MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂTRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL „ ADMINISTRAREA AFACERILOR”

RAPORT
despre efectuarea practicii de specialitate în cadrul întreprinderii
SRL „ING-LOGISTIX”

A efectuat
Michay Vitalie

Conducător:
Sîrbu Stela,
Lector univ.,

Chişinău 2018

1
 CUPRINS

Capitolul I. Caracteristica generală a întreprinderii SRL ,,ING-LOGISTIX’’

1.1 Date privind activitate generală a întreprinderii..................................................................3

1.2 Baza normativ legislativă a activităţii întreprinderii ..........................................................6

Capitolul II. Descrierea afacerii firmei SRL ,,ING-LOGISTIX’’

2.1 Analiza patrimoniului întreprinderii...................................................................................11

2.2 Analiza economico-financiară a activităţii firmei..............................................................18

Capitolul III. Analiza managementului afacerii

3.1 Funcţiile managementului.....................................................................................................33

3.2 Funcţiunile înteprinderii

Capitolul IV Propuneri privind eficientizarea activităţii întreprinderii

4.1 Proiect privind eficientizarea activităţii întreprinderii SRL ,,ING-LOGISTIX’’..........42

Concluzii......................................................................................................................................48

2
Capitolul I. Caracteristica generală a întreprinderii SRL ,,ING-LOGISTIX’’

1.1 Date privind activitate generală a întreprinderii

Societatea cu răspundere limitată „ING-LOGISTIX”, numită în conttinuare societate, a fost
creată în conformitate cu legea Republicii Moldova NR.845-XII din 03.12.1992 „cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi”, şi Regulamentul cu privire la societăţile economice în R.Moldova,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 10.09.1991 NR.500, în corepundere cu
contractul de constituire din 25.01.2001.
SRL „ING-LOGISTIX” a fost creată la 25 ianuarie 2001 şi înregistrată la camera
Înregistrărilor de Stat oficiul teritorial Chișinau cu numărul de înregistrare 530, cod fiscal
1003606000086. Sediul întreprinderii se află pe adresa: Chișinău, str. Varniţa 2/4. Directorul este
dl Şimon Ion. Conform documentelor de constituire, SRL „ING-LOGISTIX” poate practica
următoarele genuri de activitate:
 Transporturi rutiere de mărfuri
 Întreţinerea şi reparaţia autovehiculelor
 Transport de pasageri în folos public
 Comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor
 Comerţ cu amănuntul al fructelor şi legumelor prospete în magazinele specializate
Societatea „ING-LOGISTIX” este o persoană juridică, are patrimoniu, bilanţ autonom,
cont de decontare, ştampilă şi alte elemente de identificare necesare activităţii sale şi care-i permit
să închee în nume propriu contracte comerciale cu diferţi agenţi economici autohtoni şi străini.
Societatea poate dobîndi drepruti patrimoniale, şi personale nepatrimoniale şi poartă răapundere
pentru realizazea obligaţiilor stabilite în Statutul Societăţii: poate încheea contracte în caliate de
reclamant şi reclamat în judecată, poate închide şi deschide conturi de decontare, valutare şi alte
conturi în instituţiile bancare. Societatea are dreptul să ia decizii, care nu contravin legislaţiei
Republicii Moldova şi Statutului său
În activitatea sa Societatea se conduce Legislaţia Republicii Moldova, de Statut şi de
contractul de constituire a scocietăţii, precum şi regulamentele interne ale societăţii în cauză.
Firma poartă răspundere pentru obligaţiile sale cu întreg patrimoniu ce-i aparţine în modul
şi condiţiile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi de Statutul societăţii.
Firma are dreptul de a deschide filiale şi reprezentanţe, înregistrarea cărora se efectuiază
la autorităţile în baza cărora se află sediul acestora, în modul stabilit de legislaţie, la fel Societatea
poate crea întreprinderi fiice, filiale, reprezentanţe pe teritoriul Republicii Moldova şi al altor state.
Patrimoniul socităţii constă din aporturile depuse deasociaţi în Capitalul social al Societăţii şi din
3
bunurile mobile şi imobile procuarte ulterior din beneficiul nerepartizat al societăţii. Mărimea
patrimoniului societăţii nu se limitaeză.
Compania „ING-LOGISTIX”, acceptă comenzi mari de transportare a încărcăturilor, preia
mărfuri în regim de grupaj şi asigură îndeplinirea la timp şi calitativă a lor. Pe piaţa europenaă
„ING-LOGISTIX” colaborază cu firme expediţionale din Europa de Est şi de Vest. Întreprinedrea
este cointersată în trasportări în special spre Grecia, Italia, Franţa, Germania, Turcia, Ucraina.
Întrepinderea „ING-LOGISTIX” SRL posedă un parc nu prea larg, dar modern de mijloace de
transport în valoare de 11 autocamione şi 2 camionete, care repezintă propietatea firmei. Acestea
sînt automobile produse de import de mărci renumite aşa ca Mercedes Benz, Volvo, Scania, cu
tonajul de pînă la 20 tone şi volumul caroseriei de 103 m3, pentru transportarea diferitor tipuri de
încărcături, care necesită respectarea anumitor regimuri termice, containere, încărcăturilor de tonaj
şi gabarit mare. Din structura remorcilor şi semiremorcilor fac parte renumite mărci ca Kogel,
Jumbo, Traylor, Trwolf, refrigeratoare model Termo King. Acest parc rulant satsface cerinţele
impuse de transportările internaţionale EURO-I, EURO-II, din punct de vedere a siguranţei
tehnice, asigurării păstrării încărcăturii transportate, ecologiei. Înteprinderea mixtă „ING-
LOGISTIX” SRL este o firmă de transporturi şi expediţii internaţionale cu o exprienţă în domeniu
de peste 2 ani, avînd 20 angajaţi. Întreprinderea reprezintă o persoană juridică independentă şi are
conturi de plată, inclusiv cont de decontare în lei şi cont valutar în BCA „Eximbank”. În
conformitate cu licenţa eliberată, codul fiscal 1004600074215, întreprinderea „ING-LOGISTIX”,
exercită activitatea în domeniul traficului auto internaţional de mărfuri. În calitate de servicii
auxiliare sînt prestate servicii de expediţie şi comercializarea documentelor de trafic.
În calitate de obiect de activitate SRL „ING-LOGISTIX”, prestează toată gama de servicii
specifice activităţii de expediţie şi transporturi internaţionale şi anume:
 Efectuarea formalităţilor vamale în punctele de frontieră şi de interior;
 Operaţiuni de tranzit cu garantarea taxelor vamale;
 Efectuarea transporturilor internaţionale în trafic auto complet şi auto grupaj.
În domeniul traficului auto de grupaj „ING-LOGISTIX”, are organizate linii regulate de grupaj
atît pentru export cît şi pentru import, în ţarile membre Uniunii Europene, şi a spaţiului CSI. Pentru
expediţiile de grupaj de import, întreprinderea asigură transpportul mărfurilor la destinaţiile finale
din R.Moldova şi garantează taxele vamale şi TVA. Pentru expediţiile parţiale „ING-LOGISTIX”
SRL asigură transportul mărfurilor prin trafic direct, fără trecere prin terminal.
Pentru acoperirea întregului portofoliu de comenzi de transport, ING-LOGISTIX, apelază
şub garanţia sa, la camioane şi caminionete de la firme de trasport terţe din R.Moldova. Printre
partenerii săi întreprinderea se bucură de o autoritate înaltă, aceasta fiind datorată faptului că
întreprinedrea asigură realizarea la timp şi calitativă a încărcăturilor. Analiza situaţiei financiare
4
presupune examinarea activelor controlate de societatea „ING-LOGISTIX”, indiferent de forma
de finanţare a acesteia. Pentru aceasta este nevoie de examinarea Raportului Financiar al
întreprinderii, care ne oferă posibilitatea de a aprecia următoarele aspecte:  componenţa
patrimoniului; creşterea şi descreşterea în dinamică a patrimoniului;  mărimea totală a activelor
ce sunt controlate de întreprindere;  destinaţia şi durata de folosire a activelor;  dreptul de
proprietate asupra activelor;  gradul de lichiditate a activelor,  venituirle din activitatea
operaţională,  cheltuilile activităţii operaţionale. În calitate de sursă principală de analiză a
situaţiei patrimoniale serveşte Bilanţul Contabil şi anexele acestuia.
Compania prestează servicii expediţii şi de transport internaţional conform statutului sau şi
a contractului de constituire. Compania activează pe următoarele pieţe Grecia, Italia, Franţa,
Germania, Turcia, Ucraina. Ponderile respective în ceea ce priveşte prestarea serviciilor de
transport pot fi rerezentate în următoarea ordine: Grecia – 65% din volumul total al serviciilor
prestate, urmează Italia cu 12%, Franţa – 14%, Germania – 4%, Turcia-4%, Ucraina- 2%, alte ţări
2%. După cum e menţionat cea mai mare pondere revine Greciei, datorită faptului că şi compania
este creată în colaborare cu compania grecească. După cum se observă strategia societăţii este
orientată spre pieţele ţărilor dezvoltate, şi mai puţin ţările din Europa de Est, Ucraina, Rusia etc.
Principalii parteneri ai întreprinderii sînt SRL „Rentauto”, Reprezentanţa HERTZ
INTERNATIONAL. Printre principalii clienţi ai societăţii pot fi enumeraţi: SA „BUCURIA”; SC
„Basarom Com”; SA „Lyon- Gris”; SA „Dyonissos -Mereni” .
Strategia şi politica de preţuri la întreprindere vizează o luptă loiala cu concurenţii, astfel
clienţilorfideli li se ofera un preţ preferenţial, adica mai mic decît cel practicat de obicei. În
perioada sărbătorilor de iarnă şi de Paşti, societatea oferă o reducere a preţurilor echivalentă cu
15%, comparativ cu preţurile practicate de obicei. Pe piaţa autohtonă sînt cunoscute în şir întreg
de companii care prestează servicii de transport, dar care lasă de dorit în ceea ce priveşte calitatea.
UN concurent important cu care societatea „ING-LOGISTIX” menţine legături este SA
„Balcantir”, care la fel colaborează şi cooperează cu societatea ING-LOGISTIX SRL. În cazul
suprasolicitărilor din partea clienţilor ING-LOGISTIX SRL, solicită o mînă de ajutor SA
„Balcantir”.

1.2 Baza normativ legislativă a activităţii întreprinderii

5
 Orice afacere deschisă îşi începe activitatea sa bazată pe legislaţia de stat. Respectarea
legii statului din partea agentului economic începe din “start”, adică de la înregistrarea
întreprinderii la Camera de Înregistrări.
Pe tot parcursul perioadei de funcţionare societatea comercială face cunoştinţe cu
schimbările ce pot apărea în timpul anului, pe care trebuie aplicate în procesul de muncă,
deoarece o simplă modificare poate aduce întreprinderea la rezultate eronate.
În cele din urmă poate fi menţionat faptul ca societatea „ING-LOGISTIX”SRL, îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectînd cu stricteţe toate
prevederile legislative ce reglementează activitatea de transport de mărfuri, precum şi
prevederile legislative ce reglementează relaţiile societăţii cu mediul extern (concurenţii, piata,
clienţii) şi cu cel intern (salariaţii)
Activitatea de antreprenoriat a întreprinderii se desfăşoară în conformitate cu un şir de acte
normative-legislative şi anume:

1. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992, publicată în

Monitorul Oficial nr.2/33 din 28.02.1994 (cu modificările şi completările ulterioare).
2. Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător nr. 81-XV din 18.03.2004,
publicată în Monitorul Oficial nr. 64-66/344 din 23.04.2004.
3. Legea Republicii Moldova privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în
agricultură nr. 243-XV din 8 iulie 2004.
4. Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.147-149 (cu modificările şi completările ulterioare) –
Chişinău, 2001, p.9.
5. Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor (Partea a II-a.
Sporirea fertilităţii solurilor), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 841 din 26.07.2004;
publicată în Monitorul Oficial al R.M. nr.138-146/1066 din 13.08.2004.
6. Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea
producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 15 din
9 februarie 2014. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014, nr. 25-28, p. 10-16.
Reglementarea relaţiilor contractuale cu diverşi parteneri de afaceri este efectuată în
conformitate cu Codul Civil al Republicii Moldova în vigoare la momentul actual şi alte acte
normative în vigoare .
Deci, pot fi menţionate astfel, doar unele acte normative care stau la baza desfăşurării
activităţii, printre acestea pot fi enumerate.
Conform codului muncii întreprinderea compune diferite acte juridice în care sunt respectate:

