Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea: Științe Economice
Departament: Administrarea Afacerilor

Referat la disciplina „Organizarea

ergonomică și normarea muncii”

Tema: „Ergonomia locului de muncă a unui sudor”

Elaborat: Haidarlî Ion,....

Gr. BA1601
Verificat: Zubcu Tatiana,
Profesor universitar

Chișinău, 2017
 Introducere

Sudorul reprezintă un muncitor care realizează, prin sudare, o îmbinare

nedemontabilă, ce are ca rezultat obținerea unei structuri interne continue și
omogene. Sudorul activează în diferite domenii industriale sau neindustriale,
realizând lucrări precum :

 Construcții metalice
 Instalații de ridicat
 Conducte pentru apă, abur, fluide tehnologice
 Recipiente sub presiune
 Cazane de apă caldă, apă fierbinte, abur.

Instrumentele necesare:
 transformator de sudura
 butelie gaz inert
 cordoane, cleste (izolat cu ebonita)
 ciocan
 trusa lacatus
 chei montare - demontare
 electrozi
 perie sarma
 polizor prelucrare suprafete pentru imbinare
 masina mobila gaurit
 polizor fix
 diluant, spray decapant tip aerosol
 carucior transport piese grele pentru sudura
 dulapuri si confectii metalice pentru instalatii electrice
 acetilenă
 carbid
 butoaie de carbid
 trusa sudor autogen
Factorii de ambianță fizică

Iluminatul este cel mai important element din mediul vizual. Un iluminat
eficient, de calitate, asigură prin confort, o productivitate crescută, precum şi un
grad sporit de securitate. Pentru sudor, iluminatul trebuie să fie în jur de 400-450
lx, însă în realitate această cifră depășește 600 lx și din această cauză sudorul
trebuie să aibă numaidecât o mască de protecție pentru sudori.

Zgomotul poate fi definit ca o succesiune vibraţii sonore, fără caracter periodic,

care se propagă prin diverse medii (aer, apă, etc.) și care impresionează negativ
urechea omenească. Nivelul zgomotului se măsoară ţinându-se seama atât de
intensitatea acestuia, cât şi de frecvenţa sunetelor care-l compun. Aceste însuşiri
conferă zgomotului potenţe nocive, indiferent de preferinţe şi de starea psihică a
individului. O conversație obișnuită are o intensitate de 60 dB, zgomotul de la
ventilatoare pornește de la 70 dB, zgomotul curent într-o uzină are o intensitate
de 80 dB, iar intensitatea zgomotului produs de decolarea unui avion este
peste 120 dB. La nivel european, directiva pentru zgomot a stabilit o valoare limită
a expunerii zilnice, respectiv 8 ore la un nivel de zgomot de 87 dB. Zgomotul care
îl suportă un sudor este de 80-100 dB. În astfel de condiții sudorul trebuie să fie
asigurat cu căști de protecție împotriva zgomotului.

Microclimatul

Temperatura la locul de muncă trebuie să fie adecvată muncii executate, de

exemplu pentru munca de birou temperatura trebuie să fie de 20-25℃, iar pentru
munca fizică de 18-23℃. Sudorul majoritatea timpului lucrează în aer liber prin
soare, ploaie, ninsoare, de aceea pentru această profesie temperatura întotdeauna
este extremală.
Factorii de risc
Factori de risc mecanic:

 Organe de masini in miscare -corpurile abrazive ale polizoarelor electrice

- prindere, antrenare - leziune membre
 Lovire de catre mijloacele de transport in incinta unitatilor beneficiare
 Rasturnarea buteliilor de gaze sau a pieselor neasigurate impotriva
deplasarilor necontrolate
 Cadere de obiecte de la inaltime
 Proiectare de particule (stropi, aschii) in special la sudarea la pozitie si la
polizare si la operatia de debitare oxiacetilenica sau electrica
 Proiectare de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a unor
piese sau organe de masini in miscare de revolutie (ex. pietre de polizor
fix uzate)
 Taiere, înțepare la contactul cu suprafete sau contururi periculoase
 Recipiente sub presiune - explozia buteliilor de gaze.

Factori de risc termic:

 Arsura termica provocata de contactul epidermei cu stropi, scantei, zgura,

suprafete cu temperatura ridicata (cordoane de sudura, piese recent sudate
etc.)
 Temperatura coborata a pieselor cu care vine in contact la lucrul in aer
liber in anotimpul rece
 Flacari, flame - arsura termica

Factori de risc electric:

 Electrocutare prin atingere directa:

1. borne de legatura neizolate si neprotejate impotriva atingerii
directe la transformatorul de sudare
2. conductori cu izolatia distrusa in zona stecherului de alimentare la
transformatorul electric de sudare
3. realizarea circuitului de masa nu se face cu menghina prinsa de
bancul de lucru
Factori de risc chimic:

 Substante toxice - acetilena

 Substante inflamabile
 Gaze, vapori, aerosoli toxici specifici desfasurarii procesului de sudare
 Pulberi pneumoconiogene in atmosfera locului de munca (particule flux,
pulberi metalice fine etc.)

Factori de risc fizic:

 Temperatura coborata a aerului in anotimpul rece

 Curenti de aer
 Stralucirea arcului electric si contrast puternic intre faza de sudare si cea
de privire a mediului inconjurator
 Radiatii IR si UV in special la sudarea cu arc electric
 Calamitati naturale - trasnet, inundatie, seisme

Boli profesionale:
 Electrooftalmie
 Pneumoconioză
 Silicoză
 Intoxicarea cu mangan (neurotoxicoza)
 Eczema profesională
 Bronșită
 Astm bronșic
Măsuri de evitare:
 Control medical periodic cu tinta catre investigatiile oftalmologice
 Amenajarea locului de munca cu respectarea stricta a prevederilor
normelor de electrosecuritate
 Instruirea lucratorilor privind consecintele nerespectarii restrictiilor de
securitate
 Achizitionarea de echipamnete de lucru , corpuri abrazive certificate din
punctul de vedere al calitatilor de securitate
 Remedierea tuturor defectiunilor aparute la echipamentele de lucru
 Utilizarea integrala a echipamentului de protectie individuala
 Utilizarea, dupa caz, a castii de protectie a capului, vizierei de protectie
a fetei, manusilor electroizolante, incaltamintei sau covorului
electroizolant si a sculelor cu maner electroizolant
 Amenajarea, pe cat posibil, a locurilor de interventie cu instalatii de
captare a noxelor din aer sau de ventilare in regim fortat