Manual Limba Romana Cls I Minoritati

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Karp Ágnes Makai Emese-Márta
COMUNICARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ
pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Partea I
Clasa I
Norand
MINISTERUL EDUCAğIEI NAğIONALE
Karp Ágnes Makai Emese-Márta
COMUNICARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ
pentru úcolile úi secĠiile cu predare în limba maghiară
Partea I
Clasa I
Kreativ
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Manualul școlar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4777 din 13.10.2014, în urma evaluării, și este
realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418 din 19 martie 2013.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este netransmisibil.
Inspectoratul școlar ………………………………………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….
Editura Kreativ © 2014
Director editorial: Timár András
Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară – clasa I – partea I
Partea I conţine 80 de pagini.
Codruț Crososchi © 2014
Karp Ágnes © 2014
Kuti Botond © 2014
Makai Emese-Márta © 2014
Referenţi:
Conferenţiar universitar dr. Norel Mariana
Învăţător gr. I. Nagy Anna-Mária
Ilustrații și copertă:
Codruț Crososchi
Tehnoredactare:
Kelemen Erzsébet
Manual digital:
Vajda György Tibor
La înregistrarea materialelor audio și video au participat:
Pastia Corina – profesor la ciclul primar, Liceul cu Program Sportiv „Szász Adalbert” – Târgu-Mureș;
elevii Liceului cu Program Sportiv „Szász Adalbert” – Târgu-Mureș:
Lazăr Patrick Cristian, Drăgoi Mircea, Laszlo Maria Irina, Pastia Ilinca.
Voce: Dósa Noémi, Kovács Tímea
Muzică: Kuti Botond
ISBN 978-606-646-219-8
ISBN 978-606-646-220-4
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

KARP, ÁGNES
Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare
în limba maghiară : clasa I / Karp Ágnes, Makai Emese-Márta. - Târgu
Mureş : Kreativ, 2014.
2 vol.
ISBN 978-606-646-219-8
Partea 1. - 2014. - ISBN 978-606-646-220-4
I. Makai, Emese-Márta
372.46
Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Kreativ. Nicio parte a acestei publicaţii
nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă în orice formă sau prin orice mijloace electronice,
mecanice, fotocopii, înregistrări sau altele, fără acordul scris al Editurii Kreativ.
Conform acordului nr. 367/ 26.08.2010, încheiat între Asociaţia Telefonul Copilului
şi Ministerul Educaţiei Naţionale: numărul de telefon european, de asistenţă pentru
copii; Telefonul copilului 116.111 • Apelul este gratuit.
Deúteaptă-te, române!
de Andrei Mureúanu
Deúteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieúte-Ġi altă soarte,
La care să se-nchine úi cruzii tăi duúmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
ùi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
PriviĠi, măreĠe umbre, Mihai, ùtefan, Corvine,

Româna naĠiune, ai voútri strănepoĠi,
Cu braĠele armate, cu focul vostru-n vine,
„ViaĠă-n libertate ori moarte!” strigă toĠi.
PreoĠi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creútină,

Deviza-i libertate úi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să ¿m sclavi iarăúi în vechiul nost’ pământ!
Lista simbolurilor1
Priveúte! Completează!
Ascultă! Execută miúcările!3
Repetă!2 Jetoane4
Spune! Activitate în perechi
Arată! Joc5
Colorează! Joc de rol
Desenează! Cântec, poezie, ghicitoare
Uneúte! Bravo6
Marchează cuvintele care
Încercuieúte!
se numără cu „o”
1
Simbolurile uúurează orientarea copiilor în activitatea de învăĠare. Acestea apar însoĠite de in-
dicaĠiile rostite de profesor. Receptarea úi producerea mesajelor orale se va realiza pe baza
cuvintelor, a structurilor lexicale úi a enunĠurilor care însoĠesc imaginile. Simbolurile reprezintă
suportul exersării. Acestea nu se vor memora mecanic, ci vor ¿ utilizate în contexte variate. Sarcinile
unor exerciĠii sunt însoĠite de indicaĠii/propuneri (scrise cu corp de literă italic) pentru organizarea
activităĠilor úi se adresează profesorilor.
2
La exerciĠiile care vizează repetarea după model a cuvintelor, a structurilor lexicale úi a enun-
Ġurilor, se va insista asupra pronunĠării corecte a sunetelor speci¿ce limbii române, asupra accen-
tuării corecte a cuvintelor, precum úi asupra intonării corecte a propoziĠiilor enunĠiative, interogative
úi exclamative.
3
La activităĠile care vizează executarea unor miúcări pe baza comenzilor didactice, indicaĠiile
vor ¿ însoĠite de gesturile úi miúcările profesorului, pentru a facilita receptarea corectă de către
copii a mesajelor. Se vor solicita răspunsuri la întrebări legate de executarea comenzilor didactice.
4
La activităĠile cu jetoane, profesorul rosteúte cuvintele/structurile lexicale pe care doreúte
să le exerseze cu copiii.
5
La activităĠile de joc, profesorul se va asigura că elevii au înĠeles regulile. Dacă este necesar,
se va facilita înĠelegerea regulilor prin exemple úi exersare.
6
Acest simbol are rol în autoevaluare la exerciĠiile destinate muncii independente. Elevii care
rezolvă corect sarcinile exerciĠiilor vor colora simbolul.
Cuprins
Unitatea Subunitatea CompetenĠe speci¿ce, SecvenĠe de conĠinut Pag. Nr. de
pe baza programei úcolare ore*
Cuprins 6
1A Mă prezint 8 2
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., 2.1., ÎĠi prezint familia mea 9 2
Eu, familia 2.2., 2.4., 2.5., 2.6.,
úi locuinĠa ÎĠi prezint locuinĠa mea 10 2
mea ÎĠi prezint camera mea 12 2
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Hai cu mine la úcoală! 14 2

1B 2.1., 2.2., 2.4., Rechizitele mele 16 2
1. Eu úi universul La úcoală
2.5., 2.6., 3.1. Îmi place la úcoală! 18 2
meu apropiat
23 ore
1C 1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Îmi place acasă! 20 2

ActivităĠile 2.1., 2.2., 2.4., Programul meu zilnic 22 2
mele zilnice 2.5., 2.6., 3.1. Îmi place să ... 24 2
Recapitulare 26 2
Evaluare 27 1
Este toamnă 28 2
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Să mergem la piaĠă! 30 2
2A
2.1., 2.2., 2.4., Hainele mele preferate 32 2
Toamna
2.5., 2.6., 3.1. Culoarea mea preferată 34 2
Să cumpărăm haine! 36 2
2. Anotimpuri
preferate
19 ore
1.1., 1.2., 1.3., 1.4., A venit iarna! 38 2
2B 2.1., 2.2., 2.4., ÎĠi place iarna? 40 2
Iarna
2.5., 2.6., 3.1., 3.2. Luna cadourilor 42 2
Recapitulare 44 2
Evaluare 45 1
Îmi place salata de fructe! 46 2

1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Să facem clătite cu gem! 48 2
3A 2.1., 2.2., 2.4.,
Alimente 2.5., 2.6., 3.1., 3.2. Meniul zilei 50 2
Te rog, aranjează masa! 52 2
3. Să trăim
sănătos!
23 ore 1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Desenez un corp ... 54 2
3B 2.1., 2.2., 2.4., Mă doare gâtul! 56 2
Să ne îngrijim
sănătatea!
2.5., 2.6., 3.1., 3.2., Vreau să ¿u sănătos! 58 2
4.1, 4.2. Aúa da, aúa nu ... 60 2
Recapitulare 62 2
Evaluare 63 1
Recapitulare semestrială 64 4
7 ore Evaluare semestrială 66 3
*Numĉrul de ore propus pentru Įecare secvenƜĉ de conƜinut este orientaƟv.
Vocabular Acte de vorbire
Date personale Utilizarea formulelor de prezentare úi de salut • Oferirea de informaĠii simple

Membrii familiei despre familie, locuinĠă, camere úi jucării • Formularea de răspunsuri la între-
LocuinĠa, mobilierul bări de tipul „Cum te numeúti?”, „Unde este…?”, „Ce este în…?” • Formularea
Jucării, prepoziĠii de întrebări
Mobilierul úcolar, Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de solicitare úi de mul-
colegii Ġumire • Oferirea de informaĠii simple despre colegi • Oferirea de informaĠii simple
despre utilitatea unor obiecte • Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc
Rechizitele úcolare acĠiuni • Formularea de răspunsuri la întrebări de tipul „Cum se numesc?”, „Cine?”,
ActivităĠi úcolare „Ce faci tu?”, „Ce face?”, „Cu ce?” • Formularea de întrebări
ActivităĠile de acasă
ActivităĠile speci¿ce Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor de salut speci¿ce momentelor
momentelor zilei zilei • Oferirea de informaĠii simple despre sine úi despre activităĠile preferate •
Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc acĠiuni • Formularea de răspun-
Zilele săptămânii suri la întrebări de tipul „Când?”, „Unde?” • Formularea de întrebări
ActivităĠi în timpul liber
Vremea úi lunile
de toamnă
Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de solicitare úi de mul-
Cumpărături, la piaĠă Ġumire • Oferirea de informaĠii simple despre mediul înconjurător • Oferirea de
Îmbrăcăminte, încăl- informaĠii simple despre mărimea úi utilitatea unor obiecte • Utilizarea în vorbire
Ġăminte a cuvintelor care denumesc însuúiri • Sesizarea, în comunicarea orală, a acordu-
Culorile lui dintre substantiv úi adjectiv • Formularea de răspunsuri la întrebări de tipul
„Cum este/sunt ... ?”, „Ce se întâmplă?”, „De ce?” • Formularea de întrebări
Cumpărături (îmbrăcă-
minte, încălĠăminte)
Vremea úi lunile Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea urărilor speci¿ce sărbătorilor de iarnă •
de iarnă Oferirea de informaĠii simple despre mediul înconjurător úi despre activităĠile
Sporturi de iarnă speci¿ce iernii • Formularea de răspunsuri la întrebări de tipul „Ce se întâmplă?”,
Sărbătorile de iarnă „De ce?” • Formularea de întrebări
Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de salut, de adresare,

Alimente de solicitare, de permisiune úi de mulĠumire • Oferirea de informaĠii despre utili-
Cumpărături tatea unor obiecte (tacâmuri) • IniĠierea, menĠinerea úi încheierea unui dialog
(alimente) în situaĠii de comunicare concretă (la cumpărături, la masă) • Exprimarea prefe-
Mesele principale rinĠelor culinare • Sesizarea, în comunicarea orală, a acordului dintre substantiv
ale zilei úi adjectiv • Formularea de răspunsuri úi întrebări, cu suport vizual • Formularea
Aranjarea mesei de răspunsuri la întrebări de tipul „Care este?”, „Ce fel de?”, „Ce faci cu ... ?”,
„Din ce ... ?” • Formularea de întrebări
Dialoguri pe teme familiare • Oferirea de informaĠii simple despre starea de să-
PărĠile corpului nătate • Utilizarea în vorbire a cuvintelor care denumesc însuúiri ¿zice • Ofe-
Boală rirea de informaĠii despre utilitatea unor obiecte (obiecte de îngrijire corporală)
Sănătate • Exprimarea acordului úi dezacordului faĠă de unele comportamente • Sesiza-
Comportament úi stil rea, în comunicarea orală, a acordului dintre substantiv úi adjectiv • Formularea
de viaĠă sănătos de răspunsuri úi întrebări, cu suport vizual • Formularea de răspunsuri la întreba-
rea „Cum te simĠi?” • Formularea de întrebări
1A Mă prezint
1. a) Priveúte úi ascultă!
Servus! Eu mă numesc Radu.

Eu sunt băiat. Eu sunt copil.
Salut! Eu mă numesc Ana.

Eu sunt fetiĠă. Eu sunt copil.
Ea este Ana. Ea este fetiĠă. El este Radu. El este băiat.

FetiĠa se numeúte Ana. Băiatul se numeúte Radu.
Salut!
Eu mă numesc Radu.
Tu cum te numeúti?
Servus!
Servus! Eu mă Salut!
Eu mă numesc
numesc Maria. Eu mă nu-
Ana. Tu cum
te numeúti? mesc Emil.
Ana úi Maria sunt fetiĠe. Radu úi Emil sunt băieĠi.

Ele sunt fetiĠe. Ei sunt băieĠi.
Ana, Maria, Radu úi Emil sunt copii. Ei sunt copii.
b) Ascultă úi arată desenul potrivit! Profesorul ros- 2. a) Ascultă din nou úi repe-
teúte cuvintele (Radu, fetiĠă, ei, băiat, ea, Ana, fetiĠe, Maria, el, tă cum se prezintă Ana úi Radu!
copii, Emil, ele, băieĠi), iar elevii arată desenele.
b) Prezintă-te úi tu!
3. a) Desenează o fetiĠă úi un băiat!
b) Dă nume copiilor! Spune pe cine ai desenat!
Ea este ... Ea este fetiĠă. FetiĠa se numeúte ... El este ... El este băiat. Băiatul se numeúte ...
4. Joc: „Cine mă salută?” 5. ExersaĠi dialogurile de la exerciĠiul 1!

(Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Cuvinte: eu, tu, el, ea, ei, ele, fetiĠă, fetiĠe, băiat, băieĠi, copil, copii, úi, a ¿, a se numi, Salut! Servus!
8 Structuri lexicale: eu sunt ... , eu mă numesc ... , fetiĠa/băiatul se numeúte ... , el/ea este ... ,
ei/ele sunt ... , ele sunt fetiĠe, ei sunt băieĠi/copii, Cum te numeúti?
ÎĠi prezint familia mea 1A 1
1. a) Priveúte úi ascultă! Aici este familia mea: mama, tata, sora,
fratele, bunica úi bunicul, iar aici sunt eu.
b) Repetă úi arată
desenele potrivite!
Profesorul rosteúte pe rând
cuvintele (mama, tata, sora,
fratele, bunica, bunicul) úi
arată desenele corespun-
zătoare. Elevii repetă cu-
vintele úi arată desenele.
c) Ascultă úi repetă!
Mama úi tata sunt părinĠi. Ana, Radu úi Cornel sunt fraĠi. Bunica úi bunicul sunt bunici.
2. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoa- c) Activitate în perechi

nele, în ordinea în care le auzi! Copiii vor lucra câte doi. Unul dintre ei va ară-
ta pe rând jetoanele cu membrii familiei, iar
b) Spune ce jetoane ai pus pe masă! celălalt va denumi desenele.
3. a) Desenează familia ta! 4. a) Priveúte imaginea úi ascultă dia-

logul dintre Ana úi Maria! Profesorul rosteúte
b) Spune pe cine ai desenat!
dialogul pe baza textului din anexă.
b) ExersaĠi dialogul!
Cuvinte: mamă, tată, soră, frate, bunică, bunic, părinĠi, bunici, fraĠi, iar, a avea
Structuri lexicale: fratele meu, familia mea, se numeúte, aici este ... , aici sunt ... ,
Cine este el/ea? Cum se numeúte ... ?
9
1A ÎĠi prezint locuinĠa mea
Aici este locuinĠa mea.

