatea de beneficiar al filei de cec, identitatea fiind dovedită
cu actul de identitate în original conform reglementărilor interne ale băncii;
c) dacă semnătura autorizată şi, în cazul persoanelor juridice, ştampila, care sunt înscrise
pe borderoul de încasare corespund cu cele din Fişa specimenelor de semnătura existente la
bancă sau cu cele din procura prezentată. Dacă acestea nu corespund cu cele din Fişa
specimenelor de semnatură sau, după caz, cu cele din procură, borderoul de încasare (inclusiv
fila de cec) nu va fi acceptat de către administratorul de cont/client;
d) dacă fila de cec conţine elementele conform reglementărilor legale în vigoare:
-denumirea de cec;
-ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani (suma trebuie să fie menţionată
în cifre şi litere);
-denumirea unităţii bancare trase şi adresa acesteia;
-numele sau denumirea beneficiarului, contul şi codul băncii acestuia;
data emiterii;
-numele sau denumirea trăgătorului, codul fiscal/cod unic de inregistrare (in cazul
persoanelor juridice), contul si codul bancii acestuia;
-semnătura celui care emite cecul (trăgătorul), iar în cazul persoanelor juridice şi ştampila.
Dacă fila de cec nu conţine elementele de mai sus, aceasta, împreună cu borderoul de încasare
nu se primesc de către administratorul de cont/client;
e) datele despre girare, în cazul în care cecul a fost girat.
f) dacă borderoul de încasare prin care a fost depus cecul este întocmit în patru exemplare
şi dacă elementele înscrise de către beneficiar în borderoul de încasare a cecului sunt corecte
şi complete, respectiv corespund cu cele înscrise pe fila de cec. Dacă se constată diferenţe
între elementele de pe fila de cec şi cele înscrise pe borderoul de încasare, acestea nu se
primesc de către administratorul de cont/client;
g) dacă instrumentul de plată poate ajunge la banca trasă în termenul legal de prezentare la
plată, având în vedere durata circuitelor bancare. In cazul în care nu se încadrează în
termenele de prezentare, înştiintează beneficiarul despre faptul că plătitorul poate revoca plata
cecului după expirarea termenului de prezentare şi ca urmare va fi refuzat la plată.
In cazul în care disponibilul din contul trăgătorului este suficient şi, din verificările
efectuate de administratorul de cont/client, rezultă că sunt respectate cerinţele legale
referitoare la cec şi incidentele de plăţi, precum şi celelalte reglementări legale referitoare la
plăţi, fila de cec se plăteşte. Administratorul de cont/client ştampilează pentru decontare,
semnează şi datează fila de cec şi borderoul de încasare primit. Fila de cec se arhivează la
actele zilei.
In cazul în care disponibilul din contul trăgătorului este insuficient pentru plata integrală
a cecului, acesta se achită parţial în limita disponibilului existent în contul trăgătorului.
Administratorul de cont/client al clientului plătitor înscrie suma acceptată la plată (în cifre şi
litere) pe borderoul de încasare primit, aplică ştampila de decontare, semnează şi datează. Pe
versoul cecului, pentru a certifica valabilitatea instrumentului numai pentru restul sumei, se va
înscrie: ,,Achitat parţial suma de ..…”, în cifre şi litere, motivul refuzului, urmate de
semnatura, data şi ştampila de decontare a administratorului de cont/client. In cazul refuzului
parţial la plată a unei file de cec, se va completa formularul de justificare a refuzului.
Administratorul de cont/client al plătitorului generează şi listează nota contabilă cu elementele
de identificare ale filei de cec decontată parţial şi suma decontată. Nota contabilă editată
pentru înregistrarea decontării parţiale, copia xerox a filei de cec şi copia xerox a borderoului
de încasare se vor arhiva la actele zilei. Un exemplar din nota contabilă şi un exemplar din
borderoul de încasare se anexează la extrasul de cont al clientului plătitor (trăgătorul).
In cazul refuzului total la plată a unui cec, pe versoul acestuia se va menţiona ,,Refuzat
total la plată”, motivul refuzului, urmate de semnătura, data şi ştampila de decontare a
administratorului de cont/client. In cazul refuzului total la plată a unei file de cec, se va
completa formularul de justificare a refuzului. Copia xerox a filei de cec şi copia xerox a
borderoului de încasare se vor arhiva la actele zilei.
In cazul refuzului parţial sau total la plată, fila de cec însoţită de formularul de justificare
refuz parţial sau total, borderoul de încasare, nota contabilă (în cazul refuzului parţial) şi
scrisoarea de remitere se transmit operativ la unitatea bancară a beneficiarului (sau unitatea
primitoare), pentru ca beneficiarul să poată efectua protestul de neplată.
Motivele înscrierii refuzului la plată a unui cec în Fişierul Naţional de Cecuri:
-cec emis fără autorizarea trasului*);
-cec refuzat din lipsa totală de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea
termenului de prezentare*);
-cec refuzat din lipsa parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea
termenului de prezentare*);
-cec emis cu data falsă sau căruia îi lipseşte o menţiune obligatorie*);
-cecul circular sau cecul de călătorie a fost emis ,,la purtator” *);
-cec emis de către un trăgător aflat în interdicţie bancară*);
-falimentul trăgătorului;
-lipsa de mandat a semnatarului;
-interzicerea plătii de către trăgător, în cazul prezentării la plată după expirarea termenului
de prezentare;
-cec refuzat din lipsa totală sau parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată după
-Expirarea termenului de prezentare;
-cecul prezintă diferite condiţionări privind efectuarea plăţii;
-litigiu cu privire la dreptul de proprietate (popriri solicitate de o terţă persoană sau
solicitate de unul dintre asociaţi/acţionari; ordin de blocare a contului etc.);
-cecul aparţine unui tiraj de instrumente neavizat de BNR;
-cecul aparţine unui set de instrumente care a fost retras din circulaţie;
-cec declarat pierdut, furat, distrus;
-modificarea sau ştergerea unor menţiuni obligatorii;
-vicii de completare a menţiunilor de pe cec (respectiv: transcrierea în litere a sumei de
plată nu permite stabilirea cu certitudine a acesteia; cecul nu este completat în intregime cu
cerneală sau pix de culoare albastră sau neagră sau prin dactilografiere).
Motivele de refuz la plată notate cu asterisc reprezintă incidente de plată majore. Incidente
de plată majore apărute în comerţul cu cecuri determină impunerea de către bancă a regimului
interdicţiei bancare pentru titularul de cont care a produs unul sau mai multe dintre aceste
incidente, respectiv interdicţia de a mai emite cecuri pe o perioadă de un an.
2.5. Cambia
Cambia este un titlu de credit14, sub semnătura privată, care pune în legătură în procesul
creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în
calitate de creditor care dă ordin debitorului sau, numit tras, să plătească o sumă fixată la o
dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.
Cambia se emite de trăgător, care de regulă este în poziţia de debitor faţă de beneficiar şi în
cea de creditor faţă de tras.
Beneficiarul cambiei poate fie să încaseze suma înscrisă în cambie sau, prin girarea
acesteia, să-şi achite alte obligaţii ale sale.
Cambiile trebuie să fie completate în întregime cu cerneală sau pix de culoare albastră sau
neagră sau prin dactilografiere.
Este interzisă tragerea unei cambii, asupra altei cambii sau asupra unui titlu de credit.
Menţiuni obligatorii
Cambia trebuie să cuprindă cel puţin elementele obligatorii prevăzute în reglementările
legale în vigoare privind cambia .
In momentul prezentării la plată, cambia trebuie să cuprindă următoarele elemente
obligatorii:
- denumirea de cambie;
- ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
- numele aceluia care trebuie să plătească (tras);
- numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută
- semnaturile.

