Brosura Povesti de Succes Mai 2012 PT Print

CUPRINS
Proiectul RURAL-Antreprenor 5
OANA PÂRVAN
Un viitor clãdit pe arta popularã româneascã 7
MELANIA FLOROIU
A croit o afacere cu textile în plinã crizã 11
ALEX DINULESCU
Omul care construieæte case rotunde 14
MARIUS BALICÃ
Perseverenåa æi flexibilitatea de a construi o firmã de la distanåã 17
MARIAN FENECHIU
O afacere pentru medici æi pacienåi 20
GHEORGHE GIURGIU
Succesul în plante medicinal 22
IOAN CHITIC
Antreprenorul care a descoperit cã banii nu sunt o problemã 24
IOAN BRIÅÃ
Lut æi culoare. O afacere care sã bucure oamenii 27
IOANA GABRIELA GHIULEA

Cu paæi mãrunåi, dar siguri, pe drumul cãtre succes 31
PEPTAN IONEL SEVASTIAN

Amenajare peisagisticã æi construcåii metalice din fier forjat unicat 34
LUMINIŢA OBREJAN
Castelul Maria, surpriza de 4 stele din Banpotoc 37
LEVENTE TOBIAS-NAGY
Fermier la 24 de ani 40
RURAL ANTREPRENOR: A face afaceri la åarã

PROIECTUL RURAL-ANTREPRENOR
Fundaåia Naåionalã a Tinerilor Manageri - FNTM, în calitate de partener principal, a lansat,

în iunie 2010, proiectul strategic “RURAL-Antreprenor”. RURAL-Antreprenor este
implementat de FNTM în calitate de lider al consoråiului, în parteneriat cu organizaåiile S.C.
SIVECO România SA PROJOB GmbH, Formastur S.A. Asociaåia Euro 26 România. RURAL-
Antreprenor a fost selectat în cadrul Programului Operaåional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane - POSDRU, care e cofinanåat din Fondul Social European, "Investeæte în
oameni!". Proiectul are o valoare de circa 20.1 milioane lei.
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea culturii antreprenoriale

æi creæterea expertizei în vederea îmbunãtãåirii abilitãåilor, cunoætinåelor
æi comportamentului managerial pentru actuali æi viitori întreprinzãtori, în
special tineri din mediul rural, din cele 23 de judeåe din regiunile de
dezvoltare:
• Nord-Vest: judeåele Bihor, Bistriåa-Nãsãud, Cluj, Satu-Mare, Maramureæ, Sãlaj

• Vest:judeåele Arad, Caraæ-Severin, Hunedoara, Timiæ
• Sud-Vest Oltenia: judeåele Dolj, Gorj, Mehedinåi, Olt, Vâlcea
• Sud Muntenia: judeåele Argeæ, Cãlãraæi, Dâmboviåa, Giurgiu, Ialomiåa, Prahova,
Teleorman
• Bucureæti-Ilfov: judeåul Ilfov
Durata de implementare a proiectului este de 2 ani: iunie 2010 – mai 2012.
Proiectul asigurã realizarea urmãtoarelor componente:

• Educaåie managerialã personalizatã pentru 400 de întreprinzãtori, în vederea iniåierii unei
afaceri sau dezvoltãrii afacerii existente, dar æi în vederea creæterii competitivitãåii lor pe
piaåã æi creæterea economiei locale, prin crearea a 12 Help-Desk-uri (HD), cu 24 experåi
locali. Locaåiile birourilor de consultanåã: Bistriåa, Satu-Mare, Sãlaj, Arad, Drobeta-Turnu
Severin, Craiova, Târgu-Jiu, Alexandria, Slobozia, Mioveni, Târgoviæte æi Bucureæti.
• Atragerea a 1400 mici sau viitori întreprinzãtori din mediul rural, din 23 de judeåe din
regiunile åintã (60/judeå), în cadrul a 23 de conferinåe; motivare educaåie antreprenorialã
æi cunoætinåe de culturã managerialã; promovare spirit antreprenorial æi bune practici
naåionale æi internaåionale, cu scopul îmbunãtãåirii performanåei æi dezvoltãrii afacerii lor;
cooptarea la conferinåe a 100 decidenåi din APL, CCIA, patronate.
• Concepere æi realizare cercetare cantitativã æi calitativã asupra nevoilor de formare æi

consultanåã ale întreprinzãtorilor æi a celor care doresc sã iniåieze o afacere, din mediul
rural din regiunile åintã.
5
• Instruire, consiliere pentru 300 manageri, mici sau viitori întreprinzãtori, printr-un portal-
instrument integrat, ce va conåine:
• platforma e-Learning, de consultanåã æi networking, upgradatã æi extinsã, care va

cuprinde:
- 7 module de curs: Firma æi mediul economic, Antreprenoriat æi inovare,
Managementul afacerii, Marketingul afacerii, Finanåele æi contabilitatea afacerii,
Comunicare æi negociere, IT pentru afaceri
- Durata programului: 9 luni
- Pregãtire în format tradiåional 2 zile: iunie– august 2011
- Module de curs pe platforma de e-Learning: august 2011 – martie 2012
• o platformã e-Business upgradatã pentru beneficiarii selectaåi din toate regiunile
• o platformã e-Commerce (soluåie de magazin on-line)
• site al proiectului
• Analiza-diagnostic, pentru 20% din afacerile participanåilor la cursurile e-Learning,

consultanåã personalizatã æi realizarea unor soluåii IT-software integrat pentru
managementul afacerii æi suportul deciziei, pentru 30 de afaceri selectate.
• Diseminarea rezultatelor proiectului în cadrul unei conferinåe finale, cu 300 de persoane,

la Bucureæti, în vederea diseminãrii rezultatelor æi premierii beneficiarilor, în mai 2012.
Beneficiile majore ale proiectului pentru grupul åintã: instruire æi consultanåã

personalizatã, creare reåea de cooperare æi networking între întreprinzãtorii din toatã åara,
urmãrind transferul de bune practici, iniåierea de parteneriate æi generând dezvoltare localã,
cu efecte pe termen lung.
Proiectul va duce la îmbunãtãåirea cunoætinåelor æi abilitãåilor manageriale æi de marketing
ale actualilor æi viitorilor întreprinzãtori, precum æi a angajaåilor lor din mediul rural,
susåinând tinerii, adaptarea la mediul economic în schimbare æi la provocãrile globalizãrii.
Proiectul RURAL-Antreprenor este complementar proiectului strategic Rural-Manager,

cofinanåat din FSE, desfãæurat în perioada ianuarie 2009 – aprilie 2010, în regiunile
complementare Nord-Est, Centru æi Sud-Est.
Antreprenorii de succes sunt exemple concrete în ceea ce priveæte valoarea

educaåiei manageriale. Antreprenorii sunt partea vie, dinamicã, emoåionalã a
producåiei. Sunt eroii principali ai poveætilor, sunt oamenii care au demonstrat cã aflaåi în
situaåii inedite au gãsit soluåii, sunt ingenioæi æi pot merge mai departe.

OANA PÂRVAN
• Are 28 de ani æi este pasionatã de arta
popularã româneascã.
• A absolvit cu succes Facultatea Finanåe-