Aici locuiesc. În locuinĠa mea
este o bucătărie, o baie,
un dormitor, o cameră de zi
úi camera copiilor.
b) Repetă úi arată desenele potrivite! Profesorul arată úi denumeúte pe rând încăperile locu-
inĠei, iar elevii repetă cuvintele/structurile lexicale úi arată desenele.
2. a) Ascultă úi repetă!
o masă un scaun un aragaz un frigider o chiuvetă de bucătărie un dulap

Aici este Aici este Aici este Aici este Aici este o chiuvetă Aici este
o masă. un scaun. un aragaz. un frigider. de bucătărie. un dulap.
o cadă o oglindă o chiuvetă o maúină de spălat un WC

Aici este o cadă.Aici este o oglindă. Aici este o chiuvetă. Aici este o maúină Aici este un WC.
de spălat.
b) Desenează obiectele care lipsesc din bucătărie úi din baie!
c) Spune ce este în bucătărie úi ce este în baie!
Cuvinte: locuinĠă, bucătărie, baie, dormitor, cameră, masă, scaun, dulap, aragaz, frigider,
10 chiuvetă, cadă, oglindă, WC, canapea, televizor, măsuĠă, fotoliu, covor, pat, raft,
lampă, noptieră, pernă, plapumă, a locui
3. Ascultă úi repetă!
1
o canapea o măsuĠă un televizor un fotoliu un covor raft cu cărĠi

Aici este Aici este Aici este Aici este Aici este Aici este
o canapea. o măsuĠă. un televizor. un fotoliu. un covor. un raft cu cărĠi.
o noptieră o lampă o pernă o plapumă un pat

Aici este Aici este Aici este Aici este Aici este
o noptieră. o lampă. o pernă. o plapumă. un pat.
4. a) Desenează obiectele care lipsesc din camera de zi úi din dormitor!
b) Spune ce este în camera de zi úi ce este în dormitor!
5. a) Ascultă úi aúază pe masă 6. Răspunde la întrebări! Profesorul formulează întrebări

jetoanele, în ordinea în care le auzi! de tipul: „Unde este masa/frigiderul/covorul… etc.?”,
„Ce este în bucătărie/dormitor/baie… etc.?”
b) Spune ce jetoane ai pus
pe masă! 7. Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele. Vor formula
întrebări úi răspunsuri pe baza acestora.
8. a) Încercuieúte acele obiecte care nu se potrivesc în bucătărie úi în dormitor!
b) Spune ce ai încercuit! Spune ce lipseúte din bucătărie úi din dormitor!
9. Ascultă úi repetă poezia! (Poezia se aÀă în anexă. Se va exersa alternarea ritmului úi a intonaĠiei)
Structuri lexicale: cameră de zi, camera copiilor, chiuvetă de bucătărie, maúină de spălat,
raft cu cărĠi, este/sunt în ... ,
Unde este? Ce este în ... ?
11
1A ÎĠi prezint camera mea
Aici este camera mea.

Eu am multe jucării.
Eu mă joc cu jucăriile.
Pe birou am úi
un calculator.
b) Spune ce vezi în camera lui Radu!

Profesorul formulează întrebări de sprijin pentru a facilita denumirea obiectelor de mobilier.
2. Ascultă cântecul „Camera mea”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
(Textul cântecului úi partitura se aÀă în anexă.)
o minge o păpuúă o maúinuĠă o carte un ursuleĠ

Aici este o minge. Aici este o păpuúă. Aici este o maúinuĠă. Aici este o carte. Aici este un ursuleĠ.
un avion un trenuleĠ un balon un robot un dinozaur

Aici este un avion. Aici este un trenuleĠ. Aici este un balon. Aici este un robot. Aici este un dinozaur.
un birou un calculator un joc Lego cuburi

Aici este un birou. Aici este un calculator. Aici este un joc Lego. Aici sunt cuburi.
4. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi!

b) Spune ce jetoane ai pus pe masă!
Cuvinte: birou, calculator, carte, cărĠi, robot, maúinuĠă, ursuleĠ, cuburi, avion, trenuleĠ,
păpuúă, dinozaur, minge, balon, jucărie, jucării, multe, a se juca, a pune
12
5. Tu eúti Radu. Prezintă camera ta! Te ajută imaginea de la exerciĠiul 1.
1
Ana are un dinozaur. Radu are un robot. Copiii au un balon.

Ea se joacă cu dinozaurul. El se joacă cu robotul. Ei se joacă cu balonul.
7. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte cu diferite culori copiii cu jucăriile potrivite!
Radu are un calculator. Maria se joacă cu păpuúa. Ana are un ursuleĠ. Emil se joacă
cu dinozaurul. Radu are un robot. Ana se joacă cu mingea. Emil úi Maria au un joc Lego.
b) Spune ce jucărie are ¿ecare copil! c) Spune cu ce jucării te joci tu!
Tata pune calculatorul Radu pune robotul Ana pune mingea Mama pune dinozaurul
pe birou. în dulap. sub birou. lângă jocul Lego.
Unde este calculatorul? Unde este robotul? Unde este mingea? Unde este dinozaurul?
Calculatorul este pe birou. Robotul este în dulap. Mingea este sub birou. Dinozaurul este lângă
jocul Lego.
9. a) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează comenzi de tipul: „Pune cartea pe/în/
sub/lângă dulap!” Comenzile se repetă, folosind alte obiecte!
b) Spune unde ai pus obiectele!
10. a) Desenează conform enunĠurilor!
UrsuleĠul este pe pat. Balonul este în dulap. Avionul este lângă cuburi. TrenuleĠul este sub birou.
b) Spune unde sunt jucăriile!
Structuri lexicale: joc Lego, el/ea are ... , eu am ... , ei au ... , eu mă joc cu ... ,
el/ea se joacă cu ... , este pe/în/sub/lângă ... , Cu ce se joacă?
Reluare: locuinĠa, mobilierul
13
1B
1A1B Hai cu mine la úcoală!
Salut, Ana! Unde mergi?
Eu merg la úcoală. Ce este aici, Ana?
Hai cu mine!
Aici este curtea úcolii, acolo este úcoala.

Lângă úcoală este terenul de sport.
Aici este clasa mea.

Ei sunt colegii mei.
Ana, unde este clasa ta?
Îmi place clasa ta!

Aici, pe coridor.
b) ExersaĠi dialogurile!
Se va exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
o masă mese un scaun scaune o fereastră ferestre

Aici este o masă. Aici/în clasă Aici este Aici/în clasă Aici este Aici/în clasă
sunt mese. un scaun. sunt scaune. o fereastră. sunt ferestre.
o tablă o catedră o uúă un cuier un burete un coridor

În clasa mea În clasa mea În clasa mea În clasa mea În clasa mea În úcoala mea
este o tablă. este o catedră. este o uúă. este un cuier. este un burete. este un coridor.
b) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează comenzi de tipul: c) Spune ce

„Du-te lângă dulap/tablă/catedră/uúă/fereastră/cuier/pe coridor!”, „Pune buretele este în clasa ta!
pe/sub/lângă masă!” Comenzile se repetă folosind alte obiecte.
Cuvinte: úcoală, coridor, catedră, uúă, fereastră, ferestre, tablă, burete, cuier, mese, scaune,
14 úcolar, úcolăriĠă, úcolari, profesor, profesoară, profesori, coleg, colegă, colegi, acolo,
a merge
1
un úcolar o úcolăriĠă úcolari

Radu/băiatul/el este úcolar. Ana/fetiĠa/ea este úcolăriĠă. Ana úi Radu/copiii/ei sunt úcolari.
un profesor o profesoară profesori

El este profesor. Ea este profesoară. Ei sunt profesori.
b) Spune ce jetoane ai pus pe masă!
Radu, cum se numeúte Ana, cum se numeúte Maria, cum se numesc
colegul tău? colega ta? colegii tăi?
Colegul meu Colega mea Colegii mei se numesc

se numeúte Emil. se numeúte Maria. Ana úi Radu.
b) ExersaĠi dialogurile!
6. Joc: „Eu spun multe, tu spui una ... ” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
7. Ascultă enunĠurile, apoi completează desenele!
ùcolarul este lângă tablă. Profesoara este lângă catedră. Colegii sunt în curtea úcolii.
El are un burete. Pe catedră este o carte. Ei se joacă cu mingea.
Structuri lexicale: curtea úcolii, teren de sport, colegul meu/tău, colega mea/ta, colegii mei,
Du-te lângă ... ! Îmi place ... ! Cum se numesc ... ?
Reluare: mobilierul, prepoziĠiile
15 15
1B
1A1B Rechizitele mele
1. a) Priveúte!
b) Ascultă úi repetă
poezia!
(Poezia se aÀă în anexă.)
Profesorul va insista asupra
pronunĠării corecte a cuvin-
telor care conĠin diftongi.
c) Spune poezia úi
arată rechizitele pe desen!
2. a) Ascultă enunĠurile, apoi desenează obiectele care lipsesc!

Creionul este lângă penar úi lângă caiet. Creionul este între penar úi caiet.
Foarfeca este lângă lipici úi lângă acuarele. Foarfeca este între lipici úi acuarele.
Hârtia colorată este lângă ascuĠitoare úi lângă liniar. Hârtia colorată este între ascuĠitoare úi liniar.
b) Răspunde la întrebări pe baza modelului!

Profesorul formulează întrebări pe baza imaginilor de tipul:
„Creionul este între penar úi caiet?” „Da, creionul este între penar úi caiet.”
„Creionul este între liniar úi radieră?” „Nu, creionul este între penar úi caiet.”
3. a) Spune ce rechizite are Radu pe baza imaginilor
de la exerciĠiul 1!
b) Desenează ce rechizite ai tu! Denumeúte-le!
4. Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează

comenzi de tipul: „Pune creionul pe catedră/în penar/lângă
caiet/sub carte/între penar úi carte!”. Comenzile se repetă
folosind úi alte rechizite úi obiecte de mobilier.
Cuvinte: creion, creioane, ascuĠitoare, acuarele, pensulă, radieră, caiet, caiete, cariocă, carioci,
16 liniar, penar, ghiozdan, foarfecă, lipici, rechizite, între, da, nu
1
Ana are un ghiozdan. Radu are un ghiozdan. Maria are o carte Emil are un penar,
Ghiozdanul Anei Ghiozdanul lui Radu úi un penar. o carte úi o foarfecă.
e pe scaun. e sub masă. Cartea Mariei este Cartea lui Emil este
lângă penar. între penar úi foarfecă.
b) Răspunde la întrebări!
Unde este ghiozdanul Anei/ghiozdanul lui Radu/cartea Mariei/cartea lui Emil?
6. a) Priveúte úi ascultă dialogul

dintre Radu úi Emil!
(Textul dialogului se aÀă în anexă.)
7. Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele.
Vor exersa dialogul cu rechizitele de pe jetoane.
8. a) Ascultă úi colorează! Profesorul rosteúte enunĠurile pe baza imaginilor.

La enunĠurile adevărate, elevii vor colora feĠele zâmbitoare, iar la cele false, feĠele triste.
Pensula este între AscuĠitoarea este Radiera este Creioanele colorate
acuarele úi lipici. în penar. sub cariocă. sunt lângă liniar.
b) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!
9. Joc: „Spune ce s-a schimbat!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Structuri lexicale: creioane colorate, hârtie colorată, rechizitele Anei, rechizitele lui Radu,
Dă-mi, te rog ... !
Reluare: mobilierul úcolar, prepoziĠiile
17 17
1B
1A1B Îmi place la úcoală!
Ana desenează. Maria cântă. Radu citeúte.

Eu desenez. Eu cânt. Eu citesc.
Emil scrie. Ana numără. Maria colorează.

Eu scriu. Eu număr. Eu colorez.
Radu lipeúte. Ana taie. Emil face sport.

Eu lipesc. Eu tai. Eu fac sport.
b) Ascultă úi arată! c) Execută miúcările úi spune ce faci tu!

Profesorul rosteúte cuvintele (citeúte, numără, scrie, Profesorul rosteúte cuvinte care exprimă acĠiuni,
taie, cântă, face sport, lipeúte, desenează, colo- elevii mimează miúcările. În timp ce elevii arată,
rează), iar elevii arată desenele. profesorul întreabă: „Ce faci tu?”, iar ei răspund.
2. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte, cu diferite culori, copiii cu rechizitele potrivite!

Radu scrie cu creionul. Ana desenează cu creioane colorate. Emil lipeúte cu lipici.
Maria taie cu foarfeca. Ana colorează cu pensulă úi cu acuarele. Radu face sport cu mingea.
b) Răspunde la întrebări! c) Activitate în perechi

Cu ce scrie/desenează/lipeúte/taie/colorează/ Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele. Vor
face sport ... ? formula întrebări úi răspunsuri pe baza acestora.
Cuvinte: a citi, a scrie, a desena, a colora, a număra, a lipi, a cânta, a tăia

18
3. a) Priveúte úi ascultă dialogurile dintre copii! (Textul dialogurilor se aÀă în anexă.)
b) Răspunde la întrebări! 1
Ce face Ana/Maria? Ce desenează Ana/Maria? Cu ce scrie Maria?
c) ExersaĠi dialogurile!
4. a) Desenează ce îĠi place să faci la úcoală!
b) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Îúi vor arăta desenele úi
vor spune ce le place să facă la úcoală.
5. Joc: „Ghici ce îmi place!”

6. a) Ascultă úi uneúte copiii cu obiectele potrivite de pe monitor!
Radu colorează Ana taie o hârtie

Emil citeúte o carte.
cu creionul. colorată cu foarfeca.
Ce face Emil/Radu/Ana? Cine taie/citeúte/colorează? Cu ce taie Ana? Cu ce colorează Radu?
7. Joc: „Recunoaúte obiectul!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă!)
8. a) Ascultă enunĠurile úi desenează rechizitele potrivite!
Tai hârtia cu ea. Lipesc cu el. Scriu cu el. Colorez cu ele.
b) Spune ce ai desenat!
Structuri lexicale: a face sport, îmi place să ... , Dă-mi, te rog! Cu ce ... ?, Ce faci tu?
Reluare: rechizitele, prepoziĠiile 19 19
1C Îmi place acasă!
1. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre Ana úi Maria!
– Alo, Ana! Sunt Maria.