14
Norme Cadru 6/08.03.1994 ale Bancii Natioanale a Romaniei
Semnătura obligaţilor cambiali (trăgător, acceptant, avalişti, giranţi etc.) trebuie să fie
autografă, manuscrisă şi redactată cu pixul sau cu cerneală neagră sau albastră. La emiterea
cambiei, trăgătorul trebuie să o semneze în zona 6 de pe faţa titlului, zonă alocată pentru date
privind elementele de identificare ale cambiei şi semnăturii trăgătorului.
Simpla ştampilă a unui obligat cambial, persoană juridică, neînsoţită de semnătura
reprezentantului autorizat al acestuia nu este valabilă.
Locul plăţii
Se consideră că locul plăţii este întreg teritoriul localităţii indicate în cambie în acest
scop. In absenţa unei astfel de indicaţii se consideră ca loc al plăţii întreg teritoriul localităţii
înscrise lângă numele trasului.
Suma de plată
Pe orice cambie este obligatorie înscrierea sumei de plată şi a monedei în care urmează să
se efectueze plata.
Girul cambiei este operaţia prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei
persoane, numită giratar,o dată cu predarea titlului toate drepturile decurgând din acesta.
Cambiile cuprinzând sau nu menţiunea la ordin pot circula prin gir. Cambiile cuprinzând
menţiunea nu la ordin sau o expresie similară echivalentă sunt transmisibile numai sub forma
şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinară. Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice gir
parţial este nul.
Sontarea cambiei reprezintă girarea cambiei către o societate bancară, modalitate prin care
posesorul cambiei îşi poate procura prin gir banii înainte de scadenţă. Unităţile teritoriale al
BCR vor putea primi la scont cambii care pe lângă respectarea tuturor cerinţelor legale de
formă şi fond îndeplinesc şi următoarele condiţii cumulative :
-posesorul cambiei (beneficiarul) să fie client al BCR;
-cambia să fie acceptată legal la plată;
-intervalul de timp dintre momentul prezentării la scont şi scadenţa cambiei să nu
depăşească un an.
In situaţia în care trasul este client al altei societăţi bancare, cambia va putea fi admisă la
scont numai dacă este avalizat de societatea bancară care-l deserveşte pe tras şi aceasta este
agreată de BCR.
Scadenţa cambiei poate fi : la vedere (până la un an de la data emiterii sale), la un anumit
timp de la vedere (zile, săptămâni, luni sau ani), la un anumit timp de la data emiterii (calculul
termenului începe cu ziua următoare datei emiterii) sau la o dată fixă (an, lună, zi) fiind
posibilă scrierea cu litere sau cifre. Cambia cu scadenţă la un anumit timp de la data emiterii
sau la o dată fixă, trebuie plătită în ziua scadenţei sau în cel mult două zile lucrătoare după
scadenţă. Cambia cu scadenţă nescrisă este considerată plătibilă la vedere. Scadenţa trebuie să
fie unică, certă şi posibilă, titlul cu scadenţe succesive, imposibile sau anterioare emiterii fiind
nul.
Plata cambiei
Posesorul cambiei plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data emiterii sau de la
vedere trebuie să ceară debitorului plată fie în ziua în care este plătibilă cambia, fie în una din
cele doua zile lucrătoare care urmează zilei plăţii. Posesorul cambiei cu scadenţă la vedere
trebuie să ceară plată cambiei în interiorul termenului legal de un an de la data emiterii sale
sau în termenul convenţional stabilit de trăgător.
In cazul refuzului total la plată a unei cambii, pe versoul acesteia se va menţiona
,,Refuzat total la plată”, motivul refuzului, urmate de semnătura, data şi ştampila de decontare
a administratorului de cont/client. In cazul refuzului total la plată a unei cambii, se va
completa formularul de justificare a refuzului. Copia xerox a cambiei şi copia xerox a
borderoului de încasare se vor arhiva la actele zilei.
In cazul refuzului parţial sau total la plată, cambia însoţită de formularul de justificare
refuz parţial sau total, borderoul de încasare, nota contabilă (în cazul refuzului parţial) şi
scrisoarea de remitere se transmit operativ la unitatea bancară a beneficiarului (sau unitatea
primitoare), pentru ca beneficiarul să poată efectua protestul de neplată.
Motivele înscrierii refuzului la plată a unei cambii în Fişierul Naţional de Cambii:
- scontarea cambiei fără existenţa în total/în parte a creanţei cedate în momentul cesiunii
acesteia*;
- cambie cu scadenţă la vedere, refuzată din lipsă totală de disponibil în cazul prezentării la
plată în termen*;
- cambie cu scadenţă la vedere, refuzată din lipsă parţială de disponibil în cazul prezentării
la plată în termen*;
- cambie cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii
sau la o dată fixă, refuzată din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată la
termen*;
- cambie cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii
sau la o dată fixă, refuzată din lipsă parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată la
termen*;
- cambie refuzată din lipsă totală sau parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată
după expirarea termenului de prezentare;
- cambie emisă cu dată falsă sau căreia îi lipseşte o menţiune obligatorie;
- interzicerea plăţii de către tras, în cazul prezentării la plată după expirarea termenului de
prezentare;
- lipsa de mandat a semnatarului;
- falimentul plătitorului;
- litigiu cu privire la dreptul de proprietate;
- cambia prezintă diferite condiţionari privind efectuarea plăţii;
-cambie declarată pierdută, furată,distrusă;
-modificarea sau ştergerea unor menţiuni obligatorii;
- vicii de completare a menţiunilor de pe cambie (respectiv: transcrierea în litere a sumei
de plată nu permite stabilirea cu certitudine a acesteia; cambia nu este completată în întregime
cu cerneală sau pix de culoare albastră sau neagră sau prin dactilografiere).
_______
*) incidente de plăţi majore
2.6. Biletul la ordin
Biletul la ordin este un instrument de plată şi titlu de credit, sub semnătura privată, prin
care o persoana numită subscriitor sau emitent, în calitate de debitor, se obligă să plătească
unei persoane numită beneficiar, care are calitatea de creditor, o suma fixă de bani, la un
anumit termen sau la prezentare.
Menţiuni obligatorii
Biletul la ordin trebuie să cuprindă urmatoarele menţiuni obligatorii:
-denumirea de bilet la ordin;
-promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată ;
-numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută (beneficiarul).
Biletul la ordin nu poate fi la purtător.
-data emiterii.
Biletele la ordin vor purta menţiuni clare privind ziua, luna şi anul emiterii pentru a
permite:
- calculul datei scadenţei, în cazul scadenţei la o anumită perioadă de la data emiterii;
- constatarea capacităţii legale a semnatarilor în momentul aplicării semnăturii pe titlu;
-determinarea drepturilor semnatarilor privind acţiunea cambială împotriva obligaţiilor
cambiali (protest, regres etc.).
Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă şi certă.
-semnatura emitentului (subscriitorului) şi, în cazul persoanelor juridice,ştampila. Pe
biletul la ordin trebuie să se înscrie: numele sau denumirea emitentului, adresa, codul
fiscal/codul unic de înregistrare (în cazul persoanelor juridice), contul şi banca la care este
deschis, semnătura şi ştampila (în cazul persoanelor juridice). Semnătura emitentului trebuie
să fie autografă, manuscrisă şi redactată cu pixul sau cu cerneală neagră sau albastră la
sfârşitul textului biletului la ordin şi trebuie să corespundă cu cea din Fişa specimenelor de
semnătura. De asemenea, amprenta ştampilei clientului persoană juridică trebuie să
corespundă cu cea din Fişa specimenelor de semnătura.
Obligatul principal la plată
In cazul biletului la ordin emitentul se obligă personal a plăti la scadenţă suma din titlu şi
tot ceea ce poate fi cerut în temeiul reglementărilor legale în vigoare în ceea ce priveşte
cambia şi biletul la ordin. Posesorul biletului la ordin are o acţiune directă împotriva
emitentului, acesta fiind chiar din momentul emiterii titlului principalul obligat prin titlul
respectiv.
Avizarea biletului la ordin
Datorită faptului că şi biletului la ordin i se aplică toate dispoziţiile privitoare la scadenţa
cambiei, în cazul biletului la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere, acesta trebuie
prezentat emitentului spre avizare pentru a da posibilitatea curgerii termenului de un an de la
data emiterii titlului. Termenul de plată va curge în acest caz de la data vizei pusă de emitent.
Viza pusă de emitent presupune înscrierea semnăturii acestuia pe faţa titlului sub menţiunea
VĂZUT cu ocazia prezentării titlului de către beneficiar la emitent. Dacă emitentul refuză să
pună viza, posesorul va adresa protest de nedatare şi în acest caz termenul va curge de la data
protestului.
Remiterea biletelor la ordin la încasare pe circuit bancar
Posesorul biletului la ordin se va putea prezenta pentru încasarea în cont:
a) la unitatea bancară teritorială BCR care il deserveşte, în vederea:
-încasării în cont (dacă emitentul are contul deschis la aceeaşi unitate bancară);
-remiterii la încasare pe circuit intrabancar (dacă emitentul are contul deschis la o altă
unitate bancară teritorială a BCR) sau pe circuit interbancar (dacă emitentul are contul deschis
la o altă societate bancară);
b) la unitatea bancară teritorială BCR care deserveşte emitentul.
Obligaţiile administratorului de cont/client în cazul biletului la ordin sunt cele menţionate
pentru cambie, ţinând seama de particularităţile biletului la ordin. In cazul biletului la ordin,
emitentul este obligat similar cu trasul acceptant al unei cambii şi ca urmare în cazul biletului
la ordin nu se pune problema acceptării.
Administratorului de cont/client al posesorului biletului la ordin la primirea acestuia,
însotit de borderoul de încasare trebuie să verifice:
- dacă în cazul biletului la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere, instrumentul de
plată a fost prezentat emitentului pentru avizare, respectiv dacă rubrica ,,VAZUT” este
completată cu toate date de către emitent;
- dacă biletul la ordin conţine toate elementele, respectiv:
- denumirea de bilet la ordin;
- dacă este stipulat ,,la ordin” sau nu, cazuri în care biletul la ordin poate fi transmis prin
gir sau ,,nu la ordin”, caz în care biletul la ordin nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe
calea unei cesiuni ordinare de creanţă;
- numărul de exemplare în care a fost emis;
- suma trebuie să fie înscrisă în cifre şi litere;
- numele sau denumirea beneficiarului;
- numele sau denumirea emitentului, adresa acestuia, codul fiscal/codul unic de
înregistrare (în cazul persoanelor juridice), contul şi banca la care este deschis;
- semnatura emitentului şi, în cazul persoanelor juridice, ştampila;
- data emiterii;
- locul emiterii, scadenţa şi locul plăţii. Dacă biletul la ordin nu cuprinde aceste elemente,
acesta nu este nul;
-dacă celelalte menţiuni pe biletul la ordin sunt înscrise conform reglementărilor legale în
vigoare.
Dacă biletul la ordin nu conţine toate elementele, sau dacă există neconcordanţe
între biletul la ordin şi borderoul de încasare sau în ceea ce priveşte datele de identificare ale
posesorului sau emitentului nu se efectuează plata până nu se clarifică neconcordanţele
existente. Acestea trebuie să fie clarificate în ziua primirii biletului la ordin pentru a nu
produce întârzieri în circuitul acestuia.
Motive de înscriere a refuzului la plată în Fişierul Naţional de Bilete la Ordin
Motive de refuz la plată în cazul biletului la ordin:
-bilet la ordin cu scadenţă la vedere, refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul
prezentării la plată în termen*);
-bilet la ordin cu scadenţă la vedere, refuzat din lipsă parţiala de disponibil, în cazul
prezentării la plată în termen*);
-bilet la ordin cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data
emiterii sau la o dată fixă, refuzat din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată la
termen*);
-bilet la ordin cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data
emiterii sau la o dată fixă, refuzat din lipsă parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată
la termen*);
-bilet la ordin refuzat din lipsă totală sau parţiala de disponibil, în cazul prezentării la plată
după expirarea termenului de prezentare;
-bilet la ordin emis cu dată falsă sau căruia îi lipseşte o menţiune obligatorie;
-interzicerea plăţii de către subscriitor, în cazul prezentării la plată după expirarea
termenului de prezentare;
-lipsa de mandat a semnatarului;
-falimentul plătitorului;
-litigiu cu privire la dreptul de proprietate;
-biletul la ordin prezintă diferite condiţionări privind efectuarea plăţii;
-bilet la ordin declarat pierdut, furat, distrus;
-modificarea sau ştergerea unor menţiuni obligatorii;
-vicii de completare a menţiunilor de pe biletul la ordin, respectiv: transcrierea în litere a
sumei de plată nu permite stabilirea cu certitudine a acesteia şi/sau necompletarea în întregime
cu cerneală sau pix de culoare albastră sau prin dactilografiere;
_______
*) incidente de plăţi majore
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ

3.1. Operaţiunile comerciale îndeplinite până în anul 1989 de Banca Naţională a


României, au fost transferate unei noi bănci:
Banca Comercială Română
La data de 4 septembrie 1990, Guvernul României emite Hotârărea nr. 1011 privind
reorganizarea Băncii Naţionale a României şi înfiinţarea Băncii Comerciale Române.
Hotârărea Guvernului de înfiinţare a Băncii Comerciale Române la data de 4 septembrie
1990, avea să fie urmată de o alta, mai precis la data de 12 noiembrie 1990, când Guvernul
României emite Hotărârea nr. 1195 privind organizarea Băncii Comerciale Române, care îşi
începe activitatea la data de 1 decembrie 1990.
Activul şi pasivul care se preiau de Banca Comercială Română de la Banca Naţională a
României, se stabilesc prin protocol, pe baza bilanţului contabil de la 30 noiembrie 1990.
Banca Comercială Română devine o realitate, conducerea îşi intră rapid în atribuţii, se iau
primele măsuri de natură organizatorică de emitere a unor reglementări proprii de proiectare a
modului în care banca urmează să opereze pe viitor.
3.1.1. Privatizarea Băncii Comerciale Române SA
Pe data de 17 octombrie 200515 au fost selecţionaţi doi investitori: Banco
Comercial Portugues şi Erste Bank AG. Cea mai mare surprizã a acestei licitaţii a fost ieşirea
din cursã a Deutsche Bank AG, una dintre 42umac ea42. Banco Comercial Portugues a fost
înfiinţatã în urma cu 20 de ani şi este cel mai mare grup financiar din Portugalia , având un
profit la sfârşitul anului trecut de peste 600 milioane de euro, iar banca austriacã este 42umac
ea42te una dintre cele mai puternice bãnci din piaţa Europei Centrale şi de Est cu un profit la
sfârşitul anului trecut în valoare de 550 milioane de euro. Surse apropiate negocierilor spun cã
austriecii ar fi oferit o suma ce depãşeşte cu mult aşteptãrile iniţiale, de 3.5 miliarde euro
( analiştii estimând ca prin vânzarea pachetului majoritar la B.C.R. statul 42umac ar putea
câştiga 1.5 miliarde de euro ).Este Bank a fost desemnatã, pe data de 20 decembrie,
câştigãtoarea licitaţiei pentru preluarea BCR, dupã ce banca austriacã a oferit într-adevãr
42umac ea mai mare, aproximativ 3,75 miliarde euro (7,65 euro pe acţiune).
Guvernatorul BNR, Mugur Isãrescu apreciazã cã „Privatizarea BCR este cea mai
rãsunãtoare tranzacţie în sistemul bancar din Europa Rãsãriteanã postcomunistã”.
Bucuresti, 03 Septembrie 2007 – Banca Comercială Româna (BCR) lansează, luni 3
septembrie a.c. noul logo al bancii, rezultat din îmbinarea experienţei şi renumelui celei mai
importante bănci românesti cu prestigiosul brand Erste, cel mai de succes furnizor de servicii
financiare din Europa Centrala şi de Est.

Cea mai importantă schimbare adusă de noul logo constă în alăturarea cunoscutului S roşu
la BCR. Litera S roşie este un simbol tradiţional al băncilor de economii şi al Erste Bank,
precum şi un element comun al tuturor subsidiarelor Grupului Erste. Punctul roşu de deasupra

15
www.bcr.ro
,,S”-ului este un simbol pentru economisire şi reprezintă o monedă intrând într-o cutie de
economii.
,,Este mult mai mult decăt o schimbare de litere şi culori. Avem un nou logo, mai puternic,
pentru un nou BCR, mai puternic şi mai bun. Am dorit ca mai întâi să transformăm întregul
sistem de funcţionare în ansamblul sau, astfel încât clienţii să simtă îmbunătăţirile la nivelul
produselor şi serviciilor, precum şi atenţia sporită, la standarde europene, cu care sunt trataţi”,
a declarat , preşedintele executiv al BCR.
3.1.2. Prezentarea Sucursalei BCR Campulung Moldovenesc
Sucursala BCR Câmpulung Moldovenesc este o unitate teritorială , operativă , cu
autonomie gestionară şi operativă, în limita competenţelor acordate de centrala băncii.
Sucursala Câmpulung Moldovenesc a Bãncii Comerciale Române este sucursalã de
gradul III şi are sediul în Câmpulung Moldovenesc, strada Calea Transilvaniei, nr.6.
Sucursala îşi desfăşoară activitatea pe anumite compartimente.
Principalele atribuţii ale sucursale BCR Campulung Moldovenesc sunt:
-răspund în faţa centralei de activitatea desfăşurată;
-se conformează cerinţelor şi evidenţelor sucursalelor judeţene care, la rândul lor, primesc
îndrumare de la centrală;
-organizează şi conduc, în limita competenţelor delegate,activitatea desfăşurată;
-raportează sucursalelor judeţene informaţiile privind activitatea desfăşurată în cadrul
sucursalei;
-organizează relaţii cu clienţii privind:
1.activitatea de creditare, în lei şi în valută, a persoanelor fizice şi juridice;
2.operaţiuni legate de deschiderea de conturi şi operarea în conturi, atât pentru persoane
fizice cât şi juridice;
3.operaţiuni de schimb valutar;
4.consultanţă

In studiul de caz, vom prezenta , Pachetul pentru cont curent BCR 16 ,primul produs
oferit de Erste Bank , care va contine:
-prezentarea produsului ;
-modul de lucru al consilierului client in vanzarea acestui produs, pasii pe care acesta
trebuie sa-i parcurga pana la definitivarea vanzarii .
3.2. Pachetul cont curent B C R
3.2.1. Prezentare

