Copyright 1995 by Editura Agape ‘Toate drepturile rezervate Tiparul: Agape SRL. str. Podului 8 RO-2300 Faigirag ISBN 973-9228-03-8 Despre autor I-a absolvit in particular. La virsta de 18 ani, Nichifor s-a inseris la Seminarul Baptist Bucuresti. Armata nu a ficut-o, deoarece a fost rani avea gase ani. A urmat de asemenea Facultatea de ‘Teologie Orto- doxi, unde a studiat greaca si ebraica timp de un an. Acolo a dobin- mostinte pe care el le-a numit excepfionale” lui de predicator. Atunci el a predicat in casa in casa. ‘Tot tn aceasta ‘auza persecutici a fost dat afari din serviciu, siin perioada nilor 1956-1963 a lucrat ca hornar. I-a placut viata de hornar, si a Dredicat in toate casele unde era chemat si curete sobele $i hor-6 nurile. in acest timp, se ducea do as asemenea prin circiumi la Ela oN la Diego Se dar 0 voce i-a spus la wane A primit deo- ia Tasi*. Pe vremea aceea rdicsor Gir era As dati o telegrama ca in 24 astfel vorbele Duhulti Sfint. $i aaa dus Ia Iasi in 1963. A fost pastor la Biserica Baptist din Iasi pin’ in 1970 cind a fost dat afara. Motivul dat de autorititi pentru expulzarea din Iasi a fost faptul ci i-a primit pe Vasile Moiseseu si pe preotul Dumitru Zamisnicu ea De acolo a fost trimis de ae *Ministerul Cuttelor la Caransebes, unde a fost pastor 21de-ani. La ora actualii fratele Nichifor locuieste impreund cu sotia tui la, Ta O misiune urgent inci nu era amiazi, iar eu aveam de terminat niste lucréri_ur- gente. Dar deodaté am ci trebuie si pardsese lucrul si si merg in partea de miazinoapte a orasului. Eram sigur ci Dom mi trimitea acolo. Domnul ma zorea, dar eu fineam mortig termin lucrul, Cilauzirea fiind urgenti, m-am sculat in picioare, m-am imbracat, am incuiat usa si am plecat. Mergeam repede pe drum, ca si riscumpar din timpul pierdut Domaul era cu mine si stiam ci voi merge la tint’, desi nu stiam unde merg. Mergeam pe dibuite, si totusi eram dus cu mare pre- cizie. Domnul nu greseste in ciliuzire. i adresa, pentru ci Domnul era cu min arul de biruing (2.Corinteni 2:14), pentru c& termina cu bine. Domnul conduce acest car, + timp, ma aflam la patul unui tindr bolnav, incircat faradelegi. 1 recunostea pe deplin starea, tocmai jumin- ce vede totul I-a vizut si ka cereetat. Cind a auzit despre lumina cereasca a inceput si se scurga in su- , apoi mirat m-a intrebat:— Cum? $i eu... pot fi splat de picate!? = Da, i-am zis, singele lui Isus Cristos te spali de orice picat. Pacatele tale nu vor mai fi asupra ta, i (Isaia 53:6). — Atunci, roagi-te pentru mine, Pacea gi seninitatea i-au umplut sufletul. rimas uimiti de schimbarea ce s-a facut in viata lui. ‘Acesta a fost unul din cazurile rare cind unul, in ceasul al un- sprezecelea, a primit mintuirea. inainte ca sa vind sudorile reci ale Je fui Isus Cristos a trecut peste el, spalindu-1 de pica- din familia ui av si fea mea de un an ar fi fost marginita de Domnul numai Ia cazul acesta, niu aj fi inde-ajuns de vrednic s-I multumesc. Rugiciunea de dimineata Era in zori de zi, si eu am inceput, ea de si mi rog. Dar rugiciunea imi era mereu intrerupti. Familiaritatea legiturii cu Dumnezeu dispiruse. Ma simteam