– Servus, Maria!
– Ce faci?
– Fac ordine în camera mea.
– Tu ce faci?
– Eu mă joc.
Ana intră în cameră. Ea deschide fereastra. FetiĠa úterge praful. Ana pune bluza în dulap.
Eu intru în cameră. Eu deschid fereastra. Eu úterg praful. Eu pun bluza în dulap.
Ea pune jucăriile pe raft. FetiĠa pune rechizitele Ana aranjează patul. Ea udă Àorile.
Eu pun jucăriile pe raft. pe birou. Eu aranjez patul. Eu ud Àorile.
Eu pun rechizitele pe birou.
b) Ascultă úi arată! c) Execută miúcările úi spune ce faci tu!
Profesorul rosteúte enunĠurile Profesorul rosteúte enunĠurile care exprimă acĠiunile Anei, iar ele-
care exprimă acĠiunile Anei, vii mimează miúcările. În timp ce elevii arată, profesorul întreabă:
iar elevii arată desenele. „Ce faci tu?”, iar ei răspund.
3. a) Uneúte obiectele po-

trivite, pe baza enunĠurilor!
Radu pune ursuleĠul
pe raft. El pune perna
pe pat. Băiatul pune
mingea lângă dulap.
Radu pune penarul
pe birou. Lângă penar
pune cartea. Pune
ghiozdanul sub scaun.
b) Spune unde este ¿ecare obiect în camera lui Radu!
Cuvinte: căĠeluú, a intra, a deschide, a úterge, a aranja, a uda, a se uita, a construi, acasă,
20 bluză, la
1
Acasă Maria se uită Acasă Emil constru- Acasă Radu se joacă Acasă Ana se joacă
la televizor. ieúte cu cuburile. la calculator. cu căĠeluúul.
Acasă eu mă uit Acasă eu construiesc Acasă eu mă joc Acasă eu mă joc
la televizor. cu cuburile. la calculator. cu căĠeluúul.
b) Răspunde la întrebări! c) Încercuieúte úi spune
Cine construieúte cu cuburile/se joacă cu căĠeluúul/se uită la te- ce îĠi place să faci acasă! (Elevii
levizor/se joacă la calculator? Ce face Ana/Emil/Radu/Maria? vor lucra pe imaginile de mai sus.)
5. Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele cu activităĠile de acasă úi, pe rând, vor formula întrebări
úi răspunsuri.
6. a) Ascultă úi încercuieúte desenul care corespunde enunĠului!
Bunicul deschide uúa. Băiatul se joacă cu mingea.
Radu construieúte cu cuburile. Ana aranjează patul.

7. a) Continuă enunĠurile începute! Alege desenele potrivite! Lucrează pe baza modelului!
Ana úterge biroul, ... Băiatul se joacă cu ...
b) Spune ce face ¿ecare copil!
Structuri lexicale: face ordine, úterge praful, aranjează patul, udă Àorile, se uită la televizor,
Cine ... ?, Ce face?
Reluare: mobilierul, jucăriile, rechizitele, prepoziĠiile
21
1C Programul meu zilnic
1. a) Priveúte úi ascultă poezia! (Poezia se aÀă în anexă.)
b) Repetă poezia úi arată imaginile potrivite! c) Spune poezia úi execută

(Se va exersa alternarea ritmului úi a intonaĠiei.) miúcările pe care le spui!
2. Joc: „Ce face Ana?” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Înainte de masă Radu La prânz Radu merge După-masă Radu Seara Radu se culcă.
învaĠă la úcoală. acasă. se joacă. Seara eu mă culc.
Înainte de masă La prânz eu merg acasă. După-masă eu mă joc.
eu învăĠ la úcoală.
b) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, c) Spune ce vezi pe aceste jetoane!

în ordinea în care le auzi!
4. Ascultă cântecul „O zi”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!

Cuvinte: dimineaĠa, seara, a se trezi, a se spăla, a se îmbrăca, a mânca, a învăĠa, a se culca

22
5. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte cu diferite culori desenele potrivite!
DimineaĠa copilul se trezeúte. La prânz copilul mănâncă. Seara copilul se joacă. Seara copilul se culcă.
Copilul se îmbracă dimineaĠa. Copilul se spală seara. La prânz copilul merge acasă. Copilul învaĠă la prânz.
1
b) Răspunde la întrebări pe baza imaginilor! c) Povesteúte ce faci tu dimineaĠa, înain-

Când se trezeúte/se spală/se îmbracă… copilul? te de masă, la prânz, după-masă úi seara!
6. Ascultă saluturile! Colorează simbolul potrivit pentru ¿ecare!
Bună dimineaĠa! Bună ziua! Bună seara!

7. Joc: „Salută corect!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
8. a) Priveúte ce face Radu! Stabileúte ordinea activităĠilor, în ¿ecare rând,

pe baza modelului!
2 1 3
b) Spune activităĠile lui Radu în ordinea corectă!
Structuri lexicale: înainte de masă, la prânz, după-masă,

Bună dimineaĠa! Bună ziua! Bună seara! Când?
Reluare: activităĠile úcolare
23
1C Îmi place să ...
1. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre Radu úi Emil!
– Ce faci, Radu?
– Eu merg la terenul de fotbal. Îmi place să joc fotbal!
– Mie îmi place să înot! Eu merg la bazinul de înot.
b) Ascultă úi repetă!
Aici este bazinul de înot. Aici este terenul de fotbal.

Emil înoată în bazin. Radu joacă fotbal pe teren.
Eu înot în bazin. Eu joc fotbal pe teren.
Aici este Clubul Copiilor. Aici este sala de dans. Aici este sala de pictură.
FetiĠele merg la Clubul Copiilor. Copiii dansează în sala de dans. Copiii pictează în sala de pictură.
Eu merg la Clubul Copiilor. Eu dansez în sala de dans. Eu pictez în sala de pictură.
b) Ascultă dialogul dintre Ana úi Maria! d) Răspunde la întrebări!
(Textul dialogului se aÀă în anexă.) Cine merge la terenul de fotbal/la bazinul de înot/
la Clubul Copiilor?
c) Uneúte fetiĠele cu sălile în care merg! Unde merge Radu/Ana/Emil/Maria?
Lucrează pe desenele de mai sus! Ce face Radu/Ana/Emil/Maria?
3. ExersaĠi dialogul de la exerciĠiul 2! 4. Joc: „Îmi place să ... ”

Cuvinte: fotbal, a picta, a înota, a dansa, luni, marĠi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică,
24 săptămână, a se odihni
5. a) Priveúte úi spune ce vezi!
1
b) Ascultă úi repetă poezia „Aúa trece săptămâna”! c) Spune poezia úi

(Poezia se aÀă în anexă.) Se va exersa alternarea ritmului úi a intonaĠiei. arată imaginile potrivite!
6. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, b) Spune ce vezi pe aceste jetoane!

7. a) Desenează câte o jucărie pentru ¿ecare zi a săptămânii!
b) Spune cu ce te joci în ¿ecare zi!

8. Ascultă cântecul „Zilele săptămânii”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
9. a) Ascultă úi colorează desenele pe baza enunĠurilor!
MarĠi, Radu joacă fotbal pe teren. Joi, Radu înoată la bazin.
Sâmbătă, Radu dansează în sala de dans. Duminică, Radu se odihneúte.
b) Spune ce face Radu marĠi, joi, sâmbătă d) Activitate în perechi

úi duminică! Copiii vor lucra câte doi. Vor formula, pe rând,
întrebări úi răspunsuri de tipul: „Când se uită Radu
c) Spune ce face Radu în celelalte zile ale
la televizor?”, „Ce face Radu luni?”
săptămânii!
10. a) Povesteúte ce faci tu luni, marĠi, b) Povesteúte ce faci tu sâmbătă úi
miercuri, joi úi vineri la úcoală! duminică acasă!
Structuri lexicale: teren de fotbal, bazin de înot, sala de dans, sala de pictură, Clubul Copiilor,
zilele săptămânii, a juca fotbal, Unde?
Reluare: activităĠile de acasă, activităĠile úcolare
25
1 Recapitulare
1. a) Priveúte imaginea úi încercuieúte obiectele care nu se potrivesc în sala de clasă!
b) Spune unde este locul obiectelor

încercuite!
Model: Patul este acasă, în dormitor.
c) Spune ce este în sala ta de clasă!
2. a) Uneúte rechizitele cu ghiozdanul úi jucăriile cu raftul! Foloseúte două culori diferite!
b) Spune ce punem în ghiozdan úi ce punem pe raft!

3. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, b) Răspunde la întrebări!
în ordinea în care le auzi! Se vor utiliza jetoane- Profesorul formulează întrebări de tipul:
le de la lecĠiile „Îmi place la úcoală”, „Îmi place „Ce face ... ?”, „Cine ... ?”, „Unde ... ?”, „Când ... ?”
acasă”, „Programul meu zilnic”, „Îmi place să ... ”
c) Activitate în perechi
Profesorul rosteúte enunĠuri legate de jetoane.
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula întrebări
úi răspunsuri pe baza jetoanelor.
4. a) Ascultă enunĠurile úi completează desenele!
Calculatorul este pe birou. Sub masă este un covor. Ana este lângă bazin. Între Radu úi Emil
este o minge.
5. a) Ascultă úi repetă dialogurile de la b) ExersaĠi dialogurile!

lecĠiile „Rechizitele mele” úi „Îmi place să ... ”!
26 6. OrganizaĠi un concurs în care să prezentaĠi poeziile úi cântecele voastre

preferate!
Evaluare 1
1. a) Ascultă úi încercuieúte desenele potrivite: avion, pensulă, birou!
b) Ascultă úi colorează desenele potrivite: trenuleĠ, ascuĠitoare, birou! 1. Evaluare:
a) Fb
B
S
I –
b) Fb
B
S
I –
2. Ascultă úi desenează!
o tablă un frigider o oglindă
2. Evaluare:
Fb
B
S
I –
3. Ascultă úi completează desenele pe baza enunĠurilor!

Pe masă este un penar. Mingea este sub scaun. Aragazul este lângă chiuvetă.
3. Evaluare:
Fb
B
S
I –
4. Ascultă úi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile sunt adevărate úi

pe cele triste dacă enunĠurile sunt false!
Ana udă Àorile. DimineaĠa Radu se culcă. Ana pictează la Clubul Copiilor.
4. Evaluare:
Fb
B
S
I –
1. 2. 3. 4.
Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I
Cali¿cativ obĠinut:
27
*Evaluarea exprimării orale se va face pe baza grilei de la sfârúitul manualului.
2A Este toamnă
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile dintre copii!
Maria, hai să culegem frunze galbene!
Salut, Emil! Hai cu mine

la terenul de fotbal!
Nu merg. Afară este frig.

SuÀă vântul.
Nu merg. Afară plouă úi suÀă vântul.
Nu am umbrelă.
b) Joc: „Ce se întâmplă?” c) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa corelarea elemen-
(Descrierea jocului se aÀă în anexă.) telor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
Profesorul va insista asupra pronunĠării corecte a cuvintelor care conĠin diftongi.
frunze galbene Cad frunze galbene. SuÀă vântul. nori

Toamna sunt În luna septembrie/ Toamna suÀă vântul. Cerul este înnorat.
frunze galbene. octombrie/noiembrie În luna septembrie/octombrie/ În luna septembrie/octombrie/
cad frunze galbene. noiembrie suÀă vântul. noiembrie cerul este înnorat.
Plouă. Toamna plouă. o umbrelă Ana úi Maria culeg FetiĠele lipesc frunzele
În luna septembrie/oc- Aici este o umbrelă. frunze galbene. pe hârtie. Ele fac
tombrie/noiembrie plouă. Eu am umbrelă. un tablou de toamnă.
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul
t t pe rând, enunĠurile de mai sus úi formulează întrebări de tipul: „Când ... ?, Ce se întâmplă ... ?”
rosteúte,
c) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele. Vor formula întrebări úi răspunsuri pe baza acestora.
Cuvinte: toamnă, umbrelă, plouă, nori, tablou, afară, a culege

28
3. a) Desenează pe baza enunĠurilor!
Cerul e înnorat. SuÀă vântul. Cad frunze galbene. Maria culege frunze. Ea are o umbrelă.. 2
b) Povesteúte despre toamnă pe baza desenului tău!

4. a) Priveúte imaginea! b) Încercuieúte ce nu corespunde anotimpului toamna!
c) Colorează ce se potriveúte toamnei! d) Spune ce ai colorat!

5. a) Completează úirurile cu desenele care lipsesc!
b) Denumeúte toate desenele!

6. Ascultă cântecul „Toamna”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
Structuri lexicale: luna septembrie/octombrie/noiembrie, frunze galbene, cad frunze galbene,

suÀă vântul, cerul este înnorat, e frig, tablou de toamnă, Ce se întâmplă ... ? 29
Reluare: activităĠile din timpul liber
2A Să mergem la piaĠă!
Cumpărăm fructe.
1. a) Priveúte úi ascultă dialogul!
Ce cumpărăm? Cumpărăm úi legume.
Hai să mergem la piaĠă!
b) Ascultă úi repetă! Profesorul denu- c) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte

meúte, pe rând, fructele úi legumele din desen, denumirile fructelor úi ale legumelor, iar elevii
arătându-le, iar copiii repetă denumirile. le arată pe desen.
un măr o pară o nucă o prună o piersică un strugure

Eu mănânc Eu mănânc Eu mănânc Eu mănânc Eu mănânc Eu mănânc
un măr. o pară. o nucă. o prună. o piersică. un strugure.
carto¿ roúii ardei castraveĠi morcovi o varză o salată

Eu cumpăr Eu cumpăr Eu cumpăr Eu cumpăr Eu cumpăr Eu cumpăr Eu cumpăr
carto¿. roúii. ardei. castraveĠi. morcovi. o varză. o salată.
Copiii vor alege câte un jeton cu fructe úi legume. Unul dintre ei va întreba: „Ce cumperi?”, iar celălalt
va răspunde: „Eu cumpăr un kg de…” Activitatea va continua cu întrebarea: „Ce mănânci?”
3. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, b) Spune ce jetoane ai pus pe masă!

4. a) Încercuieúte, în ¿ecare rând, ce nu se potriveúte!
b) Spune ce ai încercuit! c) Denumeúte fructele! Denumeúte legumele!
Cuvinte: piaĠă, fructe, legume, măr, mere, pară, pere, prună, prune, nucă, nuci, piersică,
30 piersici, strugure, struguri, roúii, ardei, carto¿, morcovi, varză, castraveĠi, salată, fasole,
a cumpăra, a dori, PoftiĠi!
5. a) Completează desenele! Colorează-le!
2
b) Denumeúte fructele úi legumele! c) Încercuieúte fructele! Spune ce ai încercuit!

6. Joc: „Eu mănânc ... , eu cumpăr ... ” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
7. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre vânză- b) Desenează ce cumpără
tor úi bunica! (Descrierea dialogului se aÀă în anexă.) bunica de la piaĠă!
c) Spune ce a cumpărat bunica! d) Spune ce cumperi tu de la piaĠă!

8. a) Priveúte imaginile!
b) Ce spune vânzătorul úi ce spun copiii? FormulaĠi dialoguri!

9. Joc: „Să ne găsim fraĠii úi surorile!”(Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
Structuri lexicale: un kilogram de ... , Vă rog să-mi daĠi ... ! Ce doriĠi?
Reluare: familia, formulele de salut úi de mulĠumire 31
2A Hainele mele preferate
1. a) Priveúte!
b) Ascultă úi arată hainele Anei pe baza enunĠurilor!