Bãnci.
• Pânã în 2009 a lucrat la Ansamblul

Danubius din Drobeta Turnu Severin.
• În prezent conduce un atelier de costume

populare româneæti.
• În luna septembrie, cifra sa de afaceri

pentru 2010 se ridica la 150.000 lei.
Un viitor clãdit pe
arta popularã româneascã
„Cel mai important lucru CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
pentru a avea succes este Oana Pârvan are 28 de ani æi a pornit o afacere
dintr-o mare pasiune pentru arta popularã ro-
sã ai încredere ºi sã-þi placã mâneascã. A început-o din disperare, din întâm-
plare, într-un moment de cumpãnã din viaåa ei –
ceea ce faci; principii etice atunci când æi-a pierdut slujba. Astãzi, conduce
ºi morale solide ºi, nu în un atelier de costume populare româneæti æi
vorbeæte cu convingere despre viitorul afacerii ei.
ultimul rând, cunoºtinþe în
domeniul antreprenoriatului”.
7
Oana a fost un copil sãrac, nãscut æi crescut în regiune. „Mi s-a pãrut cã va fi imposibil sã achit
satul Cracu Muntelui, comuna Ponoarele, judeåul factura de materiale, în avaloare de 6.000 lei. Dar
Mehedinåi. Pentru ea, vacanåele însemnau mai am livrat costumele æi aæa am intrat în afaceri, în
ales ajutorul oferit pãrinåilor la toate muncile din februarie 2010”, povesteæte Oana Pârvan.
gospodãrie. Atunci a deprins meæteæugul cusu-
tului costumelor populare. CEL MAI MARE OBSTACOL, MATERIA PRIMÃ
A încercat sã-æi construiascã o carierã æi a ales sã
urmeze o facultate, pe care a absolvit-o cu succes. „Am cãutat pe internet, am dat numeroase
Doar cã, la un moment dat, a realizat cã a ales telefoane æi, în cele din urmã, cineva de la o fostã
specializarea Finanåe-Bãnci mai degrabã pentru cã cooperativã meæteæugãreascã mi-a dat un numãr
era la modã, decât pentru cã avea o chemare de telefon. Lucrez æi azi cu acelaæi furnizor din
pentru domeniu. Se consolase cu ideea unui loc Covasna. Am cusut primele douã costume din
de muncã liniætit, când pasiunea ei pentru folclor materialul cumpãrat de la o fostã lucrãtoare la
a împins-o sã participe la câteva festivaluri de Artã popularã din Baia de Aramã”.
muzicã popularã, în timpul facultãåii. Ansamblul
Danubius din Drobeta Turnu Severin a æi angajat-
o, dupã terminarea studiilor. Timp de un an, a „Mi s-a pãrut cã va fi
parcurs zilnic drumul de æase ore pânã la noul ei
loc de muncã. Pânã în octombrie 2009, când s-a
imposibil sã achit factura
trezit æomerã. Deprimatã, dar cu mult timp liber, de materiale, în valoare de
a decis cã avea nevoie de o ocupaåie utilã care sã
o ajute sã treacã peste aceastã perioadã. A decis sã 6.000 lei. Dar am livrat
practice ceea ce ætia deja, de micã – meæteæugul
costumelor populare. Şi-a lucrat un costum care a costumele ºi aºa am intrat
stârnit admiraåia tuturor celor care l-au vãzut.
Când unul dintre aceætia i-a cerut sã-i vândã
în afaceri, în februarie 2010
costumul, în mintea Oanei a încolåit ideea care
avea sã-i aducã succesul. L-a vândut. Apoi a
primit o comandã de la ansamblul folcloric din
8
NIMENI NU A CREZUT ÎN TALENTUL EI Astãzi, sediul întreprinderii este în casa construitã
de Oana, împreunã cu soåul sãu. Aceeaæi casã care
Scepticii din jurul ei nu au lipsit. I-a fost greu mai joacã rol de cãmin, atelier æi expoziåie pentru toate
ales sã îl convingã pe soåul ei, care nu credea la costumele pe care le creeazã.
acel moment într-o astfel de afacere.
DESPRE CLIENÅI ÆI PARTICIPAREA LA
EXPOZIÅII
Îæi aminteæte cã, la început, i-a fost greu cu clienåii.
A mers la Severin æi a dus câteva costume la un
magazin, apoi printr-o cunoætinåã la un mall în
Timiæoara, apoi a început sã participe la licitaåii
organizate de diferite primãrii de comune
(Ponoarele, Gârla Mare – Mehedinåi, Dãnciuleæti
– Gorj) dar æi alte organizaåii: Muzeul Poråile de
Fier, Fanfara din comuna Godeanu.
Cautã în permanenåã informaåii (fie pe internet,
fie la cunoscuåi) despre locuri în care æi-ar putea
expune æi vinde produsele. La întoarcerea de la o
A întâlnit oameni care i-au spus „de ce te chinui, expoziåie desfãæuratã la Bucureæti, în trecere prin
azi calculatorul este la putere! Nu e mai simplu sã localitatea Horezu s-a oprit la un magazin cu
îåi iei o maæinã de brodat la care doar instalezi ceramicã specificã locului. Spiritul ager æi hotãrât
modelul æi ea îl executã?” A ignorat astfel de voci... al Oanei a fãcut-o sã discute cu proprietarul æi,
A întâlnit alåii, care i-au explicat cã nu va avea convinsã fiind cã produsele sunt complementare
niciun sprijin de la Guvern. „Le-aæ spune celor æi se pot pune în valoare reciproc – i-a propus sã
care aæteaptã tot timpul de la Guvern cã nu e facã schimb de produse pentru a le expune; astfel,
obligatoriu sã ai bani ca sã începi o afacere, trebuie la Horezu sunt expuse creaåiile ei, iar la Ponoarele,
doar sã ætii ce-åi place, ce ætii sã faci”. lângã exponatele ei, sunt obiecte de ceramicã.
9
În luna septembrie, cifra
sa de afaceri pentru 2010
se ridicã la 150.000 lei.
Oana Pârvan nu conduce o afacere mare: în luna încearcã sã atragã atenåia asupra frumuseåii
septembrie, cifra sa de afaceri pentru 2010 se ridica motivelor populare æi sã stârneascã interesul, mai
la 150.000 lei. Dar a obåinut o finanåare prin PNDR ales al tinerilor. De altfel, este un exemplu, poartã
pentru extinderea atelierului nu numai pentru aproape mereu o ie cusutã de ea sau o poæetã åesutã
obiecte de îmbrãcãminte, dar æi pentru alte în atelierul ei.
accesorii cu specific. Æi-a propus sã tripleze cifra de
afaceri în doi ani æi sã distribuie produse în toate ÎN CE CREDE
judeåele åãrii. Planul ei era cât pe ce sã se nãruie în
relaåia cu banca. Îæi aminteæte cum „atunci când a Oana plãnuieæte sã dea un suflu nou artei
trebuit sã obåin scrisoarea de confort, necesarã populare româneæti æi sã trezeascã interesul
pentru semnarea contractului de finanåare, mi s-au tinerilor pentru aceastã îndeletnicire.
cerut garanåii mari. Am pus garanåie casa noastrã, Crede cã existã întotdeauna o soluåie pentru cei
construitã cu greu æi nefinalizatã încã. Am obåinut care vor cu adevãrat sã o gãseascã. Nu i-a trecut
documentul în ultima zi când mai putea fi semnat niciodatã prin minte sã plece din åarã æi, în timp
contractul de finanåare”. ce îæi conduce maæina fãrã aer condiåionat, se
Are obiceiul de a fotografia modelele care îi plac, gândeæte la cãi de a reinvesti profitul.
pentru a le reproduce. Se inspirã din cãråi vechi æi
reproduce cu mândrie modelele lãsate moætenire PROIECTUL RURAL-ANTREPRENOR
de bunica sa. Înscrierea în Proiectul RURAL-Antreprenor i-a
Iubeæte tot ce înseamnã folclor æi arta popularã dat acces la consultanåã personalizatã. Împreunã
româneascã, îi place sã vadã oamenii purtând ii, cu consultantul, lucreazã la un catalog de
bluze sau cãmãæi cu motive populare. De fapt, prezentare ce va fi distribuit, împreunã cu mostre
încearcã sã aducã „în stradã” aceastã modã, de produse, în Germania.
10
MELANIA FLOROIU
• Deåine æi conduce, din 2008, o companie
profitabilã de textile.
• A fost consilier juridic la o firmã de

tricotaje timp de 2 ani.
• În 2008, firma sa a obåinut locul 3

naåional în Topul Naåional al IMM-urilor.
• Afacerea sa a crescut cu 50%, de la o

cifrã de afaceri de 100.000 de euro în
2008 la 250.000 de euro la jumãtatea
anului 2011.
A croit o afacere cu textile

în plinã crizã
“Este foarte important sã te CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
ridici atunci când e greu, Melania Floroiu deåine i conduce, din 2008, o
companie de textile. Nu este cea mai mare, dar
pentru cã aceastã iniåiativã este una dintre cele mai profitabile din domeniul
sãu de activitate. A intrat în afaceri într-unul
este cea care face dintre cele mai grele momente ale economiei, iar
diferenåa între tine æi restul primul an a fost aproape dezastruos. Prea opti-
mistã æi fãrã experienåã, Melania a fãcut toate
oamenilor, între învinæi æi greæelile posibile. Dar a avut înåelepciunea de a
învãåa de la cei din jurul sãu.
învingãtori”.
11
“Privind în urmã, este uæor sã diseci succesul în dar nu suficiente, aæa cum avea sã constate curând
paæi, sã îl prescrii ca reåetã, pentru cã nimic nu Melania. Planul de afaceri cu care a pornit la drum
este mai logic”, spune astãzi Melania Floroiu, unul firma Textil Melania a fost peste mãsurã de
dintre participanåii în programul Rural Antre- optimist, complet lipsit de evaluarea riscurilor
prenor. Ca majoritatea absolvenåilor de facultate, afacerii æi fãrã sã ia vreodatã în considerare
s-a trezit singurã æi dezorientatã, fãrã niciun fel de contextul pieåei, în care mare parte din firmele de
pregãtire pentru lumea realã, dar lipsitã de profil erau în situaåie de faliment.
“ordinea aceea programatã”, presupusã de cur- Dupã prima lunã, a tras linie æi a adunat sub ea o
suri æi examene. A trãit un timp în casa pãrinåilor, pierdere de 2.000 de euro. S-a uitat în jurul ei æi a
din ajutorul de æomaj. “Mã priveam în oglindã æi vãzut angajaåi demotivaåi, a înåeles consecinåele
vedeam o persoanã inutilã, care nu produce lipsei sale de experienåã sau cunoætinåele de
nimic. Eram obiænuitã sã trãiesc din reflex, expre- management æi a înåeles cã prognozele oamenilor
sie a unei generaåii îndobitocite sistematic sã se din jur, care îi vesteau falimentul pânã la Crãciun,
complacã în mediocritate, pânã când am decis cã ar putea fi adevãrate.
e momentul sã creez o crizã”.
Criza a constat în a se angaja, cu zero experienåã – REABILITAREA AFACERII ÆI MOTIVAREA
“nu ætiam nici sã rãspund la telefon”- , la o firmã de ANGAJAÅILOR
tricotaje, pe postul de consilier juridic. I-a luat doi
ani sã înveåe toate secretele atelierului, de la docu- A angajat 15 oameni cu experienåã pentru a
mente vamale de export la programarea de pro- transfera celorlalåi cunoætinåe æi deprinderi æi a
ducåie, încasarea creanåelor, contracte de factoring.
PLANUL DE AFACERI
O rupturã între asociaåii firmei a dus la concedierea
Melaniei. Într-un gest foarte curajos, dar æi
“oarecum lipsit de eticã” (aæa cum îl defineæte azi),
a convins unul dintre clienåi sã deschidã un atelier
æi a luat cu ea 40 de angajaåi de la fostul loc de
muncã. Din decembrie 2007 pânã în martie 2008, a
pus pe picioare noua fabricã în Bascov, Argeæ.
În afaceri însã, iniåiativa æi curajul sunt necesare,
12
început sã foloseascã tehnici de motivare pentru facturile la timp, ceea ce a dus firma Melaniei
a crea o culturã unicã companiei. Pe pereåii Floroiu în crizã de lichiditate. A vândut activele
fabricii, pe fiæele angajaåilor sau pe maæini au nefolosite pentru a-æi putea plãti salariaåii.
început sã aparã mesaje motivaåionale. Melania Din 2009, Textil Melania a început sã culeagã
descrie aceastã etapã numind-o “cea în care m-am rezultatele tuturor greæelilor æi deciziilor bune, dar
ocupat de creierul angajaåilor”. A urmat motivarea æi al hotãrârii de a nu se lãsa doborâtã a
financiarã, pe baza clasamentelor de produc- acåionarului sãu. Clienåii au devenit mai sofis-
tivitate. “Din cauzã cã structura ierarhicã a firmei ticaåi, au început sã cearã calitate, sã plãteascã mai
este cea a unei piramide plate, posibilitatea de mult æi sã fie fideli. Afacerea Melaniei a crescut cu
avansare este practic inexistentã. Am creat acest 50%, de la o cifrã de afaceri de 100.000 de euro în
clasament care îl vizeazã pe om, ca fiinåã 2008. La jumãtatea anului 2011, afacerile Textile
competitivã”, explicã Melania raåiunea clasamen- Melania au depãæit 250.000 de euro. “Lupta de
telor din firma sa. Toate eforturile au produs supravieåuire din primul an s-a transformat într-
rezultate pe termen scurt. o activitate înfloritoare. Am avut norocul sã
În 2008, Textil Melania a obåinut locul 3 naåional întâlnesc exact oamenii potriviåi la momentul
în Topul Naåional al IMM-urilor pentru domeniul potrivit”, puncteazã ea astãzi.
specific de activitate.
Dar nu a rezolvat probleme de comenzi æi calitate:
“era greu sã gãsesc comenzi, pentru cã nu “Privind în urmã, este uºor
întotdeauana firmele noi ajung sã îndeplineascã
standardele de calitate”. sã diseci succesul în paºi,
CULEGEREA ROADELOR
sã îl prescrii ca reþetã,
Deæi lucra cu 12 clienåi, i-a luat jumãtate de an sã
pentru cã nimic nu este
gãseascã un client fidel, care sã asigure fabricii mai logic”
flux continuu pe termen lung. Dar s-a dovedit cã
nu era suficient: clientul respectiv nu plãtea
13
ALEX DINULESCU
• A urmat Facultatea de Construcåii Civile.
• A studiat aproape toate construcåiile