6
 - contractul individual de muncă;
- perioada timpului de muncă şi odihnă a munciturilor;
- salarizarea, normarea muncii şi garanţiile sau compensaţiile acordate;
- protecţia muncii şi alte documente de strictă necesitate.
Conform Codului fiscal numărul documentelor juridice se măresc, deoarece acesta
cuprinde aproape toate regulile de activitate sau de calcul a diferitor taxe, accize, impozite
(folosite de contabili în contabilitate) ce trebuie la sfîrşitul sau pe trimestrul anului prezentate
Inspectoratului Fiscal de Stat.
Conform Codului civil sunt aduse la cunoştinţă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor reale
ale agentului economic şi a angajaţilor săi.
Conform Sistemului Naţional de Contabilitate sunt respectate regulile de contabilizare a
întreprinderii, fără de care nu este posibilă inventarierea şi contabilizarea fiecărui cont în parte.
Conform Codului vamal al Republicii Moldova, întreprinderea respectă regulile de trecerea
vamei în timpul prestării serviciilor de transport.
Conform Regulamentului BNM privind decontările fără numerar în Republica Moldova
societatea îşi asumă responsabilitatea de a respecta regulile băncii şi a filialelor acesteia.
Baza juridică enumerată mai sus este partea cea mai principală de care se conduce
întreprinderea, dar pe lângă acestea mai sunt şi altele: Legea R.M privind investiţiile străine,
Legea R.M cu privire la antreprenoriat şi întrerprinderi, Legea R.M cu privire la investiţiile în
activitatea de întreprinzător şi altele.
Este necesar de a menţiona că pe parcurs sînt urmărite toate modificările ce apar în cadrul
actelor legislative, şi ajustarea activitţii societăţii la acestea din urmă.
Regulamentul intern de organizare şi funcţionare al societăţii SRL „ING-LOGISTIX”
Pentru ca unitatea să aplice structura de conducere proiectată este necesar să se asigure
completarea structurii cu personal corespunzător. Angajaţii trebuie să cunoască bine rolul lor,
legăturile şi sarcinile pe care le au de îndeplinit şi o serie de date privind întreaga unitate din care
fac parte. Toate acestea cuprinse într-un document normativ, prin care se stabileşte forma de
organizare şi conducere a unităţii, organismele care alcătuiesc întreprinderea, atribuţiile, sarcinile
şi răspunderile care revin fiecărui compartiment de muncă, organ şi funcţie de conducere,
descrierea detaliată a legăturilor din cadrul structurii, organigrama întreprinderii, alături de alte
precizări, reprezintă regulamentul de organizare şi funcţionare al întreprinderii.
Necesitatea cuprinderii într-un document a tuturor acestor probleme ajută la cunoaşterea
de către fiecare persoană a sarcinilor sale, a legăturilor şi cerinţelor ce se cer a fi îndeplinite ,
orientarea celor care se ocupă cu recrutarea, promovarea şi perfecţionarea personalului,

7
cunoaşterea şi utilizarea celor mai adecvate metode de evaluare a complexităţii lucrărilor şi de
determinare a consumului de muncă etc.
Structura şi conţinutul regulamentului de organizare şi funcţionare se referă la următoarele:
Organizarea unităţii: Întreprinderea îşi desfăşoară activitatea în conformitate prevederile
cu statutul acesteia, contractului de constituire, precum şi ale altor acte normative în vigoare ce
relmentează activitatea de antreprenoriat în R.Moldova
Structura organizatorică: compartimentele de muncă şi relaţiile dintre acestea; cazurile
şi modalităţile de creare a unor compartimente temporare; consiliile, comisiile şi alte organe care
funcţionează în cadrul unităţii; unităţile subordonate; organigramele unităţii. Aici sînt stipulate
toate departamentele şi secţiile create şi care funcţioenază în cadrul întreprinderii
Atribuţii şi sarcini: atribuţiile unităţii şi detalierea obiectelor de activitate; atribuţiile
compartimentelor, diagramele de relaţii între compartimentele care colaborează; lista
documentelor principale ce se elaborează în cadrul fiecărui compartiment şi fişele posturilor.
Conducerea unităţii: conducerea participativă (organismele de conducere participativă);
adunarea generală a acţionarilor şi Consiliul de administraţie; componenţa organelor de conducere
participativă; numirea, alegerea sau revocarea membrilor; modul de funcţionare a organelor de
conducere participativă; competenţe şi responsabilităţi concretizate la nivelul organelor de
conducere participativă. Conducerea curentă (atribuţii, competenţe şi responsabilităţi ale
conducătorului unităţii şi adjuncţilor săi, cu înscriere în fişa postului, delegările de autoritate
stabilite, lista compartimentelor coordonate).
Dispoziţii finale: modul şi durata de aprobare şi intrare în vigoare a regulamentului de
organizare şi funcţionare; obligativitatea cunoaşterii şi dispoziţii privind difuzarea acestuia;
modalitatea de completare şi modificare; mecanismul de menţinere în actualitate a prevederilor;
dispoziţii privind corelarea prevederilor regulamentului cu a altor documente cu caracter normativ
din unitatea respectivă.
Având în vedere aceste considerente, regulamentul de organizare şi funcţionare al
întreprinderii trebuie să mai precizează următoarele elemente principale:
 conturarea şi definirea unităţilor structurale şi a posturilor;
 ordinea ierarhică a acestora;
 legăturile existente între elementele structurii (posturi, organe);
 principalele funcţiuni ale componentelor fiecărui organism al întreprinderii;
 atribuţiile fiecărui şef şi posibilităţile de delegare a autorităţii;
 pe cine înlocuieşte şi de cine este înlocuit fiecare şef;
 circuitele şi fluxurile operaţionale ale acţiunilor executate.

8
 De asemenea, conducătorii organizaţiilor economice vor stabili, odată cu măsurile de
realizare a planului de producţie sau a sarcinilor de serviciu, măsuri corespunzătoare în vederea
asigurării celor mai bune condiţii de muncă, a prevenirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale.
Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţie a muncii o au,
potrivit atribuţiilor ce le revin, cei care organizează, controlează şi conduc procesul de muncă,
după cum urmează:
 la locul de muncă: şefii secţiilor, sectoarelor, atelierelor - ingineri, tehnicieni sau
maiştri - precum şi şefii fermelor şi echipelor;
 la nivelul întreprinderilor şi organizaţiilor economice, precum şi la instituţii:
directorul sau conducătorul unităţii.
Existenţa în cadrul întreprinderii a unui regulament de organizare şi funcţionare - în urma difuzării
şi cunoaşterii de către tot personalul - constituie un sprijin în obţinerea unor rezultate superioare,
trebuind însă să se ţină seama şi de măsurile (efective curente) de conducere propriu-zisă.
Reglementarea modului de ţinere a contabilităţii la întreprindere

Organizarea contabilităţii în cadrul SRL „ING-LOGISTIX” este specificată în Politica de

contabilitate a întreprinderii, care este adoptată pentru fiecare an printr-un ordin a conducătorului
întreprinderii. Ea conţine informaţii privitor la forma de ţinere a contabilităţii, metodelor de
evaluare a activelor pe termen lung şi pe termen scurt, metodele de calcul a uzurii şi amortizării
etc.

Evidenţa contabilă la SRL „ING-LOGISTIX” se întocmeşte conform:

 Legii Contabilităţii Republicii Moldova N 426-XVIII din 4 aprilie 1995;
 Standardelor Naţionale de Contabilitate;
 Planului de conturi contabile destinate evidenţei activităţii financiare şi gospodăreşti, confirmat
prin ordinul Ministerului Finanţelor RM Nr. 174 din decembrie 1997;
 Regulamentul privind inventarierea aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al RM nr.30
d in 05.03.2001
 Altor acte legislative şi normative, cu completările şi modificările ulterioare.
Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă conducătorul
întreprinderii. Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor
operaţiunilor economice efectuate, întocmirea rapoartelor financiare în termenele stabilite, poartă
răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilităţii.
Reglementarea impunerii fiscale la întreprindere.

9
 În baza Codului Fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (cu
modificările şi completările ulterioare), SRL ,,ING-LOGISTIX’’calculează şi plăteşte anual
următoarele tipuri de impozite, taxe generale de stat şi locale, penalităţi şi amenzi calculate:

 Impozitul pe venit al activităţii;

 Impozit funciar;

 Impozit pe imobil;

 Taxa pentru apă.

 Taxa pentru amenajarea teritoriului

Conform art.49, lit. a), SRL „ING-LOGISTIX” a beneficiat pînă în anul 2013 de facilităţi
la plata impozitului pe venit, ca agent al micului business.
Calculul uzurii mijloacelor fixe se efectuează în conformitate cu Hotărîrea Guvernului
RM „Cu privire la clasificarea mijloacelor fxe pe categorii de proprietate în scopul
impozitării nr.1218 din 31 decembrie 1997.
De asemenea, activitatea întreprinderii mai este reglementată şi de alte acte normative şi
legislative în vigoare.

Capitolul II. Descrierea afacerii firmei SRL ,,ING-LOGISTIX’’

10
2.1 Situaţia patrimonială a firmei

Pentru desfăşurarea activităţii economico-financiare, întreprinderea îşi formează

patrimoniul, care reprezintă totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. În
bilanţul contabil pentru reflectarea acestui patrimoniu aflat la dispoziţia întreprinderii, se aplică
noţiunea de „active”.

Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei în dinamică a patrimoniului SRL ,,ING-

LOGISTIX’’ în comparaţie cu dinamica veniturilor în baza datelor Raportului financiar pentru
ultimii trei ani, este prezentată în tabelul analitic 1.În calitate de sursă principală de analiză a
situaţiei patrimoniale a servit bilanţul contabil şi raportul privind rezultatele financiare.

Tabelul 1
Analiza mărimii şi evoluţiei patrimoniului SRL „ING-LOGISTIX în perioada 2014-2015

Ritmul creşterii, %
Nr. La finele anului, lei
(2015 faţă de anii)
crt. Indicatori 2013 2014 2015 2013 2014

1. Valoarea totală a activelor 1183706 1694154 1329876 112,35 78,50

2. Venituri din vînzări 2955293 4194049 2663726 90,13 63,52

Venituri din toate tipurile

3. 2984060 4244279 2670156 89,48 62,91
de activităţi

Din datele tabelului 1 rezultă că în dinamică se evidenţiază o tendinţă pozitivă de creştere

a patrimoniului aflat la dispoziţia SRL ,,ING-LOGISTIX’’ în anul 2015 faţă de anul 2014. Dacă
în anul 2014 activele controlate de întreprindere au constituit 1183 mii lei, atunci în anul 2015 au
crescut cu 12,35% şi au alcătuit 1329 mii lei. Însă se evidenţiază o tendinţă negativă de creştere a
patrimoniului aflat la dispoziţia întreprinderii în anul 2015 faţă de anul 2014. Dacă în anul 2014
activele au constituit 1694 mii lei, atunci în anul 2015 acestea s-au diminuat cu 21,5% şi au alcătuit
1329 mii lei.
Datele tabelului atestă utilizarea ineficientă a patrimoniului disponibil. Ultima concluzie
reese din faptul că odată cu creşterea activelor controlate de întreprindere, are loc reducerea
considerabilă a veniturilor obţinute în urma utilizării acestora în activitatea de întreprinzător.
Pentru studierea structurii patrimoniului s-a folosit metoda ratelor. În acest scop au fost
calculaţi şi interpretaţi un şir de coeficienţi, care caracterizează structura patrimoniului după
diverse criterii.
Tabelul 2

11
 Analiza ratelor de structură1 (coeficienţii) a patrimoniului SRL „ING-LOGISTIX” pentru
anii 2014 – 2015

Denumirea
Algoritmul de calcul
coeficientului 2013 2014 2015

1 2 3 4 5
Active pe termen lung
1. Rata imobilizărilor 0,02 0,19 0,26
Total active
MF la valoarea de bilanţ + SMM
2. Rata patrimoniului cu
0,24 0,30 0,42
destinaţie de producţie Total active

MF la valoarea de bilanţ
3. Rata compoziţiei
0,02 0,20 0,32
tehnice a activelor Active curente

Valoarea MF intrate în cursul

perioadei de gestiune
4. Coeficientul de
reînnoire a mijloacelor
Valoarea de inventar a MF la - 0,94 -
fixe
sfîrşitul perioadei

Uzura MF calculată în cursul

perioadei de gestiune
5. Rata medie de
acumulare a uzurii Valoarea de inventar a
mijloacelor fixe mijloacelor fixe sfîrşitul 0,34 0,02 0,15
perioadei

Mijloace băneşti
6. Rata activelor perfect
0,06 0,16 0,03
lichide
Total active
MF + SMM + Alte active ce au
adus venituri
7. Rata activelor ce au
adus venituri 0,24 0,30 0,38
Total active

Calculul coeficienţilor structurii patrimoniului S.R.L. ,,ING-LOGISTIX’’ permite

constatarea următoarelor concluzii: Structura patrimoniului se caracterizează prin rata lentă de
creştere de imobilizare a activelor care la sfîrşitul anului 2015 a alcătuit 26%. În dinamică se

1
Formulele de calcul a acestor rate corespund relaţiilor de calcul prezentate în lucrarea „Analiza rapoartelor
financiare”,/ Ţiriulnicova V., Paladi V. Ş.a. , pag.151-154.
12
observă o creştere a nivelului de imobilizare ce este justificat în condiţiile unui grad scăzut de
utilizare a capacităţilor de producţie existente.
Rata sporită a patrimoniului cu destinaţie de producţie caracterizează pozitiv structura
activelor întreprinderii. Din totalul activelor controlate de întreprindere la sfîrşitul anului 2015
constituiau 42% care pot fi folosite direct pentru desfăşurarea activităţii operaţionale.La nivel
foarte scăzut, cu tendinţă negativă de diminuare, se situează rata activelor perfect lichide. În anul
2015 faţă de anul 2014 cota mijloacelor băneşti în suma totală a patrimoniului s-a micşorat de la
16% la 3%. Acest fapt poate condiţiona dificultăţi privind achitarea datoriilor curente. Activitatea
conducerii întreprinderii este caracterizată de faptul că circa 31% din activele disponibile aduc
întreprinderii venituri.
O importanţă deosebită prezintă şi analiza patrimoniului net al întreprinderii. Patrimoniul
net se defineşte ca valoare a activelor, diminuată cu mărimea datoriilor (pe termen lung şi scurt).
În conformitate cu această, modalitate, valoarea patrimoniului net se calculează în felul următor:
Patrimoniul net = Total active – (Datorii pe termen lung + Datorii pe termen scurt)

Vom efectua calculul patrimoniului net al SRL ,,ING-LOGISTIX’’ şi vom studia influenţa
factorilor asupra modificării acestui indicator. În baza datelor Bilanţului contabil s-a alcătuit
tabelul analitic şi sunt interpretate rezultatele obţinute. Calculul şi analiza patrimoniului net sunt
prezentate în tabelul ce urmează:
Tabelul 3
Calculul patrimoniului net al SRL „ING-LOGISTIX pe perioada 2013-2015
Abaterea, +/-
Indicatori 2013 2014 2015 anul 2015 faţă de anii:
2013 2014
1. Total active 1183706 1694154 1329876 +146170 -364269
2. Datorii pe termen lung - 76520 - - -76520
3. Datorii pe termen scurt 16464 303981 88301 +71837 -215680
4. Patrimoniul net
1167242 1313653 1241575 +74333 -72078
(rd.1–rd.2-rd.3)

Din calculele efectuate în tabelul 3 rezultă că în anul 2015 dispune de patrimoniu net în
sumă de 1241 mii lei. În dinamică pe anul 2013 se observă o tendinţă de reducere a activelor nete
în anul 2015, care s-au micşorat cu 72 mii lei faţă de anul 2014. Această reducere s-a produs din
cauza creşterii considerabile a datoriilor pe termen scurt cu 215 mii lei şi a datoriilor pe termen
lung cu 76 mii lei.