Pe scaun este o bluză. Pe masă este o fustă. Pe pat este o rochie. În cuier este un palton. Sub masă
sunt ciorapi. Sub scaun sunt panto¿. Lângă raft sunt sandale.
c) Ascultă úi repetă! Profesorul denumeúte pe rând hainele, arătându-le pe desen, iar copiii repetă.
d) Răspunde la întrebări!
Unde este bluza/fusta/rochia/paltonul? Unde sunt ciorapii/panto¿i/sandalele?
Ce este pe scaun/pe masă/pe pat/sub masă/sub scaun/lângă raft?
2. a) Priveúte hainele lui Radu!

un tricou un pulover o cămaúă o geacă

Radu se îmbracă Radu se îmbracă Radu se îmbracă Radu se îmbracă
cu un tricou. cu un pulover. cu o cămaúă. cu o geacă.
Eu mă îmbrac Eu mă îmbrac Eu mă îmbrac Eu mă îmbrac
cu un tricou. cu un pulover. cu o cămaúă. cu o geacă.
pantaloni úosete panto¿ de sport ghete

Radu se îmbracă Radu are úosete. Radu se încalĠă Radu se încalĠă cu ghete.
cu pantaloni. Eu am úosete. cu panto¿ de sport. Eu mă încalĠ cu ghete.
Eu mă îmbrac Eu mă încalĠ
cu pantaloni. cu panto¿ de sport.
Cuvinte: haine, bluză, fustă, rochie, palton, ciorapi, panto¿, sandale, tricou, pulover, cămaúă,
32 geacă, pantaloni, úosete, ghete
3. a) Ascultă úi aúază pe masă c) Activitate în perechi
jetoanele, în ordinea în care le auzi! Copiii vor alege câte un jeton. Unul dintre ei va întreba:
„Cu ce te îmbraci/cu ce te încalĠi?”, iar celălalt va răs-
2
b) Spune ce jetoane ai pus pe masă! punde: „Eu mă îmbrac/mă încalĠ cu…” ,denumind îm-
brăcămintea/încălĠămintea de pe jeton.
4. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre Ana úi Radu! (Descrierea dialogului se aÀă în anexă.)
b) Spune care sunt hainele preferate c) Desenează úi spune care sunt hainele
ale Anei úi ale lui Radu! tale preferate!
5. Ascultă cântecul „Cu ce să mă îmbrac?”. Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!

6. a) Încercuieúte cu ce se îmbracă b) Desenează cine se îmbracă cu celelalte haine!

úi cu ce se încalĠă Radu!
c) Spune cu ce se îmbracă úi cu ce se încalĠă copiii!

7. a) Completează desenele pe baza enunĠurilor!
Pantalonii sunt pe scaun. Ghetele sunt sub raft. ùosetele sunt în panto¿.
Sandalele sunt lângă masă. Ciorapii sunt sub birou. Cămaúa e în dulap.
Structuri lexicale: panto¿ de sport, hainele mele preferate, a se îmbrăca cu ... ,

a se încălĠa cu ...
Reluare: mobilierul, prepoziĠiile
33
2A Culoarea mea preferată
1. a) Priveúte!
b) Ascultă úi arată hainele colorate, c) Ascultă úi repetă!

pe baza enunĠurilor! Profesorul denumeúte pe rând culorile, arătându-le
Fusta este verde. Rochia este roz. Bluza pe desen, iar copiii repetă.
este mov. Tricoul este roúu. Pe tricou este
un ursuleĠ portocaliu. Puloverul este galben.
Ce este verde/roz/mov/roúu/galben/negru/portocaliu/
Pe pulover este un robot negru. Paltonul es-
albastru/alb? Ce sunt gri/maro? Cum este fusta/ro-
te albastru. Paltonul are un buzunar alb.
chia/bluza/tricoul/ursuleĠul/puloverul/robotul/paltonul/
Sandalele sunt maro. Panto¿i sunt gri.
buzunarul? Cum sunt sandalele/panto¿i?

b) Spune ce culori ai pus pe masă!
un avion albastru o fustă albastră creioane albastre
un liniar alb o maúinuĠă albă buzunare albe
un tricou galben o pară galbenă sandale galbene
Cuvinte: culoare, culori, roúu, albastru, galben, portocaliu, verde, roz, mov, maro, gri, alb, negru,
34 buzunar, curcubeu
2
un măr roúu o minge roúie úosete roúii
un penar portocaliu o bluză portocalie cuburi portocalii
4. a) Colorează hainele folosind culorile preferate ale copiilor!
b) Spune care este culoarea preferată c) Spune ce culoare are ¿ecare articol
a ¿ecărui copil! de îmbrăcăminte úi încălĠăminte!
5. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre Ana úi mama! (Descrierea dialogului se aÀă în anexă.)
b) Spune cu ce culori colorează Ana! c) Continuă colorarea curcubeului!

6. a) Uneúte copiii cu fructele lor preferate! Foloseúte culori diferite!
b) Spune ce culori ai folosit! c) Spune ce culori au fructele preferate ale copiilor!
Structuri lexicale: albastru închis, culoare preferată

Reluare: îmbrăcămintea, încălĠămintea, jucăriile, fructele 35
2A Să cumpărăm haine!
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile!
Mamă, uite o rochiĠă frumoasă! Îmi place rochiĠa! E elegantă.
Să cumpărăm rochiĠa!
ùi mie îmi place!
Hai la cabină úi
îmbracă rochiĠa!
b) Ascultă úi arată! Profesorul c) Răspunde la întrebări!

rosteúte cuvintele úi structurile lexicale Ce cumpără Ana? Cu cine este ea? Cum este rochiĠa?
(mama, Ana, magazin, cabină, rochiĠă d) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa corelarea elemen-
elegantă), iar elevii arată pe desene. telor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
DaĠi-mi, vă rog, Tricoul e scurt. Tricoul este potrivit.

un tricou! Îl cumpăr.
Poftim! ÎĠi dau un tricou mai lung.

AveĠi o fustă roúie? Fusta este mare. Fusta este potrivită. Cât costă?
Da. ÎĠi dau să probezi. ÎĠi dau o fustă mai mică. PreĠul este pe etichetă.
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte cuvinte úi structuri lexicale (magazin, vânzătoare, tri-
cou scurt, tricou potrivit, fustă roúie, fustă mare, fustă potrivită, etichetă), iar elevii arată pe desene.
c) ExersaĠi dialogurile!
Cuvinte: magazin, cabină, vânzătoare, preĠ, etichetă, mic, mică, mare, scurt, scurtă, lung, lungă,
36 frumos, frumoasă, potrivit, potrivită, a proba, a da
2
un palton mic o rochie mică un tricou mare o geacă mare

un palton scurt o rochie scurtă un tricou lung o geacă lungă
un pulover bun o cămaúă bună un tricou frumos un tricou nou

un pulover potrivit o cămaúă potrivită úi o bluză frumoasă úi o bluză nouă
b) Ascultă úi arată! c) Răspunde la întrebări!
Profesorul rosteúte structurile lexicale de mai Cum este paltonul/rochia/tricoul/geaca/pulove-
sus, iar elevii arată desenele potrivite. rul/cămaúa/bluza?
4. a) Ascultă úi completează desenele pe baza enunĠurilor!

Ana are palton scurt. Ana are rochie frumoasă. Ana are un tricou
Radu are cămaúă lungă. Radu are pulover mic. mai lung decât Radu.
b) Spune cum sunt hainele copiilor!

5. a) Ascultă úi colorează! Profesorul rosteúte enunĠurile pe baza imaginilor.
La enunĠurile adevărate, elevii vor colora feĠele zâmbitoare, iar la cele false, feĠele triste.
Puloverul galben Cămaúa albastră Paltonul maro Fusta albă este mai
este mai mic decât este mai mică este mai scurt scurtă decât fusta neagră.
puloverul verde. decât cămaúa portocalie. decât paltonul mov.
b) Spune câte două enunĠuri pe baza imaginilor!

Exemplu: Puloverul galben este mai mic decât puloverul verde. Puloverul verde este mai mare decât
puloverul galben.
Structuri lexicale: mai ... decât ... ,
Cum este ... ? Cât costă?
Reluare: îmbrăcămintea, culorile
37
2B
2A1B A venit iarna!
1. a) Priveúte úi ascultă ce spun copiii!
E frig.
Ninge! Ninge! Ninge! Îmi place zăpada! A îngheĠat lacul.
A venit iarna!
Uite, cad fulgi de zăpadă!
b) Repetă úi execută miúcările! c) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte enunĠurile

Profesorul rosteúte, pe rând, replicile co- de mai sus, iar elevii arată ceea ce corespunde acestora
piilor úi arată miúcări potrivite enunĠuri- pe imaginea de la punctul a.
lor. Copiii repetă enunĠurile úi miúcările. d) Povesteúte, pe baza imaginii, ce se întâmplă iarna!
Ninge. zăpadă fulgi de zăpadă om de zăpadă

Iarna ninge. Iarna e zăpadă. În luna decembrie/ Radu face
În luna decembrie/ În luna decembrie/ianu- ianuarie/februarie cad un om de zăpadă.
ianuarie/februarie ninge. arie/februarie e zăpadă. fulgi de zăpadă. Eu fac un om de zăpadă.
bulgări de zăpadă
Ana face bulgări de zăpadă. Emil aruncă cu bulgări de zăpadă. gheaĠă
Eu fac bulgări de zăpadă. Eu arunc cu bulgări de zăpadă. Lacul a îngheĠat.
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în ca- c) Activitate în perechi
re le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul rosteúte, Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoa-
pe rând, enunĠurile de mai sus úi formulează întrebări nele. Vor formula întrebări úi răspunsuri
de tipul: „Când ... ?, Ce se întâmplă ... ?” pe baza acestora.
Cuvinte: iarnă, zăpadă, lac, gheaĠă, căciulă, fular, mănuúi, cizme, a arunca, ninge
38
3. a) Încercuieúte îmbrăcămintea úi încălĠămintea de iarnă!
2
b) Ascultă úi colorează! Profesorul arată dese- c) Spune ce ai colorat!

nele úi rosteúte cuvintele (căciulă, fular, mănuúi, cizme),
d) Spune cu ce te îmbraci iarna!
iar elevii colorează desenele.
4. a) Ascultă enunĠurile! La cele adevărate spune „da”, iar pe cele false corectează-le!
Profesorul va spune următoarele enunĠuri:
Toamna culegem mere úi pere. Iarna cad frunze galbene. Iarna ninge. Toamna cad fulgi de zăpadă.
Iarna mă încalĠ cu sandale. Toamna copiii fac om de zăpadă.
Copiii vor lucra câte doi. Vor folosi jetoanele de la lecĠiile „Este toamnă” úi „A venit iarna”. Pe rând, vor
formula enunĠuri adevărate úi false despre toamnă úi iarnă. Vor corecta enunĠurile false.
5. a) Ascultă úi uneúte desenele din cele două rânduri pe baza enunĠurilor!
Căciula úi fularul sunt în cuier. Mănuúile sunt pe masă. Radu aruncă cu bulgări de zăpadă
în curtea úcolii. Cizmele sunt sub scaun.Copiii fac un om de zăpadă lângă casă.
Ce este în cuier/pe masă/sub scaun? Cine aruncă cu bulgări de zăpadă/face un om de zăpadă?
6. Joc: „De-a telefonul” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
7. Ascultă cântecul „Iarna”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!

Structuri lexicale: luna decembrie/ianuarie/februarie, fulgi de zăpadă, om de zăpadă,

bulgări de zăpadă, cad fulgi de zăpadă, lacul a îngheĠat
Reluare: îmbrăcămintea, încălĠămintea, toamna
39 39
2B
2A1B ÎĠi place iarna?
1. a) Priveúte úi ascultă ce au răspuns copiii la întrebarea „ÎĠi place iarna?”
Îmi place iarna pentru Îmi place iarna pentru Îmi place iarna pentru că Nu îmi place iarna
că mă joc în zăpadă. că mă dau cu schiurile. mă dau cu snow-boardul. pentru că e frig.
b) Răspunde! ÎĠi place iarna? De ce?
Eu am patine. Ana se dă cu patinele pe patinoar. Eu am schiuri. Radu se dă cu schiurile.

Eu mă dau cu patinele pe patinoar. Eu mă dau cu schiurile.
Eu am sanie. Maria se dă cu sania pe derdeluú. Eu am snow-board. Emil se dă cu snow-boardul.

Eu mă dau cu sania pe derdeluú. Eu mă dau cu snow-boardul.
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care c) Activitate în perechi

le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul rosteúte, Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoa-
pe rând, enunĠurile de mai sus úi formulează întrebări nele. Vor formula întrebări úi răspunsuri
de tipul: „Cine are ... ?, Ce are ... ?, Ce face ... ?” pe baza acestora.
3. a) Ascultă dialogul dintre Radu úi Ana!

b) Completează desenul pe baza dialogului!
c) Spune ce vezi în desenul completat!
Cuvinte: sanie, schiuri, patine, snow-board, derdeluú, patinoar

40
4. a) Ascultă enunĠurile úi uneúte, cu diferite culori, desenele potrivite!
Ana se dă cu sania. Radu face un om de zăpadă. Maria se dă cu patinele.
Emil face bulgări de zăpadă. BăieĠii fac un castel de zăpadă.
2
b) Spune ce fac copiii!

5. Continuă propoziĠiile începute!
La patinoar Ana se dă cu… Pe derdeluú Radu se dă cu… În zăpadă Maria face un… Emil are schiuri,
el se dă cu… Ana se dă cu patinele la… Radu se dă cu sania pe…
6. a) Ascultă dialogurile! b) Colorează, pe baza dia-
(Textul dialogului se aÀă în anexă.) logurilor, ce are ¿ecare copil!
c) Răspunde la întrebări! d) ExersaĠi dialogurile!