izolat, gi rugiciunea mea era si ea izolata, M& gindeam amirit: ,Jarisi am facut ceva. B ceva la jloc. Nu se poate ca cerul si mi se inchida asa, din senin, far’ nici o pricina. Trebuie si fie in inima mea neascultare, impotrivire sau chiar si impietrire*. Cu cit sufletul meu fncerca si se inalfe in zArile senine si fin- igtite spre Dumnezeu, cu atit mai mult simfeam c& incercarea era zadarnic4. Duhul Sfint, care trebuia si mijloceasc’ cu suspine ne~ sgraite, mi Se impotrivea (Romani 8:26). Bram intr-o mare strimtorare. Cercetam cauza, dar Dumnezet ‘nu mio descoperea. Am incercat si ma apropiu de El prin Sfinta Scriptura, citind, dar nu reuseam. Nici o lumina peste sufletul meu nici o scinteie in intuneric, nici o picitura de apa peste pustia vietii mele. 9 Camera mea se afla in cea mai murdari mahala a orasului, pe unele in virtejuri toate, in zgomot surd, dispareau in directia pi- ji zbuciumate, vedea in cle fiorul ise curva, fara voia lui, dit Amirit, trist, dezamagit, ma indreptam din nou spre casi. Bram. peste misurd de apisat si m& gindeam: ,S nu aibi oare cerul ni- c pentru sufletul meu, care totusi aleargit dup Dumnezeu ca un orb dupa izvoarele de apa? Mergind asa, deodatii m-am trezit ci trec pe Ting’ usa unui om pe care-I cunosteam din vedere. Am intrat in casi si l-am intrebat: Ce mai faci? Vite, plec in concentrare, mi-a rispuns el, privind spre valiza ata Picut’. Cind ai tren? Peste o ord si jumatate. Mi-am dat seama ci nu era mint ocazi = N-ai vrea ca inainte de a pleca si ai picatele iertate? I-am in- ci aceasta era poate ultima iu am primit o scrisoare de it pe care 0 avea cu Domnul Isus in inima, si cum tinea la piept I, in care imi deseria bu-10 + ee ee Evanghelia primita, comoara lui. Soarele se inil{a pe cer: sufletul meu se indlta ‘Acum puteam si mi rog si sa citesc. Era pac locul fiorilor prin care trecusem. Am multumit lui Dumnezeu pentru toate si pentru ca El mi-a ascultat rugiciunea de dimineat’. i el spre Domnul. iste si bucurie in Cravata albastra Imi place mult o astfel de cravat, mai ales eind are linii albe pe cea. Aceasta e slabiciunea mea. $i, cum cravata mea era veche si rea, am zis: ,Merg si-mi cumpir cravata dorita*. ‘Am cfjutat cravata albastr in mai multe magazine, dar n-am gi- sit-o, In timp ce mi indreptam spre alt magazin, deodati am simtit ci Domnul mi Se impotrivea. Am rimas foarte surprins. Aga ceva dati pind atunci. it ‘Voi afla eu alti dati de ce Domnul mi s-a impo- it cu un frate {in experien- ina in imbricdminte vorbes Simplitatea, modestia, buna-c1 in cA nu are nevoie de pod sus gi tare ch sufletul e sinitos pamintesti. j Domnul este cdliuza desivirsiti chiar si in cumpirarea unei vate. Liudat si fie Ell Paharul spart ‘Treceam prin fata usii unui birt, M-am uitat si vid daci un prie- ten de-al meu se afla acolo. itr-adevr, la o masa, cu un pahar in fat, stitea unul pe care-I cunosteam si de care ma ocupam. Am intrat induntru, i-am apucat paharul si tam aruncat afara. Paharul, desigur, s-a spart, iar birtagul a venit cu pretentia si-i pVitese 1 ti plitese paharul spart, i-am spus. Dac& vrei, iti schimb o Evanghelie dupa Ioan. a rispuns