13
 Suma totală pozitivă a patrimoniului net poate camufla în sine existenţa componentelor
negative. De aceea în continuare se efectuează analiza mai detaliată a patrimoniului net din punct
de vedere structural. La această etapă de analiză în cadrul patrimoniului net se evidenţiază două
părţi componente: activele pe termen lung nete şi activele curente nete. În acest scop se aplică una
din regulile fundamentale ale echilibrului financiar care prevede că activele pe termen lung trebuie
finanţate pe seama capitalului permanent. Deci, în procesul analizei structurale a patrimoniului
net, din activele pe termen lung se scad datoriile pe termen lung, iar din activele curente – datoriile
pe termen scurt. Dacă în urma calculelor se determină mărimea negativă a activelor pe termen lung
nete, se constată încălcarea principiului de finanţare menţionat mai sus, şi anume: creditele şi
împrumuturile pe termen lung destinate procurării sau reînnoirii activelor pe termen lung au fost
folosite pentru finanţarea activităţii curente. În consecinţă apare pericolul de învechire şi
degradarea a potenţialului tehnic al întreprinderii, care va reduce posibilităţile de desfăşurare a
activităţii operaţionale.
Mijloacele fixe.
Mijloacele fixe reprezintă activele controlate de către întrerpindere care au formă materială
fizică se utilizează în activitatea de producţie, comercializare, în scopuri administrative şi au
valoarea de inventar mai mare de 3000 lei.
Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora, de regulă, se începe cu
examinarea structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe în dinamică. Acest studiu se
efectuează în baza datelor din anexa la Bilanţul contabil. La prima etapă a analizei se examinează
structura mijloacelor fixe ale întreprinderii pe categorii şi modificările intervenite pe parcursul
anului de gestiune în dinamică. Pentru aceasta s-a întocmit următorul tabel analitic.

Tabelul 5
Aprecierea structurii mijloacelor fixe ale SRL ,,ING-LOGISTIX’’ pe categorii în dinamică
pe parcursul anilor 2013-2015
2013 2014 2015 Abaterea (+ / -) anul 2015 faţă de anii

Tipuri de mijloace 2013 2014

fixe pe categorii suma, ponde- suma, ponde- suma, ponde-
mii lei rea, % lei rea,% lei rea,% suma, ponderea suma, ponderea
lei % lei %
Mijloace fixe-
total 320770 100 281472 100 373272 100 +341195 - +91800 -
din care:
 construcţii 1400 23,64 14000 4,98 105800 28,34 +91800 -15,3 +91800 +23,36
speciale
 mijloace de
transport
399430 21.33 245340 87,16 245340 65,73 +245340 +65,73 0 -21,43
 altemijloace
fixe
18077 56,36 22132 7,86 22132 5,93 +4055 -50,43 0 -1,93

14
 În baza datelor obţinute în tabelul 5 se observă o majorare a valorii mijloacelor fixe în anul
2015 faţă de anul 2013 cu 3411 mii lei, iar faţă de anul 2014 cu 91 mii lei. În anul 2013 această
abatere a fost asigurată de procurarea mijloacelor de transport în sumă de 245 mii lei şi influenţa
negativă a altor mijloace fixe, pe cînd în anul 2014 aceasta a fost asigurată de influenţa pozitivă a
construcţiilor speciale şi influenţa negativă a mijloacelor de transport. Orice tendinţă cu semnul
,,plus’’ în dinamică se apreciază pozitiv, iar cu semnul ,,minus’’-negativ.
Ca moment supus controlului operativ poate servi situaţia în care:
IVPF > IMfa > IMF (%)
Cu alte cuvinte, ritmul de creştere a volumului producţiei fabricate (VPF) în dinamică
trebuie să depăşească ritmul de creştere a valorii mijloacelor fixe active (MFa) şi, respectiv, a
valorii mijloacelor fixe de producţie (MF). În baza datelor din tabelul 5 se poate constata că la
întreprinderea analizată valoarea totală a mijloacelor fixe pe parcursul anului 2015 comparativ cu
anul 2013 s-a majorat cu 341 mii lei (373272 – 32077), iar faţă de anul 2014 cu 91 mii lei (373272
– 281472).
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre mărimea efectului
obţinut (fie VPF, VA, VV, Pb etc.) şi mărimea efortului depus. Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează în creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu în
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie. În practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici. Însă în cele mai dese cazuri apelăm la următorii indicatori calitativi:
1. Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie şi poate fi redat prin
formula:
Rmf = VPF / MF (lei), unde:
VPF – volumul producţiei fabricate;
MF – valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie.
2. Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) care este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată.
Acest indicator se calculează prin relaţia:
Cmf = (MF / VPF) * 100 sau (1 / Rmf) * 100 (bani)
3. Înzestrarea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe
de producţie ce revine la un muncitor în schimbul cu durată maximă:

15
 Imf = (MF / Nms) (lei),
unde Nms reprezintă numărul total al muncitorilor în schimbul cu durată maximă.
De regulă, cu cît acest indicator este mai mare, cu atîtn gradul de înzestrare a întreprinderii
cu mijloace fixe de producţie este mai pronunţat. Pentru a evidenţia legătura reciprocă dintre
randamentul mijloacelor fixe, înzestrarea muncii cu mijloace fixe de producţie şi productivitatea
medie a unui muncitor se recomandă ca formula de bază a randamentului mijloacelor fixe să fie
supusă unor transformări succinte şi anume numărătorul şi numitorul să se împartă la numărul de
muncitori în schimbul cu durată maximă:
Rmf = (VPF / MF) : (Nms / Nms) = (VPF / Nms) : (MF / Nms) = Wms / Ims (lei),
unde Wms - productivitatea medie a unui muncitor în schimbul cu durată maximă.
Astfel, randamentul mijloacelor fixe este direct proporţional cu productivitatea medie a
unui muncitor în schimbul cu durată maximă şi invers proporţional cu înzestrarea muncii cu
mijloace fixe de producţie. De aici rezultă că randamentul mijloacelor sporeşte numai în condiţiile
cînd ritmul majorării productivităţii medii a unui muncitor în schimbul cu durată maximă va depăşi
ritmul înzestrării muncii cu mijloace fixe de producţie. Calculul şi aprecierea indicatorilor
generalizatori sintetici menţionaţi mai sus se efectuează atît în dinamică, cît şi / sau faţă de nivelul
programat în tabelul 6.
Tabelul 6
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
de producţie în baza indicatorilor generalizatori sintetici

Semne Abaterea absolută,+/- anul 2015 Ritmul de

con- faţă de anii creştere,%
Indicatori ven- 2013 2014 2015
ţionale
2013 2014 2013 2014
A B 1 2 3 4 5 6 7
1. Volumul
producţiei VPF 2955293 4194049 2663726 -291567 -1530323 90,13 63,51
fabricate, lei
2. Numărul mediu
Nms 20 34 45 25 9 180 132,14
anual, persoane
3. Valoarea medie
a
mijloacelor fixe MF 60327,5 156774,5 327372 +275903 +124042,5 542,66 208,82
de producţie, mii
lei
4. Producti-
vitatea medie a
unui mun-citor, Wms 29552,9 29957,5 17758,1 11794,7 -12199,3 60,09 59,28
mii lei
[(rd.1:rd.2)*100]
5. Înzestrarea
muncii cu
356,6
mijloace fixe, mii Ims 6,1 1119,8 2182,4 2176,3 +1062,66 194,89
ori
lei
[(rd.3:rd.2)*100]

16
 6.Capacitatea
mijloacelor fixe,
Cmf 2,04 3,74 12,29 10,25 8,55 602,45 328,61
bani
[(rd.3:rd.1)*100]
7.Randamen-tul
mijloace-lor fixe, Rmf 48,99 26,75 8,14 -40,85 -18,61 16,61 30,43
lei (rd.1:rd.3)

Examinînd datele din tabelul 6 observăm că la întreprinderea analizată randamentul

mijloacelor fixe s-a micşorat în anul 2015 faţă de anii 2013 şi 2014 respectiv cu 40,85 lei şi 18,61
lei ceea ce se apreciază negativ. Concomitent înzestrarea muncii cu mijloace fixe s-a majorat în
anul 2015 faţă de anul 2014 de la 119817,8 lei la 2182480, S-a constatat o majorare a valorii medii
a mijloacelor fixe de producţie în anul 2015 faţă de anul 2014, precum şi a capacităţii mijloacelor
fixe ceea ce se apreciază pozitiv.
Activele nemateriale

Activele nemateriale reprezintă active nepecuniare (nebăneşti) identificate care nu îmbracă

o formă materială, sunt controlate de către întreprindere, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un
an în activitatea de producţie, comerţ sau în alte tipuri de activităţi, precum şi în scopuri
administrative sau sunt destinate pentru a fi predate în folosinţa (închiriate) persoanelor juridice
şi/sau fizice. Prin active nepecuniare se subînţelege totalitatea de drepturi juridice în urma folosirii
cărora întreprinderea obţine anumita avantaje economice (profit).

În componenţa activelor nemateriale la S.R.L. „ING-LOGISTIX”, intră programul

informatic 1C – contabilizare - versiunea reţea

La " ING-LOGISTIX " SRL activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la

valoarea de intrare , care cuprind:

 valoarea de procurare;

 impozitele şi taxele nerecuperabile în conformitate cu legislaţia în vigoare;

 cheltuieli de perfectare a activului nemateriale pentru utilizarea lui conform destinaţiei.

La „ING-LOGISTIX” SRL amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda

liniară. Amortizarea activelor nemateriale se calculează numai în limita termenului de utilizare.
După expirarea acestui termen calcularea amortizării se întrerupe.

Activele curente
Primul pas în analiza complexă a activelor curente îl constituie determinarea strategiei
existente de investire în active curente, evaluarea raţionalităţii şi corespunderii acesteia cu
planurile şi cerinţele gestiunii, precum şi în luarea deciziilor manageriale privind continuarea sau
modificarea strategiei curente. Deşi nu există o delimitare strictă între diferite strategii, de obicei,

17
se evidenţiază trei strategii (politici) posibile de investire în active curente: investiţii libere în active
curente, investiţii limitate în active curente, politica investiţiilor moderate în active curente

Active curente, lei, la un nivel al Rotaţia activelor curente,

Strategia
vînzărilor de 100 lei numărul de rotaţii
1. Liberă 30 3,3

2. Moderată 23 4,3

3. Limitată 16 6,3

În continuare vom determina politica de investire în activele curente a SRL „ING-

LOGISTIX” în perioada 2013-2015.
Tabelul 7
Determinarea politicii de investire în active curente la SRL ,,ING-LOGISTIX’’

Valoarea
Indicatori 2013 2014 2015
1.Mărimea medie a activelor curente, total,lei 1160473 1378503 983156
2. Volumul vînzărilor, total, lei 2955293 4194049 2663726
3. Active curente la 100 lei vînzări (rd.1 : rd.2 *100),lei 39,26 32,87 36,91
4. Viteza de rotaţie a activelor curente (rd.2 : rd.1),
2,55 3,04 2,71
numărul de rotaţii
5. Durata de rotaţie a activelor curente (360 : rd.4), zile 141,18 118,42 132,84

Datele din tabelul 7 arată că la S.R.L. ,,ING-LOGISTIX’’ în anul 2015 faţă de anul 2013
sa majorat puţin viteza de rotaţie a activelor curente de la 2,55 la 2,71 şi o micşorare faţă de anul
2014 cu 0,33. Analizînd nivelul activelor curente la 100 lei vînzări şi rotaţia activelor curente,
numărul de rotaţii putem constata că întreprinderea utilizează o politică de investire liberă.
Investiţiile în activele curente privind atingerea nivelului planificat al vînzărilor s-au redus
semnificativ în anul 2015 faţă de anul 2014, respectiv de la 4194 mii lei pînă la 2663 mii lei.
2.2 Analiza economico-financiară a activităţii firmei

Analiza lichidităţii activelor

Lichiditatea activelor vizează proprietatea elementelor din componenţa patrimoniului
întreprinderii de a se transforma în bani şi serveşte în calitate de criteriu de grupare a posturilor în
activul Bilanţului. Capacitatea de plată, tratată sub aspect general, reflectă abilitatea întreprinderii