Ce are Ana/Emil/Maria/Radu? Unde merge Ana/Emil/Maria/Radu?
Ce face Ana/Emil/Maria/Radu?
7. a) Ascultă enunĠurile! Colorează numai desenele despre care ai auzit!
FetiĠa se dă cu sania pe derdeluú. Băiatul se dă cu snow-boardul. Schiurile sunt pe sanie.
Structuri lexicale: se dă cu sania/patinele/schiurile/snow-boardul, castel de zăpadă, pentru că,
Reluare: iarna
De ce? 41 41
2B
2A1B Luna cadourilor
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! Noaptă bună, copii!
Îl aútept pe Moú Nicolae.
CurăĠ cizmele.
Ce faceĠi copii?
Noapte bună, mamă!
Uite, Radu,
Aduc cadouri pentru copii! ciocolată, bomboane!
ùi eu am
dulciuri!
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte c) Răspunde la întrebări!

enunĠuri (Radu curăĠă cizmele. Copiii se culcă. Cine curăĠă cizmele/se culcă/aduce cadouri/
Moú Nicolae aduce cadouri. Copiii au ciocolată are ciocolată úi bomboane/are dulciuri?
úi bomboane), iar elevii arată desenele potrivite. Ce face Radu/Ana/Moú Nicolae?
ciocolată bomboane dulciuri Moú Nicolae cadouri

Eu primesc Eu primesc Eu primesc dulciuri. În luna decembrie Moú Nicolae aduce
ciocolată. bomboane. vine Moú Nicolae. cadouri. Decembrie
este luna cadourilor.
b) Încercuieúte desenele de mai sus folosind culorile c) Spune ce nu ai încercuit!
potrivite! (roúu pentru Moú Nicolae, albastru pentru cadouri, Denumeúte toate desenele!
maro pentru dulciuri)
Cuvinte: cadou, cadouri, ciocolată, bomboane, dulciuri, glob, globuri, a curăĠa, a aduce,
42 a primi, a veni
3. a) PronunĠă numele copiilor! Priveúte etichetele cu numele lor!
2
ANA RADU MARIA EMIL

b) Ascultă enunĠurile! Uneúte cizmele cu etichetele potrivite!
Ana are cizme roúii. Emil are cizme maro. Radu are cizme albastre. Maria are cizme mov.
EMIL ANA RADU MARIA

4. a) Priveúte!
b) Ascultă enunĠurile úi arată c) Ascultă úi repetă! Profesorul rosteúte pe rând cu-

imaginile potrivite! vinte úi structuri lexicale (pom de Crăciun, globuri, cadouri,
Lângă Ana este un pom de Crăciun. copiii cântă colinde), arătându-le pe desen, iar copiii repetă.
Pe pomul de Crăciun sunt globuri.
Sub pom sunt cadouri. d) Răspunde la întrebări!
În cadouri sunt jucării. Cine este în cameră/spune „Crăciun fericit!”/cântă colinde?
Tata spune „Crăciun fericit!” Unde este Ana/pomul de Crăciun? Unde sunt globurile/
Copiii cântă colinde. cadourile? Ce spune tata? Ce fac copiii?
5. a) Priveúte! Colorează cadourile pe care le primesc copiii!
b) Spune ce cadouri au primit copiii!

6. Ascultă cântecul „Moú Crăciun cu plete dalbe”! Repetă úi miúcă-te în ritmul cântecului!
Structuri lexicale: luna cadourilor, Moú Nicolae, pom de Crăciun, cântă colinde,
Noapte bună! Crăciun fericit!
Reluare: familia, culorile, jucăriile
43 43
2 Recapitulare
1. a) Priveúte imaginile! Completează-le pe baza enunĠurilor!
Este toamnă. Pe cer sunt nori. SuÀă vântul. Este iarnă. Lacul este îngheĠat. Ninge.
Cad frunze galbene. Plouă. Ana are umbrelă roúie. Radu úi Emil fac un om de zăpadă. Maria are o sanie.
b) Colorează desenele! c) Spune ce se întâmplă toamna úi ce se întâmplă iarna!
2. a) Denumeúte toate desenele! b) Încercuieúte, în ¿ecare rând, ce nu se potriveúte!
c) Spune ce ai încercuit în ¿ecare rând!

d) Ascultă enunĠurile úi colorează desenele!
Mărul este roúu. Fusta este roúie. Piersica este galbenă. Mănuúile sunt galbene. Ardeiul este e
verde. Varza este verde. Nuca este maro. Paltonul este maro. Pruna este mov. Căciula este mov..
Morcovul este portocaliu. ùosetele sunt portocalii. Fularul este albastru. Geaca este albastră.
e) Spune ce culoare au fructele úi legumele colorate!
b) Ce spun vânzătorii úi ce spun copiii? FormulaĠi dialoguri pe baza ¿ecărei imagini!

4. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi! Se vor utiliza jetoanele
de la lecĠiile „A venit toamna” úi „ÎĠi place iarna?”. Profesorul rosteúte enunĠuri legate de jetoane.
b) Răspunde la întrebări! Profesorul va formula întrebări de tipul:
„Ce face ... ?”, „Cine ... ?”, „Unde ... ?”, „Când ... ?”
44 c) Activitate în perechi
Copiii vor lucra câte doi. Vor formula întrebări úi răspunsuri pe baza jetoanelor.
Evaluare 2
1. Ascultă úi desenează! 1. Evaluare:
o pară o roúie un ardei un strugure o salată o nucă = 2 desene
corecte
Fb
B
S
I –
2. Ascultă úi colorează 2. Evaluare:

= 2 desene
pe baza enunĠurilor!
colorate pe baza
Fularul este verde.
cerinĠelor
Fusta este roúie.
Fb
Paltonul este albastru.
Cămaúa este galbenă. B
Cizmele sunt maro. S
Ghetele sunt negre. I –
3. Ascultă úi completează desenele pe baza enunĠurilor! 3. Evaluare:

= 2 completări
Radu are o sanie portocalie. Maria are căciulă úi patine. Ana se dă cu schiurile úi pe baza cerinĠelor
Emil se dă cu snow-boardul. Fb
B
S
I –
4. Ascultă dialogurile! Încercuieúte desenele potrivite! 4. Evaluare:

= 2 încercuiri
– Ce cumperi, Ana? – Radu, ce aduce Moú Nicolae? – Maria, cu ce te îmbraci? corecte
– Eu cumpăr mere – Moú Nicolae aduce bomboane – Eu mă îmbrac cu o rochie
Fb
úi varză. úi ciocolată. úi mă încalĠ cu sandale.
B
S
I –
5. Ascultă enunĠurile! Desenează o frunză, dacă este vorba despre toamnă 5. Evaluare:
úi un fulg de zăpadă, dacă este vorba despre iarnă! Fb
B
S
I –
Ninge. E frig. Plouă. SuÀă vântul. Este luna cadourilor.

Lacul e îngheĠat. Cad frunze galbene. Vine Moú Nicolae.
1. 2. 3. 4. 5.
Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I
45
3A Îmi place salata de fructe!
Doresc macaroane
1. a) Priveúte úi ascultă ce doresc să mănânce bunicii úi copiii! cu brânză úi
un suc de mere.
Ce doriĠi?
DaĠi-mi, vă rog,
un sendviú cu úuncă
úi caúcaval.
Doresc úi o salată
de fructe.
Doresc carto¿ prăjiĠi
úi o salată de fructe. Eu doresc o felie de pizza
Îmi place salata de fructe! úi o îngheĠată.
b) Repetă úi arată! Profesorul rosteúte denumirile c) Ascultă úi uneúte! Profeso-

felurilor de mâncare úi ale băuturilor preferate de personaje, rul denumeúte felurile de mâncare
arătându-le. Copiii repetă cuvintele úi structurile lexicale úi úi băuturile. Copiii unesc desenele úi
arată desenele corespunzătoare. personajele corespunzătoare.
Care este mâncarea preferată a Anei/a bunicii/a lui Radu/a bunicului?
Care este mâncarea úi băutura ta preferată?
Profesorul va insista asupra pronunĠării corecte a cuvintelor care conĠin diftongi úi triftongi.
ceai apă minerală lapte cacao cu lapte

Mama bea ceai. Tata bea apă minerală. Ana bea lapte. Radu bea cacao cu lapte.
Eu beau ceai. Eu beau apă minerală. Eu beau lapte. Eu beau cacao cu lapte.
cereale cu lapte omletă crenvurúti prăjitură

Maria mănâncă cereale Emil mănâncă omletă. Bunicul mănâncă Bunica mănâncă
cu lapte. Eu mănânc Eu mănânc omletă. crenvurúti. Eu mănânc prăjitură. Eu mănânc
cereale cu lapte. crenvurúti. prăjitură.
Cuvinte: îngheĠată, ceai, lapte, omletă, crenvurúti, prăjitură, ouă, a bea, a dori
46 Structuri lexicale: salată de fructe, carto¿ prăjiĠi, o felie de pizza, macaroane cu brânză
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care c) Activitate în perechi
le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul denumeúte,
pe rând, feluri de mâncare úi băuturi. Formulează întrebări
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi
jetoanele. Vor formula întrebări úi răs-
3
de tipul: „Ce mănânci? Ce bei?”. punsuri pe baza celor de la punctul b.
3. a) Ascultă enunĠurile, apoi uneúte fructele úi legumele cu imaginile potrivite!
Ana face salată de fructe. Mama face salată de legume.
b) Spune din ce face Ana salata de fructe! Spune din ce face mama salata de legume!
4. a) Priveúte úi desenează ce mâncare face mama din următoarele alimente!
b) Denumeúte felurile de mâncare pe care le-ai desenat!

Exemplu: Mama face sendviú cu úuncă úi caúcaval.
5. a) Ascultă dialogurile! Desenează răspunsul la ¿ecare întrebare!
– Maria, care este – Emil, ce ai mâncat – Mamă, ce mănânc la prânz? – Tată, îĠi pla-
mâncarea ta preferată? la micul dejun? – Supă de legume úi ce prăjitura?
– Mie îmi place pizza. – Eu am mâncat sendviú macaroane cu brânză. – Nu, îmi place
– Poftim! Poftă bună! cu úuncă úi caúcaval. Poftă bună! salata de fructe.
Care este mâncarea Ce a mâncat Emil Ce mănâncă copilul Ce îi place tatălui?
preferată a Mariei? la micul dejun? la prânz?
b) Spune ce ai desenat la ¿ecare întrebare!

6. ExersaĠi dialogurile de la exerciĠiul 5!
Structuri lexicale: sendviú cu úuncă úi caúcaval, cereale cu lapte, cacao cu lapte, suc de mere,
apă minerală, Poftă bună! Care este ... ?
Reluare: familia, fructele, legumele
47
3A Să facem clătite cu gem!
1. a) Priveúte úi ascultă dialogul! b) Răspunde la întrebări!
Bine, să cumpărăm
ouă úi lapte. Cine este la supermarket?
Unde sunt copiii úi tata?
Tată, să facem Să cumpărăm Ce fac ei?
clătite! úi gem! Ce cumpără ei?
Cine doreúte clătite?
clătite pâine corn covrig ouă

Eu mănânc clătite. Eu mănânc pâine. Eu mănânc corn. Eu mănânc covrig. Eu mănânc ouă.
Copiii mănâncă Copiii mănâncă Copiii mănâncă Copiii mănâncă Copiii mănâncă ouă.
clătite. pâine. corn. covrig.
salam biscuiĠi napolitane gem unt

Eu cumpăr salam. Eu cumpăr biscuiĠi. Eu cumpăr napoli- Eu cumpăr gem. Eu cumpăr unt.
Copiii cumpără Copiii cumpără tane. Copiii cumpă- Copiii cumpără Copiii cumpără unt.
salam. biscuiĠi. ră napolitane. gem.
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea c) Activitate în perechi
în care le auzi! Răspunde la întrebări! Profe- Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele.
sorul denumeúte alimentele. Formulează între- Vor formula întrebări úi răspunsuri pe baza celor
bări de tipul: „Ce mănânci? Ce cumperi?” de la punctul b.
3. a) Ascultă dialogul dintre mama úi Ana! b) Încercuieúte ce cumpără Ana!
c) Spune ce cumpără Ana! Denumeúte úi celelalte d) ExersaĠi dialogul!

alimente!
Cuvinte: unt, gem, corn, covrig, pâine, salam, biscuiĠi, napolitane, clătite, supermarket
48
4. a) Priveúte úi ascultă dialogul dintre Radu b) Desenează ce cumpără Radu!
úi vânzătoare! (Textul dialogului se aÀă în anexă.) 3
c) Spune ce cumpără Radu! d) ExersaĠi dialogul! Se va exersa corelarea elemente-

lor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
5. a) Priveúte semnele care sunt în supermarket! Spune ce arată ele!
b) Ascultă ce spune ¿ecare vânzător! Răspunde, pe rând, la întrebări!
– Bună ziua! Ce doreúti? – Bună ziua! Ce cumperi? – Ce doreúti să cumperi? – Ce cumperi?

– ... – ... – ... – ...
c) Ascultă enunĠurile! Desenează semne care arată locurile din care mama,
tata, Ana úi Radu fac cumpărături la supermarket!
Aici mama cumpără Aici Radu cumpără Aici Ana cumpără Aici tata cumpără
úuncă úi salam. îngheĠată. sandale. un televizor.
6. Joc: „Caută semnul úi cumpără!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)

b) Ce spune vânzătorul úi ce spun copiii? FormulaĠi dialoguri!

Structuri lexicale: clătite cu gem, Ce fel de?
Reluare: familia, alimentele, cumpărăturile 49
3A Meniul zilei
E dimineaĠă. Ana ia micul dejun. E prânz. Radu ia prânzul. E seară. Maria úi Emil iau cina.
Ea mănâncă pâine cu unt, El mănâncă supă, Maria mănâncă pâine cu pateu.
salam úi caúcaval. Ea bea lapte. piure de carto¿ úi friptură. Emil mănâncă omletă cu úuncă.
Ei beau ceai.
b) Repetă úi arată! Profesorul denumeúte c) Răspunde la întrebări!
pe rând felurile de mâncare, arătându-le. Copiii re- Cine ia micul dejun/prânzul/cina? Ce face Ana/
petă denumirile úi arată desenele. Radu? Ce fac Maria úi Emil? Ce mănâncă/beau
copiii? Când mănânci/bei…?
supă/ciorbă piure de carto¿ friptură peúte

Eu mănânc supă/ciorbă Eu mănânc piure Eu mănânc friptură Eu mănânc peúte
la prânz. de carto¿ la prânz. la prânz. la prânz.
cârnaĠi pateu iaurt cozonac

Eu mănânc cârnaĠi Eu mănânc pateu Eu mănânc iaurt Eu mănânc cozonac
la cină. la micul dejun/cină. la micul dejun/cină. la micul dejun/prânz/cină.
b) Aúază pe masă jetoanele, în ordinea în c) Activitate în perechi
care le auzi! Răspunde la întrebări! Profesorul de- Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele.
numeúte alimentele. Formulează întrebări de tipul: Vor formula întrebări úi răspunsuri pe baza
„Ce mănânci la micul dejun/prânz/cină?” „ÎĠi place ... ?” celor de la punctul b.
3. a) Ascultă úi desenează!
Profesorul denumeúte mai multe feluri de mâncare,
iar copiii desenează numai ce mănâncă la prânz.
b) Spune ce ai desenat!
Cuvinte: supă, ciorbă, friptură, peúte, cârnaĠi, pateu, iaurt, cozonac, prânz, cină
50
4. Joc: „Îmi place, nu-mi place…” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
5. a) Spune ce fel de supe/ciorbe face mama din următoarele legume!

3
Exemplu: supă/ciorbă de legume
b) Desenează supa/ciorba ta preferată! Spune care este aceasta!
6. a) Ascultă úi completează meniul copiilor! Profesorul prezintă, pe rând, meniul zilnic al co-
piilor pentru micul dejun, prânz úi cină. (Textul se aÀă în anexă.) Copiii desenează felurile de mâncare
care lipsesc.
b) Spune meniul ¿ecărui copil!

c) Desenează meniul tău preferat!
d) Spune care este meniul tău preferat!
Structuri lexicale: meniul zilei, piure de carto¿, micul dejun, supă/ciorbă de ...
Reluare: alimentele, momentele zilei 51
3A Te rog, aranjează masa!
1. a) Priveúte cum este aranjată masa!
b) Ascultă úi arată, pe baza enunĠurilor, ce este pe masă!