16
Scrisoarea Circulara 77/21.09.2007 a Bancii Comerciale Romane S.A.
Banca Comercială Română, membră a Grupului Erste Bank, unul dintre cei mai
importanţi jucători ai sistemului bancar european, oferă Pachetul Cont Curent BCR.
Pachetul pentru cont curent este o combinaţie de produse şi servicii care permite
administrarea uşoară şi eficientă a resurselor financiare.
Pachetul de produse ataşat contului curent este un concept inovativ prin care se oferă
clienţilor BCR nu doar un cont curent, ci şi cele mai atractive servicii legate de acesta,
permiţându-le astfel să îşi gestioneze mai eficient nevoile financiare zilnice. Pachetul ataşat
contului curent reprezintă o ofertă fără precedent pe piaţa românească, o ocazie unică de a
creşte baza de clienţi retail, dar şi de a modela comportamentul clienţilor.
Pachetul reprezintă un produs format dintr-un cont curent cu un card de debit şi mai
multe servicii pe care clienţii băncii le utilizează pe parcursul unei luni- un număr de
tranzacţii gratuite de retragere numerar şi interogări de cont la ATM-ul BCR, rambursarea
unui împrumut, plata facturilor şi alte transferuri de fonduri, o sumă posibilă de numerar
suplimentar, prin descoperit de cont.
Pachetul17 reprezintă o modalitate prin care multe din tranzacţiile zilnice pot fi efectuate,
de exemplu, transferuri de fonduri sau interogări de sold pot fi realizate prin ATM sau prin
telefon sau internet.
Caracteristici :
Un produs util : Contul curent
Un instrument de plată modern :Cardul de debit si/sau Cardul de credit
O rezervă financiară oferită de: Descoperitul de cont
Uşurinţă în administrarea contului prin extrasul de cont, acces rapid la contul curent prin
internet/telefon.
De ce este important acest produs ?
Deoarece reducem tranzacţiile cu numerar, în special cele efectuate la ghişeul băncii şi
orientăm clientul către tranzacţii fără numerar mai avantajoase atât pentru bancă cât şi pentru
client :
- prin virarea salariului în contul curent, clientul poate efectua tranzacţii fără numerar,
evitând cozile şi timpul consumat la ghişeele băncii ;
- odată primit salariul în contul curent, clientul nu trebuie să se grăbească să îl ridice în
numerar, poate ordona băncii să efectueze diverse plăţi programate prin Standing Order, plata
rate Leasing, asigurări, prin Direct Debit (plăţi facturi de utilităţi), sau poate să efectueze
chiar el diverse tranzacţii (prin phone banking ; e-BCR, sau tranzacţii la ATM-urile BCR).
Poate transfera din contul curent, în contul de economii resursele rămase, astfel urmând să

17
Fisa produs 108/2008 a Bancii Comerciale Romane S.A.
beneficieze de dobânzi avantajoase. Aceste tranzacţii se realizează automat de către bancă,
sau de către client prin utilizarea unor canale alternative ghişeului bancar.
Pe lângă tranzacţiile incluse în pachet, clientul poate utiliza orice alte tranzacţii oferite
conturilor curente BCR.
Beneficiari :
Beneficiarul pachetelor pentru cont curent este orice rezident român în vârstă de cel puţin
18 ani, care ar dori să îşi administreze necesităţile financiare într-un mod organizat şi la un
preţ avantajos.
În plus, produsul este adecvat pentru administrarea resurselor financiare ale întregii
familii : clientul care deţine contul poate împuternici câţi utilizatori doreşte. BCR poate emite
la cerere carduri de debit/credit suplimentare pentru oricare din utilizatori autorizaţi, fără
costuri suplimentare.
Beneficii şi avantaje :
Costurile pentru serviciile bancare devin mai transparente decât înainte – o singură taxă
lunară pentru toate produsele şi serviciile incluse în pachet.
Oferta pachetului cuprinde o selecţie cu cele mai utilizate servicii de către clienţi. Astfel,
pachetul este creat să reflecte necesităţile financiare zilnice ale clienţilor într-un mod simplu şi
transparent.
Pachetul este mai ieftin decât produsele şi serviciile achiziţionate separat. În plus, multe
din soluţiile oferite prezintă clientului o soluţie mai convenabilă decât necesitatea de a vizita
banca.
Din punct de vedere financiar, clientul are un discount de peste 40% dacă alege un pachet
faţă de produsele luate individual. Mai mult, dacă clientul este eligibil pentru descoperit de
cont şi card de credit, acesta poate economisi peste 100% din preţul pachetului.
Alte exemple de beneficii :
Utilizarea opţiunii de plăţi cu caracter regulat (standing order, direct debit) din cadrul
pachetului.
Avantaj cheie : nici un cost, tranzacţie automată – nu e necesară deplasarea la bancă.
Utilizarea opţiunilor alternative de plată singulară din cadrul pachetului :
Dacă clientul are obligaţii de plată care nu au caracter regulat şi nu pot fi rezolvate prin
standing order sau direct debit, sau dacă este îngrijorat că va pierde controlul asupra resurselor
sale financiare lăsând banca să se ocupe automat de plăţi, poate opta pentru plăţi singulare
prin alte metode incluse în pachet – ATM sau/şi Phone Banking, E- Banking. În acest caz,
clientul nu trebuie să meargă la bancă pentru a efectua tranzacţia, de exemplu, este suficient
să ridice telefonul, să sune la Contact Center, să utilizeze elementele de identificare a
clientului şi să dea instrucţiuni privind ordinul de plată cerut operatorului. Tranzacţia va fi
înregistrată în următorul extras de cont.
Ai acces liber la contul curent oricând şi de oriunde. Eşti mai în siguranţă fără a purta
cash în buzunar.
În preţul pachetului, clientul obţine un card de debit care îi facilitează accesul la bani
oricând prin ATM, sau direct la comercianţi pentru plata bunurilor şi serviciilor.
Cardurile de debit BCR oferă un grad mare de siguranţă – BCR îşi asumă automat
acoperirea unei fraude posibile la cardurile de credit ale clienţilor săi, suma ce depăşeşte 150
EUR (de exemplu, la o tranzacţie frauduloasă de 200 EUR, BCR va acoperi cei 50 EUR care
depăşeşte limita de 150 EUR).
Mai mult, clientul are liber acces la contul său prin E- Banking şi Phone Banking.
Clienţii care efectuează multe tranzacţii cu ordine de plată lunar, sau care preferă să
menţină un control constant al contului, sunt încurajaţi să utilizeze serviciile alternative (E-
Banking şi Phone Banking).
Efectuarea tranzacţiilor de plată prin telefon sau internet este semnificativ mai ieftină
decât efectuarea tranzacţiei la bancă. Serviciul este şi foarte convenabil fiindcă clientul nu
trebuie să viziteze banca. Este suficient să aibă telefon sau un calculator conectat la
internet. Verificarea soldului sau tranzacţia de plată se vor face în câteva minute, fără a mai
pierde timpul mergând şi aşteptând la bancă.
Aceleaşi beneficii pentru întreaga familie :
Pachetele reprezintă un produs adecvat pentru întreaga familie – pot fi adăugaţi
împuterniciţi la contul pachetului ( de exemplu : soţia clientului sau membrii familiei) şi
fiecare împuternicit poate primi propriul card de debit pentru a accesa contul – şi aceasta fără
costuri suplimentare.
Ca parte a pachetului, BCR oferă clienţilor săi facilitatea unui descoperit de cont. Aceste
fonduri reprezintă o rezervă financiară suplimentară atunci când clientul are nevoie ( de
exemplu : cheltuieli neaşteptate, întârzierea salariului în cont, care periclitează plăţile
planificate).
Disponibilitatea unui descoperit de cont este acoperită de costul total al pachetului, nu
sunt solicitate taxe suplimentare. Clientul are costuri suplimentare numai când se hotărăşte să
utilizeze fondurile disponibile prin descoperit de cont, şi anume, dobânzile. Totuşi, rata
dobânzii la descoperitul de cont este mai mică în cadrul pachetului comparativ cu descoperitul
de cont la un cont separat.
Control asupra economiilor clientului- posibilitatea de a transfera fonduri automat într-un
cont de economii :
Clientul poate stabili o valoare a soldului în cont, peste care fondurile vor fi automat
transferate într-un cont de economii. Clientul trebuie doar să deschidă un cont de economii şi
să solicite consilierului ca, în fiecare lună, orice fonduri din contul său care depăşeşte în acel
moment o sumă stabilită pentru sold, să fie transferate într-un cont de economii definit.
Tranzacţia se va efectua gratuit, fără a fi necesară intervenţia repetată a clientului.
Transparenţa privind contul şi toate tranzacţiile – extrase de cont:
Orice tranzacţie – debit sau credit – efectuată din contul pachetului va apărea în mod
transparent într-un extras de cont care va fi transmis clientului prin poştă sau e-mail, conform
alegerii clientului.
Dacă clientul preferă să primească extrasul de cont acasă prin poştă, din contul său se va
scădea taxa poştală.
Cu o singură semnătură salvezi timp când obţii cele mai importante servicii financiare
Clientul semnează doar un document pentru obţinereaa tuturor produselor şi serviciilor
incluse în pachet – Cerere pentru cumpărarea pachetului de cont curent.
Documente ce trebuie prezentate de client :
Pentru a beneficia de avantajele pachetului, clientul trebuie să prezinte la bancă toate
documentele necesare pentru produsele şi serviciile incluse în pachet :
- cont curent ;
- descoperit de cont ;
- card de credit.
Dacă clientul are deja unul din produsele de mai sus la bancă, nu mai este necesar să
furnizeze documentele pentru acel produs.
Cui i se adresează ? Interacţiuni :
- oricărui deţinător existent de cont curent sau de cont cu card ar trebui să i se ofere
pachet ;
- oricărui client nou care solicită deschiderea unui cont curent (cu sau fără card de debit)
ar trebui să i se ofere mai întâi pachetul - doar dacă nu poate fi convins să ia un pachet i se va
oferi contul curent individual ;
- oricărui client nou care solicită un împrumut ar trebui să i se ofere pachetul;
- oricărui care vine la bancă pentru a-i rambursa împrumuturile sau pentru a plăti facturile
ar trebui să i se ofere activ pachetul (fiindcă îi va permite să acopere aceste servicii gratuit
dacă optează pentru acest pachet complex de servicii financiare).
Etape pentru obţinerea produsului :
-consilierul prezintă clientului pachetele ;
- dacă clientul acceptă produsul, consilierul îi dă clientului să semneze Formularul de
cerere a pachetului ;
- consilierul introduce în sistemul informatic al băncii informaţiile solicitate pentru
activarea pachetului în sistem, în aceeaşi zi în care clientul semnează Formularul de cerere a
pachetului ;
- consilierul se ocupă de emiterea fiecărui produs component al pachetului, conform
solicitării clientului şi termenilor şi condiţiilor fiecărui produs inclus în pachet. Cardurile de
debit se vor emite în condiţiile pachetului (tranzacţii gratuite) imediat după deschiderea
contului curent.
Descoperitul de cont şi cardul de credit pot fi emise imediat după deschiderea contului
curent.
Descoperitul de cont şi cardul de credit pot fi emise imediat dacă clientul îndeplineşte
toate criteriile pentru obţinerea descoperitului de cont/credit card sau după trei luni dacă
clientul primeşte salariul în contul curent.
În orice caz, deoarece contul clientului, cu card transformat în pachet va avea acum un
cod IBAN, clientul poate anunţa acest lucru la biroul de plăţi al angajatorului lui. Se oferă un
formular cu un nou cod IBAN, confirmat de BCR pe care clientul îl poate da angajatorului.