18
de a face faţă obligaţiilor sale, adică de a-şi onora plăţile la termenele scadente. La aprecierea
capacităţii de plată intervine comparaţia între elemente de activ şi pasiv, respectiv mijloace de
plată şi datorii. Aprecierea lichidităţii se va efectua în baza indicatorilor:
1)Rata lichidităţii absolute - indicatorul în cauză reflectă în ce măsură întreprinderea este
capabilă să-şi onoreze imediat obligaţiile curente. Mărimea optimă a acestui indicator este de 0,2
- 0,25, ceea ce înseamnă că la fiecare leu datorii pe termen scurt întreprinderea trebuie să dispună
de 20 - 25 bani în numerar.
2)Rata lichidităţii intermediare - acest indicator reflectă reflectă capacitatea întreprinderii
de a-şi achita datoriile pe termen scurt, fără a fi obligată să realizeze stocurile. În condiţii
favorabile, acest indicator trebuie să tindă spre unitate ( între 0,7 - 0,8 )
3)Rata lichidităţii totale - indicatorul dat trebuie să varieze conform teoriei economice
între 1,0 şi 1,5. Caracterizează capacitatea de rambursare a datoriilor exigibile, ţinînd cont de
disponibilităţile existente. Ea asigură corelarea celor mai lichide elemente ale activului cu
obligaţiile imediat exigibile ale pasivului.
Examinarea nivelului şi evoluţia coeficienţilor lichidităţii a SRL “ING-LOGISTIX” sub
aspect statistic prin aplicarea analizei exprese se va reflecta în următorul tabel analitic.
Tabelul 8
Calculul coeficienţilor lichidităţii activelor SRL “ING-LOGISTIX”
Denumirea Coeficientul Intervalul
Modul de calcul
coeficientului 2013 2014 2015 optim
1 2 3 4 5
1.Lichiditatea Mijloace băneşti/Datorii pe
0,02 0,03
absolută termen scurt 0,2-0,25
Mijloace băneşti +
Investiţii pe termen scurt +
2.Lichiditatea
Creanţe pe termen 0,27 0,24 0,7 – 0,8
intermediară
scurt/Datorii pe termen
scurt
3.Lichiditatea Active curente/Datorii pe 1,0 – 1,5
0,56 0,65
curentă termen scurt
Din calculele efectuate în tabelul 5 rezultă că la SRL “ING-LOGISTIX” s-a evidenţiat o
tendinţă negativă de scădere a coeficienţilor lichidităţii. La cel mai scăzut nivel, în comparaţie cu
intervalul optim (0,2-0,25), se situează coeficientul lichidităţii absolute. Este de menţionat că acest
coeficient nu corespunde cerinţelor atît în anul precedent (0,02), cît şi în anul curent (0,03)
demonstrînd evoluţia negativă în urma reducerii sumei mijloacelor băneşti disponibile în condiţiile
creşterii datoriilor pe termen scurt.
Din cauza micşorării sumei mijloacelor băneşti şi creanţelor în condiţiile creşterii datoriilor pe
termen scurt a scăzut esenţial şi lichiditatea intermediară, care nici în perioada precedentă (0,27),
nici în perioada curentă (0,24) nu s-a încadrat în intervalul optim (0,7-0,8).
19
 Deşi lichiditatea curentă a crescut în 2014 faţă de 2013, este de menţionat că acest coeficient
nu corespunde cerinţelor atît în 2013 (0,56) cît şi în 2014 (0,65).
Sursele de finanţare.

Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-financiare a

întreprinderii se efectuează pe seama diferitor surse de finanţare. Sursele de finanţare a activelor,
din punct de vedere economic, reprezintă totalitatea drepturilor proprietarilor şi obligaţiilor
agentului economic. În Bilanţul contabil acestea se referă în interiorul pasivelor.

Pentru o analiză mai amănunţită a surselor de finanţare a SRL ,,ING-LOGISTIX’’ vom

analiza următorul tabel:

Tabelul 9
Analiza structurală a surselor de finanţare ale SRL “ING-LOGISTIX” pentru anii 2013-
2015

Abaterea cotei +/-

2013 2014 2015 anul 2015 faţă de
Indicatori anii
Suma, Cota, Suma, Cota, Suma, Cota,
2013 2014
lei % lei % lei %
1. Capital
1167242 98,61 1313653 77,54 1241575 93,36 -5,25 +15,82
propriu
2. Datorii pe
- - 76520 4,26 - - - -4,26
termen lung
3. Datorii pe
16464 1,39 303981 17,94 88301 6,64 +5,25 -11,30
termen scurt
3.1. Datorii
comerciale
- - 293697 15,56 58060 7,37 +7,37 -8,19
pe termen
scurt
3.2. Datorii
financiare pe - - 6000 0,35 30000 2,26 +2,26 +1,91
termen scurt
3.3. Datorii
pe termen
16464 1,39 4284 0,25 241 0,02 -1,37 -0,23
scurt
calculate
Total pasiv 1183706 100,0 1694154 100,0 1329876 100,0 X X

În baza datelor din tabelul 9 se constată un grad de autofinanţare foarte înaltă, care asigură
interesele financiare ale proprietarilor. Ponderea mijloacelor proprii în suma totală a surselor de
20
finanţare în anul 2013 în mărime de 98,61%, în anul 2014 - 77,54% şi în anul 2015 au constituit
93,36% ceea ce corespunde nivelului de siguranţă (50%). În dinamică se observă o micşorare
nesemnificativă a capitalului propriu în anul 2015 faţă de anul 2014 , se mai observă că în anul
2015 faţă de anul 2014 o micşorare considerabilă a datoriilor pe termen scurt.

Unul dintre cei mai frecvent folosiţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare este
coeficientul de autonomie.

Coeficientul de autonomie = Capital propriu / Total pasiv

2013 : 1167242 / 1183706= 0,97
2014 : 1313653 / 1694154= 0,78
2015: 1241575 / 1329876 = 0,93
Acest indicator reflectă ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii în
sumă totală a activelor întreprinderii. Deoarece acest indicator are o cotă mai mare de 0,5, atunci
mai mult din patrimoniul întreprinderii, care este format din surse proprii, serveşte drept garanţie
pentru achitarea tuturor datoriilor faţă de creditori.
Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea
datoriilor. Analiza mărimii şi evoluţiei capitalului propriu consţă în examinarea mărimii absolute
şi evoluţia capitalului propriu în dinamică. În cadrul SRL ,,ING-LOGISTIX’’ capitalul propriu
cuprinde capitalul statutar şi suplimentar, rezervele, profitul (pierderea) nerepartizat al perioadei
de gestiune curente şi precedente şi capitalul statutar. Capitalul statutar este de 10000 lei. Nu se
modifică până la primirea unor noi fondatori şi înregistrarea acestora în evidenţa contabilă, în baza
procesului verbal al adunării fondatorilor.
Tabelul 10
Analiza mărimii şi evoluţia capitalului
Ritmul creşterii, %
Indicatori 2013 2014 2015 anul 2015 faţă de anii
2013 2014
1. Capitalul propriu 1167242 1313653 1241575 106,37 94,,51
2. Total datorii 16464 380501 88301 536,33 23,21
3. Total pasive 1183706 1694154 1329876 112,35 78,50

Informaţiile conţinute în tabelul 10 demonstrează că SRL ,,ING-LOGISTIX’’ dispune de

o mărime pozitivă care în anul 2015 constituie 1241575 lei. În dinamică se evidenţiază tendinţa
pozitivă de creştere a surselor proprii de finanţare a patrimoniului: în decursul anului 2015 faţă de
anul 2013 s-au majorat cu 6,37%, iar faţă de anul 2014 acesta s-a micşorat cu 5,49%.
21
Veniturile întreprinderii.

Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice obţinute în conturile ei, rezultat în
procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de majorare activelor care conduc la
creşterea capitalului propriu cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor
întreprinderii. Există venituri din activitatea operaţională şi neoperaţională:

1. Venituri din vînzări;

2. Alte venituri operaţionale;
3. Venituri din activitatea de investiţii;
4. Venituri din activitatea financiară;
5. Venituri excepţionale.
Veniturile obţinute de SRL ,,ING-LOGISTIX’’ în perioada de gestiune, dar aferent
perioadei viitoare, sunt reflecate separat în evidenţă şi rapoartele financiare şi se includ în
veniturile curente pe măsura sosirii perioadei de gestiune aferente. Ele cuprind: plata de chirie în
avans; sumele care urmează să fie recuperate de persoanele vinovate în următoarele perioade de
gestiune. Veniturile se constată în baza principiului specializării exerciţiilor şi metodei calculelor
în perioada de gestiune în care au fost câştigate, indiferent de momentul încasării mijloacelor
băneşti sau a altei forme de compensare. În componenţa veniturilor nu sunt incluse sumele
colectate în numele terţilor (taxa pe valoare adăugată etc.).

Analiza veniturilor din vânzări

Veniturile din vînzări (volumul vânzărilor, vânzările nete) reprezintă afluxuri de avantaje
economice generate în cursul anului de gestiune în urma vânzării produselor, mărfurilor, prestării
serviciilor, îndeplinirii contractelor de construcţie. Aceste avantaje pot îmbrăca diferite forme:
încasări de mijloace băneşi, intrări ale activelor nemonetare, recepţionări ale serviciilor prestate de
terţi etc.
Necesitatea analizei veniturilor din vânzări rezultă din importanţa informaţiei analitice
pentru luarea deciziilor de către conducerea întreprinderii şi de utilizatorii externi ai informaţiei
din Rapoartele financiare (investitorii reali şi potenţiali, creditorii, furnizorii, concurenţii, organele
fiscale etc.).
Analiza veniturilor din vânzări oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea
aprecierii următoarelor aspecte:
 care este mărimea şi evoluţia veniturilor din vânzări în ultimii ani;
 care sunt sursele principale de venituri, adică care este profilul real al întreprinderii;
 cît de diversificată este activitatea operaţională a întreprinderii şi cît de stabile sunt susele de
venituri;
22
 care sunt cauzele principale ce au provocat modificarea veniturilor din vânzări.
Este evident că rezultatele analizei sunt strict necesare atât pentru elaborarea strategiei
de dezvoltare şi organizarea activităţii curente a întreprinderii de către echipa de conducere, cât şi
pentru procesul decizional din partea utilizatorilor externi ai Rapoartelor finaciare. De aici rezultă
că analiza veniturilor din vânzări reprezintă o parte componentă a contabilităţii manageriale, ce
deserveşte necesităţile interne ale conducerii întreprinderii şi, de asemenea, o direcţie foarte
importantă a analizei Rapoartelor financiare în cadrul contabilităţii financiare.
Analiza structurală a veniturilor din vînzări

În cadrul analizei structurale a veniturilor din vînzări, permite stabilirea profitului real a
activităţii operaţionale, cu alte cuvinte specializarea întreprinderii în fabricarea produselor,
comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcţii.

Activitatea operaţională a întreprinderii poate fi îngust specializată sau multilaterală

diversificată. Fiecare din aceste variante are anumite avantaje. În particular, specializarea permite
majorarea eficienţei activităţii operaţionale datorită procurării utilajului special, angajării
personalului calificat în domeniu, acumulării experienţei corespunzătoare. Totodată, majorarea
gradului de diversificare, adică desfăşurarea diferitelor tipuri de activitate operaţională asigură o
structură mai variată a veniturilor în scopul diminuării riscurilor şi reducerii condiţiilor de
incertitudine care apar în domeniile de activitate practicată. Aceasta înseamnă că, în cazul
dificultăţilor de diferite tipuri într-un domeniu de activitate, întreprinderea poate exista pe seama
veniturilor provenite din alte feluri de activităţi.

Pentru a examina structura veniturilor din vînzări pe tipuri de activitate operaţională vom
construi următorul tabel analitic

Tabelul 11
Sructura veniturilor din vînzări pe tipuri de activitate operaţională
Devierea cotei în
2013 2014 2015 anul 2015 faţă de
Indicatori anii (+,-), %
Suma, Suma, Suma,
Cota,% Cota,% Cota,% 2013 2014
lei lei lei
1. Vînzarea
produselor 1088049 136,82 1640388 39,11 1238909 46,51 +9,69 +7,4
2. prestarea
serviciilor
mecanizate 1867244 63,18 2553661 60,89 1424817 53,49 -9,69 -7,4
3. Total
venituri din
vînzări 2955293 100,00 4194049 100,00 2663726 100,00 X X
23
Din datele prezentate în tabelul 11 rezultă că activitatea operaţională a SRL ,,ING-LOGISTIX’’
cuprinde două direcţii componente: vînzarea produselor agricole şi prestarea serviciilor
mecanizate fermierilor şi cetăţenilor din localităţile alăturate. În componenţa acestor tipuri de
activitate operaţională se evidenţiază ambele activităţi. În anul 2015 se observă o diminuare faţă
de anul precedentdin vînzarea produselor agricole cu 9,69% şi respectiv cu 7,4%. Cu toate că sa
constatat o micşorare a veniturilor din prestarea serviciilor mecanizate, acestea deţin o pondere de
peste 50% din totalul veniturilor din vînzări.

Veniturile din celelate tipuri de activităţi (financiară, de investiţii) deţin o sumă neesenţială,
de aceea nici nu au fost analizate.

Cheltuielile întreprinderii

Cheltuielile reprezintă pierderile, daunele înterprinderii care apar în procesul activităţii

întreprinderii şi se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar. Consumurile reprezintă
resursele întreprinderii utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul
obţinerii venitului. Acestea sunt legate nemijlocit de procesul de producţie şi îşi găsesc
întruchiparea materială în stocurile produselor finite şi a producţiei în curs de execuţie. La sfîrşitul
perioadei de gestiune consumurile se reflectă în bilanţul contabil ca active şi nu se iau în
consideraţie la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii.