Pe masă este o faĠă de masă roúie. Supa de legume este în farfuria galbenă. Lângă farfuria
cu supă este o lingură. CârnaĠii sunt în farfuria albă. Lângă farfuria albă este o furculiĠă. Lângă fur-
culiĠă este un cuĠit. Pâinea este într-un coú de pâine. Prăjitura este în farfuria mică. Lângă farfurioara
cu prăjitură este o linguriĠă. Sub linguriĠă este un úerveĠel. Ceaiul este în cană. Între coúul de pâine úi
farfurioară este un pahar cu apă.
c) Ascultă úi repetă! Profesorul denumeúte, pe rând, obiectele care sunt pe masă, arătându-le
pe desen, iar copiii repetă denumirile.
Ce este în farfuria albă/galbenă? Ce este în farfurioară/coúul de pâine/cană/pahar? Unde este faĠa
de masă/supa de legume/lingura/furculiĠa/cuĠitul/linguriĠa/úerveĠelul/pâinea/paharul/prăjitura/ceaiul/
apa? Unde sunt cârnaĠii?
o faĠă de masă o cană o farfurie o farfurioară o lingură

Pe masă este Eu beau ceai În farfurie În farfurioară Eu mănânc supa
o faĠă de masă. din cană. este supă. este o prăjitură. cu lingura.
o linguriĠă o furculiĠă un cuĠit un pahar un úerveĠel un coú de pâine

Eu mănânc prăji- Eu mănânc frip- Eu tai friptura Eu beau apă Pe masă este Eu pun pâine
tura cu linguriuĠa. tura cu furculiĠa. cu cuĠitul. din pahar. un úerveĠel. în coúul de pâine.
b) Ascultă úi aúază pe masă d) Răspunde la întrebări!

jetoanele, în ordinea în care le auzi! Cu ce mănânci supa/prăjitura/friptura? Cu ce tai friptura/
pâinea/cârnaĠii? Ce faci cu lingura/linguriĠa/furculiĠa/cuĠitul?
c) Spune ce ai pus pe masă! Din ce bei apa/laptele/ceaiul/sucul de fructe?
Cuvinte: cană, farfurie, farfurioară, lingură, linguriĠă, furculiĠă, cuĠit, pahar, úerveĠel, din, într-un,
52 a aranja
3. a) Completează enunĠurile!
Profesorul formulează enunĠuri incomplete de tipul: „Beau ceai din ... ”, „Mănânc supa cu ... ” 3
Copiii vor alege câte un jeton. Unul dintre ei va întreba: „Ce faci cu furculiĠa/lingura/cuĠitul?”, iar celălalt
va răspunde.
4. a) Ascultă dialogul úi completează desenul!
b) Spune ce pune Ana pe masă! c) ExersaĠi dialogul! Se va exersa corelarea elemente-

lor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
5. a) Ascultă úi uneúte desenele potrivite! Profesorul denumeúte perechi de cuvinte:

lingură–linguriĠă, farfurie–farfurioară, cană–căniĠă, masă–măsuĠă, bluză–bluziĠă, maúină–maúinuĠă.
b) Ascultă úi spune perechea ¿ecărui cuvânt!

Profesorul spune forma diminutivală a cuvintelor de mai sus, iar elevii vor spune perechea lor!
Exemplu: fetiĠă-fată. Copiii vor continua exerciĠiul denumind alternativ cuvintele úi formele lor diminutivale.
6. a) Priveúte desenele úi uneúte felurile b) Răspunde la întrebări! Ce pui în farfurie/

de mâncare úi băuturile cu obiectele potrivite! farfurioară/cană/pahar/coú de pâine?
Structuri lexicale: faĠă de masă, coú de pâine, Ce faci cu ... ?, Din ce ... ?
Reluare: alimentele, prepoziĠiile 53
3B
3A1B Desenez un corp ...
1. a) Priveúte cum desenează Ana un corp! Desenează úi tu, unind punctele!
un cap ochi un nas o gură urechi

Ana desenează Ana desenează Ana desenează Ana desenează Ana desenează
un cap. ochi. un nas. o gură. urechi.
Eu desenez un cap. Eu desenez ochi. Eu desenez un nas. Eu desenez o gură. Eu desenez urechi.
păr un gât un trunchi mâini picioare

Ana desenează păr. Ana desenează Ana desenează Ana desenează Ana desenează
Eu desenez păr. un gât. un trunchi. Eu mâini. picioare.
Eu desenez un gât. desenez un trunchi. Eu desenez mâini. Eu desenez picioare.
c) Priveúte desenul Anei! Arată pe
desen cuvintele pe care le auzi! Profeso-
rul rosteúte denumirile părĠilor corpului, iar
copiii arată pe desen.
2. Ascultă cântecul „Desenez un corp”!

Repetă cântecul úi mimează desenarea
părĠilor corpului! (Textul cântecului úi par-
titura se aÀă în anexă.)
Ana are păr blond. Radu are păr maro. Tata are păr scurt. Radu este înalt.
Ea are ochi căprui. El are ochi albaútri. Mama are părul mai lung Tata este mai înalt
decât tata. decât Radu.
Cuvinte: corp, cap, ochi, nas, gură, urechi, păr, gât, mâini, picioare, trunchi, înalt,
54 a ridica, a se ridica, a se întoarce
b) Răspunde la întrebări! c) Activitate în perechi
Cine are păr blond/maro/scurt/lung? Cine are ochi căprui/
albaútri? Cine este mai înalt decât Radu? Ce culoare are
Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi je-
toanele úi vor formula întrebări úi răs-
3
părul Anei/lui Radu? Ce culoare au ochii Anei/lui Radu? punsuri pe baza celor de la punctul b.
4. a) Ascultă dialogul dintre Ana úi Emil! b) Colorează desenele pe baza dialogului!

c) Spune cum este mama Anei úi cum este mama lui Emil!
d) Desenează úi spune cum este mama ta! e) Desenează úi spune cum eúti tu!
5. a) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează b) Activitate în perechi

comenzi de tipul: „Ridică-te în picioare! Ridică mâna stângă/ Copiii vor lucra câte doi. Pe rând,
dreaptă! Ridică piciorul stâng/drept! Întoarce-te la dreapta/ vor formula comenzi, pe baza mo-
stânga! Pune mâna dreaptă/stângă pe cap/pe gură/pe nas/ delelor de la punctul a, úi vor exe-
pe urechi! Arată capul/părul/ochii ... !” cuta miúcările.
6. a) Completează desenele! b) Spune ce ai desenat la ¿ecare jucărie!
7. Joc: „Uite ce-Ġi arăt!”

8. a) Ascultă úi colorează robotul pe baza enunĠurilor!

Nasul este roúu. Gura este mov. Ochii sunt galbeni.
Mâinile sunt albastre. Picioarele sunt verzi. Corpul este gri.
b) Spune ce părĠi are corpul robotului!

Spune cu ce culori le-ai colorat!
Structuri lexicale: păr blond, ochi căprui, mâna stângă/dreaptă, piciorul stâng/drept,
la dreapta, la stânga
Reluare: familia, culorile, jucăriile
55 55
3B
1A1B Mă doare gâtul!
Mamă, nu mă simt bine. Să mergem Cum te simĠi?
Sunt bolnav. la doctor!
Mă doare gâtul úi tuúesc.
Ai febră. Mă simt mai bine.

Primeúti medicamente. MulĠumesc. Cum te simĠi? Nu am febră!
b) Repetă úi arată! c) Răspunde la întrebări!

Profesorul rosteúte replicile Cine este bolnav/nu se simte bine/tuúeúte? Ce îl doare pe Radu? Unde mer-
personajelor, iar elevii repetă ge Radu? Cine primeúte medicamente? Ce primeúte Radu de la doctor?
úi arată desenele potrivite.
d) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa corelarea elementelor verbale
cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
2. a) Ascultă úi repetă ce spune Radu!
Eu sunt bolnav. Eu am febră. Mă doare gâtul. Mă doare capul.
Mă doare burta. Mă doare piciorul. Eu tuúesc. Iau medicamente.

Cuvinte: bolnav, febră, doctor, medicamente, burtă, a tuúi, a primi
56
b) Ascultă úi execută miúcările! c) Activitate în perechi
Profesorul rosteúte enunĠurile de la punctul a, Copiii vor lucra câte doi. Vor împărĠi jetoanele. Pe rând,
iar elevii mimează pe baza acestora. vor mima úi vor formula enunĠuri pe baza acestora.
1
3
3. Ascultă dialogurile! Încercuieúte desenele potrivite!
– Ce te doare, Ana? – Mă doare gâtul. – Cu ce să mă îmbrac?
– Mă doare urechea. – Ia medicamente úi bea ceai! – E frig. Îmbracă-te cu geacă úi căciulă!
4. a) Ascultă dialogul úi colorează desenul potrivit! (Textul dialogului se aÀă în anexă.))
b) Spune ce ai colorat! c) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!

b) Ce spun copiii úi ce spune doctorul? FormulaĠi dialoguri!

6. a) Priveúte úi spune ce vezi în desen!
b) Răspunde cu „da” sau „nu”! Profesorul for-

mulează întrebări de tipul: „E adevărat că este
toamnă/iarnă? E adevărat că băiatul s-a îmbrăcat
cu haine potrivite/nu s-a îmbrăcat cu haine potrivite?
E adevărat că băiatul este sănătos/bolnav?”
c) Spune ce ar trebui să facă băiatul ca să nu ¿e

bolnav!
Structuri lexicale: nu mă simt bine, mă doare ... , Ce te doare?, Cum te simĠi?

Reluare: părĠile corpului 57 57
3B
1A1B Vreau să ¿u sănătos!
1. a) Ascultă úi repetă poezia! (Poezia se aÀă în anexă.) Se va exersa alternarea ritmului úi a intonaĠiei.
b) Spune poezia úi arată desenele potrivite!

c) Răspunde la întrebări!
Ce face Radu? Ce mănâncă Radu? Ce face Radu după-masă/seara? Cum este Radu?
Ana se spală pe mâini Ana se spală pe dinĠi Ana face baie. Ana se úterge
cu apă úi cu săpun. cu periuĠa de dinĠi Ea se spală pe cap cu prosopul.
úi cu pastă de dinĠi. cu úampon.
Ana se piaptănă Ana spală portocala. Ana mănâncă o banană. Ana bea ceai cu lămâie.
cu pieptenele. Portocala are vitamine. Banana are vitamine. Lămâia are vitamine.
b) Repetă úi arată! Profesorul rosteú- d) Răspunde la întrebări!
te denumirile desenelor din cerculeĠe, ară- Cu ce te speli pe mâini/pe dinĠi/pe cap? Cu ce te útergi?
tându-le (săpun, periuĠă de dinĠi etc.), iar elevii Cu ce te piepteni? Ce faci cu săpunul/periuĠa de dinĠi/
repetă denumirile úi arată desenele potrivite. prosopul/pieptenele?
c) Priveúte úi spune corect! Profe- e) Execută miúcările úi spune ce faci!
sorul arată desenele din cerculeĠe, iar elevii Profesorul rosteúte enunĠurile de la punctul a, iar elevii
le denumesc. Se exersează pronunĠarea co- mimează acĠiunile. După executarea ¿ecărei acĠiuni,
rectă a sunetelor „ă” úi „ â”. profesorul întreabă „Ce faci tu?”, iar elevii răspund.
Cuvinte: banană, portocală, lămâie, vitamine, săpun, úampon, prosop, pieptene, dinĠi,
58 sănătos, sănătoasă, a se spăla, a folosi, a se úterge, a se pieptăna
3. a) Priveúte úi răspunde pe baza modelelor! b) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!
1
3
Ana e bolnavă? Radu e sănătos? Maria e sănătoasă? Emil e bolnav?

Nu, Ana e sănătoasă. Nu, Radu e bolnav. ...................................... ......................................
4. a) Colorează cel mai sănătos meniu pentru dimineaĠă, prânz úi seară!
b) Spune ce ai colorat!
c) Încercuieúte meniul preferat pentru dimineaĠă, prânz úi seară! d) Spune ce ai încercuit!
5. a) Desenează semnul sub imaginile care arată activităĠi
pe care le facem ca să ¿m sănătoúi!
b) Spune ce fac copiii în imaginile alese de tine!

6. Ascultă úi continuă enunĠurile începute! Te ajută desenele.
Mă spăl pe cap cu… Mă úterg cu… Mă spăl pe dinĠi cu… Mă îmbrac cu… Mă piaptăn cu…
Mă spăl pe mâini cu… Mă încalĠ cu… Mă joc cu…
Structuri lexicale: periuĠă de dinĠi, pastă de dinĠi, a face baie, a face miúcare
Reluare: alimentele, programul zilnic, părĠile corpului 59 59
3B
1A1B Aúa da, aúa nu ...
1. a) Priveúte úi ascultă dialogurile! b) Răspunde la întrebările de sub imagini!
Bună dimineaĠa, ...

doamna profesoară!
Bună dimineaĠa,
Ana! Bună dimineaĠa,
Radu!
Ce spune Ana? Ce spune doamna profesoară? Ce spune doamna profesoară? Ce nu spune Radu?
Radu, dă-mi, Poftim!

te rog, o radieră!
Vreau liniarul!
MulĠumesc!
... Poftim!
Ce spune Maria? Ce spune Radu? Ce spune băiatul? Ce spune fetiĠa?

c) Desenează semnul lângă copiii care se comportă corect! Spune cine sunt ei!
d) Spune cine se comportă greúit!
e) ExersaĠi dialogurile! SpuneĠi corect replicile copiilor care au greúit!
2. a) Colorează desenele în care copiii se comportă corect!
b) Spune ce fac copiii în desenele pe care le-ai colorat!
c) Priveúte úi completează, pe baza modelului!
d)
=
DA NU = = = =
Completează chenarele de la punctul a cu DA, acolo unde copiii se comportă corect,

=
úi cu NU, acolo unde nu se comportă corect!
Cuvinte: corect, greúit, dinte, dentist, carie, curat, murdar, ordonat, dezordonat
60
Să mergem
la dentist!
Ai o carie.
Spală-te pe dinĠi
MulĠumesc!
1
3
în ¿ecare dimi-
neaĠă úi seară.
Mamă,
mă doare
dintele.
b) Ascultă úi arată! Profesorul rosteúte c) Răspunde la întrebări!

replicile personajelor, iar elevii arată desenele. Cine merge la dentist? De ce merge Ana la dentist?
d) ExersaĠi dialogurile! Se va exersa core- Cu cine merge ea la dentist? Ce spune dentistul?
larea elementelor verbale cu cele nonverbale Când te speli tu pe dinĠi? Cu ce te speli pe dinĠi?
(miúcări, gesturi úi mimică).
Ana se spală pe mâini. Radu nu se spală pe mâini. Maria are hainele curate. Emil are haine murdare.
Ea are mâinile curate. El are mâinile murdare. Ea este ordonată. El este dezordonat.
Emil se spală pe dinĠi. Radu face baie. Maria úterge praful. Hainele Anei nu sunt
El are dinĠi sănătoúi. El este curat. Camera ei este curată în dulap. Camera ei este
úi ordonată. dezordonată.
b) Spune ce îĠi place úi ce nu îĠi place în desenele de mai sus!
5. a) Spune ce vezi în desene! b) Completează cu DA chenarele desenelor în ca--
re îĠi place ce vezi úi cu NU acolo unde nu îĠi place!
Structuri lexicale: mă doare dintele, se comportă corect/greúit

Reluare: îngrijirea sănătăĠii, formulele de salut, de solicitare, de mulĠumire 61 61
3 Recapitulare
1. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte cu diferite culori copiii cu obiectele pe care le cumpără!
Ana cumpără săpun, prosop úi pastă de dinĠi. Radu cumpără periuĠă de dinĠi úi un pahar. Emil cumpără
o cană úi o linguriĠă. Maria cumpără un pieptene úi un úampon.
b) Spune ce cumpără ¿ecare copil! d) Activitate în perechi

Copiii vor lucra câte doi. Vor formula dialoguri între vân-
c) Spune ce fac copiii cu aceste obiecte! zător úi cumpărător folosind obiectele de la punctul a.
2. a) Ascultă enunĠurile úi desenează mâncarea preferată a ¿ecărui copil!
Meniul preferat al Mariei este: crenvurúti, biscuiĠi úi salată de fructe. Ana mănâncă în ¿ecare zii
cereale cu lapte, supă úi sendviú cu úuncă. Lui Radu îi plac clătitele cu gem úi carto¿i prăjiĠi.
Emil mănâncă piure de carto¿, friptură úi prăjitură.
b) Completează chenarele de sub c) Spune care este meniul preferat al ¿ecărui copil!
meniuri cu numele copiilor, pe baza
celor ascultate! d) Joc: „Îmi place ... ” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)
3. a) Priveúte imaginile! Ghiceúte ce spune ¿ecare copil! b) Activitate în perechi

Copiii vor lucra câte doi.
Vor formula dialoguri între doc-
tor úi copii, pe baza desenelor.
4. a) Priveúte! Spune ce este greúit în desenele jucăriilor!