birtasul, neavind de ales, si a acceptat brosura. i-am rspuns, si l-am imbritisat. raspunde cu rezultate precise. I se sperie atunci cind actionim cu curaj si igi plrdseste victi- Doamne, fii Tu curajul nostru! Focul fer credincios. De multe ori m-am gindit: ce bi- i, mai asezat. ‘uneori ma fortez si tin focul fer in mine gi nu pot. Sunt mic pentru fe ida, cram asa de de bucurie, atita fericire ma coplesea, pentru ci puterea12 i SS prezentei fui Dumnezeu se aritase dincolo de punctul ei obis Ceca ce am simtit eu fi plicea si lui Dumnezeu gi mie. $i tot greu si porti atita fericire ca tindr. dispus, si citeodata fac cite o zburdal ‘mai pot stapini de atita voiosie si bueurie care clocoteste in mine! dati i-am spus gazdei mele: ,Nu stii pe nimeni care ar vrea si scape de 0 constiin}é murdari? Nu stii nici un suflet care ar vrea si fie mintuit?* ‘Nu mai puteam suporta puterile ne, Trebuia si le eliberez, si le las si ituale care se adunau in mi- 4 prin mine, Cautam un pidtos si mu-I géseam, Parca ardeam. Aveam in mine puteri pe ca- re nu Ie puteam fine, Oceanul harului ma coplesea, se revirsa din ‘mine. Ce fer Domnul mi-a dat atunci un picitos bitrin, copt in pacate, cAruia i-am marturisit despre dragostea lui Dumnezeu, si el L-a primit pe ‘experiente: c& aveau at nne-am rugat impreund sim: cercéri. Un nou Lot Odati, am pitit-o! Ce minuni se intimpla cind esti sincer ou Dumnezeu! Raiunea se dezvolta, i ‘Acolo mai erau si ali ti am inceput si mi intilnesc. Singuritatea mi tulbura, in loc si m refacd. 60% din ceea ce ficeam nu mai era in functie de mine, de cei din jurul meu. Jucam teatru, traiam pentru aparenta si ntl 13 realitate. Lumea venea in camera mea prin ziduri si ma lega de ea. E drept c& nu am legat nici o prietenie, dar in singuraitatea mea m& simteam legat de lume, Un nou Lot era vazut la poarta lumii, pri- vind curios acolo unde nimic nu era de admirat sau de viz Aceasta a durat cam vreo siptimind. Atunci m-am intors in ‘ras gi am spus celor mai buni priete int ‘mea, fara s& le ascund nimic. Eram robit, ricit, impietrit gi stiam gi enuza. Dupa ce ne-am rugat, am revenit la normal si am postit ca si nu mai vind impietrirea asupra mea. i Zidul de foc it de ginduri dina- le cerului eran hou deschise. Intrasem in cetatea mea vesnicd, in Cristos, Min- orul meu. pentru ca oricine crede in El si mu piard, ci si aiba (Ioan 3:16).4 ee in timpurile vechi, sau chiar si astizi, Dumnezeu a fost si este prezentat ca o fiinfi rece si nepasitoare; o fiinfi care pindeste pe vinovati si giseste mare plicere cind judecd si pedepseste pe oa- ‘meni. Dommnul Isus a stint cind a venit pe pimint, si imediat a si in- Biblie, cititorul s-ar speria. pe muntele Sinai, focul Sodomei si Gom¢ tunci Dumnezeu ar deveni Dumnezeul drept n-ar putea fi jertat de tribunalul Lui. Cuvintele ,atit de mult a iubit Dumnezeu Jumea" ne arati iu- birea adevirati care nu este bazata pe merite. Sub cuvintul atit se ascunde asa de multi dragoste, incit nici o flint omeneasc& n-o poate misura, Am putea spune ci oceanul nemarginit al dragostei divine s-a revirsat peste lume in general, si peste fiecare in special. Unde-i