Tabelul 12
Structura cheltuielilor la SRL ,,ING-LOGISTIX”
Abaterea cotei
+/-, anul 2015
2013 2014 2015 faţă de anii:
Indicatori

Suma, Suma, Suma, 2013 2014

Cota,% Cota,% Cota,%
mii lei Mii lei Mii lei
Costul vînzărilor 2438,3 88,34 3682,5 90,73 2210,7 81,2 -7,14 -9,53
Cheltuieli
comerciale 36,0 1,3 17,0 0,42 25,83 0,95 -0,77 +0,53
Cheltuieli generale
şi administrative 217,42 7,88 212,95 5,42 322,1 11,83 +3,95 +6,59
Alte cheltuieli
operaţionale 13,8 0,5 107,2 2,64 166,55 6,12 +6,07 +3,48
Cheltuieli ale
activităţii de
investiţii 3,74 0,13 1,17 0,03 - - - -
Cheltuieli ale
activităţii finan-
ciare - - 3,06 0,08 1,98 0,07 - -0,01
24
 Cheltuieli pri-vind
impozitul pe venit 50,82 1,84 34,7 0,94 15,09 0,55 -1,29 -0,39
Total cheltuieli 2760,1 100,0 4058,58 100,0 2722,25 100,0 X X

Din rezultatele obţinute în tabelul 12 observăm că la SRL ,,ING-LOGISTIX’’ cea mai

mare pondere în structura cheltuielilro întreprinderii revine costului vînzărilor, urmate de
cheltuielile generale şi administrative cu o pondere de circa 12% în anul 2015 şi care denotă o
tendinţă de creştere atît în mărime absolută, cît şi în structura cheltuielilor.

Rezultatele financiare ale activităţii (formarea şi utilizarea profitului) şi rentabilitatea.

Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea întreprinderii

de a câştiga profit. Rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare
obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora.

În literatura de specialitate, indicatorii rentabilităţii sunt grupaţi în trei categorii:

1. indicatorii rentabilităţii producţiei;

2. indicatorii rentabilităţii activelor;
3. indicatorii rentabilităţii capitalului.
Indicatorii rentabilităţii producţiei sunt examinaţi de managerii întreprinderii în cadrul
elaborării Planului de afaceri şi stabilirii programului de producţie. Indicatorii rentabilităţii
activelor exprimă interesele utilizatorilor interni pentru aprecierea capacităţii unităţii economice
de a-şi utiliza cât mai eficient activele sale. De calculul indicatorilor rentabilităţii capitalului sunt
preocupaţi nu numai proprietarii întreprinderii, dar şi potenţialii acţionari, atunci când pe piaţa
valorilor mobiliare aleg cele mai atrăgătoare variante de procurare acţiunilor.
Analiza rentabilităţii veniturilor din vânzări
În procesul anallizei econoico-financiare a întreprinderii, o mare importanţă i se acordă
studierii rentabilităţii veniturilor din vânzări, deoarece ea reprezintă indicatorul principal de
apreciere a performanţelor activităţii operaţionale a unei întreprinderi.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit
în urma vânzării produselor finite, mărfurilor şi serviciilor prestate, adică caracterizează mărimea
profitului obţinut la un leu venituri din vânzări.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări exprimă legătura care există între rezultatul financiar
şi veniturile din vânzări obţinute de întreprindere şi se determină în baza raportului dintre mărimea
profitului şi valoarea veniturilor din vânzări. Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor
din vânzări este:

25
 În practica analitică, pot fi aplicate mai multe variante de calcul al rentabilităţii veniturilor
din vânzări în funcţie de mărimea cărui fel de profit se ia în calcul la determinarea nivelului
rentabiltăţii. Respectiv pot fi calculaţi următorii indicatori:
1) Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului brut (pierderii
globale):

Această rată caracterizează cât profit brut (pierdere globală) a generat întreprinderea la un
leu venituri din vânzări, care poate fi îndreptat atât la acoperirea cheltuielilor perioadei, cât şi la
formarea profitului din activitatea operaţională.

2) Rentabilitatea veniturilor din vânzări calculată în baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională:

Nivelul acestui indicator indică cât profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
întreprnderea la un leu venituri din vânzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vânzărilor în urma activităţii de bază a întreprinderii.
3) Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului (pierderii) până la
impozitare:

Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului până la impozitare,

caracterizează corelaţia dintre mărimea profitului până la imopzitare şi veniturile din vânzări, şi
arată cât profit contabil a câştigat întreprinderea la un leu venituri din vânzări.
4) Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului net (pierderii
nete):

Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului net, arată cât profit net a
generat întreprinderea la un leu venituri din vânzări.

26
 Tabelul 13
Aprecierea dinamicii rentabilităţii veniturilor din vînzări

Abaterea +/-, anul 2015

Indicatori 2013 2014 2015 faţă de anii
2013 2014
1. Venituri din vânzări, lei 2955293 4194049 8663726 -291567 -1530323
2. Profitul brut, lei 516998 511484 -453029 +970027 -964513
3. Profitul din activitatea
operaţională 271081 185936 -55006 -2765887 -240942

4. Profitul până la
impozitare, lei 272559 181107 56989 -215570 -124118

5.Profitul net (pierderea

netă), lei 221738 146411 -72078 -293816 -218489

6. Rentabilitatea veniturilor
din vânzări (%), calculată în
baza:
6.1.Profitului brut
(rd2: rd1x100) 17,49 12,19 -17,01 -34,50 -29,20

6.2.Profitului din activitatea

operaţională (rd3: rd1x100) 9,17 4,43 -2,06 -11,23 -6,49

6.3.Profitului până la
impozitare (rd4: rd1x100) 9,22 4,32 2,14 +7,08 -2,18

6.4.Profitului net (pierderii

nete) (rd5: rd1x100) 7,50 3,49 2,71 -4,79 -6,20

Din datele obţinute în tabelul 13 putem constata la SRL ,,ING-LOGISTIX’’ o reducere a

tuturor indicatorilor de rentabilitate.

Astfel, nivelul rentabilităţii venitului din vînzări, calculat în baza profitului brut, în anul
2015 faţă de anii 200 şi 2014 care au constituit 17,79% şi 12,19%, adică la fiecare leu venit din
vînzări întreprinderea cîştigă 17,49 bani şi respectiv 12,19 bani profit brut, astfel în anul 2015 acest
indicator se reduce la 17,01%. De asemenea, rentabilitatea venitului din vînzări calculată în baza
profitului din activitatea operaţională s-a redus în anul 2015 faţă de anul 2013 cu 11,23% şi faţă
27
de anul 2014 cu 6,49%, deci putem menţiona că la întreprindere s-a creat o situaţie nefavorabilă,
care cere o analiză detaliată a cauzelor ce au determinat reducerea tuturor indicatorilor de
rentabilitate.

Analiza suficienţei veniturilor din vînzări pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielor şi formarea profitului.

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

întreprinderii de a genera venituri din vînzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului. În acest context se examinează acoperirea rezultatelor
financiare ale întreprinderii cu veniturile din vînzări, pentru care se aplică analiza verticală, adică
structurarea informaţiei din Raportul privind rezultatele financiare. Rezultatele analizei permit
aprecierea suficienţei veniturilor din vînzări în dinamică (mai ales în condiţiile fluctuaţiei
activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţiilor între întreprinderile cu acelaşi profil
(concurente), indiferent de dimensiunea acestora. De exemplu în cadrul analizei pot fi confruntate
datele diferitelor întreprinderi cu privere la cota cheltuielilor comerciale sau generale şi
administrative în totalul veniturilor din vînzări.

Tabelul 14
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare
2013 2014 2015
Indicatori
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1. Venituri din vînzări 2955293 100,00 4194049 100,00 2663726 100,00
2. Costul vînzărilor 2438295 82,51 3682565 87,80 2210697 82,99
3. Profitul brut (pierdere
516998 17,49 511484 12,19 453029 17,01
globală)
4. Alte venituri operaţionale 21317 0,72 11596 8,28 6430 0,24
5. Cheltuieli comerciale 36009 1,22 17008 0,41 25828 0,97
6. Cheltuieli generale şi
217420 7,36 212949 5,08 322079 12,09
administrative
7. Alte cheltuieli operaţionale 13805 0,47 107187 2,56 166558 6,25
8. Rezultatul din activitatea
271081 9,17 185936 4,43 -55006 -2,07
operaţională: profit (pierdere)
9. Rezultatul din activitatea de
-3743 -0,13 -1171 -0,03 - -
investiţii: profit (pierdere)
10. Rezultatul din activitatea
5221 0,18 -3058 -0,07 -1983 -0,07
financiară: profit (pierdere)
11. Rezultatul din activitatea 272559 9,22 181107 4,32 -56989 -2,14
economico-financiară: profit
(pierdere)

28
 12. Rezultatul excepţional: - - - - - -
profit (pierdere)
13. Profitul (pierderea) 272559 9,22 181107 4,32 56989 2,14
perioadei de gestiune pînă la
impozitare
14. Cheltuieli (economii) 50821 1,72 34696 0,83 15089 0,67
privind impozitul pe venit
15. Profit net (pirdere netă) 221738 7,50 146411 3,49 72078 2,71

Datele prezentate în tabelul 14 reflectă micşorarea venitului din vînzări. În comparaţie cu anul
2013 se observă o micşorare a cheltuielilor din activitatea operaţională în raport cu mărimea
veniturilor din vînzări de la 116,32% la 119,55%.

Analiza formării profitului

Rezultatul finaciar al activităţii întreprinderii se caracterizează prin suma profitului

(pierderilor) şi a nivelului rentabilităţii obţinute. Profitul reprezintă depăşirea veniturilor câştigate
de întreprindere asupra consumurilor şi cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de
întreprinzător. Cantitativ, profitul (pierderea) se determină astfel:

Profitul (piederea)= venituri – consumuri şi cheltuieli

Cu cât este mai mare valoarea veniturilor cu atât va fi mai ridicată mărimea profitului, şi
invers, creşterea valorii consumurilor şi/sau cheltuielilor duce la diminuarea mărimii profitului.

În practica contabilă şi analitică autohtonă, în conformitate acu prevederile Standardului

Naţional de Contabilitate 5 “Prezentarea rapoartelor financiare” sunt utilizate următoarele noţiuni
ale profitului:

Profitul brut (pierderea globală) reprezintă profitul (pierderea) obţinut din vânzarea
produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate şi se determină ca diferenţa dintre veniturile din
vânzări şi costul vânzărilor.

Profitul (pierderea) din activitatea operaţională reprezintă diferenţa dintre veniturile şi

cheltuielile obţinute de întreprindere din activitatea de bază, determinată de statutul acesteia.

Profitul (pierderea) din activitatea de investiţii este diferenţa dintre veniturile şi

cheltuielile obţinute de întreprindere din operaţiile ce ţin de mişcarea activelor pe termen lung.

Profitul (pierderea) din activitatea financiară reprezintă diferenţa dintre veniturile şi

cheltuielile aferente operaţiunilor legate de modificările în mărimea şi structura capitalului propriu
şi miljoacelor împrumutate.

29
 Profitul (pierderea) din activitatea economic-financiară este rezultatul finaciar obţinut de
întreprindere în cursul perioadei de gestiune din activităţile operaţională, de investiţii şi financiară.

Profitul (pierderea) excepţional este diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile apărute ca

rezultat al evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale neprevăzute.

Profitul (pierderea) până la impozitare este profitul (pierderea) obţinut de întreprindere

în cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activităţi şi rezultatul excepţional. Profitul
(pierderea) până la impozitare este numit profit (pierdere) contabil.

Profitul net (pierderea netă) este profitul (pierderea) care rămâne la dispoziţia
întreprinderii după calcularea cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit şi se determină
ca diferenţa dintre profitul (pierderea) până la impozitare şi cheltuielile (economiile) privind
impozitul pe venit.Analiza profitului prezintă un interes primordial atât pentru proprietarii ţi
investitorii reali şi potenţiali ai întreprinderii, cât şi pentru alţi utilizatori ai informaţiei din
Rapoartele financiare. Rezultatele analizei profitului sunt necesare atât pentru elaborarea strategiei
de dezvolatre şi organizare a activităţii curente a întreprinderii, cât şi pentru prognozarea mărimii
profitului pe viitor.

Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderea) până la impozitare

Analiza începe cu aprecierea în dinamica a structurii profitului (pierderii) până la

impozitare, care poate fi exprimat prin relaţia:

unde,

PPI – profitul (pierderea) până la impozitare;

RAO – rezultatul din activitatea operaţională;

RAI – rezultatul din activitatea de investiţii;

RAF– rezultatul din activitatea financiară;

RE – rezulatul exceptional.

Analiza în dinamică a profitului (pierderii) până la impozitare permite evaluarea mărimii

acestuia în comparaţie cu realizările anilor precedenţi şi/sau cu datele stabilite în Planul de afaceri
şi studierea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierderii) contabil în ultimii ani. Analiza
structurală a profitului (pierderii) până la impozitare permite aprecierea aportului fiecărui tip de
activitate în obţinerea profitului contabil. Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza
dinamicii şi stucturii profitului (pierderii) până la impozitare se determină abaterea absolută (faţă
de perioada precedent şi/sau de plan), ritmul creşterii, procentul îndeplinirii planului şi ponderea

30
rezultatului financiar obţinut de fiecare tip de activitate în suma totală a mărimii profitului
(pierderii) până la impozitare.

Din datele prezentate în tabelul 15 am observat o diminuare a profitului pînă la impozitare

în anul 2015 comparativ cu anul 2013 şi anume cu 336752 lei, iar în anul 2015 faţă de anul 2014
cu 124718 lei.

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională presupune stabilirea

şi calculul influenţei factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a părţilor componente
ale profitului (pierderii) din activitatea operaţională.

Din punct de vedere factorial, profitului (pierderii) din activitatea operaţională poate fi
determinat conform formulei:

Profitul Profitul brut Alte venituri Cheltuieli Cheltuieli Alte

(pierderea) = (pierderea + operaţionale – comerciale – generale şi – cheltuieli
din activitatea globală) administrative operaţionale
operaţională
Fiecare pare componentă a formulei factoriale influenţează asupra profitului (pierderii) din
activitatea operaţională a întreprinderii. Profitul brut (pierderea globală) şi alte venituri
operaţionale au o aţiune directă, iar cheltuielile perioadei – o acţiune inversă. În calitate de surse
de informaţie pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională, serveşte
Raportul privind rezultatele financiare.