Exemplu: Păpuúa are cap de ursuleĠ.
62 b) Desenează în chenarul gol o păpuúă

cu păr blond úi ochi albaútri!
c) Denumeúte părĠile corpului păpuúii!
Evaluare 3
1. Ascultă cuvintele úi desenează în ¿ecare chenar câte un obiect cu care 1. Evaluare:
te speli! Profesorul rosteúte câte trei cuvinte la ¿ecare chenar. Fb
prosop, săpun, pieptene; oglindă, úampon, pahar; lingură, pastă de dinĠi, furculiĠă B
S
I –
2. Ascultă enunĠurile! Uneúte, cu diferite culori, copiii cu alimentele úi bău-

turile potrivite!
2. Evaluare:
= 2 potriviri
pe baza
enunĠurilor
Fb
B
S
I –
Ana cumpără portocale úi biscuiĠi. Radu mănâncă macaroane cu brânză úi bea ceai.
Mariei îi plac cârnaĠii úi carto¿i prăjiĠi.
3. Ascultă úi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile 3. Evaluare:
sunt adevărate úi pe cele triste dacă enunĠurile sunt false! Fb
B
S
I –
Radu are păr maro úi ochi Ana are păr negru úi ochi Emil are păr scurt. El este
albaútri. căprui. mai înalt decât Maria.
4. Ascultă úi încercuieúte desenele potrivite enunĠurilor!
Radu este sănătos. Ana se spală pe dinĠi. Mama taie friptura cu cuĠitul.
4. Evaluare:
Fb
B
S
I –
5. Ascultă dialogurile! Desenează răspunsul la ¿ecare întrebare!

5. Evaluare:
– Mamă, te rog, cumpără-mi – Mamă, mă doare gâtul. – Emil, ce mănânci la cină?
o banană! – Ana, îĠi dau medicamente. – Eu mănânc crenvurúti. Fb
– Bine, îĠi cumpăr. B
Ce cumpără mama? Ce îi dă mama Anei? Ce mănâncă Emil la cină? S
I –
1. 2. 3. 4. 5.
Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I
63
Recapitulare semestrială
1. a) Priveúte úi încercuieúte obiectele care se potrivesc în camera copiilor!
b) Spune unde este locul obiec-

telor pe care nu le-ai încercuit!
c) Completează desenele pe ba-

za enunĠurilor!
Pe raft sunt jucării: o maúinuĠă, o pă-
puúă, un trenuleĠ úi un ursuleĠ. Pe bi-
rou sunt un caiet, un penar úi un cre-
ion. Pe pat sunt o plapumă úi o pernă.
d) Răspunde la întrebări pe ba-

za desenelor completate!
Ce este pe raft/pe birou/pe pat?
Unde este ... ?
2. a) Priveúte úi spune ce vezi în imagini!
Profesorul formulează întrebări de tipul: „Cine ... ?”, „Ce face ... ?”, „Unde ... ? ” „Când?”.
3. a) Ascultă úi colorează desenele pe baza enunĠurilor!

Umbrela este roúie. Geaca este galbenă. Fusta este albă. Cămaúa este portocalie. Puloverul este al-
bastru. Bluza este mov. Fularul este verde. Mănuúile sunt roz. Panto¿i sunt gri. Cizmele sunt maro.
b) Spune câte un enunĠ despre ¿ecare obiect colorat!

Exemplu: Radu are un palton albastru. Maria cumpără o bluză mov.
64 4. Se va
ExersaĠi dialogurile de la lecĠiile „Să mergem la piaĠă!” úi „Să cumpărăm haine!”.
exersa corelarea elementelor verbale cu cele nonverbale (miúcări, gesturi úi mimică).
5. a) Formulează enunĠuri despre b) Încercuieúte desenele care se referă la iarnă!
¿ecare imagine!
c) Răspunde la întrebări! Profesorul formulează întrebări de tipul: „Cine ... ?”, „Ce face ... ?”,
„Când?”, „Ce se întâmplă toamna/iarna?”.
6. a) Ascultă úi desenează! Profesorul rosteúte enunĠurile pe baza imaginilor. Dacă enunĠurile sunt
adevărate, elevii vor desena în cerculeĠele de sub imagini feĠe zâmbitoare, iar dacă sunt false, feĠe triste.
Rochia verde este mai mică decât paltonul mov. Mărul este mai mare decât nuca.
Radu se dă cu schiurile. Maria are cizme roúii. Lângă cadou este o ciocolată.
b) Spune corect enunĠurile greúite!

7. a) Ascultă úi desenează, pe baza enunĠurilor!
Lângă oglindă este un pieptene. Sub farfurie este un úerveĠel. Coúul de pâine este pe masă.
În pahar este suc de portocale. ùamponul este între prosop úi pasta de dinĠi.
b) Spune câte un enunĠ despre ¿ecare desen!

8. a) Ascultă enunĠurile úi colorează pătrăĠelele de sub semne, pe baza cerinĠelor:
cu roúu, sub semnul: „Spală-te pe mâini!”, cu albastru, sub semnul: „Nu arunca hârtia!”, cu verde,
sub semnul: „Nu mânca îngheĠată în magazin!”, cu portocaliu, sub semnul: „Nu te juca cu mingea
printre Àori!”, cu maro, sub semnul: „Fă sport în ¿ecare zi!”.
b) Desenează un semn pentru enunĠul c) Repetă enunĠurile potrivite semnelor

„Spală-te pe dinĠi!”. de mai sus!
– Ana, ce ai cumpărat – Emil, cu ce te încalĠi? – Maria, care sunt dul- – Radu, cu ce te
de la magazin? – Mă încalĠ cu panto¿ ciurile tale preferate? dai pe derdeluú?
– Am cumpărat un să- gri. – Mie îmi plac bomboa- – Pe derdeluú mă dau
pun úi un úampon. nele úi îngheĠata. cu schiurile.
Ce a cumpărat Ana? Cu ce se încalĠă Emil? Ce dulciuri îi plac Mariei? Ce face Radu?
65
Evaluare semestrială
1. Ascultă úi desenează conform indicaĠiilor!
Desenează: o banană mai mare, un măr mai mic, o fustă mai lungă!
1. Evaluare:
Fb
B
S
I –
2. Ascultă úi încercuieúte obiectul potrivit

A t ¿ecărui enunĠ!
2. Evaluare:
Fb
Radu se îmbracă cu o geacă
B
albastră.
S
I –
La micul dejun, Ana mănâncă

un sendviú.
Emil se dă cu patinele.
3. Ascultă enunĠurile úi desenează!

Mingea este sub masă. Lângă farfurie este un cuĠit. Prăjitura este între pahar úi linguriĠă.
3. Evaluare:
Fb
B
S
I –
4. Ascultă úi colorează feĠele zâmbitoare dacă enunĠurile sunt adevărate úi 4. Evaluare:

pe cele triste dacă enunĠurile sunt false!
Fb
B
S
I –
Frunzele copacului Radu spune: Ana mănâncă

sunt galbene. „Mă doare capul”. îngheĠată de fructe.

5. Evaluare:
– Maria, care este bluza ta preferată? – Radu, ce a cumpărat tata? – Ana, ce desenezi?
Fb
– Îmi place bluza roúie. – El a cumpărat o sanie. – Eu desenez un cap.
Care este bluza preferată a Mariei? Ce a cumpărat tata? Ce desenează Ana? B
S
I –
1. 2. 3. 4. 5.
66 Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I Fb B S I

*Grilă orientativă pentru evaluarea exprimării orale3
DESCRIPTORI DE PERFORMANğĂ
Foarte bine Bine Su¿cient Insu¿cient
INDICATORI procent de realizare procent de realizare procent de realizare procent de realizare
a indicatorului: a indicatorului: a indicatorului: a indicatorului:
85–100% 65–84% 45–64% sub 45%
PronunĠă corect sunete-
le speci¿ce limbii române
1. în cuvinte, structuri lexi-
cale úi enunĠuri, respec-
tând accentul úi intonaĠia.
Denumeúte obiecte, per-

2. soane úi activităĠi cunos-
cute, din mediul apropiat.
Integrează în enunĠuri
proprii cuvintele, struc-
3.
turile lexicale úi formu-
lele uzuale învăĠate.
Formulează enunĠuri sim-
ple referitoare la obiecte,
4. persoane, activităĠi din
mediul apropiat, pe ba-
za unui suport vizual.
Formulează răspunsuri
5. scurte la întrebări des-
pre teme familiare.
Formulează întrebări
6. simple, pe teme
familiare.
Formulează enunĠuri
simple de prezentare
7. a unor obiecte, persoa-
ne úi activităĠi cunoscu-
te, preferate.
Participă activ la situaĠii
de comunicare în care
8.
reproduce mesaje orale,
pe teme cunoscute.
Participă activ la schim-
buri de mesaje orale în
9. care formulează enun-
Ġuri simple/replici, pe te-
me familiare.
*Grila propusă pentru evaluarea formativă a capacităĠii de exprimare orală este un instrument cu ca-
racter orientativ.
Evaluarea capacităĠii de exprimare orală se va face de către profesor pe parcursul întregului an úcolar,
raportat la însuúirea conĠinuturilor plani¿cate, conform programei úcolare. Cali¿cativele vor ¿ stabilite în urma
uneia sau a mai multor evaluări, după caz, astfel încât să reÀecte cât mai bine progresul înregistrat de că-
tre elevi.
Indicatorii de evaluare propuúi au fost formulaĠi pe baza acelor competenĠe speci¿ce ale programei úcolare
care vizează exprimarea orală.
68 Anexă
MĂ PREZINT ÎğI PREZINT FAMILIA MEA

8/4. Joc: „Cine mă salută?” 9/4. Dialog
Unul dintre copii va sta cu spatele la clasă. Un coleg/ – Servus, Maria!
o colegă desemnat(ă) de profesor, va rosti „Salut!” sau – Salut, Ana! Cine este el?
„Servus!”. Copilul care stă cu spatele va spune: „El es- – El este fratele meu.
te băiat! Se numeúte...” sau „Ea este fetiĠă! Se nu- – Cum se numeúte?
meúte ...”. Dacă ghiceúte numele colegului/colegei, – Fratele meu se numeúte Cornel. Tu ai frate?
cei doi îúi schimbă locul. – Nu, eu am o soră. Se numeúte Monica.
ÎğI PREZINT LOCUINğA MEA
11/9. Poezie
Aragaz, frigider, dulap Noptieră úi o lampă,
Toate într-un loc încap. Pe pat pernă úi plapumă,
Chiuvetă, masă, scaune Să spui locul lor e uúor
Avem în bucătărie. Se numeúte dormitor.
ÎğI PREZINT CAMERA MEA
12/2. Cântec: „Camera mea” Muzica: Kuti Botond
HAI CU MINE LA ùCOALĂ!

15/6. Joc: „Eu spun multe, tu spui una...”
Profesorul rosteúte forma de plural a cuvintelor învăĠate. La rostirea ¿ecărui cuvânt, aruncă mingea unui
copil. Copilul desemnat de profesor spune forma de singular a cuvântului úi aruncă mingea înapoi.
RECHIZITELE MELE
16/1. b) Poezie: „Rechizitele úcolarului” 15/6. a) Dialog
DimineaĠa merg la úcoală Pensulă, ascuĠitoare, – Radu, ai un creion colorat?
Cu ghiozdanul meu pe spate. Foarfecă, hârtie colorată, – Da, am.
Penar, creioane, acuarele, Carioci, lipici úi liniar – Dă-mi, te rog, creionul tău!
Radieră, cărĠi, caiete, Are ¿ecare úcolar. – Poftim.
– MulĠumesc. Ai úi o radieră?
17/9. Joc: „Spune ce s-a schimbat!” – Nu, nu am radieră.
Elevii vor aúeza cinci rechizite în diferite locuri, apoi vor spune unde se aÀă acestea. Elevii îúi vor acoperi
ochii, în timp ce profesorul va muta două rechizite de la locul lor. Apoi elevii vor observa, vor spune ce obiecte
au fost mutate úi unde se aÀă acestea.
ÎMI PLACE LA ùCOALĂ!
19/3. b) Dialog
Dialogul dintre Ana úi Emil: Dialogul dintre Maria úi Radu:
– Ana, ce faci tu? – Îmi place să scriu!
– Eu desenez o păpuúă. – Cu ce scrii tu, Maria?
– ÎĠi place să desenezi? – Eu scriu cu creionul.
– Da, îmi place. – Mie îmi place să colorez cu creioane colorate.
– ùi mie îmi place să colorez.
19/5. Joc: „Ghici ce îmi place!” 19/7. Joc: „Recunoaúte obiectul!”
Un elev va ieúi în faĠa clasei. El va mima acĠiu- Profesorul va pune sub o pânză mai multe rechizite.
nea preferată úi va spune: „Îmi place să...”. Cole- Copiii vor pipăi pe rând obiectele úi le vor denumi.
gii vor întreba: „Desenez?, Colorez? etc. până Cu sprijinul profesorului, vor spune ce fac cu ele.
când vor ghici. Cel care ghiceúte iese în faĠa clasei Exemplu: Aici este un creion. Eu colorez cu creionul.
úi continuă jocul.
Anexă 69
PROGRAMUL MEU ZILNIC
22/1. a) Poezie 22/2. Joc: „Ce face Ana?”
DimineaĠa mă trezesc Profesorul va rosti acĠiuni care se referă ¿e la persoana I (eu), ¿e la per-
ùi la baie eu pornesc. soana a III-a (Ana). Exemplu: „eu mă spăl, Ana se spală, Ana mă-
Mă spăl, mă îmbrac, mănânc, nâncă, eu mănânc, eu citesc, Ana citeúte”... úi continuă cu acĠiunile de
De plecare-s gata, la exerciĠiul 1, precum úi cu cele de la lecĠiile anterioare. Copiii vor execu-
Mă aúteaptă úcoala. ta numai acele acĠiuni care se referă la Ana. Jocul este interesant dacă
acĠiunile se succed repede.
22/4. Cântec: „O zi” Muzica: Kuti Botond
23/7. Joc: „Salută corect!”