3.2.2. Flux operational de acordare a pachetului pentru cont curent denumit


ESENŢIAL.

Vom prezenta in detaliu un scenariu de vanzare a pachetului pentru cont curent al unui
posibil client .
Clientul(Biris Nicolae Cristian) intentioneaza sa-si deschida cont curent la Banca
Comerciala Romana.
Consilierul client prezinta pachetul de cont curent ca prima varianta pentru client .
I se prezinta acest pachet care grupeaza mai multe produse si servicii care ii permit
accesarea conturilor fara a veni la banca , pachetul oferind anumite gratuitati sau reduceri de
comisioane pentru tranzactii, totul la un cost cu 40 % mai mic decat daca ar achizitiona
produsele si serviciile separat .
In continuare vom prezenta modul de lucru al consilierului client pentru vanzarea acestui
produs in sistemul informatic denumit in continuare Sibcor V2.
I. Înregistrare. Client.
Se identifică dl.Biris Nicolae Cristian la ghişeu de consilierul client prin actul de
identitate sau paşaport. Se vor completa toate elementele din actul de identitate solicitate de
sistemul informatic Sibcor V2.
Fiind un client nou , se inregistreaza in baza de date a bancii toate datele personale ale
clientului , in urmatorul meniu :

Întreţinere clienţi  Adăugare Individual:


Se va completa :
-Numele si prenumele;
-Cont curent;
-Localitatea nasterii;
- Documentul de identitate(serie,numar,unitate emitenta, data emiterii,data valabilitatii);
- Adresa, numar telefon, alte informaţii( daca este student, angajat,pensionar,etc.) ;
- Indicatori economici ( declarati de client),;
-Adresa de e-mail(daca are)
Dupa completarea acestor date sistemul va cere salvarea lor, si din acest moment
din client potential dl.Biris Nicolae Cristian devine client al Bancii Comerciale Romane
.Sistemul informatic ii va atribui un numar denumit in continuare CIC (ex:287143).
In continuare consilierul client va deschide contul curent denumit COD IBAN .
II. Deschidere cont curent ROL
Urmatoarea operatiune executata este deschiderea contului curent , la care se va atasa un
card de debit :

- Deschidere Cont curent nou – ROL ;


-Intreţinere produse Deschidere produse.
Sistemul informatic va cere completarea urmatoarelor campuri:
-CIC-ul clientului sau Codul Numeric Personal, aplicatia va genera automat numele si
prenumele clientului , in studiul nostru de caz:
CIC:287143 , Nume: Biris
Prenume : Nicolae Cristian
Sistemul informatic va genera un cont curent in RON pe numele clientului , respectiv:

COD IBAN : RO58 RNCB 0236 0287143 0001


Acest COD IBAN are 24 caractere , si este unic pentru fiecare client
Dupa finalizarea acestei operatiuni , se va atasa un card de debit la contul deschis mai sus
, prin pasul urmator :
III. Emitere card de debit.

Sibcor V2 : Card de debit.


Se va merge pe :

Intreţinere produse Selecţie produs Modifică Ataşare card Tip card. Se va


selecta tip Maestro /Visa Electron (ca tipuri de carduri).In cazul clientului nostru , se va alege
BCR Visa Electron , aplicatia va cere dupa alegerea tipului de card , numele utilizatorului , se
va alege Biris Nicolae Cristian , daca se solicita imputerniciti la contul curent, se pot adauga ,
si se poate emite alt card atasat la acelasi cont curent , pentru imputernicit.Acest lucru
semnifica , ca persoana imputernicita va avea acces la contul titularului .
Prezentam mai jos cele doua tipuri de carduri18 care se pot atasa la contul curent.

BCR Maestro BCR Visa Electron

Card de debit in lei utilizat atât în ţară, cât şi în străinătate, în mediu electronic (terminale
POS şi/sau ATM), oriunde este afişată sigla VISA (însemnul VISA Electron) sau sigla
Maestro/Cirrus.
Avantajele utilizarii cardului BCR:
 Accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din tara si din strainatate pentru obtinerea de
numerar, 7 zile din 7;
 Comisionul zero pentru emitere card ;
 Comision zero la plata de marfuri si servicii la comerciantii acceptatori de carduri ;
 Comision zero la plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilitati/servicii
(electricitate, apa, gaze, salubritate, telefonie fixa si mobila, TV cablu etc.) ;
 Accesul la sume de bani suplimentare prin descoperitul de cont maxim 6 salarii nete (fara
a depasi limita maxima de 5.000 EUR, echivalent lei la cursul BNR din data aprobarii).

In continuare se vor face inregistrarile pentru ca dl.Biris sa primeasca acasa, extrasul de


cont , cu toatel operatiunile efectuate prin contul curent.
18
www.bcr.ro
IV. Înregistrare transmitere. Extras de cont curent, prin poştă.

Sibcor V2 : Extras cont curent.


Consilierul client, după ce a stabilit cu clientul contul curent ce va fi inclus (ataşat în
pachet, va adăuga şi informaţia despre extras prin poştă):
Intreţinere produse  Selecţie produs CIC- Modifică Extras :
Se vaselecta tip predare ,,poştă” cu frecvenţa de trei luni. Clientul va primi acasă un extras
de cont cu toate operaţiunile efectuate prin contul curent. Dacă clientul are adresă de e-mail,
se poate trece în aplicaţie să primească extrasul de cont la trei luni pe mail .
Vom merge în meniul :
Intreţinere client  Selecţie client Individual şi la Adrese virtuale se completează
adresa de e-mail.(ex:biris_nicolae@yahoo.com) .

V. Inregistrare descoperit de cont ( overdraft).


Pasul urmator cerut de sistem , este inregistrarea descoperitului de cont.In cazul in
care dl.Biris Nicolae Cristian , va primi salariu in contul curent cu card atasat , banca la
fiecare 3 luni, efectueaza analiza operatiunilor prin cont, si poate primi un descoperit de
cont . In sistemul informatic V2 se vor inregistra urmatoarele date :

Întreţinere produse  Descoperit de cont individual.


Se trece CIC-ul) clientului, respectiv 287143, dupa care se afiseaza automat numele:
Biris Nicolae Cristian
Se introduce în sistem :
- salariul net ;
- data cerere < data banca ;
- plafon de creditare propus.
Aceste operaţiuni se efectuează în meniul :
-Intreţinere produse  Descoperit de cont individual
Consilierul client poate introduce cic-ul clientului sau poate să-l aleagă accesând
butonul ,,Vizualizează clienţi”, folosind diverse criterii de căutare : CIC ;CNP; denumire
client.
În meniul Descoperit de cont individual se vor completa câmpurile cerute de sistem :
- denumirea clientului ;
- număr contract ; data cererii; contul curent;
- salariul net.