sferice pe care le-a putut gãsi în åarã æi
câteva din afara åãrii.
• Prima comandã de dom a avut-o în

toamna anului 2009.
• Astãzi are patru proiecte în derulare, în

Prahova, Snagov, Cãlãraæi æi Slobozia.
• Are propria casã dom, acolo unde are æi

sediul firmei, în comuna Izvoarele.
Omul care construieæte

case rotunde
„Seriozitatea cu care tratezi CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
fiecare lucru pe care îl faci Alex Dinulescu a fost întotdeauna pasionat de

construcåiile sferice. În 2009, când firma la care
este cel mai important lucra a intrat în faliment, s-a decis sã înceapã o
afacere într-unul dintre cele mai grele domenii, la
criteriu pentru succes”. acel moment – construcåia de case. Dar nu orice
case, ci construcåii sferice.
În facultate a urmat Construcåii Civile; a studiat

aproape toate construcåiile sferice pe care le-a
putut gãsi în åarã, de la clãdirea Romexpo, la
Circul de Stat sau Aeroportul Bãneasa. Apoi, a
14
explorat unele dintre cele mai remarcabile reali- Prima casã construitã a devenit punct de interes
zãri ale lumii: moscheele din Istanbul, Pantheonul pentru alåi oameni interesaåi, atunci când
din Roma, cupola Basilicii Sf. Petru de la Vatican, construcåia a început sã aparã în mass-media.
Auditorium-ul din Palatul de Artã Catalanã din Astãzi, existã patru proiecte în derulare, în
Barcelona, Globe Arena din Stockoholm. Prahova, Snagov, Cãlãraæi æi Slobozia. Proiectul
Când a rãmas fãrã slujbã, a început sã caute mai din Prahova este un proiect gândit integral de
multe informaåii despre acestea æi aæa a intrat în Alex, fãrã conexiunile americane, iar preåul acestei
legãturã cu o firmã din Timiæoara care importã case scade cu aproximativ 10.000 -15.000 euro.
conexiunile metalice necesare pentru montarea
unei case sferice. În ciuda situaåiei financiare grele AVANTAJELE UNEI ASTFEL
în care se afla, a cumpãrat æi a instalat o primã DE CONSTRUCÅII
structurã „pentru prezentare”, aæa cum povesteæte
astãzi. Domurile sunt, de fapt, construcåii cu formã
„Din pãcate lucrurile nu au fost atât de roz sfericã, împãråite triangular - o jumãtate de minge
precum mi le închipuiam. Oamenii erau foarte de fotbal, în care pentagoanele æi hexagoanele se
greu de convins sã-æi construiascã o astfel de casã impart în triunghiuri echilaterale. Construcåiile de
æi cu toåii ar fi dorit sã vadã o casã finisatã, nu doar tip dom pot avea orice deschidere (cea mai mare
o structurã”. fiind de 680 metri diametru) æi orice destinaåie
(casã de locuit, show-room, restaurant, stadioane,
PRIMA COMANDÃ spaåii pentru concerte, solarii). Pentru cã nu e
necesarã susåinere decât perimetral, se foloseæte o
Prima comandã de dom a venit în toamna anului cantitate de materiale cu 40% mai redusã decât la
2009, iar Alex Dinulescu a demontat structura de o casã obiænuitã.
prezentare æi a mutat-o pe terenul clientului. Convins de avantajele reale ale unei astfel de
Privind în urmã, antreprenorul afirmã astãzi cã construcåii, Alex a decis sã îæi ridice propria casã
decizia de a merge pe cont propriu este cea mai dom, acolo unde are æi sediul firmei, în comuna
importantã decizie pe care a luat-o. Izvoarele.
15
DEZVOLTAREA AFACERII stã în dobândirea cunoætinåelor necesare pentru a-
æi gestiona eficient echipa æi creæterea.
Obiectivul sãu este sã creascã pânã la o cifrã de
afaceri de 400.000 de euro anual æi, deja, a înåeles PRINCIPALUL LUCRU PE CARE
cã marea problema în dezvoltarea pe urmãtorii
L-A ÎNVÃÅAT PÂNÃ ACUM
cinci ani stã modelul centralizat în care ia deciziile.
Plãnuieæte sã dezvolte „o afacere bazatã pe pro- „Nu existã ideologie perfectã, ci doar sisteme care,
ceduri cu o structurã de împãråire a respon- pentru unii, funcåioneazã favorabil. Este important
sabilitãåilor echilibratã æi cu un personal tânãr æi sã adaptãm sistemele la abilitãåile proprii, dupã
inovativ în privinåa execuåiei”. Peste cinci ani, care sã perfecåionãm continuu acest sistem”.
vede „multe pagini de ziar, multe emisiuni în care
sã se prezinte cu mândrie acest proiect de case
economice æi prietenoase cu mediul”.
Sã porneæti o afacere în construcåii, într-un mo-

ment în care piaåa rezidenåialã continuã sã scadã
vertiginos, poate pãrea nebunesc. Toate aceste
dificultãåi sunt pentru el un prilej pentru a per-
severa, pentru cã „a conduce o firmã eficient în-
seamnã sã înveåi continuu” æi sã nu te abaåi de la
obiective.
Pânã acum, a reuæit sã finanåeze dezvoltarea afa-
cerii din venituri proprii æi are ambiåia de a creæte
cu 50% în fiecare an. Pentru cã pune seriozitatea
pe primul loc în clasamentul criteriilor necesare „A conduce o firmã eficient
pentru succes, abordeazã cu mare seriozitate æi
continuarea propriei educaåii manageriale. De
înseamnã sã înveþi
fapt, considerã cã educaåia de inginer l-a ajutat sã continuu”.
abordeze productiv provocãrile, iar pasul urmãtor
16
MARIUS BALICÃ
• Are 39 de ani.
• A abandonat æcoala la 16 ani æi s-a

angajat în construcåii.
• În 2005 a înfiinåat firma de construcåii

Romcasa Prod.
• A plecat sã lucreze la Paris pentru a

putea achita creditele bancare.
• Are intenåia de a-æi creæte afacerea pânã

la un milion de euro.
Perseverenåa æi flexibilitatea de a
construi o firmã de la distanåã
„În afaceri, trebuie sã fii CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
riguros, perseverent ºi sã ai Pentru a intra în afaceri, Marius Balicã s-a mutat