dragostea? ‘Unii spun c& dragostea lui Dumnezeu nu se vede: atitea boli, su- forinte, greutati si chinuri fara hotar. Unde-i dragostea? Cuvintul Domnului raspunde: ,Nicidecum n-am si te las, cu nici un chip nu te voi parasi“ (Evrei 13:5) rau foarte suparati: — Cum sé ne iubeasc’ Dumnezen? mi-au spus ei. Nu vezi c& nul vem bani si facem gi noi cite o petrecere, si bem si si ne veselim? ~ Dacd Dumnezeu v-ar da bani, le-am rspuns eu, afi merge in iad cu ei! Un tindr era tare necajit: — Pe mine nu ma iubeste Dumnezeu. I-am cerut si eu un ¢0 tum scump, ca si merg cu el la bal si nu mi l-a dat. "Daca ti Far fi dat, i-am zis eu, ai fi facut tot felul de pial purtindu-1. Is imi aduc aminte de o femeie care opt ani de zile nu s-a putut soula din pat. Dorea mult si se vindece, si mi-a cerut si mi rog pontru sinatate — Ca si ma duo din nou la dans, pentru ci mi-a pli mult dansul in via Lain abcmeaaehen Dac numai pentru asta vrei si te vi ‘are si ne ducd in iad! Medicamente amare Bil si ne ajute la aceasta!Este inima ta rece? arati dragostea lui Dumnezeu. Jubirea Sa minunati o vedem in Fiul Siu, cind pariseste cerul, i \chrcat de ura, nedrepti coameni. Este scuipat § .d va sta inima ta rece si nepisitoare fata de dragostea sfint. Aici, pe cruce, Dommul Isus sufer’ picdturd cu picdturi din corpul pironit, fara un strop murind cu buzele Lui ultimele cuvinte sfisietoare: »Taté, i ‘cici nu stiu ce fac! (Luca 23:34). Aceste cuvinte au fost auzite cei ce-L batjocoreau pe cruce. Un strigit lung, apoi.. tacere. Aco dat El viata pentru tine. Poti spune oare ci Dummezeu nu te-a jubit? Fintina dragostei . este poarta pe unde fiii Evei pot regisi paradi jut de mama lor. Aici este apa de vindecare care spala ori ‘prinde toati lumea, ,Atit de mult a iubit Dumnezeu Iu ci, ci pe toat lumeal Toti sunt -un purnn de rina si nu putem ve- prin lumina tarin18 BO Pe ling aceasta, avem planuri si dorinte bune, dar care sunt in- guste si nepotrivite. De multe ori incerodm sa fortim mina diving a sf lucreze dup’ dorinta lutului nostru. [ar daci Dumnezeu nu ne ascultd, atunci plingem, ne tingui Jui Dumnezeu ci nu mai vrem sa trai The fi spune lui Dumnezeu: ,Destul! Acum, Doamne, ia-mi su- fletul* (1-Imparat . Profetul Iona spun¢ Mai bine si mor decit sa traiesc!* (lo- na 4:8). Dumnezeu fl intreabi si incearca si inmoaie inima profe- Bine faci tu de te minii?* Dar lona staru- si totusi el sustine cA are dreptate. fel cind nu intelegi Iucrarea fui Dumnezeu in Gindurile lui Dumnezeu Gindurile lui Dumnezeu nu se potrivesc niciodata cu gindurile omulsi. Cind spun aceasta nu ma refer la oamenii din lume, pentru Gh ei nm au viaf&, ci ma refer la oamenii sfinti Dumnezeu cerceteazd in mod deosebit familia lui Iacov. Nenoro- plinset, deznidejde — toate se tin lant, an dup an. fine in cuptorul de foc. Batrinul patriarh, sfigiat de Gurer, isi asteapta sfirgitul. Se p&rea c& cea mai mare nenorocire de prin pirtile acelea cizuse peste Tacov. Deci, era impositil ca gin- Gurile lui s& se potriveasc& cu cele ale Ini Dumnezeu. Dumnezeu il cunostea pe lov. Era unul dintre cei mai morali oa- ‘men’ ai timpului siu. Iov era bun la