VI. Înrolare Standing Order şi/sau Direct Debit.

În cazul în care, în urma consilierii, clientul solicită plăţi programate19 (Standing Order şi
Direct Debit) se înregistrează în sistem :
Transfer fonduri Ordine de plată programate Introducere  Validare.
La introducere se va completa :
- contul din care se fac plăţile programate ;
- suma care poate fi fixă sau dependentă de sold ;
- frecvenţa virărilor (zilnic; lunar) ;
- beneficiarul ;
- contul unde este virată suma ;
- banca beneficiarului ;
- detalii despre transfer (exemplu : virare rată Leasing, chirii, taxe) ;
- modul de decontare (intrabancar sau interbancar):
* intrabancar : plăţi între aceleaşi bănci (exemplu : BCR – BCR);
* interbancar : plăţi între bănci diferite (exemplu : BCR – BRD)
Din acest moment sunt activate aceste modalitati de plata, iar la sfârşitul zilei bancare
sistemul vireaza automat prin lansarea unor rapoarte de administratorul de sistem , sumele
introduse in meniul Ordine de plata programate . Aceste plăţi programate sunt foarte utile,
deoarece te scutesc de grija platilor la utilitati în fiecare lună.Serviciul este gratuit , se
comisioneaza doar transferul din contul curent . Clientul trebuie doar să se asigure că are bani
în cont la data stabilită in contract , iar contul este debitat automat cu sumele programate în
sistem.

VII. Înrolare Phone Banking.

Pentru această opţiune20, consilierul client foloseşte o aplicaţie separată de sistemul Sibcor
V2. Conectarea se realizează folosind :
- username ( exemplu : ancuţa. toma)
- o parolă primită de la administratorul de sistem, accesând un link.

19
Fisa produs 73/2007 ; Fisa produs 59/2007 a Bancii Comerciale Romane S.A.
20
Fisa produs 109/2007 Phone Bnaking –Operatiuni prin telefon
Pentru crearea unui client in aplicatia Phone Banking se accesează din meniul aplicatiei :
Create client  Fiind client, prin introducerea CNP client, sau CIC şi selecţie tip client
se alege persoană fizică.

După introducerea acestor date, se apasă butonul Search. Aplicaţia afişează datele despre
clientul găsit respectiv Biris Nicolae Cristian care constau în :
CIC;Nume,Prenume;CNP;Data nasterii, conform prezentarii de mai jos , in care se afiseaza
rezultatele cautarii .
Se apasă butonul  Select.
Se va selecta contul curent ce va fi inclus în pachetul solicitat de client, cât şi alte conturi
solicitate de acesta pentru a fi utilizate prin canale alternative.
Pentru finalizare se apasă pe End selection.
În meniul Create client – Provide further information, se completează seria
dispozitivului Token alocat clientului respectiv, precum şi o întrebare secretă şi răspunsul la
aceasta.Toate aceste campuri sunt obligatorii in activarea dispozitivului Token.
Exemplu : Token serial : 3105717606
Secret Question : Ce culoare are iarba?
Secret Answer : Verde

Aceste date sunt necesare, deoarece dacă clientul blochează acest dispozitiv prin tastarea
de trei ori eronată a PIN-ului, el vine la bancă şi consilierul client va debloca dispozitivul.
După completarea datelor de mai sus, se creează automat un username şi o parolă care
trebuie tipărite şi înmânate clientului. La sfârşit se apasă butonul Activate.
Începând cu acest moment, clientul are acces la informaţii personalizate în legătură cu
conturile selectate prin Phone Banking, iar într-un termen de aproximativ 24 ore, poate
efectua şi tranzacţii .
Pentru a se intelege mai bine folosirea aplicatiei Phone Banking , vom prezenta modul
de folosire al dispozitivului Token .
Metode de utilizare a serviciului de efectuare operaţiuni prin telefon :
Serviciul oferit de BCR21, prin care clientul poate realiza operaţiuni prin telefon, este
disponibil de luni până duminică, între orele 8.00 şi 22.00.
Modalitatea pe care clientul poate accesa detalii despre conturile deţinute sunt rapide şi
eficiente. Se poate afla oricând aceste detalii personale sunând la numerele de telefon ale
serviciului Info BCR : 0801.0801.227 apelabil din reţeaua de telefonie fixă, taxabil la tarif
local indiferent de locul din ţara de unde este apelat, la numărul 021/407.42.00, apelând din
orice reţea sau la *0801.227, apelabil prin intermediul serviciului Vodafone EasyDial.
Operaţiunile ce pot fi efectuate prin serviciul de efectuare a operaţiunilor prin telefon.:
-Informaţiile personalizate despre conturile deţinute.
Prin serviciul de efectuare a tranzacţiilor prin telefon clientul poate avea acces la un
număr mare de informaţii despre conturile deţinute de BCR. Aceste aspecte vor fi disponibile
pentru client numai pentru conturile activate pentru acest serviciu.

Contact Center – Departament în cadrul Direcţiei Managementului Canalelor


Alternative, prin intermediul căruia clienţii au acces la diverse informaţii generale despre
oferta de produse şi servicii BCR, pot obţine suport tehnic în ceea ce priveşte utilizarea
serviciului, pot apela serviciul de Asistenţă de Urgenţă destinat deţinătorilor de carduri BCR,
21
Fisa de produs 109/2007 Plati prin telefon
pot afla informaţii personalizate sau pot efectua tranzacţii din conturile deţinute. Contact
Center poate fi operat la bancă sau de companiile aflate în contract de outsourcing cu banca.
Operaţiuni efectuate prin apelarea telefonică a Contact Center- sunt cele care vizează atât
aflarea de informaţii personalizate despre conturile deţinute (şi activate pentru serviciul
respectiv ), cât şi efectuarea de tranzacţii din conturile deţinute şi activate, precum şi orice
modificare ce vizează conturile incluse în serviciu.

TOKEN – dispozitiv ce permite clientului să autorizeze fiecare tranzacţie efectuată


telefonic, prin intermediul Contact Center. Dispozitivul este înmânat clientului de către
consilierul client la unitatea BCR de la care clientul a solicitat achiziţionarea serviciului şi
generează un cod unic pe baza căruia are loc autorizarea tranzacţiei procesată prin Contact
Center.

IVR – (Interactive Voice Response- Răspuns Voce Interactivă ). Sistem avansat de tratare
a apelurilor prin care utilizatorilor li se permite alegerea prin tastarea de pe telefon a uneia
dintre opţiunile enumerate într-un mediu tip voce. În funccţie de tasta aleasă, clientul are
posibilitatea efectuării unei operaţiuni doar prin urmărirea meniului sau este direcţionat către
un operator specializat.

Utilizarea serviciului
Procesul de utilizare a serviciului începe din momentul în care clientul a semnat la bancă
contractul de solicitare a serviciului de efectuare de operaţiuni prin Canalele Alternative ale
BCR şi de asemenea a activat conturile dorite pentru acest serviciu, asa cum s-a prezentat mai
sus.
După semnarea contractului de către ambele părţi (clientul şi banca), consilierul client va
activa serviciul pentru client şi din acest moment, poate afla informaţii personalizate
referitoare la conturile deţinute şi activate la nivelul Contact Center.
Tot banca va da un dispozitiv Token de autorizare a tranzacţiilor care va fi activat
automat de către bancă în termenul maxim de 24 ore de la achiziţionarea serviciului. După
acest interval, clientul poate avea acces, pe lângă informaţiile personalizate şi la efectuarea de
tranzacţii prin Contact Center.
La prima accesare a serviciului, se va solicita automat, fie de către IVR, fie de către
agentul Contact Center, modificarea parolei prin intermediul IVR-ului. Activarea opţiunii de
efectuare de tranzacţii prin telefon va fi posibilă în urma activării dispozitivului primit la
achiziţionarea serviciului.
După ce aceşti paşi au fost parcurşi , clientul are acces la serviciul de operaţiuni prin
telefon printr-un simplu apel la Centrul de Contact.
Pentru accesul la acest serviciu, clientul în calitate de utilizator va selecta opţiunea
corespunzătoare în IVR, conform unor mesaje preînregistrate.
Pentru solicitări care intră în gama de operaţiuni oferite prin serviciul de operaţiuni prin
telefon, consilierul BCR va solicita clientului numele de utilizator (username) format din opt
cifre, precum şi parola primită de client la unitatea BCR

Cheia de acces.
Cheia de acces este reprezentată de un username şi parola pe care clientul îl va primi la
sediul BCR unde va semna contractul pentru serviciul de tranzacţii prin telefon.

Activare.
În urma înregistrării dispozitivului Token la sucursală, precum şi a unei întrebări secrete
de răspunsul la aceasta, clientul primeşte de la consilierul BCR un username şi o parolă
generate şi prinţate.
Numele de utilizator va fi de asemenea precizat şi în contract şi va oferi posibilitatea ca
clientul să se identifice în momentul în care doreşte să utilizeze serviciul de realizare a
operaţiunilor prin telefon.