de la oraæ la åarã. Apoi, atunci când criza eco-
întotdeauna o strategie nomicã din 2008 a schimbat situaåia financiarã a
multor antreprenori, a ales sã se reangajeze
adaptatã la situaþia din pentru a-æi putea susåine în continuare firma. De
teren. Clienþii apreciazã data aceasta, la Paris. A revenit în 2010 în åarã æi,
astãzi, are o afacere prosperã æi planuri de
flexibilitatea”. extindere.
17
DEBUTUL IN AFACERI moment de cumpãnã, în afacerea sa, cel mai dificil
moment a fost cel în care a luat decizia de a con-
Marius Balicã are 39 ani. Pentru a se întreåine æi a-æi cedia oameni æi a pleca din åarã, în toamna anului
sprijini pãrinåii æi restul fraåilor, a abandonat æcoala 2009. A reuæit sã conducã firma de la distanåã æi sã
la 16 ani æi s-a angajat în construcåii. În 2005, o menåinã pe linia de plutire. Marius Balicã poves-
proprietarul firmei la care lucra l-a îndemnat sã teæte cum sistemul de supraveghere la distanåã
înceapã o afacere pe cont propriu. A acceptat, la instalat la depozit i-a permis sã urmãreascã
propunerea primarului din Eselniåa, sã pãrãseascã „seara, cand aveam timp liber”, ceea ce se
Oræova æi sã se mute la åarã. A înfiinåat firma de întâmpla în firmã.
construcåii Romcasa Prod într-o vreme când Clisura
Dunãrii era un loc înfloritor pentru turismul de UN DRUM ASCENDENT
pensiune. Pe lângã faptul cã avea echipã de
constructori, a deschis æi un depozit cu materiale de A analizat din Franåa planurile de construcåie æi
construcåii. Marius Balicã îæi aminteæte astãzi cã fotografiile locurilor pentru posibile lucrãri noi æi
momentul în care a luat decizia de a se muta „a fost a negociat telefonic cu clienåii. Nu în ultimul rând,
cel mai dificil moment de pânã acum”. A avut de a luat toate deciziile financiare pe baza rapoartelor
luptat cu îndoielile serioase ale soåiei (care lucra în zilnice privind situaåia vânzãrilor æi încasãrilor.
oraæ, în Oræova; æi tot în Oræova mergea la æcoalã æi Câteva decizii inspirate au facut ca, în 2010, Rom-
fiica lor), însã faptul cã era imposibil sã casa sã totalizeze o cifrã de afaceri de 400.000 de
achiziåioneze teren pentru construcåia unui sediu al euro. A mãrit programul de lucru al salariaåilor
firmei æi a unui depozit de materiale a fost hotãrâtor. rãmaæi æi a menåinut nemodificat salariul cu ex-
cepåia cazului în care au respectat sau devansat
DECLINUL ÆI PLECAREA LA PARIS termenele de predare a lucrãrilor, caz în care „au
fost rãsplãtiåi cu bonusuri financiare”.
În trei ani, firma a ajuns de la 12 la 21 de salariaåi æi A luat decizia de a participa la licitaåii pentru
o cifrã de afaceri de 270.000 euro. În anul 2009 a lucrãri publice æi s-a organizat pentru a putea face
resimåit din plin efectele crizei economico-financiare faåã volumelor mai mari: a numit doi æefi de
(vânzãrile au scãzut cu 50%) æi, pentru a putea echipã cu atribuåii precise, care raportau zilnic
achita creditele bancare pe care le contractase, a luat stadiul lucrãrilor. A respectat termenele de
decizia de a pleca sã lucreze la Paris, tot în domeniul predare (unele chiar le-a devansat) cu scopul de a
construcåiilor, dar ca angajat în altã firmã. crea o imagine bunã a firmei.
Dacã, în viaåa personalã, mutarea a reprezentat un
18
Crede cu tãrie cã, pentru a reuæi, trebuie sã fii pregãtire de specialitate. Are intenåia de a-æi creæte
riguros, perseverent æi sã înåelegi ce îi motiveazã pe afacerea pânã la un milion de euro æi de a deveni
oameni. A învãåat despre clienåi cã punctualitatea æi lider al materialelor de construcåie în zona Oræova
respectarea termenelor clãdesc o relaåie pe termen – Moldova Nouã – Herculane.
lung. În plus, îæi conduce viaåa dupã convingerea cã
„o datã ce ai ajuns la un anumit nivel, ai tendinåa sã „Sunt o dovadã cã, în
continui drumul ascendent. Æi cã pentru acest lucru
este esenåial sprijinul familiei.” România, se pot face afaceri,
Marius Balicã spune despre el cã este o persoanã
obiænuitã, care nu se teme de muncã æi cãreia îi place chiar în perioadele grele”.
ceea ce face. „Sunt o dovadã cã, în România, se pot

face afaceri, chiar în perioadele grele”. Nevoia de a
fi informat este ceea ce l-a sprijinit în a-æi reconstrui
afacerea. „Nu refuz aproape nicio invitaåie din
partea autoritãåilor pentru prezentarea unor
proiecte sau programe. Cred cã este foarte posibil
sã îmi vinã vreo idee æi aæa am aflat de posibilitatea
de accesare a fondurilor structurale, la o prezentare
fãcutã la sediul primãriei de APDRP”.
Planurile sale de creætere se îndreaptã cãtre
construirea unei staåii ITP æi a unui service auto la
standarde europene. Ideea i-a venit la un seminar Marius Balicã este înscris în proiectul Rural-Antrepre-
informativ despre fondurile nerambursabile ce nor æi în programul de educaåie e-learning din cadrul
pot fi obåinute prin PNDR. A întocmit documen- acestuia, derulat de Fundaåia Naåionalã a Tinerilor
taåia æi a depus o cerere de finanåare prin Mãsura Manageri în calitate de lider al proiectului. Lucreazã
312 din cadrul PNDR. îndeaproape cu Luminiåa Popescu, consultantul sãu în
Marius Balicã æi-a terminat, între timp, studiile program, pentru a-æi construi o strategie de promovare
liceale æi, în 2012, va absolvi facultatea. Talentul æi a afacerii.
experienåa trebuie completate, în viziunea lui, de
19
MARIAN FENECHIU
• Este de profesie medic veterinar.
• A intrat în afaceri în domeniul medicinei

alternative æi a produselor bio.
• În decembrie 2010 a lansat Medaliat.
• Crede cã pentru a reuæi trebuie sã

explorezi orice oportunitate.
O afacere pentru
medici æi pacienåi
“Am învãþat de la viaþã cã CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
eºecul este cel mai bun Marian Fenechiu spune despre el cã a “vânat”
oportunitãåi încã de pe vremea când era copil.
mentor, iar succesul este Deæi este de profesie medic veterinar, a preferat
sã intre în afaceri în domeniul medicinei
arãtãtorul direcþiei în care alternative æi a produselor bio. Dupã care a
trebuie sã mergi. Indiferent dezvoltat o afacere de servicii în domeniul
medical, afacere bazatã pe experienåa sa extensivã
cât ai pierdut în viaþã, rãmâi în domeniul vânzãrilor directe. Pentru cã se
ghideazã în viaåã dupã teoria conform cãreia
cu ce ai învãþat ºi o poþi lua eæecul este cel mai bun mentor, Marian Fenechiu
a încercat o paletã diversã de idei. În domeniul
oricând de la capãt”.
20
alimentaåiei bio æi medicinei alternative, a lansat metodã pe care o cunoætea bine din experienåa
câteva site-uri pentru vânzarea de produse anterioarã æi despre care ætia cã este mult mai
precum ouã de prepeliåã sau chefir, produs cu credibilã decât o campanie de marketing: vân-
proprietãåi curative. Aæa cum recunoaæte astãzi, zarea directã.
unele site-uri æi produse au avut succes chiar de “Aæa cã am creat un sistem de platã a promovãrii
la început, altele au fost un eæec. Principalul castig în reåea (network marketing), pentru cã este mult
a fost, totuæi, cã a înåeles cât de mare este interesul mai eficient sã plãteæti un om care îåi vinde efectiv
oamenilor pentru orice temã legatã de sãnãtate. un produs, decât sã cheltui bani pentru o reclamã
necuantificabilã în beneficii obåinute” explicã
ACTIVITATEA MEDALIAT Fenechiu.
Urmãtoarea afacere este derivatã tot din domeniul PLANURI DE VIITOR

medical, dar orientatã cãtre a uæura colaborarea æi
legãtura între pacienåi æi medicii lor. Astfel a luat Planurile privind viitorul Medaliat se bazeazã
naætere Medaliat, companie care oferã persoanelor mult pe creæterea înåelegerii fiecãruia în ceea ce
înscrise în sistem reduceri în sistemul medical (la priveæte problemele legate de sãnãtate. Ceea ce
centrele medicale partenere), acces la fiæa medi- înseamnã cã cei doi parteneri au conceput totul ca
calã completã online, consultaåii sau analize pe o afacere pe termen lung, cu dezvoltare
gratuite anual, precum æi posibilitatea obåinerii de gradualã.
venituri prin înregistrarea de persoane noi în Indiferent de ceea ce face, Marian Fenechiu crede
sistem. cã trebuie sã baåi la orice uæa, sã explorezi orice
Afacerea funcåioneaza pe baza unui portal online oportunitate. Indiferent de rezultat, dacã priveæti
æi a început de la un chestionar care i-a indicat o afacere ca pe un hobby æi înveåi ceea ce este de
apoi lui Marian Fenechiu care sunt acele servicii învãåat, nu ai cum sã pierzi.
care sunt dorite de clienåi æi pacienåi. Aceastã Pentru a-æi lãrgi orizontul, a întâlni oameni noi æi
cercetare i-a arãtat care sunt nevoile existente în a învãåa conceptele de management, s-a înscris æi
piaåã æi, astfel, a decis sã concentreze activitatea urmeazã programul Rural Antreprenor.
Medaliat pe servicii de fidelizare æi gestionare
online a fiæelor pacienåilor. De altfel, acesta este æi
punctul principal de diferenåiere. “Aºa cã am creat un
CONSTRUIREA ÎNCREDERII sistem de platã a
Începutul nu a fost deloc simplu, iar partea cea promovãrii în reþea (network
mai dificilã a fost legatã de arhitectura produsului
prinicpal, æi anume evidenåa online a pacienåilor. marketing), pentru cã este
Structura actualã este rezultatul a câteva luni de
discuåii cu medicii, dar æi al primului an de mult mai eficient sã plãteºti
experienåã – Medaliat a fost lansat în decembrie
2010. Atunci când ideea produsului a început sã
un om care îºi vinde efectiv
se contureze, Marian Fenechiu æi partenerul sãu un produs, decât sã cheltui
în afacere au avut de trecut de un obstacol chiar
mai dificil: construirea încrederii. În zona bani pentru o reclamã
medicalã, mai mult decât în alte industrii,
instrumentul principal de lucru este încrederea. necuantificabilã în beneficii
Dupã aproape un an de lucru la platforma
software, atunci când s-a pus problema
obþinute”
promovãrii serviciilor, Fenechiu a apelat la o
21
GHEORGHE GIURGIU
• În 1994, a înfiinåat Fundaåia Medicalã
“Speranåa”.
• În 1997 obåine medalia de aur la Salonul