Avînd în vedere legătura aditivă dintre factorii influenţei şi indicatorul rezultativ, în calitate
de metodă cea mai convenabilă pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea
operaţională se aplică metoda bilanţieră.

Tabelul 16
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională
Abaterea +/-, anul
Indicatori 2013 2014 2015 2015 faţă de anii
2013 2014
1. Profit brut 516998 511484 453029 -63969 -58755
2. Alte venituri operaţionale 21317 11596 6430 -14887 -5166
3. Cheltuieli comerciale 36009 17008 25828 -10181 +8820
4. Cheltuieli generale şi
administrative 217420 212949 322079 +104659 +109130
5. Alte cheltuieli operaţionale 13805 107187 16658 +2853 -90529

31
 6. Profitul (pierderea) din
activitatea operaţională
(rd.1+rd.2-rd.3-rd.4-rd.5) 271081 185936 -55006 -326087 -240942

În baza datelor prezentate în tabelul 16 putem spune că profitul din activitatea operaţională
s-a micşorat în anul 2015 faţă de anul 2013 cu 326087 lei, iar faţă de anul 2014 cu 240942 lei.
Această scădere a fost condiţionată de micşorarea profitului brut şi a cheltuielilor comerciale.

Analiza repartizării profitului

Generarea profitului nu este sufucientă pentru defăşurarea reuşită a activităţii economico-

financiare a întreprinderii. Nu mai puţin important este repartizarea eficientă a profitului obţinut
.Analiza distribuirii profitului oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a răspude
la următoarele întrebări:

 În ce direcţii (pentru ce scopuri) principale se repartizează profitul generat de întreprindere?

 Ce cotă din profitul generat revine statului?
 Cât de grea este povara fiscală a întreprinderii şi care este contribuţia impozitului pe venit
la crearea acestei poveri?
 Ce parte a profitului rămas la dispoziţia întreprinderii proprietarii reinvestesc?
 Ce proporţii există între profitul reinvestit şi cel consumat?

Importanţa aprecierii aspectelor nominalizate mai sus pentru procesul decizional dictează
examinarea profundă a repartizării profitului în cadrul analizei situaţiei financiare a întreprinderii.
În acest scop, în calitate de sursă iniţială de informaţii analitice, se foloseşte Raportul financiar.

Tabelul 17
Calculul ratei impozitului pe venit şi al ratei de corelaţie dintre profitul
net şi profitul până la impozitare
Indicatori 2013 2014 2015
1. Profitul pînă la impozitare, lei 272559 181107 56989
2. Cheltuieli privind impozitul pe venit, lei 50821 346411 15089
3. Profit net (pierdere netă), lei 221738 146411 -72078
4. Rata impozitului pe venit, % (rd.2:rd.1x100) 18,65 19,16 26,48
5. Rata de corelaţie dintre profitul net şi profitul pînă la
impozitare,%(rd.3:rd.1x100) 81,35 80,84 -126,48
Calculele efectuate în tabelul 17 atestă faptul că micşorarea profitului pînă la impozitare în
anul 2015 comparativ cu anii 2013 şi 2014 care se datorează faptului că a crescut rata impozitului
pe venit, dacă în anul 2013 constituia 18,65% atunci în anul 2015 a constituit 26,48%. Se observă

32
şi o reducere a profitului net pînă la la 72078 lei în anul 2015 faţă de anii 2013 şi 2014 constituiau
respectiv 221738 lei şi 146411 lei.

Capitolul III. Analiza managementului afacerii

3.1 Funcţiile managementului

În cadrul fiecărei instituţii,organizaţii, structura organizatorică îşi are specificul său, acesat
fiin determinată de genul de activitate a întreprinderii, sectorul economic din care face parte,
numărul de angajaţi, dimesiunile întrepirnderii, strategia şi politica întreprinderii.
După cum a fost menţionat anterior în cadrul SRL „ING-LOGISTIX”, activează 40 de angajaţi,
fiecare onorînduşi obligaţiile şi îndeplinindu-şi funcţiile la cel mai înalt nivel. Structura
organizatorică a întreprinderii „ING-LOGISTIX”, include următoarele suddiviziuni.
1. Centrul de dirijare
2. contabilitatea, care include următoarele sectoare:
 sectorul de evidenţă a activelor pe termen lung
 sectorul de evidenţă a bunurilor matriale
 sectorul de evidenţă a achitării cu clienţii
 sectorul de evidenţă a achitării cu personalul
 sectorul de evidenţă a achitării privind sumele de diurnă
 sectorul de evidenţă a mijloacelor băneşti, cheltuielilor, rezultatelor financiare de
la operaţiile bancare
3. secţia comercială care are în subordonarrea sa sectrul de marketing şi relaţii cu clienţii
4. secţia economică, care include sectorul de analiză şi prognoză
5. secţia de cadre
6. secţia de exploatare a mijloacelor de transport care are în subordonarea sa:
 sectorul de prelucrare a foilor de drum şi a documentelor pentru marfă
 coloana auto şi sectorul de evidenţă a exploatării tehnice a materialului rulant.
Organele de conducere ale societăţii sînt: Adunarea Generală a fondatorilor, care are dreptul să
decidă asupra oricărei chestiuni, în limitele stabilite de legislaţie şi Directorul general, care
îndeplineşte funcţiile organului executiv şi care acţionează în numele societăţii în toate chestiunile
curente cu privire la activitatea ei, cu excepţia chestiunilor date de către Adunarea generală a
fondatorilor.
Schematic structura organizatorică a întreprinderii poate fi reprezentată astfel.

33
 Structura organizatorică a societăţii „ING-LOGISTIX”SRL
Adunarea
generală a
fondatorilor

Managerul
societăţii

Secţia exploatare
Secţia financiar Secţia
Secţia comercială a mijloacelor
contabilă ecomonică/ cadre
detransport
Responsabilităţile Mangerului sînt:
a) organizarea conducerii activităţii de prestare a serviciilor, lucrărilor de transport, financiare şi
alte activităţi.
b) încheierea contractelor şi luarea măsurilor necesare pentru executarea obligaţiilor societăţii
conform tranzacţiilro încheieate.
c) exercitarea funcţilor de încadrare şi concediere a angajaţilor societăţii, încheeierea
contractelor de muncă şi a acordurilor de muncă.
d) elaborarea regulamentelor privind subdiviziunile structurale ale societăţii şi instrucţiunilor cu
privire la funcţii.
e) controlul activităţii subdiviziunilor şi secţiilor de prestare a serviciilor, lucrătorilor de
transportare.
f) detrminarea modului de ţinere a documentaţiei operative de trasportare, statistice şi contabile,
de întocmire a rapoartelor trimestriale şi anuale.
g) pregătirea propunerilor în domeniul activităţilor productive, investiţionale şi financiare,
precum şi pentru elaborarea business-planului
h) participarea la soluţionarea conflictelor colective de muncă.
Contabilitatea constituie evidenţa şi controlul integrării şi mişcării fondurilor materiale şi
mijloacelor băneşti ale unităţilor economice.
Contabilul şef şine evidenţa tuturor veniturilor şi cheltuielilor întrerinderii, asigură analiza
multilaterală a activităţilor economice şi financiare ale întreprinedrii. Pe lîngă toate acestea,
utilizează metode şi procedee proprii, aşa cum este înregsitrarea în partidă dublă, contul, bilanţul.

34
Directorul comercial are ca obligaţie largirea pieţii de desfacere, minimizarea cheltuililor şi
majorarea veniturilor întreprinderii.
Secţia de exploatare se ocupă cu întocmirea documentelor principale şi eliberarea acestora
şoferilor companiei, verificarea activităţii şoferilor, controlul stării tehnice a automobilelor,
elaborarea şi controlul planului de deservire tehnică a automobilelor, instruirea şoferilor, trecerea
controlului tehnic, organizarea emisie la rută, lucrul cu documentaţia pentru transport.
Tabelul 18
Componenţa personalului la SRL „ING-LOGISTIX”
Structura personalului dupa funcţii Dinamica pe ani

2014 2015 2016

Efectivul salariaţilor, total 32 36 40
Manageri 1 1 1
Specialişti 6 6 6
Muncitori: 24 28 32
De bază 20 22 26
Auxiliari 2 2 2
De deservire 2 4 2
Personal cu studii superioare 4 5 6
Personal cu studii medii speciale 23 23 24
Persoane instruite 4 4 4
Persoane de sex feminin 12 14 18

Organizarea activităţii muncii personalului şi salarizarea lui.

Regimul de lucru a SRL ,,ING-LOGISTIX’’ constituie 6 zile pe săptămînă a cîte 8 ore pe

zi. Însă trebuie să menţionăm că în unele perioade, mai ales cînd are loc recoltarea, ziua de muncă
este nenormată. Întreprinderea este asigurată cu încăperi de serviciu, de depozitare a produselor
recoltate şi spaţii auxiliare, transport, tehnică agricolă. Sunt respectate cerinţele sanitar-igienice
în condiţiile de muncă.

Programul de lucru a întreprinderii este respectat de întreg personalul, ziua de lucru, de

regulă începe la ora 8°° dimineaţă şi se sfîrşeşte la ora 17 °°, plus o oră pentru a servi prînzul.
Evidenţa personalului se ţine pe fiecare în parte. Pentru fiecare lucrător se deschide un dosar în
care se anexează copiile documentelor angajatului (copia buletinului de identitate, certificatului de
căsătorie, cererea pentru scutirea personală de impozit pe venit etc.). Totate mişcările personalului

35
se perfectează prin documentele de dispoziţie a conducătorului: „Ordin de angajare”, „Ordin de
încetare a contractului de muncă” etc.

În întreprindere se folosesc 2 tipuri de retribuire a muncii: în regie (după timp lucrat), în

acord (pe unitate de produs). Evidenţa analitică a retribuţiei se ţine în „Borderou de calcul al
salariului” pe fiecare lucrător separat. Tot aici se calculează impozitul pe venit şi alte reţineri (în
fondul de pensii, şi pentru contribuţiile la asigurări medicale). În final se obţine mărimea retribuţiei
către plată. Salariul mediu în anul 2016 a constituit circa 4500 lei.

Relaţiile dintre întreprindere în persoana administraţiei şi personalul angajat sunt

reglementate prin prevederile Codului Muncii al Republicii Moldova şi Convenţia Colectivă
de Muncă.

Metodica luării deciziilor

Metodica luării deciziilor la întreprindere rezidă din forma de organizare şi conducere a
întreprinderii. Datorită simplităţii organizării întreprinderii şi repartizării eficiente a sarcinilor
angajaâilor din sfera administrativă , procesul de luare a deciziilor devine foarte simplu şi
operattiv. Un aspect valoros al întreprinderii constituindu-l lipsa totală a obstacolelor de caracter
birocratic din rîndurile conducerii. Deastfel metodica de luare a deciziilor este clasică,
întreprinderea carcterizîndu-se printr-o organizare ierarhică verticală. Poate fi menţionat aici
caraterul democratic al mangerului societăţii, şi practic absenţa birocraţiei şi a autorităţii. Fiecre
persona este tratată cu respect, ţinîndu-se cont de părerile şi opiniile fiecărui angajat. Deciziile se
iau în unanimitate prin acordul majorităţii.
Motivarea personalului
Motivaţia oamenilor determină în mare măsură atât calitatea, cât şi cantitatea muncii pe care
aceştea o depun. Pentru a lucra bine, oamenii trebuie să fie puternic implicaţi în munca lor şi
dornici să-şi atingă anumite scopuri, chiar dacă este vorba despre scopuri simple, cum ar fi dorinţa
de a face bani sau de a ajunge acasă mai devreme. Nu este atât de simplu precum pare, pentru că
oamenii nu spun întodeauna ce simt. Dacă lucrurile merg bina la locul de muncă, atmosfera de
lucru este plină de energie şi interes. Dacă această atmosferă plăcută lipseşte, înseamnă că ceva nu
este în regulă.
Înţelegerea necesităţilor umane este un lucru, iar înţelegera factorilor care-i motivează pe
oamenii să lucreze bine este cu totul altceva. Pentru a-i determina pe oameni să muncească la
întreaga lor capacitate, tebuie să ne asigurăm că ceea ce facem constituie pentru ei o sursă de
satisfacţie, deseori oamenii nemotivaţi, care muncesc fără tragere de inimă, sunt consideraţi pe
nedrept leneşi. Ei sunt de fapt nemulţumiţi, dar cauza nemulţumirii nu este munca în sine, ci
condiţiile în care se efectuiază ea.