suflet, infelept, dar nu avea ex- te cu Dumnezeu. Il cunostea pe Dumnezeu doar pe calea ala si traditional. Dumnezen insi il lasa in suferinfe si greu- 19 novateste si se dezvinovateste. Aga face cercetat de Dumnezeu. Acolo, in cuptorul Ti vede el pe Creator. Acolo i s-au aratat miretia, gloria, vizut ef ci vindecarea tru- je cu vindecarea sufleteasca. i se rezuma in cuvintele: ,Da, bit fara sa le inteleg* (lov 423). -ne, ci si noi am vorbit de multe ori fard sa Te este bun, frumos si necesar. Dar cel mai mare dusman al sur. Cit de usor poli face un pas, o siritura di atunei cind crezi ci esti eliberat, ind. Las suferinta pe seama Celui care a ingiduit-o. umnezeu iubeste-L, iar de tine teme-te. Suferinta e grea, dar nuieste-te cu ea. Dumnezeu di fiecdruia cu masura.20 Intelege bine: cu cit metalul tale spirituale este mai bun, cu atit focul trebuie si fie are. Bucura-te in suferinté gi mulfu- meste-I lui Dumnnezeu care este ling Calauzirea lui Dumnezeu »Urechile tale vor auzi dupa tine glasul care va zice: ,Jaté dru- mul, mergeti pe ell (Isaia 30:21) C&tiuzirea Ini Dumnezeu este interesanti si framoasi, tazi, cind ei vid tot ce a lucrat Dumnezeu acolo cu ei, sunt fericiti $i multumiti. Vorbeam aseara cu un frate si-i spuneam c& pentru mine Dum~ nezeu lucreaz numai ca si fiu eu fericit si si-mi mearga bine. Cit priveste insi planurile mele bune, pe care le fac eu pentru gloria Lui, ele sunt nenorocirea mea; si cu cit greutate ma seapi Dumne- zeu de ele! Noi nu cunoastem imprejuririle viitorului, si din cauza aceasta este bine si ne Histim caliuziti de Dumnezeu. Inghesuiala dup’ lumina Dumnezeu este totul pentru sufletul care il cant ‘Acest adevar este atit de incercat in viata fiecdrui copil al 21 nezeu, incit nu este nevoie si-1 mai dovedim. De multe ori s-a intimplat si vid beciurile prin care stribitea © raz de lumina; cum primavara, zarzavaturile dau frunze subti galbene, vestede, slabe i hungi, care incearci si ajungi Ia raza de lumin’. Nu odati mi-a fost dat si aud acest strigit tcut si si vid aceasta jalnicd inghesuialé dupa lumina care d& viata plantelor. ‘Tot aga si sufletul nostru alearga dupa lumina Lui. Soarele vietii Dumnezeu este centrul gi soarele ditator de viat’ al lumii spiri- tuale. Dupa cum florile se inalti deasupra frunzelor, ca si poati yeni in legitur& cu lumina razelor de soate, tot aga si sufletele noas- {re incearca si se inalte deasupra a tot ce este trecitor, citre Dum- nezeu. Dumnezeu este pentru ele magnetul care Ie atrage de la cele testi la cele spirituale. Numai atunci cind se las’ atrase din bere spre El se pot bucura de ming razelor de lumina na, ufletele acoperite de Yirind se simt ca intr-o lume striind in ca- Mortul dezgropat Prin partile noastre s-a intimpl un caz, cind un mort a fost dezgropat de niste hoti si a fost gasit viu. S-a facut mult vilvi cu22 23 jnvimplarenaocasa, Tot aga se poate intimpla sin viata ta: sfletal JP yreme ea sisi impodobeased trupul, satel sh plac oamenilor. Jar cu intrebuintez. atit de putina vreme si cheltuiese atit de putin ani ca si-mi pregitese sufletul pentru eternitate. Tu, eit timp si citi bani cheltuiesti pentru ingrijirea