Copiii se plimbă liber prin clasă. Profesorul denumeúte momentele zilei („E dimineaĠă.”, „E prânz.”, „E seară.”).
Când aud momentele zilei rostite de profesor, copiii se opresc, dau mâna cu cel mai apropiat coleg úi se sa-
lută adecvat.
ÎMI PLACE SĂ...

24/2. b) Dialog 25/5. b) Poezie:
– Unde mergi, Maria? „Aúa trece săptămâna”
– Eu merg la Clubul Copiilor! Luni la bazin eu înot,
– Ce faci acolo? MarĠi la calculator mă joc,
– Merg la sala de dans. Îmi place să dansez. Hai úi tu, Ana! Miercuri cu creioane desenez,
– Eu merg la sala de pictură. Îmi place să pictez. Joi din cuburi construiesc,
Vineri la club pictez,
24/4. Joc: „Îmi place să...”
Sâmbătă cânt úi dansez,
Profesorul stă în faĠa clasei, îúi ridică mâna cu palma îndreptată către
Duminică mă odihnesc.
copii úi spune: „Îmi place să înot!”. Copiii cărora le place să înoate, se
Săptămâna aúa trece,
îndreaptă către profesor. Cel care ajunge cel mai repede, atinge palma
ùi de luni din nou începe.
profesorului úi spune: „Îmi place să pictez!”. Jocul va continua úi cu alte
activităĠi cunoscute, până când se va forma un lanĠ cu mai mulĠi copii.
25/8. Cântec: „Zilele săptămânii” Muzica: Kuti Botond
ESTE TOAMNĂ
28/1. b) Joc: „Ce se întâmplă?”
Profesorul spune enunĠuri („SuÀă vântul.”, „Este frig.”, „Plouă.”, „Cad frunze.”, „Am umbrelă.”) úi arată miúcări
potrivite acestora. Copiii repetă enunĠurile úi miúcările. În faza a doua, jocul se reia: profesorul rosteúte
enunĠurile, iar copiii arată miúcările potrivite. În faza următoare a jocului, copiii arată miúcările pe rând, iar
ceilalĠi spun ce se întâmplă.
70 Anexă
29/6. Cântec: „Toamna” Muzica: Kuti Botond
SĂ MERGEM LA PIAğĂ!
31/6. Joc: „Eu mănânc..., eu cumpăr...”
Profesorul spune „Eu mănânc...” úi arătă pe rând jetoanele cu fructe. Elevii răspund cu forma de singular
a cuvintelor. În faza a doua profesorul spune: „Eu cumpăr ...”, arătând aceleaúi jetoane, iar elevii răspund
cu forma de plural a cuvintelor. Jocul devine mai distractiv dacă enunĠurile se succed în ritm alert.
31/7. a) Dialog 31/9. Joc: „Să ne găsim fraĠii úi surorile!”
– Bună ziua! Ce doriĠi? Elevii formează două grupe: fructele úi legumele. Fiecare dintre cele două
– Vă rog să-mi daĠi un kg grupe îúi alege un reprezentant care împarte jetoanele cu fructe/legume.
de fasole úi un kg de ardei. Copiii se vor prezenta pe baza jetoanelor primite: „Salut! Eu sunt...”
– PoftiĠi! Mai doriĠi ceva? ReprezentanĠii îúi cheamă „fraĠii úi surorile” pe rând: „Să vină la mine...!”
– Da, un kg de mere. Elevii care au jetoanele respective se vor aúeza în spatele reprezentan-
– PoftiĠi! tului. Cel care greúeúte este scos din joc. Grupa care úi-a găsit „toĠi fraĠii
– MulĠumesc. úi surorile” se declară câútigătoare.
HAINELE MELE PREFERATE

33/4. a) Dialog
– Ce faci, Ana?
– Mă îmbrac. Merg la Maria.
– Cu ce te îmbraci?
– Mă îmbrac cu hainele mele preferate: bluză úi fustă.
– Eu mă îmbrac cu pantaloni úi tricou. Mă încalĠ cu panto¿i de sport.
– Tu unde mergi?
– Merg să joc fotbal cu băieĠii.
33/5. Cântec: „Cu ce să mă îmbrac?” Muzica: Kuti Botond
Anexă 71
CULOAREA MEA PREFERATĂ A VENIT IARNA!
35/5. a) Dialog 39/6. Joc: „De-a telefonul”
– Ce faci, Ana? Profesorul împarte jetoanele acestei lecĠii. El va
– Eu desenez un curcubeu. spune, adresându-se unui elev: „Alo, ce se întâmplă
– Cu ce culori colorezi curcubeul? la tine?” Elevul va răspunde pe baza jetonului: „Alo,
– Eu colorez cu: roúu, portocaliu, galben, verde, aici ninge.” În continuare elevul care a răspuns
albastru, albastru închis úi mov. va formula aceeaúi întrebare, numind un alt coleg.
– Îmi place desenul tău!
39/7. Cântec: „Iarna” Muzica: Kuti Botond
ÎğI PLACE IARNA?

40/3. a) Dialog 41/6. a) Dialog
– Ce faci, Radu? Primul dialog: Al doilea dialog:
– Fac un castel de zăpadă cu Emil. Vino úi tu, – Unde mergi, Ana? – Ce faci, Radu?
Ana! – Merg la patinoar. – Merg la derdeluú.
– Eu vreau să mă dau cu sania. Radu, îmi dai – Ce faci acolo? Mă dau cu snowboardul.
sania ta? – Mă dau cu patinele. – Radu, merg cu tine.
– Da, sania mea este lângă castelul de zăpadă. Tu ce faci, Emil? – Maria, ai snowboard?
– MulĠumesc. – Eu mă dau cu schiurile. – Nu, eu am sanie.
LUNA CADOURILOR
43/6. Cântec: „Moú Crăciun cu plete dalbe”
SĂ FACEM CLĂTITE CU GEM!

48/3. a) Dialog 49/6. Joc: „Caută semnul úi cumpără!”
– Ana, te rog, cumpără o pâine, biscuiĠi úi un gem de piersici. Profesorul aúază patru semne în cele
– Bine. Pot cumpăra un corn úi o ciocolată? patru colĠuri ale sălii de clasă (semn cu
– Da, cumpără. o cutie de lapte, semn cu un articol de îm-
49/4. a) Dialog brăcăminte, semn cu o jucărie, semn cu
– Bună ziua! Vă rog să-mi daĠi o apă minerală úi o îngheĠată. o sticlă de apă minerală). Se pot lipi úi
– Ce fel de îngheĠată doreúti? Avem îngheĠată de ciocolată, de etichete cu denumirile semnelor. Profeso-
mere, de pere, de piersici úi de prune. rul rosteúte enunĠuri de tipul: „Cumpără
– DaĠi-mi o îngheĠată de prune. o bluză!”, „Cumpără o minge!” etc. Copiii
– Poftim! desemnaĠi trebuie să se deplaseze în colĠul
– MulĠumesc. în care este semnul potrivit enunĠului úi
să spună ce cumpără.
72 Anexă
MENIUL ZILEI
51/4. Joc: „Îmi place, nu-mi place…”
Profesorul rosteúte enunĠuri de tipul: „Îmi place iaurtul cu fructe.”, „Nu-mi place ciocolata.” Se vor ridica în
picioare copiii cărora le place felul de mâncare spus de profesor úi vor sta ghemuiĠi copiii cărora nu le place.
Jocul va continua úi cu alte feluri de mâncare spuse de copii, în aúa fel încât ¿ecare dintre ei să formuleze
câte un enunĠ.
51/6.
Meniul lui Radu: Meniul Anei: Meniul Mariei:
Micul dejun: sendviú cu caúcaval úi Micul dejun: cereale cu lapte Micul dejun: iaurt, corn
úuncă, suc de mere Prânz: ciorbă de fasole, peúte, Prânz: ciorbă de salată,
Prânz: supă de legume, piure de car- carto¿ prăjiĠi, salată de fructe macaroane cu brânză, clătite
to¿ úi friptură, prăjitură Cină: crenvurúti, pâine, ceai Cină: pizza, apă minerală
Cină: omletă, pâine, lapte
TE ROG, ARANJEAZĂ MASA!

53/4. a) Dialog
– Ana, te rog, aranjează masa!
– Ce să pun pe masă?
– Pune o farfurie mare úi o farfurie mică, o lingură, o furculiĠă úi un cuĠit.
– Să pun úi linguriĠă?
– Da, pune o linguriĠă, un pahar úi un úerveĠel.
– Masa este aranjată!
DESENEZ UN CORP...
54/2. Cântec: „Desenez un corp” Muzica: Kuti Botond
55/4. a) Dialog 55/7. Joc: „Uite ce-Ġi arăt!”

– Emil, cum este mama ta? Elevii se aúază în cerc. Se alege un lider care spune
– Mama mea are păr scurt úi blond. Are ochi numele unuia dintre jucători úi-i arată o anumită parte
verzi. Ana, úi mama ta are păr blond? a corpului, denumind-o gre‫܈‬it. (Spune: „Acesta este picio-
– Nu, mama mea are păr maro. rul meu.”, dar arată urechea). Dacă elevul strigat denu-
– Ce culoare au ochii ei? meúte corect acea parte a corpului pe care a arătat-o
– Mama mea are ochi albaútri. liderul, ia locul acestuia úi jocul continuă.
MĂ DOARE GÂTUL! VREAU SĂ FIU SĂNĂTOS!

57/4. a) Dialog 58/1. a) Poezie
– Ce faci, Maria? Înainte de mâncare Pentru că au vitamine,
– Nu mă simt bine. Folosesc săpun úi apă, Fac miúcare úi dorm bine,
– Ce te doare? Îmi spăl mâinile bine, Ascult ce mama îmi spune.
– Mă doare burta úi am febră. FaceĠi úi voi ca mine! Cresc mare úi frumos,
– Iei medicamente? Mănânc fructe úi legume Sunt un copil sănătos.
– Da, am primit de la doctor.
RECAPITULARE
62/2. d) Joc: „Îmi place...”
Profesorul stă în faĠa clasei, ridică mâna cu palma îndreptată către copii úi spune: „Îmi place supa de legu-
me!”. Copiii cărora le place supa de legume se îndreaptă către profesor. Cel care ajunge cel mai repede,
atinge palma profesorului úi spune ce fel de mâncare îi place („Îmi place...!”). Jocul va continua úi cu alte feluri
de mâncare până când se va forma un lanĠ cu mai mulĠi copii.

Manual Limba Romana Cls I Minoritati

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Limba Romana Cls I Minoritati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Karp Ágnes Makai Emese-Márta

Karp Ágnes Makai Emese-Márta

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Deúteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

PriviĠi, măreĠe umbre, Mihai, ùtefan, Corvine,

PreoĠi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creútină,

Ascultă! Execută miúcările!3

Spune! Activitate în perechi

Colorează! Joc de rol

Desenează! Cântec, poezie, ghicitoare

1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Hai cu mine la úcoală! 14 2

1C 1.1., 1.2., 1.3., 1.4., Îmi place acasă! 20 2

Îmi place salata de fructe! 46 2

Date personale Utilizarea formulelor de prezentare úi de salut • Oferirea de informaĠii simple

Dialoguri pe teme familiare • Utilizarea formulelor uzuale de salut, de adresare,

Servus! Eu mă numesc Radu.

Salut! Eu mă numesc Ana.

Ea este Ana. Ea este fetiĠă. El este Radu. El este băiat.

Ana úi Maria sunt fetiĠe. Radu úi Emil sunt băieĠi.

4. Joc: „Cine mă salută?” 5. ExersaĠi dialogurile de la exerciĠiul 1!

2. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoa- c) Activitate în perechi

3. a) Desenează familia ta! 4. a) Priveúte imaginea úi ascultă dia-

Aici este locuinĠa mea.

o masă un scaun un aragaz un frigider o chiuvetă de bucătărie un dulap

o cadă o oglindă o chiuvetă o maúină de spălat un WC

c) Spune ce este în bucătărie úi ce este în baie!

o canapea o măsuĠă un televizor un fotoliu un covor raft cu cărĠi

o noptieră o lampă o pernă o plapumă un pat

4. a) Desenează obiectele care lipsesc din camera de zi úi din dormitor!

b) Spune ce este în camera de zi úi ce este în dormitor!

5. a) Ascultă úi aúază pe masă 6. Răspunde la întrebări! Profesorul formulează întrebări

b) Spune ce ai încercuit! Spune ce lipseúte din bucătărie úi din dormitor!

Aici este camera mea.

b) Spune ce vezi în camera lui Radu!

o minge o păpuúă o maúinuĠă o carte un ursuleĠ

un avion un trenuleĠ un balon un robot un dinozaur

un birou un calculator un joc Lego cuburi

4. a) Ascultă úi aúază pe masă jetoanele, în ordinea în care le auzi!

Ana are un dinozaur. Radu are un robot. Copiii au un balon.

7. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte cu diferite culori copiii cu jucăriile potrivite!

Aici este curtea úcolii, acolo este úcoala.

Aici este clasa mea.

Îmi place clasa ta!

o masă mese un scaun scaune o fereastră ferestre

o tablă o catedră o uúă un cuier un burete un coridor

b) Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează comenzi de tipul: c) Spune ce

un úcolar o úcolăriĠă úcolari

un profesor o profesoară profesori

Colegul meu Colega mea Colegii mei se numesc

2. a) Ascultă enunĠurile, apoi desenează obiectele care lipsesc!

b) Răspunde la întrebări pe baza modelului!

4. Ascultă úi execută miúcările! Profesorul formulează

6. a) Priveúte úi ascultă dialogul

8. a) Ascultă úi colorează! Profesorul rosteúte enunĠurile pe baza imaginilor.

b) Spune ce vezi în ¿ecare imagine!

9. Joc: „Spune ce s-a schimbat!” (Descrierea jocului se aÀă în anexă.)

Ana desenează. Maria cântă. Radu citeúte.

Emil scrie. Ana numără. Maria colorează.

Radu lipeúte. Ana taie. Emil face sport.

b) Ascultă úi arată! c) Execută miúcările úi spune ce faci tu!

2. a) Ascultă enunĠurile! Uneúte, cu diferite culori, copiii cu rechizitele potrivite!

b) Răspunde la întrebări! c) Activitate în perechi