Codul PIN
Este un cod de securitate care oferă o siguranţă în ceea ce priveşte accesul la conturile
clientului sau posibilitatea iniţierii de tranzacţii de către alte persoane.
Codul este setat iniţial de client la primirea dispozitivului. Modificarea acestui cod PIN
se va mai putea realiza doar în cazul în care el este introdus de trei ori greşit şi astfel
dispozitivul se blochează.
VIII. Înrolare Internet banking : e- BCR
Pachetul pentru cont curent, asa cum am prezentat , are inclus ca element si inrolare
aplicatia Internet banking, efectuarea operatiunilor, vizualizarea lor si folosind un calculator
conectat la internet.
În aplicaţia Sibor V2 se merge :
Întreţinere clienţi  Alte informaţii Coduri aplicaţii externe.
Se introduce cic-ul sau CNP-ul clientului, sistemul va insera automat denumirea
clientului, apoi se vor seta modulele dorite de client.
Aceste module se referă la ce operaţiuni va executa de pe internet, respectiv ; plăţi în
valută; plăţi în lei; depozite la termen ; licitaţii valutare ; extrase de cont cu operaţiunile
efectuate.
Pentru activarea serviciul, se trimit anexa 1 ,,a” şi anexa 1 ,,b”, necesare activării
serviciul e-BCR, pentru persoane fizice şi se vor transmite pe fax la Direcţia Informatică
Bucureşti.
Aceasta componenta a fost ultima din vanzarea acestui produs .In continuare nu avem
decat sa activam pachetul pentru cont curent .
IX. Includerea produselor în pachet şi activare pachet cont curent.

În Sibcor V2 se asociază clientului un tip de pachet ,,ESENŢIAL”:

Intreţinere produs Asociere conturi la pachete de produse CIC Adaugă.


Introducând cic-ul clientului sau CNP-ul, programul afişează în mod automat denumirea.
În butonul Adaugă se va trece Pachetul de produse ,,Esenţial”, starea apare automat iniţiat şi
data iniţială, data curentă. Se va salva cu combinaţia de taste CTRL + 9. Sistemul va genera
un număr de pachet care se va scrie în contract pe prima pagină nr./data şi în caseta rezervată
băncii din finalul contractului.
Pe butonul Detalii – în câmpul cod se va deschide lista de unde se va selecta contul ce se
doreşte ataşat. După efectuarea acestor operaţiuni, se activează pachetul prin acţionarea
butonului ,,Activează”.
Prin activare, Sibcor V2 va efectua următoarele acţiuni automate :
. se activează tranzacţiile gratuite specifice ;
- se va bloca suma minimă în cont (respectiv 15 lei).
Din acest moment pachetul pentru cont curent este activat şi se încheie fluxul operaţional.
Zilnic, se va rula raportul ,,Situaţia centralizată a pachetelor” şi se vor verifica să nu
figureze pachete în starea iniţiat (neactivate) în meniul :
Procesări  Lansarea execuţie rapoarte.

Din acest moment , dl.Biris Nicolae Cristian are deschis un cont curent la Banca
Comerciala Romana Campulung Moldovenesc , atasat un card Visa Electron , iar canalele
alternative , respectiv Phone Banking si Internet Banking sunt activate .
Consilierul client va lista conventia (Anexa1)pentru pachet cont curent , in 2 exemplare, un
exemplar se inmaneaza clientului , iar al doilea se arhiveaza la unitatea bancara , si se
semneaza de ambele parti.
In continuare vom prezenta un model completat de Cerere-Contract de deschidere a
Pachetului de produse si servicii bancare atasate contului curent , Anexa 1 a si Anexa 1b,
necesare activarii serviciul E-BCR .
Contractul de deschidere necesita :
I Completarea datelor personale ale clientului Biris Nicolae Cristian conform buletinului
de identitate;
II Date despre locuinta,stare civila,studii,ocupatia actuala,vechimea la locul de munca;
III Salariu / pensia lunara;Obligatii de plata , Credite sau carduri la BCR;
IV Se solicita deschiderea unui cont curent, sau daca exista , includerea acestuia in
pachetul pentru cont curent;
V Cardul de debit si includerea sa in pachet;
VI Descoperit de cont individual;
VII Modul de transmitere al extrasului de cont curent ;
VIII Servicii oferite prin canale alternative;operatiuni prin telefon si internet E-BCR;
IX Semnaturile persoanelor autorizate
Concluzii si Propuneri.

Ca urmare a cercetarilor teoretice realizate in literatura de specialitate , modalitatile si