sufletutui ‘Asa fliceam gi Ce grozav! Si nu stii cA ai suflet! Pe la 15 ani, trina si murdari- i rofii de tot felul -au ingropat de viu. Sufletul meu era in- thu eput, cind am auzit pentru prima oard ci am obignuit eu ideea aceasta. Am cit, am ‘Trezit din somnul mort vil primea toate prostiile garlatanilor mater turnase tatil meu jn suflet pe cind aveam sase Nu cunose bine cum s-a intimplat, dar deodati sufletul meu s-a Dumnezeu a lucrat mult, dar eu am viizut §tiu numai ci lumina a venit asupra mea. Pimintul a fost ‘ivala spre Dumnezeu ca o furtuni. seama despre ce e vorba, m-am trezit un int. Pot spune c& necredinta ‘inuit grozav. Incer- locuiesc criza sufleteasci, dar roata si ma rog — nic m cu tot sufletul si mA rugam aproape tot timpul. Domnul devenise o persoana reali in viata mea. ram mirat de noua mea via}. Puterea de a mi minia, de a in- infi, a dispirut. In schimb, ma bucuram nespus de mult, en o bucurie pe care n-o mi din noi i ne da ined o sansi — sansa mortului eon Un invatat plingea Astazi, in timpul aa-zisei crize spirituale, barbatii au mai multa griji de gulerul si de cravata lor decit de sufletul lor. Femeile se ingrijesc mai mult de unghiile lor decit de sufletele lor. Cei de Ta far au mai multa griji de animalele lor decit de su- fletele lor. (Odatd, invitatul Pambo, privind pe geam din camera lui de lu- cru, a zArit o doamna de la oras, foarte bine pusi la punct, asortati si clegant imbricata. $i, urmirind-o alent pe doamna aceea care pasea maruntel pe strada, Pambo a inceput si pling’. = De ce plingi? I-a intrebat un servitor. — Femeia aceasta, a rispuns el, foloseste atitia bani § ia viata lui. El avea legit inezeu. fletul meu a inceput si triiascd fark intrerupere in prezenta in imparitia Lui. Aga vrea El. Dacé ma im- ie. Imi cere intfietate, si trebuie si I-o dau. pierde atitaTotrerupt de la mas Pr Oneal re ar Ite experinte ciudate cu spiritul meu, pind ne-am cu- Este bine, fratilor, ca lutul si se supund duhului, pentru cA prin’ duh Iucreazi Dumnezeu, iar prin trup lucreaza poftele carnii. foarte urgent, si stea la masi cu Dumnezeu. sf Spiritul este pretentios ste pretentios in felul-Ini, $i de ce n-ar fi? N-a stat de- ajuns inchis si far comunicare cu Dumnezeu? Si-i facem gi lui pe voie, cici nou ne-am facut cit am vrut, atunci cind pacatul era stapin in viata noastra. Dupi masa m-am_ nag cu far sunt siguri de ‘mpotrivesc Duhului Sfint. M-am simtit indernnat si-i intreb, pen- {Vu ci binuiam ca a fost un motiv pentru care am fost intrerupt de Iu, masa de Duhul Domnului. Si asa. gi fost. dorm gi si mi odihnesc decit ti sopteste cu glasul dulce: ,S veghem". Alieori, pe la dou’ sau trei noaptea, ma trezeste cu acelagi: ,Si veghem*, Nu-1 intereseazi la ce ori m-am culeat; ci cind flamin- zeste, vrea si stea la masi cu Tatal si cu Fiul (Apocalipsa 3:20). $i Cind mi impotrivese, vid cu dezamigire cf ‘mai bund vegherea decit somnul. O, suflete, suflete! pe pimint, intotdeauna si stai sus gi nu- i induntrul meu, Dar, te rog, nu in care esti are nevoie de odihni noaptea si de somn. in impiedicat in drumul tu spre lumina si desavirs cind doar citeva umbre iti