de Noutãåi Tehnice.
• Ceaiul pentru copii Deniplant Kids, creat

de fiica sa a câætigat locul întâi la
competiåia “Company of the Year 2008” æi
a reprezentat România în etapa
internaåionalã a concursului, la Stockholm.
• Plãnuieæte sã atingã o cifrã de afaceri de

douã milioane euro în urmãtorii zece ani æi
sã fie prezent cu reprezentanåe în Statele
Unite, Canada æi occidentul Europei
Succesul în
plante medicinale
“Succesul Deniplant se CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
datoreazã credinþei mele în Povestea de antreprenor a lui Gheorghe Giurgiu

a început cu o conversaåie: o bãtrânã i-a reco-
acest produs, muncii mandat un tratament cu plante pentru o suferinåã
personalã – “Încearcã, maicã, æi cu aceste leacuri.
neobosite ºi faptului cã Nu ai nimic de pierdut”. Astãzi, Deniplant
m-am gândit la reuºitã produce æi vinde plante æi ceaiuri medicinale, iar
Gheorghe Giurgiu anticipeazã un profit de
zilnic, 20 din 24 de ore. 100.000 euro în 2012.
22
MOMENTUL CARE I-A SCHIMBAT VIATA misiunea, aæa cum a fost definitã de proprietarul
sãu, este “sã îi ajutãm pe clienåii noætri sã înveåe
Întâlnirea care avea sã îi schimbe viaåa a avut loc cum sã previnã apariåia bolilor de piele, cum sã
în 1983, în Munåii Vrancei. A primit, ca leac pentru protejeze æi trateze pielea cu ajutorul plantelor
boala sa o carte despre medicina tradiåionalã pe medicinale, fãrã unguente sau alte medicamente,
care a copiat-o cuvânt cu cuvânt. Aæa a fãcut fãrã regim alimentar”. A petrecut 20 de ani în acest
Gheorghe Giurgiu cunoætinåã cu fitoterapia, a domeniu æi a ajuns sã selecteze doar acei
creat ceea ce avea sã devinã primul ceai Deniplant cultivatori æi crescãtori de care poate fi sigur..
æi aæa s-a æi vindecat de psoriazis.
Dar traseul nu a fost clar de la început. “În anul 1990 DRUMUL CÃTRE PERFORMANÅÃ
am vrut sã înfiinåez o ceainãrie unde ai fi putut gãsi
æi degusta fel de fel de ceaiuri medicinale. Cum În ciuda faptului cã se gândeæte “20 din 24 de ore
piaåa nu era pregãtitã pentru aæa ceva, (peste tot la reuæita Deniplant”, creæterea companiei este
apãreau cafe–baruri æi cârciumi) am înfiinåat o firmã dependentã de capriciile naturii. Condiåiile meteo
de producåie sucuri æi rãcoritoare care aveau la bazã limiteazã adesea cantitatea de produse pe care o
siropuri din fructe de pãdure. Deæi firma a avut poate obåine æi reprezintã un obstacol pe care
profit din prima zi de funcåionare, nu am putut sã trebuie sã înveåe sã îl depãæeascã. Între timp,
mã dezvolt pentru cã sucurile æi rãcoritoarele fãcute plãnuieæte sã atingã o cifrã de afaceri de douã
din chimicale m-au învins”. A acceptat înfrângerea, milioane euro în urmãtorii zece ani æi sã fie
aæa cum spune astãzi, æi a închis afacerea. prezent cu reprezentanåe în Statele Unite, Canada
În 1994, a înfiinåat Fundaåia Medicalã “Speranåa” æi occidentul Europei..
æi æi-a propus sã îi sprijine pe cei care cunosc Nu este foarte familiarizat cu ultimele teorii ale
tainele naturii æi contribuåia lor în domeniul specialiætilor în motivaåia angajaåilor, dar a aplicat
medicinei. Trei ani mai târziu, obåine medalia de instinctual una dintre cele mai moderne idei
aur la Salonul de Noutãåi Tehnice. Încurajat de dezbãtute în domeniul motivaåiei: crede cã
rezultatele tratamentelor, decide sã îæi schimbe secretul performanåei angajaåilor sãi stã în cât de
profesia æi devine agricultor, cu intenåia de a mult timp petrec în familie æi în comunitate æi cã
cultiva æi vinde plante medicinale. oamenii trebuie sã aibã suficient timp pentru a se
ocupa de educaåia copiilor. “Fiecare ætie exact ce
UN PROIECT AMBIÅIOS, DENIPLANT particicã din treabã îi revine æi aæa reuæim sã
obåinem performanåa”, spune Gheorghe Giurgiu.
I-a luat 11 ani pentru a parcurge traseul de la o La capitolul performanåã, aminteæte planul de a
idee la o marcã înregistratã la OSIM: Deniplant. deschide o reåea de distribuåie proprie în 2012 æi
Un proiect pornit æi dezvoltat de fiica sa în vârstã de a deveni partener al bazelor de tratament din
de 17 îl convinge pe Gheorghe Giurgiu cã are staåiunile balneare.
nevoie de protecåie europeanã pentru marca pe
care a creat-o. Cursurile Junior Achievement
România i-au dat fiicei ideea de a crea un ceai “Deºi firma a avut profit din
pentru copii. L-a botezat Deniplant Kids æi a
participat la o competiåie de proiecte de
prima zi de funcþionare, nu
antreprenoriat, “Company of the Year 2008”, am putut sã mã dezvolt
unde, de altfel, a æi câætigat locul întâi æi privilegiul
de a reprezenta România în etapa internaåionalã a pentru cã sucurile ºi
concursului, la Stockholm. Astfel proprietarul
Deniplant cere æi obåine calificativul de Marcã rãcoritoarele fãcute din
Comunitarã Europeanã, în 2009.
Deniplant este astãzi o companie specializatã în
chimicale m-au învins”.
produse naturale pentru îngrijirea pielii, iar
23
IOAN CHITIC
• A început afacerea propriu-zisã cu o
investiåie de 3.000 de dolari în 30 de
ovine.
• A fãcut un stagiu de pregãtire în

Germania.
• Acum lucreazã la crearea unei baze de

material genetic de elitã pentru oi de
lapte, rasã lacaune.
• Se pregãteæte pentru tehnica embrio-

transfer în domeniul bovinelor.
Antreprenorul care a descoperit cã

banii nu sunt o problemã
“Am avut nevoie de ºapte CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
ani sã mã conving cã banii "Domnule Chitic, banii nu sunt o problemã". Con-

sultantul Aurel Rizescu, un specialist pe care Ioan
nu sunt o problemã. Când Chitic îl respectã, i-a spus aceste cuvinte în 2002,
când era laborant chimist æomer. Vorbele consul-
am fost convins de acest tantului l-au enervat æi l-au urmãrit mult timp.
adevãr am îndrãznit sã Ioan Chitic lucra, împreunã cu consultantul, la un
plan de afaceri pentru o licitaåie. Dorea sã
visez...” cumpere un adãpost pentru animale în satul sãu
natal, Cinciæ Cerna, pentru a începe propria
afacere. A câætigat prima licitaåie æi, dupã primele
momente de fericire, a constatat cã e inutil
24
adãpostul fãrã animale. Afacerea propriu-zisã a
început cu o investiåie de 3.000 de dolari în 30 de
ovine, dupã ce a susåinut – “pentru prima datã în
viaåa mea”- un plan de dezvoltare pe cinci ani în
faåa unei fundaåii finanåatoare pentru un credit de
10.000 de franci elveåieni cu o dobândã de 2,5% pe
an. “Mi-a fost greu sã cred cã am reuæit sã ajung
pânã aici”, îæi aminteæte Ioan Chitic.
CÃLÃTORIA SPRE VIITOR

Primele animale au rezolvat o problemã, dar au
creat o alta: fãrã capacitãåi de procesare, fãrã
mecanizare æi fãrã cunoætinåe, Ioan Chitic a A luat legãtura cu un specialist DADR Deva, care
realizat cã nu poate discuta despre nicio afacere. i-a oferit soluåia unui stagiu de pregãtire în
Germania, “cãlãtorie în viitor”, aæa cum o
numeæte astãzi.
S-a întors din cãlãtoria în viitor într-un prezent în
care a dat de noi ziduri: comentariile din jurul sãu
s-au rezumat la “la noi nu merge muls mecanizat,
nu merge tuns mecanizat, nu merge gard electric,
greblat, specialitãåi din lapte”. “Dacã ar fi fost sã
plec urechea la toate acestea, concluzia era cã
nimic nu merge”. În schimb, a decis plecarea soåiei
sale în Elveåia, pentru o nouã specializare în
domeniul produselor lactate. Cu aceeaæi ocazie, au
achiziåionat æi utilaje agricole din Germania.
25
ÎNTREPRINDEREA MULT VISATÃ “Dacã ar fi fost sã plec
Scopul întregului demers era sã construiascã o urechea la toate acestea,
“brânzãrie”. Numai cã, dupa ce proiectul a fost
gata, avizele au fost imposibil de obåinut – în concluzia era cã nimic nu
legislaåia româneascã nu existã termenul respectiv.
Ioan Chitic æi soåia sa au decis sã construiascã, merge”.
totuæi, întreprinderea pe care o visau.
Între timp, legislaåia româneascã s-a aliniat la cea
europeanã æi “brânzãria”a primit toate avizele
necesare.
A urmat un efort considerabil de promovare, prin
participarea la expoziåii, emisiuni de televiziune
æi altele asemenea. Ioan Chitic vorbeæte despre
toate acestea cu termenul “istorie”. Pentru cã
acum lucreazã la crearea unei baze de material
genetic de elitã pentru oi de lapte, rasã lacaune,
rasã din care deåine deja un nucleu de 50 capete.
De asemenea, se pregãteæte pentru tehnica
embrio-transfer în domeniul bovinelor - Semtest
Târgu-Mureæ pregãteæte o echipã în acest sens,
echipã din care Ioan Chitic face parte.
26
IOAN BRIÅÃ
• A început afacerea în 2003, în casa
bunicului Carolinei, din Dumbrava Timiæ.
• Pânã în 2007, ceramica produsã la