instrumentele de plata utilizate in practitca bancara romaneasca ,sunt urmatoarele:
Direct debit
Caracteristici :
Clientul mandatează banca să efectueze în numele său, în limita disponibilului din cont,
diferite plăţi ( exemplu : facturi de telefon; energie electrică etc.), cu caracter de regularitate
fără a fi necesară prezenţa la bancă a plătitorului.Din practica bancara ,s-a constatat ca
utilizarea acestui serviciu reprezinta o pondere minimala din totalul modalitatilor de plata
alese de clienti , deoarece prezinta unele inconveniente , chiar daca acest serviciu este gratuit,
in sensul alimentarii contului astfel incat la data scadentei sa existe fonduri pentru acoperirea
valorii facturilor emise de beneficiari .Preferinta pentru aceasta modalitate de plata este a
persoanelor juridice .
Standing order
Caracteristici :
Banca este autorizată atunci când sumele disponibile în contul curent depăşesc o limită
prestabilită de client să efectueze automat transferul acesteia într-un alt cont (exemplu : un
cont de economii).
Permite efectuarea unor plăţi la date fixe şi pentru sume prestabilite (rate de credit
(leasing, chirii) din contul curent în lei fără a fi necesară prezenţa la bancă a plătitorului.S-a
constatat la aceasta modalitate bancara preferinta pentru acest serviciu mai mult a persoanelor
fizice care incaseaza salariu in contul curent cu card atasat (ex:pachetul pentru cont curent) ,si
care au incheiate diverse contracte cu sume fixe .
Ordinul de plata emis si primit
Un asemenea mod de transmitere a mesajelor, asigură avantaje în efectuarea tranzacţiilor,
cum sunt cele legate de siguranţă, rapiditate, preţ relativ scăzut şi fiabilitate în funcţionare.
În urma cercetării teoretice, Banca Comercială este de mult membră a SWIT şi face parte
dintre băncile încadrate în circuitul reţelelor monetice VISA şi MASTERCARD. Facilităţile
se ridică la nivelul standardelor din ţările dezvoltate. Clienţii preferă încasarea sau chiar plata
sumelor în valută, deoarece chiar dacă durează mai mult transferul, comisioanele sunt mai
mici decât cele percepute prin transferul rapid de fonduri ( exemplu : Money Gram; Wester
Union ; Smith & Smith, Coinstar).
Internet Banking
Caracteristici :
Se adresează clienţilor persoane fizice care au cel puţin un cont curent în lei, deschis la
una din unităţile teritoriale BCR ;
O caracteristică importantă a acestui serviciu este reducerea comisioanelor cu 50% la
toate operaţiunile efectuate în sistem intra şi interbancar, faţă de cele efectuate la ghişeu.
În fiecare an se remarcă o creştere a utilizatorilor internetului. Pentru asigurarea unui
serviciu performant de tip internet banking sau home banking, băncile au fost obligate să
investească masiv în sistemul IT. Problemele de securitate, de acces neautorizat asupra bazei
de date a băncii, erorile procedurale, neîncrederea clienţilor, toate acestea pot constitui aspecte
critice ale dezvoltării internet banking-ului , în general, dar care fără investiţii masive în
sisteme IT de ultimă ge
Carduri. Moneda electronică.
În dezvoltarea cardului, în România apare necesitatea parcurgerii a două etape .
În prima etapă s-a definitivat baza tehnică necesară funcţionării sistemului de carduri,
urmând modernizarea sistemului informaţional bancar, extinderea reţelei de bancomate şi
terminale POS.
Etapa a doua urmăreşte transformarea cardului într-un instrument de plată în masă prin
creşterea exponenţială a numărului de carduri. Aceste instrumente îndeplinesc cu succes rolul
avut de numerar în derularea tranzacţiilor zilnice.
Putem însă, ca urmare a cercetărilor teoretice, să enumerăm şi câteva piedici în calea
extinderii cardurilor :
- gradul redus de bancaritare ( 0,25 carduri/locuitor) ;
- populaţia României încasează în mică parte veniturile prin conturi şi deţine puţine
conturi de disponibilităţi ;
- gradul mai redus de dezvoltare a reţelei de comunicaţii şi circulaţia dificilă a informaţiei
bancare ;
- neîncrederea populaţiei datorită fraudelor comise în special la carduri, rezultând de aici
rezolvarea problemelor de securitate şi tehnologie bancară.
neraţie, nu poate da rezultate optime.
Money Gramm;Smith&Smith;Coinstar
Serviciile de tipul transferului rapid de fonduri s-au extins. Întreaga operaţiune de transfer
bănesc de la ordonator la beneficiar se derulează în câteva minute, 1 sau 2 zile ,chiar dacă,
geografic, ei se află la foarte mare distanţă.
Operaţiunile de acest tip s-au înmulţit, mai ales că o mare parte din populaţie preferă să
lucreze în străinătate.
Aceste tipuri de transfer sunt uşor şi la îndemână pentru a putea trimite banii din
străinătate membrilor familiei, chiar dacă comisioanele suportate de ordonatori sunt destul de
mari .
Sunt servicii care se adresează persoanelor fizice, prin intermediul căruia se
efectuează transferuri rapide de fonduri, între agenţii sistemului.
Beneficiarii serviciului pot fi membrii familiilor rămase în România care primesc bani de
la persoanele care muncesc în străinatate.
Din practica bancara, aceste servicii inregistreaza o pondere din ce in ce mai ridicata ,
deoarece utilizarea acestei modalitati de plata este foarte simpla si la indemana oricarei
persoane fizice, prin simplitatea folosirii si incasarii banilor .Persoana beneficiara nu trebuie
decat sa se prezinte la ghiseul bancii , sa completeze un formular si pe baza actului de
identitate sa ridice banii de la casierie .
Acreditivul
Utilizarea acreditivului pe plan internaţional este determinată, pe de o parte, de avantajele
pe care le prezintă, atât pentru importator, cât şi pentru exportator, iar pe de altă parte, de
supleţea acestei tehnici, care permite adaptarea sa la diferite forme pe care le pot îmbrăca
schimburile internaţionale.
Comparativ cu alte modalităţi de plată, presupune o derulare relativ mai complicată şi
costuri ridicate.
Siguranţa pe care o conferă utilizarea acreditivului părţilor implicate în derularea sa,
rezultă din caracteristicile acestuia :
- formalismul său, caracterul documentar (plata se face numai în baza prezentării unor
documente) ;
- independenţa faţă de relaţia contractuale de bază ;
- fermitatea angajamentului bancar ;
- adaptabilitatea ;
- siguranţa.
Incasso-ul Documentar
Spre deosebire de plata prin acreditiv documentar, decontarea prin incasso este relativ
simplă, ieftină, dar negarantată bancar.
Incasso-ul documentar este recomandat a se folosi atunci când există suficientă încredere
între parteneri. Cel puţin teoric, incasso-ul oferă o anumită certitudine partenerilor, privind
îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul comercial internaţional. Cu toate acestea,
incasso-ul nu prezintă nici o garanţie pentru exportator, că importatorul va achita sau nu va
achita contravaloarea tranzacţiei de îndată ce primeşte documentele.
Cecul. Cambia. Biletul la ordin.
Caracteristica cecului ar fi prezenta a trei protagonişti : trăgătorul (persoana care dispune
plata ; trasul (banca solicitată să facă plata) şi beneficiarul (persoana desemnată să încaseze
suma).
Este un instrument des folosit, diferă de cambie şi bilet la ordin prin faptul că este
întotdeauna plătibil la vedere.
Acest instrument de plată inspiră încredere între parteneri (creditori şi debitori), deoarece
în cazul refuzului la plată, respectivul client va întâmpina probleme în desfăşurarea relaţiilor
sale de afaceri.
Activitatea Centralei Incidentelor de Plăţi (CIP) are o contribuţie importantă în asanarea
sistemului de plăţi, prin identificarea celor rău-platinici şi scoaterea lor din circuitul plăţilor cu
instrumente fără numerar (prin interdicţia bancară) şi informând pe ceilalţi participanţi asupra
riscurilor relaţiilor de afaceri cu ei.
În acest sens, cei care sunt înscrişi în baza de date, timp de un an de zile, nu vor putea
emite cecuri, dar rămân înregistraţi după ce depăşesc această dată, având o ,,pată neagră” în
sistemul bancar, puţin fiind cei care vor accepta să conlucreze cu un agent economic care are
antecedente în neplata datoriilor.
Acest instrument implică multă seriozitate în derularea operaţiunilor de către agenţii
economici.
Din studiul practic efectuat, cambia nu este preferată de agenţii economici, deoarece ar
trebui să existe aşa-zisele relaţii de credit ,,pe cuvânt de onoare”.
Asemenea relaţii pot avea loc doar într-un cerc limitat de agenţi economici, cu legături
strânse între ei, cu încredere mare a creditorilor în debitori.
Cambia este destul de rar folosită, mai ales că agenţii economici nu cunosc circuitul
cambiei şi modul cum se utilizează.
O caracteristică principală a biletului la ordin este emiterea lui de către debitor în
favoarea creditorului. Acest instrument de plată este des întâlnit în relaţiile dintre agenţi
economici, poate şi din motivul că este plătibil la scadenţă, iar firmele care au avut probleme
în emiterea cecurilor (cele care au fost înscrise în Centrala Incidentelor de Plăţi ) pot procura
bilete la ordin pentru a-şi putea derula activitatea bancară în continuare.
Ordin de plată
Caracteriticile ordinului de plată sunt :
- operaţiunea de plată este declanşată la iniţiativa plătitorului (ordonatorului), ca urmare
a unei obligaţii asumate ;
- este obligatoriu ca o dată cu emiterea ordinului de plată, ordonatorul să aibă fondurile
necesare efectuării operaţiunii.
Poate este unul dintre cele mai comune şi des folosite modalităţi de plată, deoarece
ordonatorul îşi poate retrage sau modifica instrucţiunile de plată date băncii, înainte de a fi
executat.Clientii prefera acest instrument de plata deoarece este usor de completat , usor de
folosit, plata este efectuata din initiativa platitorului , si datorita sistemelor informatice si
sistemelor de decontari rapide (ex: REGIS-sistem rapid de fonduri),isi pot stinge obligatiile
fata de parteneri intr-un mod rapid si elegant .
Propuneri
Pachetul de cont curent este, de fapt, o formă mult îmbunătăţită a contului curent cu card
de debit ataşat; cuprinzând cele mai importante servicii disponibile deţinătorilor de cont
curent şi având condiţii semnificativ mai avantajoase decât achiziţionarea lor separată.
Lansarea pe piaţa bancară a acestui produs a avut o importanţă strategică pentru linia de
afaceri retail a Pachetului ataşat contului curent.
Acest pachet a reprezentat o noutate, poate procesul de operare în sistem nu este aşa de
simplu, deoarece are multe componente obligatorii care trebuiesc introduse (ataşarea cardului
de debit ; activarea serviciului pe internet e-BCR ; activarea serviciului de operaţiuni prin
telefon, activarea descoperitului de cont ).
Consilierul client trebuie să cunoască foarte bine acest flux de operaţiuni.
O parte din clienţi sunt reticienţi la virarea salariului pe card de angajator şi în mare parte
angajatorii nu sunt de acord cu acest mod de lucru, deoarece consideră a fi ca un angajament
faţă de salariat şi faţă de bancă.
Dar, depăşite aceste probleme, din experienţa personală, folosirea pachetului pentru cont
curent creează mari satisfacţii, îţi uşurează viaţa.
Odată primit salariul : în contul curent, clientul nu trebie să se grăbească să îl ridice în
numerar. Prin folosirea canalelor alternative, mai ales că marea majoritate a oamenilor deţin
un telefon mobil şi au calculator acasă conectat la internet, pot să-şi efectueze orice operaţiune
de transfer, sau poate să-şi vizualizeze toate operaţiunile într-un mod elegant şi fără a sta la
cozi interminabile la ghişeele băncilor.
Rezultatele acestui produs sunt menţinerea clienţilor loiali băncii, saturându-le nevoile
financiare şi transmiţându-i în utilizatori tranzacţionali activi ai contului curent.
De ce este importantă vânzarea Pachetului ataşate contului curent ?
- cresc resursele la vedere atrase în cont curent ;
- se reduc tranzacţiile cu numerar, în special cele efectuate la ghişeul băncii şi orientarea
clientului către tranzacţii fără numerar mai avantajoase şi pentru bancă, dar şi pentru client.
Cred că este esenţial să fim la curent cu ultimele noutăţi pentru a economisi bani şi timp,
câştigând mobilitate şi confort.
Extinderea plăţilor prin cont, determină ieftinirea circulaţiei monetare, reducându-se
cheltuielile legate de imprimarea bancnotelor, modernizarea banilor, păstrarea, transportul şi
numărarea lor .
Plăţile prin cont sunt o formă de raţionalizare a circulaţiei monetare.
În acest sens, pachetul pentru cont curent este realizat pentru a se reduce tranzacţiile cu
numerar.
Şi totuşi, tendinţa este de reducere a plăţilor în numerar, ca pondere, o reducere relativă .
Structura pe cele două sfere ale circulaţiei monetare este influenţată şi de psihologia
socială, de gradul de obişnuinţă a populaţiei cu serviciile prestate de organismele de credit.

S-ar putea să vă placă și