acopar tara luminii spre care privesti si Nu vrei deloc si te cu felul meu de a fi. sunt multumit cu propriul meu suflet, si de multe ori nu pot explica ce se intimpla. Atita stiu, c& el merge dupa stilpul de foc noaptea; asemenea imprejuréri, mirat de purtarea tinui luerul aici pe pimint ca si cind nimic deosebit nu s-ar fi in- timplat.26 By ci ardeam in flicari, ars? iar ziua morge sub nor, prin pustia cea mai mare gi printre serpi in- cine poate si ardi in flicdri fara sX fie focati. Domnul nu lasi ca acest corp pimintese al meu si faci nici un popas in pustia lumii. El are voie si se opreasci' numai acolo un- de focul Colui Preainalt se opreste. Ce minune! oli voi astupa drumul* Fram gata si plec in orag. Aveam de flicut niste vizite urgente. Imi aranjam camera frumos, ca la intoarcere si 0 Basesc placuta. In rugiciune n-am simt deosebit, asa ci totul era bine. in ce aranjam in sus si in jos, ca si nu-mi stea capul gol, arunc in Biblie si citesc: , fi vor astupa drumul cu spini (Osea 2:6). »Ce verset interesant!* m-am gindit. ,Dumnezeu inchide §i chide drumul Ia fiecare, dup’ cum vrea EI Dar, la un moment dat, nu stiu cum am gi idesc: ,Nu cumva... acest verset imi vorbegte mic?* dul acesta nu mi-a plicut, si inima a inceput si-mi bata tare. ‘Am devenit indispus, si parc imi venea tot mai greu si mi gin- desc la acest verset. Am edutat si m conving c& versetul nu geaba. Versetul era pentru Jertfa arderii de tot Ca fiecare tinar plin de rivni pentru Domnul, aveam si eu planu- rile mele, si mi-era frici ca nu cumva Bl si mi Ie schimbe, Mer- gind pe drum, ma gindeam ci Domnul s-ar putea si-mi schimbe it ce n-ar fi trebuit sunt dusman; este Prieten. Cu El traiesc, intre gindu- cele ale lui Dumnezeu, mintea mea a fost deodat lumi- pentru mine, dar de- a risturnat toate planu- a si nu fiu prea amérit wcuiate si drumuri astu- Dumnezeu, fara sa pistrez nimic pentru mine. : Lectia era tare. Am inchis repede locul unde erau scrise aceste ‘Acum, sunt asa de ‘ovazia aceeal pentru ci El mi-a astupat drumul cu am gi toate planurile pe care mi Eram nec&jit, ,De ce am deschis tomai acolo? N-ar fi trebuit si citesc“, ma gindeam. ,,Aici a fost greseala mea. Dar in mine suna din nou: ,Totult... Daci nu am predat totul?* Mergeam mai departe si auzeam 0 voce in mine: toata inima, toate planurile, toata casa, toati viata, toate sunt ale Domnutui si trebuie predate Lui. ; Scinteia divin a aprins constiinta mea asa de tare, incit simfeam Da banii la saraci! »lmi voi intinde mina impotriva lor“ (Ezechiel 641 ind aceste cuvinte mi-au fost spuse, Domnul era28. ee a ee Nu-i asa cf ¢ interesant? Eu aveam indemn din partea Domnului si Iucrez pentru El, iar Domnul Se angajase si-mi plateasci o cameri. Era un ger mare, _lemnele, minearea si alte cheltuieli secundare erau destul de ate. Dar viata imi era zilnic 0 minune, Dumnezeu ma hrinea si El Se ingrijea de mine. Dumnezeu e foarte bogat si m-a finut bi- ‘am procedat asa de usuratic cu banii sfinti ai Domnului Dupa ce am scapat de toti banii, eram curios si vid cum imi va Dumnezeu de mincare, Fram mai mult ca sigur ci Tat’l ma va pentru c& dragostea cea mare nu