Dumbrava era deja cunoscutã în åarã.
• În 2007 a început o colaborare cu

reåeaua de magazine Bricostore.
• A început sã producã obiecte pentru copii.
• Are o cifrã de afaceri ce nu depãæeæte

35.000 euro.
Lut æi culoare.
O afacere care sã bucure oamenii
“Aceastã afacere a început CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
în primul rând din nevoia de Povestea lui Ioan æi Carolina începe în 2001, odatã
cu închiderea fabricii de sticlã de la Tomeæti,
a face ceva, dar încrederea Timiæ. Terezia Constantineanu Nagy, mama
Carolinei, æi-a pierdut, cu acea ocazie, slujba de
pe care o aveam ºi încã o creator de obiecte de sticlã, ceea ce a fãcut-o sã-æi
avem în noi ne-a spus cã dezvolte pasiunea pentru olãrit. Pasiunea a
crescut într-o micã afacere ce produce astãzi
putem face ceva mai bun obiecte decorative din ceramicã pentru clienåi din
toatã åara.
decât sã mergem sã ne
angajãm undeva”.
27
Ioan Briåã îæi aminteæte cã, în 2002, a întâlnit-o pe magazine Bricostore, la acel moment compusã din
Carolina în timp ce lucra alãturi de mama ei æapte magazine. 2007 æi 2008 au fost anii cei mai
pentru a decora vasele: „Am vãzut ce lucruri buni pentru noi, Bricostore s-a extins în åarã,
frumoase ies din mâinile lor æi am început sã mã aveam mai mult de lucru pentru mai multe
åin de capul lor sã facem ceva sã dezvoltãm acest magazine. Eram cu gândul la un proiect de
hobby într-o afacere”. Afacerea a început în anul finanåare, însã nu ætiam pe ce linie sã mergem.
urmãtor, în casa bunicului Carolinei, din Extinzând prea tare producåia nu mai puteam sã
Dumbrava Timiæ. Timp de un an aproape, pro- facem numai lucru manual, trebuia sã intrãm æi pe
ducåia de la Dumbrava ajungea la târguri în linia de turnare a ceramicii, care nu ne este foarte
rucsaci æi genåi pline cu vase, întrucât nu aveau dragã, eram în dubii”. Ioan Briåã se felicitã,
niciun mijloc de transport. Cu încredere deplinã cumva, pentru ezitarea de atunci în legãturã cu
cã vor vinde tot ceea ce duceau la târg, Carolina æi decizia de extindere. Criza economicã ce a urmat
Ioan rugau pe unii æi pe altii sã îi ducã æi sã îi lase a însemnat o reducere a afacerii, atât ca volum, cât
cu toatã marfa acolo. æi ca numãr de oameni. 2009 a marcat un moment
de cumpãnã, atunci când For Art a renunåat la
O COLABORARE IMPORTANTÃ contractul cu Bricostore „din cauza adaosurilor
foarte mari practicate, care s-au reflectat în
Apoi, lucrurile au capãtat o altã dimensiune, volumul de vânzãri”.
odatã cu cumpãrarea primei maæini, în 2004. Pânã
în 2007, ceramica produsã la Dumbrava era deja FOR ART ÎN CONTINUÃ DEZVOLTARE
cunoscutã în åarã, graåie participãrii la fiecare târg
æi festival important, iar afacerea s-a extins cu Ioan æi Carolina Briåã nu vorbesc foarte mult
patru oameni, pregãtiåi timp de æase luni în despre greutãåile din ultimii ani æi despre felul
meæteæugul ceramicii. felul în care au fost afectaåi de cãderea economiei.
În 2007 „am început o colaborare cu reåeaua de Sunt mult prea ocupaåi cu planurile de viitor
28
pentru a rãmâne blocaåi în trecut. Explicã, simplu, piilor”, aæa cum explicã însufleåit Ioan Briåã.
cã e firesc, atunci când cheltuielile familiilor se Atelierele creative existã deja, inclusiv în Bucu-
reduc, sã trimiåi decoraåiunile la urma listei de reæti, iar For Art cautã acum colaboratori pentru
cumpãrãturi. Aæa cã au început sã diversifice Sibiu sau Braæov. Sufletul acestei noi direcåii este
gama de produse æi au adãugat pe lista decoruri Carolina, un om cu un extraordinar talent pentru
pentru exterior, obiecte pentru copii, mobilier, uæi decorare. De altfel, decorul Carolinei – care åine
sau pardoseli decorate. Ioan Briåã povesteæte cu întotdeauna seamã de tendinåe în materie de
febrilitate, aproape, despre lista lungã de materi- culori æi combinaåii de culori - este æi ceea ce
ale æi obiecte pe care For Art le lucreazã acum. diferenåiazã For Art de alåi producãtori de
„Suntem într-o continuã dezvoltare, ideile apãrute ceramicã.
nasc altele, astfel în atelierul nostru întotdeauna
veåi gãsi ceva nou. Ludmilla, fiica noastra, a O LECÅIE IMPORTANTÃ
crescut în preajma atelierului æi ne-a învãåat sã
dãm o mai mare atenåie educaåiei meæteæugãreæti În 2009, For Art a fost la un pas de a accesa un
æi artistice a copiilor”. program de finanåare cu bani europeni. Soåii Briåã
Gândul dezvoltãrii cu ajutorul fondurilor europe- s-au oprit înainte de a depune proiectul,
ne a fost æi el scos din raftul de proiecte æi readus întrebându-se dacã producåia de serie este ceea ce
în discuåiile despre viitor, la fel cum dezvoltarea îæi doresc sã facã, cu adevãrat. Ioan Briåã spune cã,
de ateliere de ceramicã este o altã cale importantã dupã ce a trecut tensiunea momentului, æi-au dat
pentru ei. „Am început sã producem obiecte ce seama cã au învãåat o lecåie importantã. Ceea ce
pot fi uæor citite æi îndrãgite de copii; ei primesc, îæi doresc este sã pãstreze meæteæugul, sã creeze
astfel, cunoætinåe cromatice æi tehnici de picturã a lucruri de calitate lucrate manual. „Ne-a deschis
ceramicii. Suprafaåa de lucru este nouã æi diferitã ochii asupra a ceea ce vrem cu adevãrat sã facem”.
de hârtie, astfel cã lutul trezeæte interesul co- Acum, viitorul este în mare parte construit în jurul
ideii de a face meæteæugul accesibil oamenilor. Cu
29
sprijinul Casei de Culturã din Timiæoara æi cu „face ceva mai bun” decât sã fie angajaåii unei alte
speranåa suportului din partea Primãriei firme. S-au gândit cã ar putea face ceva care sã îi
Timiæoara, soåii Briåã cautã spaåii în care sã pasioneze æi, în acelaæi timp, cã ar putea aduce
desfãæoare ateliere de ceramicã. bucurie altor oameni. „Momentele în care vezi cã
din mâinile tale iese ceva palpabil, ceva frumos,
Soåii Briåã nu conduc o afacere foarte mare. Cifra te umplu de energie. De aceea vrem sã facem acest
de afaceri nu depãæeæte 35.000 euro. La început, meæteæug cât mai acesibil oamenilor de toate
planurile lor erau mult mai mari æi le vedeau vârstele æi sã nu-l lãsãm sã disparã, aæa cum sunt
materializate într-o perioadã mult mai scurtã de pe cale de dispariåie multe meæteæuguri”.
timp. Pe parcurs, s-au „maturizat” æi au înåeles cã
paæii trebuie fãcuåi pe rând. Ceea ce nu înseamnã
cã existã vreun semn de dezamãgire în legãturã „Am vãzut ce lucruri
cu evoluåia afacerii, pentru cã povestea For Art
este povestea unor oameni care æi-au spus cã pot frumoase ies din mâinile lor
ºi am început sã mã þin de
capul lor sã facem ceva sã
dezvoltãm acest hobby
într-o afacere”.
30
IOANA GABRIELA GHIULEA
• A început în 2009 propria agenåie de
organizat evenimente.
• Îi place sã planifice totul din timp.
• A preferat sã munceascã mult æi sã

câætige puåin.
• A urmat cursuri profesionale de make-up.
• În prezent, doreæte sã-æi deschidã un

salon de înfrumuseåare.
Cu paæi mãrunåi, dar siguri,

pe drumul cãtre succes
“Cred cu tãrie cã cel mai CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
frumos vis rãmâne Un vis devenit realitate.