36
 Pentru ca oamenii să muncească la întreaga lor capacitate, ei trebuie să fie mândri de munca
lor şi, totodată, să o facă din plăcere.
Este important să dai oamenilor de a-şi asuma responsabilitatea pentru munca lor, pentru
rezultatele pe care le obţin. În primul rând, trebuie de stabilit care indivizi sunt mai puternic
implicaţi în munca lor şi, dintre aceştia, care ar dori să-şi asume responsabilitatea pentru ceea ce
fac. Rezultatele acestei analize pot fi surprinzătoare. Cu cât poţi da oamenilor mai mult impresia
că deţin controlul asupra munciilor, cu atât ei se vor simţi mai implicaţi şi vor fi mai pregătiţi să
facă eforturi suplimentare pentru a obţine rezultate cât mai bune, în acelaşi timp, pentru ca oamenii
să muncească mai bine, ei au nevoie să fie în permanenţă informaţi despre rezultatele muncii lor,
să ştie cum s-au descurcat; practic, să li se evaluieze performanţele. Pentru aceasta sînt întreprinse
urmîtoarele măsuri:
 Fixarea standartele clare şi realiste. În cadrul societăţii le sînt furnizate criterii de evaluare
a performanţelor lor şi, le vom da posibilitatea să ştie în orice moment cum se descurcă.
 Planificarea regulată şedinţelelor. În cadrul acestor întâlniri, oamenii îşi vor putea
comunica problemele şi vor putea discuta metode de îmbunătăţire a performanţelor.
Permanent muncitorilor li se comunica părea despre rezultatele lor, li se arată într-un mod
deschis şi constructiv unde se crede că s-ar putea face îmbunătaţiri.
Iată câteva metode prin care managerul realizeza acest lucru:
 Se întîlneşte cu ei regulat.
 Discută cu ei mai întâi lucrurile bune pe care le-au realizat, apoi vorbeşte şi despre ceea ce
crezi că pot fce mai bine.
 Descoperă ce altceva le-ar plăcea să facă.
 Află dacă există lucruri în activitatelor care nu le plac şi pe care consideră că altcineva le-ar
face mai bine.
 Provoacă să găsească metode de punere în practică a schimbărilor cu care eşti deacord.
 Urmăreşte rezultatele schimbărilor şi verifică dacă ele au avut efect scontat.
 Criticile sînt facute în mod constructiv.
Astfel, s-a constatat că stimularea oamenilor se bazează pe premiza că aceştia îşi mărturisesc
eforturile când văd că sunt recompensaţi pentru rezultatele bune obţinute.
Dar pentru ca stimulentele să aibă efectul scontat, trebuie ca:
 Recompensa să fie percepută ca fiind suficient de importantă sau utilă încât să merite un
efort suplimentar.
 Eforturile suplimentare să poată fi evaluate ebiectiv.
 Nivelul crescut al performanţei să nu devină noul standart minim.

37
 Dacă primele două condiţii nu se aplică, persoana care va primi un stimulent îl va considera
un gest drăguţ din partea şefului, dar nu va fi motivată neapărat să muncească mai mult sau mai
bine.
Dacă a treia condiţie nu este îndeplinită, stimulentul va înceta să mai fie privit ca un factor
motivator. De exemplu, dacă este necesar un efort suplimentar pentru o chestiune urgentă, oricine
va fi dispus să renunţe la o jumătate de oră din pauza sa de masă de a lucra, dacă va afla că
procedând astfel va primi o jumătate de zi liberă atunci când sarcina respectivă va fi îndeplinită.
În schmb, dacă oameni vor descoperi că din ziua în care au renunţat la o parte din pauza de masă
li se cere zilnic să procedeze la fel, ei vor fi deziluzionaţi şi vor evita să facă vreun efort
suplimentar, chiar în cazuri de urgenţă extremă.
Pentru ca stimulentele să producă rezultate scontate, terbuie să descoperi ce fel de
recompensă ar fi cea mai eficientă pentru fiecare persoană în parte. Eventual discută despre acest
lucru cu angajaţii, dar asigură-te că vor primi recompensa promisă imediat ce obiectivul va fi atins.
Motivarea personalului pentru a lucra mai eficient şi calitativ este şi aprecierea persoanelor
ce au primit rezultate bune, adică o mică laudă în public.
Oamenilor le place să fie lăudaţi atunci când obţin rezultate bune. Dacă au depus un efort
suplimentar, laudele vor face să se simtă că au meritat acest efort.
Este imortant să le dai oamenilor de a-şi asuma responsabilitatea pentru munca lor, pentru
rezultatele pe care le obţin, în primul rînd trebuie de stabilit care indivizi sînt mai puternic implicaţi
în muncalor şi care dintre aceştia ar dori să-şi asume responsabilitatea pentru ceea ce fac.
Rezultatele acestei analize pot fi surpinzătoare. Cu cît poţi da oamenilor mai mult impresia ca deţin
controlul asupra muncii lor, cu atît ei se vor simţi mai implicaţi şi vor fi mai implicaţi şi vor fi mai
pregătiţi să facă eforturi suplimentare pentru a obţine rezultate cît ma bune, în acelaşi timp, pentru
ca oamenii să muncească mai bine, ei au nevioie să fie în permanenţă informaţi despre rezultatele
muncii lor, să ţtie cum s-au descurcat practic, să li se evaluieze performanţele. Stimularea
oamenilor se bazează pe premiza că aceştia îşi mărturisesc eforturile cînd văd că sînt recompensaţi
pentru rezultatele bune obţinute, iar stilul de conducere este democrat, ceea ce tot este foarte
important pentru atmosfera caldă şi comodă.
Sistemul de recompense practicat la întreprindere
Recompensarea angajaţilor este un instrument important al managemantului prin care se
influienţează eficienţa activităţii unei firme. Recompensarea angajatului reprezintă totalitatea
veniturilor materiale şi băneşti, a avantajelor şi înlesnirilor prezente sau viitoare, determinate direct
sau indirect de calitatea de angajat şi de activitatea desfăşurată de acesta.
► Recompensele directe – include suma de bani pe care o primeşte angajatul pentru
activitatea depusă sau rezultatele obţinute, fiind manifestate în salarii, sporuri, stimulente.
38
 Salariul reprezintă suma de bani primită pentru munca desfăşurată sau pentru rezultatele
obţinute de un ahgajat într-o perioadă de timp: oră, zi, săptămână, lună, an. Pe lîngă salariul de
bază pe care îl primeşte un angajat el primeşte şi alte recompense, nu regulat, adică lunar, dar cu
anumite ocazii. De exemplu un adaos la salariu de 50% cu ocazia zilei de naştere, la sabătorile de
Anul Nou şi Paşte fiecare angajat primeşte un premiu în sumă de 300 lei.

1. Adaosurile la salariu - sistemul de stimulare a angajatilor este structurat pe trei niveluri:

stimularea individuala, stimularea de grup si stimularea la nivel de organizatie.

Principalele forme de stimulare individuala sunt salariile pe bucata, salariul unitar diferentiat,
comisionul si premiile. Stimulentele de grup promoveaza cooperarea si efortul comun pentru
obtinerea unor rezultate cat mai bune. Stimularea la nivelul organizatiei include pe toti
angajatii, in raport cu rezultatele financiare obtinute de organizatie; principalele modalitati de
stimulare a intregului personal sunt: distribuirea veniturilor in timpul anului; distribuirea unei
parti din profit la sfarsitul anului; posibilitatea angajatilor de a cumpara actiuni ale firmei la
preturi avantajoase.

3. Sporuri la salariu – sunt componente ale recompensei acordate pentru condiţii de lucru,
supra efort, muncă în afara programului normal, vechime;
4. Premiile – sunt sume de bani acordate angajaţilor, diferenţiat, pentru realizările deosebite.
De exemplu, pot exista:
a) premii individuale pentru performanţe deosebite;
b) premii anuale pentru toţia managerii organizaţiei.
5. Comisioanele – reprezintă sumele calculate ca procent din vânzări sau încasări;
6. Participarea la profit – reprezintă sumele de bani obţinute de către angajaţi, ca procent
din profit, în funcţie de contribuţia la rezultatul firmei.
► Recompensele indirecte – se referă la facilităţile personalului, atât pe perioada îngajării
cât şi după aceea, datorită statutului de fost angajat. Recompensele indirecte sunt foarte diverse,
pornind de la plata concediului de odihnă, a ajutorulu ide şomaj, până la pensii sau dividente,
obţinute ca acţionari ai firmei.
Recompensele indirecte curente
Plata timpului nelucrat. Angajaţii au nevoie de timp şi de mijloace pentru refacerea
capacităţii de muncă sau pentru satisfacerea unor nrcesităţi spirituale. De aici decurg o serie de
reguli privind: durata limitată a zilei de lucru; durata concediului de odihnă şi a altor forme de
concediu; sumeel necessare pentru asigurarea desfăşurării normale a vieţii în acest timp. În cadrul

39
societăţii „ING-LOGISTIX”SRL, fiecare angajat benficiază de concedii de odihnă care se
stabilesc în conformitate cu codul muncii şi contractului individual încheeiat.
Principalele forme ale recompenselor indirecte curente ale angajaţilor pentru timpul
nelucrat sunt următoarele :
- durata limitată a zilei de lucru;
- durata săptămânii de lucru şi a lunii;
- sărbătorile legale;
- zilele libere ocazionate de evenimente personale;
- concediu de odihnă;
- concediu fără plată;
- alte elemente ale timpului nelucrat.
Durata timpului de lucru – deoarece plata salariului se face pentru o lună, prevederile
timpului de lucru se referă în final, tot la o lună. Astfel, în colectivul de muncă este prevăzut pentru
condiţiile normale de lucru, o durată de 8 ore pe zi; 5 zile pe săptămână; 168 ore pe lună. Această
durată are influenţă directă asupra salariilor personalului plătit în raport cu timpul lucrat, dar şi
asupra altor venituri ce se cuvin, cum ar fi salariul minim garantat la plată.
Sărbătorile legale - în afara zilelor libere de la sfârşitul săptămânii, în cursul anului există
câteva zile cu semnificaţie deosebită, cum ar fi: Ziua oraşului, sărbătorile naţionale, Sărbătoarea
Paştelui, Anul Nou, Crăciunul. În unele ţări aceset zile libere sunt considerate ca zile lucrătoare,
deci se plătesc. În alte ţări, printre care intră Republica Moldova, România, acestea au aceeaşi
semnificaţie cu zilele de la sfârşit de săptămână şi, pentru cei care lucrează sunt plătite dublusau
recompensate cu timp liber dublu.
Zilele libere ocazionate de evenimentele personale – În unele cazuri se recompensează cu
zilele libere plătite şi o serie de evenimente personale, cum ar fi: ziua de naşetre, onomastica,
căsătoria angajatului sau a unei rude apropiate, naşetrea unui copil, mutarea în altă locuinţă,
decesul unei rude apropiate.
Concediul de odihnă – anual, angajaţii au dreptul la un concediu de odihnă plătit. Aceasta
depinde de vârsta angajatului, de vechimea în muncă şi de dificultatea muncii.
În Republica Moldova, de regulă concediul de odihnă este de 24 zile, uneori poate fi şi obiect
al negocierii contractului colectiv de muncă, dar face şi obiectul unor legi la nivel naţional.
Indemnizaţia de concediu nu poate fi mai mică decât salariul şi sporurile pentru o perioadă de
activitate egală cu perioada de concediu. În plus, în funcţie de situaţia economico-financiară a
unităţii, se pot acorda prime de concediu, ca supliment la indemnizaţie, precum şi alte facilităţi.
Concediul fără plată – reprezintă o facilitate pentru angajaţi, în sensul că aceştia pot să
lipsească din unitate mai multe zilepentru rezolvarea unor probleme personale, fără a-şi pierde
40
calitatea de angajat şi drepturile care decurg din această calitate. Concediul fără plată se acordă
pentru evenimenteel de familie sau personale, pentru însoţirea sau îngrijirea unei reude bolnave,
pentru pregătirea examenelor şi susţienrea acestora etc.
Alte recompense pentru timpul nelucrat – acordate în unele întreprinderi, vizează pauza
de prânz inclusă în programul de lucru, timpul pentru spălare, timpul pentru deplasare la şi de la
servicu.
După o perioadă de activitate îndelungată în câmpul muncii şi de asemenea pentru
rezultatele excelente în procesul de muncă, pentru executarea conştiincioasă şi la un nivel înalt
de profesionalism a obligaţiilor funcţionale, pentru rezultatele muncii anuale, precum şi pentru
alte merite, Angajatorul aplică unele măsuri de stimulare a muncii salariatului, ca:
 aducerea mulţumirilor în formă bănească;
 eliberarea premiilor;
 decorarea cu un cadou valoros, etc.
Angajatorul mai enunţă că stimularea pentru succesele în muncă se pot aplica într-un ordin
scris, emis de către acesta, şi se pot include în carnetul de muncă al salariatului.

Capitolul IV Propuneri privind eficientizarea activităţii întreprinderii

4.1 Proiect privind eficientizarea activităţii întreprinderii SRL ,,ING-LOGISTIX’’

41
 Din cele prezentate în capitolul doi, poate fi menţionat că societate „ING-LOGISTIX” SA
este o întreprindere mică cu 20 de angajaţi, care prestează servicii de transport şi expediţii. Cu
toate ca activează deja 10 ani pe piaţă întreprinderea a înregistrat un succes destul de mare pe piaţa
autohtonă, şi alte pieţe regionale. Din analizele efectuate în cadrul acestei societăţi, este constată
un nivel înalt al rentabilităţii, lichidităţii şi solvabilităţii. În perspectivă se prevede o lărgire a
serviciilor prestate decătre această companie, prin elaboarea unei strategii de dezvoltare continuă.
Din cele analizate poate fi menţionat că la ora actuală întrprinedrea dispune de anumite
mijloace pentru a-şi dezvolta activitatea prin lărgirea gamei de servicii prestate. Astfel în cadrul
societăţii poate fi elaborat un proiect de dezvoltare continuă, care să aibă ca scop majorarea
nivelului de rentabilitate şi satisfacrea preferinţelor consumatorului. În perspectivă de dezvoltare
a acestei întreprinderi pot fi prognozate şi implimentate următoarele activităţi care vor fi analizate
detaliat în continuare.
Ca o perspectivă de dezvoltare a societăţii respective şi asigurare a unui nivel sporit al rentabilităţii
poate fi elaborat un plan perspectiv de dezvoltare care prevede procurarea noilor mijloace de
transport, şi oferirea unui nou serviciu de prestare a serviciilor de transport.
Astfel poate fi propusă procurarea noilor mijloace de transport, care ar asigura prestre a serviciilor
de transport şi expediţie unui număr mai mare de clienţi si ar permite majorarea nivelului
rentabilităţii firmei.
Elaborea unui proiect de dezvoltare ce prevede procurarea noilor mijlocaede transport şi
anagajarea noilor muncitori, este explicată de faptul că în ultimul timp a crescut numărul cererilor
din partea clienţilor la societate pentru prestarea serviciilor de transport şi expediţii atît în spaţiul
UE, cît şi în ţările vecine Ucraina, România. Din aceste considerente firma „ING-LOGISTIX” SA
este obligată să apeleze la serviciile altor societăţi prestatoare de servicii de transport şi expediţii,
aşa precum este „Balcantir”SA, a căror preţ practicat este mult mai mare decît cel practicat de
societatea SA „ING-LOGISTIX”, dacă de exemplu pentru prestarea unui serviciu de transport şi
expediţie în Grecia, SA „ING-LOGISTIX”, practică preţul de 3450 USD, atunci SA „Balcantir”,
practică preţul de 3600 USD, adică cu 150 USD, mai mult, ceea ce clienţilor nu le este convenabil.
De aceea pentru a menţine clienţii fiedli societăţii şi a putea răspunde solicitărilor acestora este
necesar de a procura iniţial trei camionete cu volumul de 1 cu volumul de 103 m3, şi capacitatea
exepediţiei de pînă la 20 tone. Aceast se explică prin faptul că o autocamionetă poate efectua lunar
cîte două curse, în acest caz trei camionete vor putea efectua 6 curse de expediţii lunar. Dat fiind
faptul că suprasolicitările din parte clienţilor se estimează la 6-8 expediţii lunar, iniţial procurarea
a trei autocamionete este una destul de rezonabilă.