Dupã absolvirea facultãåii, în vara anului 2009,
neîmplinit, dar în acelaºi timp Gabriela a început plinã de dorinåã æi entuziasm,
cu puåine surse financiare ceea ce îæi dorea de
cã orice vis devine realitate, mult: o micã afacere, doar a ei, o agenåie de
cãci orice vis, odatã împlinit, organizat evenimente (decoraåiuni, aranjamente
florale, accesorii, machiaj profesional): de la nunåi
ne trimite cu gândul departe æi botezuri, petreceri pentru copii, pânã la
aniversãri, petreceri cu tematicã sau petreceri de
ºi ne face sã ne dorim mai sãrbãtori.
mult, tot mai mult”.

31
Iniåial, nimic nu a fost uæor pentru cã nu ætia cu ce înåeleg, sã-l sfãtuiesc asupra evenimentului, sã
sã înceapã, urma sã o ia pe un drum paralel faåã stabilim tema sau culorile florilor, îmi place sã
de ceea ce studiase æi visase de mic copil. Dar spun DA oricãrei noi provocãri”.
odatã cu trecerea anilor, participând la tot mai Niciodatã nu a refuzat un eveniment, chiar dacã
multe evenimente, dorinåele sale au luat un alt o depãæea pe moment, cãci prin puterea sa de
curs æi atunci a ætiut mai bine ca niciodatã ce vrea convingere, a reuæit de fiecare datã sã semneze un
sã facã. Chiar dacã primul eveniment finalizat nu nou contract. A considerat asta ca pe o nouã æansã
a fost un succes financiar, s-a mulåumit cã a fost o pe care nu avea voie sã o rateze æi prin sacrificii a
reuæitã din toate celelalte puncte de vedere, cãci reuæit sã finalizeze tot ceea ce i s-a cerut, chiar dacã
din pasiune æi prin multã muncã a reuæit sã-æi veniturile nu erau pe mãsura muncii depuse. A
transforme în realitate visul, æi bineînåeles dorinåa
fiecãrui client.
“E minunat din primul minut
A DESCOPERIT CÃ FIECARE IDEE TREBUIE cu fiecare client! Îmi place
APLICATÃ sã-l ascult, sã-i aflu dorinþele,
Îi place sã planifice totul din timp æi recunoaæte cã,
pe lângã imaginaåia æi spiritul sãu de moment,
sã-l înþeleg, sã-l sfãtuiesc
tânãra echipã pe care æi-a format-o a ajutat-o asupra evenimentului, sã
foarte mult în realizarea fiecãrui eveniment,
punând accent pe fiecare amãnunt: invitaåiile, stabilim tema sau culorile
mãrturiile sau decorul pentru paharele mirilor,
cãci "detaliile fac diferenåa". florilor, îmi place sã spun DA
“E minunat din primul minut cu fiecare client!
Îmi place sã-l ascult, sã-i aflu dorinåele, sã-l
oricãrei noi provocãri”.
32
preferat sã munceascã mai mult æi sã câætige mai Momentan lucreazã la un alt proiect, îæi doreæte sã-
puåin, continuând sã investeascã, iar într-un an æi æi extindã afacerea; încearcã æi sperã sã reuæeascã
jumãtate deja reuæise sã dubleze toatã investiåia sã-æi deschidã un salon de înfrumuseåare, dar
doar din profit. pentru cã nu dispune de investiåia necesarã, îæi
cautã o echipã pe care s-o formeze, cu care sã
LUCRUL LA UN NOU PROIECT lucreze într-un spaåiu deja amenajat pe care sã æi-l
permitã, cãci e de pãrere cã “frumuseåea este un dar
Fiind foarte ambiåioasã æi pentru cã îæi dorea mai pe care toåi avem dreptul sã-l primim”.
mult, a urmat æi niæte cursuri profesionale de make- „De fiecare datã am alte trãiri, îmi place ce fac æi
up æi a participat la evenimente importante primesc din emoåiile fiecãrui client, ca apoi sã
precum: Miss Universe România 2010, Romanian reuæesc sã transform totul într-un eveniment unic,
Music Awards 2010 sau Miss Diaspora, reuæind de neuitat! E fascinant sã mã uit în jur, sã privesc
astfel sã cunoascã cât mai mulåi oameni din diferite plinã de entuziasm æi sã realizez cã am reuæit sã
medii sociale, sã-æi facã prieteni noi æi sã-æi smulg multe zâmbete de pe chipurile oamenilor,
lãrgeascã oarecum domeniul de activitate. cãci am finalizat încã un eveniment plin de succes
æi de ce nu...sã mã pregãtesc de o nouã poveste!”
În cadrul Proiectului RURAL-Antreprenor a
beneficiat de consultanåã personalizatã, echipa de
consultanåã specializatã, împreunã cu echipa IT
au vizitat-o pentru sprijin în dezvoltarea afacerii.
A fost selectatã ca beneficiar al aplicaåiei “software
integrat pentru managementul afacerii” ce o va
ajuta în eficientizarea în mod integrat a
activitãåilor de gestiune æi management ale
informaåiilor existente în cadrul afacerii.
33
PEPTAN IONEL SEVASTIAN
• La 40 de ani s-a înscris la facultate.
• Din 1990 pânã în 1997 a lucrat în

domeniul extracåiei de cãrbune, ca
mecanic, la Intreprinderea Minierã
Mehedinåi.
• Din 1998 pânã în 2009 a lucrat la fabrica

de vagoane Meva S.A.
• A participat la numeroase seminarii

despre amenajarea peisagisticã æi
construcåiile metalice.
Amenajare peisagisticã æi construcåii

metalice din fier forjat unicat
"Am întâmpinat multe CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
greutãþi de-a lungul Ionel Peptan a avut mereu înclinaåii artistice, i-a
plãcut foarte mult meseria aleasã æi æi-a dezvoltat
timpului, dar am un motto foarte bine abilitãåile în domeniul construcåiilor
metalice. Astfel, din aceastã pasiune pentru
care m-a fãcut sã frumos æi îndemânare datoratã experienåei, s-a
depãºesc toate piedicile: nãscut ideea afacerii înfiinåatã în anul 2007.
Perseverenþa ºi rãbdarea
duc la succes!".
34
seminarii menite sã-i aducã informaåii noi, atât
pentru amenajarea peisagisticã, cât æi pentru
construcåiile metalice (prin participare la târguri,
expoziåii unde erau expuse æi prezentate cele mai
noi maæini, utilaje, tehnologii).
Tot ca un argument pentru dorinåa de a învãåa, s-
a înscris, la 40 ani, la facultate, alegând speci-
alizarea Ingineria Sudãrii (tehnologia fiind
indispensabilã activitãåii sale).
A înåeles æi importanåa de a avea cunoætinåe de

În prezent, S.C. Ferro Design S.R.L. oferã servicii specialitate în domeniul antreprenoriatului,
de amenajare peisagisticã a grãdinilor æi realizare conætient cã bazându-se doar pe experienåã æi
de construcåii metalice de fier forjat unicat. intuiåie nu va putea sã-æi dezvolte afacerea, fapt
ce l-a determinat sã aleagã parcurgerea
DORINÅA DE A ÎNVÃÅA programului educaåional e-Learning din cadrul
proiectului strategic RURAL-Antreprenor.
A fost conætient de importanåa dobândirii unor
cunoætinåe aprofundate în domeniul în care
Ionel are planuri mari, împreunã cu echipa de
activeazã, de aceea a participat la numeroase
consultanåã specializatã din cadrul proiectului.
35
Sprijinit de consultant æi întreaga echipã a
proiectului doreæte sã depunã cerere de finanåare S-a înscris, la 40 ani, la
prin Mãsura 312 din cadrul PNDR, la apelul din
luna august. Îæi doreæte sã dezvolte afacerea, sã
facultate, alegând
devinã lider de piaåã în regiunea sud-vest, sã fie specializarea Ingineria
un pion de referinåã în domeniu, cunoscut pentru
calitatea produselor æi profesionalismul serviciilor Sudãrii.
oferite.
36
LUMINIŢA OBREJAN
• Deåine o pensiune de 4 stele lângã Deva.
• Crede în cinste æi corectitudine.
• Urmãreæte dezvoltarea profesionalã

continuã.
Castelul Maria, surpriza de 4 stele

din Banpotoc
“Nu pot sã vã spun prea CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
multe despre mine pentru Luminiåa Obrejan deåine pensiunea cu restaurant