42
Pe lîngă procurarea a tei autocamionete, este necesar de a selecta şi a angaja 6 (şase) şoferi de
cursă lungă şi un inginer mecanic. Acest fapt este explicat de faptul că un în cadrul unei expediţii
autocamioneta este condusă de 2 şoferi, care schimbă volanul la fiecare 4 ore.
Obiectivele proiectului propus:
- satisfacerea preferinţelor clienţilor
- asigurea cu noi locuri de muncă
- creştrea calităţii serviciilor prestate
- asigurarea şi creşterea rentabilităţii societăţii
Proiectarea activităţilor:
- procurarea în credit a trei autocamionete cu volumul de 103m3, capacitatea de 20 tone
- angajarea a 6 şoferi de cursă lungă şi a unui inginer mecanic
Pentru aceasta este necesar de a realiza următoarele.
- Selectarea personalului
- Angajarea personalului
- Instructarea şi perfecţionarea personalului
- Motivarea personalului
- Alegerea variantei optime de creditare de la o bancă comercială
- Previzionarea cheltuielilor şi veniturilor aferente proiectului aferent.
Responsabil de realizarea acestui proiect este managerul general al societăţii împreună cu
managerul pe vînzări.
Sursele de finanţare a proiectului vor fi reprezentate de: parţial de un credit în sumă de
195000USD, pe termen de 5 ani, cu rata dobînzii de 12%anual, cealaltă parte a cheltuielilor vot
fi suportate din cadrul profitului perioadei de gestiune
La elaborarea acestui proiect sînt previzionate următoarele cheltuieli:
1. Cheltuieli pentru procuarea mijloacelor de transport
Costul unei autocamionete este de 65000 USD, astfel pentru procurarea a trei autocamionete firma
va plăti
65000USD*3unit= 195000USD
Sursele de procurare a mijloacelor de transport vor fi acoperite din creditul bancar oferit de către
băncile comerciale. Astfel va fi solicitat un credit în sumă de 195000USD, de la
MoldovaAgroindbac, care oferă credite pe termen de 5 ani, cu o rată a dobănzii de 12%(la credite
în valute). Rambursarea creditelor se va efectua trimestrial, adică o dată la 3 luni. În acest fel
cheltuielile trimestriale pentru stingerea datoriilor faţă de bancă vor constitui (se calculează după
metoda simplă):
Suma finală a creditului 195000+195000USD*0.12= 218400 USD
43
Rambursarea trimestrială: 1an=4trimestre =3luni, 5ani=20trim,
218400USD/5ani=185040USD/an/20trim=10920USD/trim, 10920USD/3luni=3640 USD/lună.
Rambursările vor fi efectuate din contul veniturilor încaste de către societate, şi a profitului
nerepartizat din anii precedenţi
2. Cheltuieli pentru retribuirea muncii
După cum a fost menţionat anterior pentru realiazrea cu succes a acestui proiect este necesar de a
angaja 6 şoferi de cursă lungă şi un inginer mecanic. Fiecărui muncitor i se stabileşte un salariu
fix, indiferent de numărul curselor efectuate
Salariul fix al unui şofer este de 3200lei, iar salariul unui inginer este de 3500 lei
Astfel cheltuielile cu privire la salarizare vor constitui: 3200lei/mun*6munc+3500=
22700lei/lunar*12=272400lei/an
Aici este necesar de a menţiona faptul că vor fi suportate cheltuieli în ceea ce priveşte motivarea
personalului, care se efectuaiază de 3 ori pe an, la sărbătorile de Paşte, Anul Nou şi zilele de
naştere, a cîte 500 lei pentru fiecare, astfel anual cheltuielile de motivare a personalului vor
constitui 500*3*7= 10500 lei/anual.
Total cheltuieli pentru retribuierea muncii: 272400+10500=282900 lei
3. Cheltuieli pentru combustibil
După calculele efectuate o autocamionetă consumă la 100km 40litri de combustibil.
În cadrul unei expediţii în mediu o autocamionetă parcurge tur-retur 4000 km, astfel cheltuilile
de combustibil pentru o autocamionetă vor constitui
4000km*0.4litri*3auto*2=9600litri*10,50lei/litru=100800lei/lunar,
anual 100800lei/lunar*12luni=1215600lei/anual
4. Cheltuieli pentru întreţinerea personalului
Cheltuieli pentru cazare:
În cadrul unei expediţii de mărfuri se parcurg în mediu 4 zile, inclusiv cutoate procedurile
valamale.În acestă perioadă şoferii se odihnesc 2 nopţi, cheltuielile de cazare constituie pentru o
persoană 25USD/noapte, pentru 2 persoane, respectiv 50USD. Dacă o autocamionetă poate efectua
două expediţii. În cadrul unei expediţii un şofer are nevoie de cazare 4 nopţi (tur-retur).În aces fel
pentru o persoană va fi necesar de a suporta cheltuieli de cazare pentru 8 nopţi. În rezultat
cheltuielile pentru cazare vor constitui:
8nopţi*25USD/noapte*6 şoferi=1200USD/lunar*12 luni=14400USD
Chletuieli pentru alimentaţia şoferilor
În cadrul societăţii pentru fiecare ţofer de cursă lungă sînt prevăzute cheltuieli pentru alimentaţia
şoferilor, astfel pentru hrană se prevăd 15USD/zilnic.

44
În cadrul unei expediţii un şofer se reţine de la 8-10 zile în cadrul unei expediţii. Dacă el
efectuaiază 2 expediţii lunar, atunci societate va suporta cheltuieli de alimentaţie timp de 20 zile.
Astfel cheltuielile lunare pentru alimentaţie vor constitui:
15USD/zi*20zile*6şoferi=1800USD/lunar,
anual 1800USD/lunar*12luni=21600USD/an
Total cheltuieli pentru întreţinerea personalului constituie:
Lunar 1200USD+1800USD=3000USD
Anual 21600USD+14400USD= 36000USD
5. Cheltuieli de vamare şi de devamare
În cadrul prestării serviciilor de transport societate est obligată conform clauzelor contractuale
să suporte anumite cheltuili legate nemijlocit de vamare şi de devamare. Acest cheltuieli se
referă la obţinerea unor certificate obligatorii decătre societatea de transport. Aceste certificate
sînt următoarele:
- CMR, bloc 12foi= 10USD, O foaie este valabilă a o singură expediţie, asftel, acest certificat
este valabil 6 luni (2foi/lunar), anual sînt necesare 2 CMR a cîte 10USD pentru o
autocamionetă, pentru 6 auto, chletuielile vor constitui 2unit*10USD*6=120USD/anual
- Carnet TIR -12foi cost 15USD, valabil 6 luni, pentru 6 auto va constitui
2 unit*15USD*6auto=180USD/anual.
- Certificatul CMT, pentru spaţiul european, valabil 12 luni, cost 3000USD
- Certficatul ST1, 422 lei anual
- Certificatul de conformitate valabil 12 luni 1800 lei, anual
- Protocolul de încercare, valabil 12 luni – 2600 lei anual
- Certificat ecologic, valabil o singură dată, 120lei*12expediţii=1440lei/lunar,
Anual 1440lei/luna*12 luni=17280lei/an
- Certificat radiologic, valabil un an, 407 lei
- Cerificat igienic, la fiecare expediţie 430 lei*2 expediţii*6auto=12120lei,
anual 12120lei*12 luni=145440 lei
- cheltuielile pentru fiecarea vamă constituie în mediu 40 USD, în mediu la o expediţie se trec
2 vame, adică 80USD*2 expediţii*6 Auto=960 USD lunar, anual 960USD*a2
luni=11520USD
Totalul cheltuielilor legate de procedura de vamare şi devamare constituie
Total USD-120USD+180USD+3000USD+11520USD=14820USD/anual
Total MDL- 422lei+1800lei+2600lei+17280+407lei++145440=181925MDL/anual/12 luni=
Suma totală a cheltuielilor suportate de către societate la implementarea acestui proiect sînt
reprezentate în tabelul următor.
45
 Tabelul 19
Cheltuile suportate de către societate:
Denumirea cheltuielilor Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli
lunare USD lunare MDL anuale USD anuale
MDL
Cheltuieli pentru procurarea 3640USD 47320 43680USD 567840
mijloacelor de transport
Cheltuieli pentru retribuierea 22700 282900
muncii
Cheltuieli pentru combustibil 100800 1215600
Cheltuieli pentru întreţinerea 3000 39000 36000 468000
personalului
Cheltuieli de vamare şi 1325 31215,42 14820 374585
devamare
Total cheltuieli 10875 241035,42 94500 2908925

Analizînd toate cheltuielile pe care le suportă societatea lunar, pot fi determinate cheltuielile
medii ale societăţii, astfel încît societatea să poată stabili preţul serviciilor prestate.
Astfel dacă cheltuielile lunare în USD constituie 10875, şi au fost procurate 3 auutocamionete
care prestează servicii de expediţii şi transport, cheltuielile respective pentru o camionetă va
constitui 3625 USD. Reeşind din faptul că o camionetă efectuiază lunar două expediţii, atunci
cheltuielile aferente unei expediţii vor constitui 3625USD/lunar auto/2 expediţii=1812,5USD
Din calculele refelctate mai sus poate fi concluzionat faptul ca, preţul prestării serviciului de
transport trebuie să fie mai mare de 1812,5 USD. În cadrul societăţii „ING-LOGISTIX”SA preţul
stabilit pentru prestarea serviciilor de transport constituie 3450USD. În acest fel profitul brut al
societăţii va constitui
3450-1812,5=1637,5USD, lunar, acesta va constitui profitul brut,
Profitul net va reprezenta Profit brut-imppozit pe venit=1637,5-1637,5*0,15= 1391,87, acesta
va constitui profitul net care va rămînea în gestiunea întreprinderii.
Profitul net de la o singură expediţie constituie1391,87, lunar acesta va constitui:
1391,87*2expediţii*3auto=8351,25 USD lunar
Realizarea cu succes acestui proiect va permite societăţii să-şi majoreze nivelul rentabilităţii
atît economice cît şi financiare.
Realizarea acestui proiect va permite nu doar îmbunătăţirea situaţiei economico-financiară a
întreprinderii dar şi crearea noilor locuri de muncă, atragerea noilor clienţi, asigurarea unui nivel
înalt al calităţii. Realizarea cu succes a acestu proiect va permite rambursarea la timp a creditului
bancar solicitat precum şi deschiderea în următorii doi ani a unui centru pentru reparaţia
automobilelor, care la momnet nu poate fi deschis din cauza lipsei terenului care ar permite
construcţia unui astfel de centru. În calitate de perspectivă poate fi propusă penetrarea pe piaţa

46
României, cu care firma nu a încheeiat contract de colaborare, precum şi în Rusia, unde la fel firma
nu are piaţă de desfacre.Dezvlotarea acestor două pieţe regionale vor permite societăţii să
minimizeze cheltuielile de transport şi să-şi spoirească indicatorii de eficeinţă. La fel este necesar
de a menţiona că aceste două pieţe se află în aproiere,astfel cheltuielile de transport şi toate
celelaate la fel minime, şi care permite societăţii să efectuieze nu două expediţii ci patru. La fel
ţinînd cont de situaiile de risc care pot apărea pe parcurs, atunci în cazul dezvoltării acesto două
pieţi nivelul şi probabilitatea apariţiei rsicului este mai mică decît de exemplu pentru aceeaşi
expediţie efectuată în Franţa sau Italia.

CONCLUZII
1. Se constată o utilizare ineficientă a activelor în comparaţie cu veniturile obţinute. Astfel, dacă
valoarea acrtivelor are o tendinţă uşoară de creştere, veniturile din contra se reduc.
47
2. Reieşind din aceste considerente ar fi oportun ca managerii întreprinderii să efectueze o analiză
mai aprofundată a componenţei activelor, să fie stabilite acele care nu generează venituri, ci
numai costuri şi să ia decizia de dezvinvestire respectivă în asemenea cazuri.
3. De asemenea se observă că întreprinderea are o rată foarte redusă a imobilizărilor şi a
patrimoniului cu destinaţie de producţie. Cea mai mare parte a acestora fiind arendată. În acest
sens considerăm că întreprinderea nu are stabilită o politică financiară coerentă, deoarece avînd
în vedere sectorul în care activează, este necesară o bază tehnico-materială corespunzătoare
pentru a face faţă concurenţei.
Nu se efectuează o previziune la întreprindere. De asemenea nu se analizează şi nu se gestionează
riscurile, avînd în vedere că agricultură reprezintă cel mai riscant sector al economiei naţionale.

48