Vila Castelul Maria, în centrul satului Banpotoc, la
cã afacerea mea este tot 18 km de oraæul Deva. Pensiunea deåine un resta-
urant propriu, cu o bucãtãrie dotatã la standarde
ceea ce reprezint eu”. înalte, o grãdinã de tip englezesc, foarte bine
îngrijitã, o salã de conferinåe æi de evenimente.
Pensiunea a fost renovatã treptat, fãrã credit, prin
auto-finanåare, riscurile financiare æi judiciare
fiind astfel extrem de reduse.
37
PROBLEMELE AU ÎNCEPUT SÃ APARÃ furnizori de servicii turistice prin oferte deosebite
de servicii de cazare æi petrecere a timpului liber.
Luminiåa s-a confruntat de-a lungul timpului æi cu “Ne purtãm cu clienåii aæa cum am vrea sã fim
numeroase probleme. Scãderea gradului de trataåi noi æi aæa cum se aæteaptã ei înæiæi. Ne
ocupare în anumite perioade de la 70% la 30%, surprindem plãcut clienåii prin tot ceea ce facem.
lipsa pachetelor all-inclusive, distanåa mare faåã Ascultãm dorinåele clienåilor gãsind soluåia
de oraæ sau facilitãåile limitate pentru turiæti la optimã pentru aceætia”.
recepåie sunt doar câteva din impedimentele peste Elementul principal în relaåia cu clienåii îl
care a reuæit sã treacã cu brio. constituie încrederea acestora în serviciile pe care
“Prin pachete promoåionale atractive æi servicii la firma le oferã. Întreg personalul depune eforturi
standarde internaåionale am reuæit sã creãm o susåinute pentru a nu se abate de la promisiunile
relaåie apropiatã cu majoritatea clienåilor, atât fãcute. “Suntem în permanenåã atenåi æi deschiæi
români, cât æi strãini”. la solicitãrile clienåilor”.
“Valorile care se reflectã în întreaga activitate a
firmei sunt cinstea æi corectitudinea, pasiunea æi PLANURI DE VIITOR
respectul. Noi ne înåelegem æi ne respectãm
clienåii æi consumatorii”. Luminiåa urmãreæte sã gestioneze corect manage-
mentul resurselor umane prin atragere, integrare,
CLIENTUL PE LOCUL 1 formare, dezvoltare permanentã æi fidelizare pro-
fesionalã continuã. Îæi doreæte dezvoltarea unei
Castelul Maria îæi propune sã creeze o atmosferã oferte integrate de turism cu servicii suplimentare:
relaxantã, sã aducã echilibrul necesar într-o lume spa, saunã æi piscinã, începând cu mai 2013 æi orga-
în care stresul este factorul principal de dete- nizarea de teambuilding-uri æi training-uri pentru
riorare a calitãåii vieåii. Luminiåa doreæte ca firma firme mici æi mijlocii, începând din octombrie 2012.
ei sã fie consideratã mereu între cei mai admiraåi
38
“Prin pachete promoþionale
atractive ºi servicii la
standarde internaþionale
am reuºit sã creãm o
relaþie apropiatã cu
majoritatea clienþilor, atât
români, cât ºi strãini”.
Luminiåa Obrejan s-a înscris în acest proiect æi a
fãcut cursul de E-learning, obtinând nota 9 la
proiectul final. În cadrul cursului de E-learning a
fãcut urmãtoarele module de curs: Antrepenoriat
æi inovarea afacerii, Managementul afacerii,
Finanåele æi contabilitatea afacerii, Firma æi mediul
economic, Marketingul afacerii, Iniåiere IT pentru
afaceri-TIC, Comunicare æi negociere.
39
LEVENTE TOBIAS-NAGY
• Are 24 de ani.
• Împreunã cu familia deåine o micã

exploataåie agricolã.
• În 2010 a obåinut o finanåare

nerambursabilã în valoare de 24.000 de
euro.
• Realizeazã o cifrã de afaceri de

aproximativ 25.000 anual.
• De curând a pornit o noua afacere în

domeniul importului de produse pentru
curãåenie.
Fermier la 24 de ani
"Am accesat 24.000 de CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL
euro, finanþare neram- Levente Tobias-Nagy are 24 de ani æi trãieæte într-

o comunã lângã Cluj. La vârsta la care alåi tineri
bursabilã. Nu a fost o încã evalueazã care este cel mai bun drum în
viaåã, Levente ætie deja foarte bine ce are de fãcut.
încercare grea, dar nici Având în vedere cã, împreunã cu familia, deåine
uºoarã, ºtii cum e, multã o micã exploataåie agricolã, Levente a identificat
oportunitatea finanåãrilor nerambursabile
alergare dupã fiecare destinate mediului rural æi a cercetat aceastã
oportunitate de dezvoltare pentru agriculturã.
hârtie.”
40
PROIECTUL “INSTALAREA TINERILOR sistem de irigaåii complet automatizat pentru o
suprafaåã de 5.000 de metri pãtraåi. De asemenea,
FERMIERI”
doreæte ca în viitorul apropiat sã facã o serã æi sã
A aflat de mãsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri”, mai ia în arendã o suprafaåã de aproximativ 2-3
prin care putea obåine o finanåare de pânã la 25.000 hectare de pãmânt, pe care sã le cultive tot cu
euro nerambursabilã. Pasul urmãtor a constat în legume. Din experienåa de pânã acum a lui
discuåiile cu un consultant, care l-a sprijinit în Levente, cultura legumelor aduce rezultate
scrierea proiectului. Dupã “multã alergãturã dupã financiare mai bune decât creæterea animalelor,
fiecare hârtie”, în anul 2010 a depus un proiect pe aæa cã decizia de extindere s-a îndreptat cãtre acest
mãsura 112 æi a obåinut o finanåare nerambursabilã domeniu.
în valoare de 24.000 de euro. Dincolo de agriculturã, încearcã sã diversifice
În prezent, afacerea sa æi a familiei e reprezentatã activitatea pentru a rezolva problema sezonalitãåii
de o exploataåie agricolã ce însumeazã 10 hectare æi a scãderii veniturilor în perioada de iarnã. De
de teren luat în arendã, cultivat în special cu curând, a pornit o nouã activitate, în domeniul
legume. De asemenea, deåine æase vaci æi 40 de oi. importului de produse pentru curãåenie.
În total, realizeazã o cifrã de afaceri de aproxi-
mativ 25.000 de euro pe an. Pentru a putea vinde POIECTUL RURAL-ANTREPRENOR
produsele, pãrinåii lui Levente fac, în fiecare
Lipsa de experienåã în domeniul afacerilor l-au
sãptãmânã, trei drumuri cãtre pieåele din Cluj-
determinat sã caute programe de formare
Napoca. Aæa cum spune tânãrul antreprenor, “cu
profesionalã care sã îi dezvolte cunoætinåele æi
banii obåinuåi reuæim sã finanåãm afacerea æi sã
abilitãåile antreprenoriale æi manageriale. Astfel s-
obåinem æi un mic profit”.
a înscris în programul Rural Antreprenor, despre
care se declara convins cã îi va consolida
PLANURI DE VIITOR
cunoætinåele în domeniul antreprenoriatului æi îi
Finanåarea nerambursabilã de 24.000 de euro va fi va deschide noi orizonturi de dezvoltare a
folositã pentru achiziåionarea unor utilaje æi a unui propriei afaceri.
41

Brosura Povesti de Succes Mai 2012 PT Print

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brosura Povesti de Succes Mai 2012 PT Print

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

IOANA GABRIELA GHIULEA

PEPTAN IONEL SEVASTIAN

RURAL ANTREPRENOR: A face afaceri la åarã

Fundaåia Naåionalã a Tinerilor Manageri - FNTM, în calitate de partener principal, a lansat,

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea culturii antreprenoriale

• Nord-Vest: judeåele Bihor, Bistriåa-Nãsãud, Cluj, Satu-Mare, Maramureæ, Sãlaj

Durata de implementare a proiectului este de 2 ani: iunie 2010 – mai 2012.

Proiectul asigurã realizarea urmãtoarelor componente:

• Concepere æi realizare cercetare cantitativã æi calitativã asupra nevoilor de formare æi

• platforma e-Learning, de consultanåã æi networking, upgradatã æi extinsã, care va

• Analiza-diagnostic, pentru 20% din afacerile participanåilor la cursurile e-Learning,

• Diseminarea rezultatelor proiectului în cadrul unei conferinåe finale, cu 300 de persoane,

Beneficiile majore ale proiectului pentru grupul åintã: instruire æi consultanåã

Proiectul RURAL-Antreprenor este complementar proiectului strategic Rural-Manager,

Antreprenorii de succes sunt exemple concrete în ceea ce priveæte valoarea

RURAL ANTREPRENOR: A face afaceri la åarã

• A absolvit cu succes Facultatea Finanåe-

• Pânã în 2009 a lucrat la Ansamblul

• În prezent conduce un atelier de costume

• În luna septembrie, cifra sa de afaceri

„Cel mai important lucru CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL

• A fost consilier juridic la o firmã de

• În 2008, firma sa a obåinut locul 3

• Afacerea sa a crescut cu 50%, de la o

A croit o afacere cu textile

“Este foarte important sã te CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL

• A studiat aproape toate construcåiile

• Prima comandã de dom a avut-o în

• Astãzi are patru proiecte în derulare, în

• Are propria casã dom, acolo unde are æi

Omul care construieæte

„Seriozitatea cu care tratezi CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL

fiecare lucru pe care îl faci Alex Dinulescu a fost întotdeauna pasionat de

În facultate a urmat Construcåii Civile; a studiat

Sã porneæti o afacere în construcåii, într-un mo-

• A abandonat æcoala la 16 ani æi s-a

• În 2005 a înfiinåat firma de construcåii

• A plecat sã lucreze la Paris pentru a

• Are intenåia de a-æi creæte afacerea pânã

„În afaceri, trebuie sã fii CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL

riguros, perseverent ºi sã ai Pentru a intra în afaceri, Marius Balicã s-a mutat

ceea ce face. „Sunt o dovadã cã, în România, se pot

• A intrat în afaceri în domeniul medicinei

• În decembrie 2010 a lansat Medaliat.

• Crede cã pentru a reuæi trebuie sã

“Am învãþat de la viaþã cã CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL

Urmãtoarea afacere este derivatã tot din domeniul PLANURI DE VIITOR

• În 1997 obåine medalia de aur la Salonul

• Ceaiul pentru copii Deniplant Kids, creat

• Plãnuieæte sã atingã o cifrã de afaceri de

“Succesul Deniplant se CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL

datoreazã credinþei mele în Povestea de antreprenor a lui Gheorghe Giurgiu

• A fãcut un stagiu de pregãtire în

• Acum lucreazã la crearea unei baze de

• Se pregãteæte pentru tehnica embrio-

Antreprenorul care a descoperit cã

“Am avut nevoie de ºapte CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL

ani sã mã conving cã banii "Domnule Chitic, banii nu sunt o problemã". Con-

CÃLÃTORIA SPRE VIITOR

• Pânã în 2007, ceramica produsã la

• În 2007 a început o colaborare cu

• A început sã producã obiecte pentru copii.