poate ingidui ca fiul, care a ito mic gregeald, si stea flimind. In ziua aceea Tatil mi-a trimis cu prisosinti de mincare, dar nu i. ‘A doua zi, acelasi verset imi spunea sus si tare c& inci sunt sub Jplina corectionaki. Mincare am primit din belgug, bani ins’, Dar, din rivna de a ajuta pe cei siraci, am recurs la 0 metod rea de inmultire a banilor. Tatil meu ceresc ins nu a vrut ca eu si mi fac comerciant, si inmultese banii pe care El mi it i mirturisese picatul la cei cu care tram in legitu- sit. ci greseala mea, desi facuti di i va fi pedepsita de E. Cind am deschis Biblia, intinde mina impotriva lor“, Tn acest timp cram intr-o stare plina de binecuvintiri. Prezenta Dumnezeu era in toata puterea in mine si in jurul meu. Dom- ‘mi ducea la lucru in spitale, sanatorii, circiumi, puscarii, si El iidea succes in toate. Totusi, in constiinta mea eram rusinat c& ‘hu-mi putea incredinta b: A treia zi pe la amiaz, Dumnezeu mi-a trimis din nou banii sari pentru mine si pentru cei ce aveau lipsd. Co dulce, scumpa, frumoasa si minunati este mustrarea Dom- aceasta Iectie am invatat cu prisosint® ci Domnul trebuie i bani nu se pot ul sfint trebuie si aiba si bani sfinti, iar a decit numai dupa indemnul Domnului. Niciodata mu i-am gisit pe sraci mai greu ca in dimineata ace- 2Solti/pacii plug cu mar’ a, Parca si ei fugeau de banii mei. Dommul era insé foarte aproape de mine, ca de obicei, aga cd in- eplineam cu usurinta voia Lui. $i poate tocmai faptul c& simfeam asa de aproape dragostea lui Dumnezeu imi producea durere. ,De ssetul acesta de Ia Isaia 33:7 mi-a vorbit cu putere de citeva ori, i-am prins infelesul. ciutat dou’ siptimini o camer de inchiriat si n-am gisit3 30. ii credincioasd, simpatica, i-L intrebam: | = Aceasta este, Doane? ~ Nu, venea raspunsul. anindi 18 és - Nu la una, nu la a doua, nu la a doudizeci si doua. Ce-o fi oare eam e& Dumnezeu nu avea in plan si ma lase neinsurat. Dar, Timi. Cind am vazut e& nu mai merge, am lua legitura cu fratii $i mam rugat impreuna cu ei, Lacrimile cautt sufletele color in necaz. Prin acesti frati am primit o nous it a rezolvat. Acesti frafi au fost s isi de d seamnii o umblare prin credinta 62 Isus, si nu nemulfumire gi tulburare. Pind am invitat acest ade. pera Teeretat feptul c& Dumnezeu mi-a ascultat multe rugaciuni Pe care nu ar fi trebuit si le fac niciodata, 7 vind-< aciune. Ea s-a rugat: dati, am condus pe un coleg de seminar, frate predicator, Bpdemnind-o le rmedeinnea labia Ie mi strigau pe nume cit eram numai la vreo suti de pasi, nu §-a parut ci-mi aud numele si ve- Atunei sora la care nu stia cd eram acolo, lagi ne-am rugat impreun’. rm-am intors la Bucuresti, unde eram pastor. cut un timp, si eu am piecat la Constanta, la ma ji ci m& nimeresc in acelasi vagon cu acceasi fat. Mergea si ea la Constanfa, cu 0 prietend care o invitase acolo. Am vorbit mult a, pe tren, Era foarte incipitinati gi gisea tot felul de motive si 0 fat’ neméritat’, si totusi nu cduta ~N-ai auzit cum am Na, am raspuns eu, n-am auzi ._ De cite ori nu ne vorbeste Dumnezeu direct, desi vocea Lui e aga de aproape, id mai departe spre prapast trimite s ne vesteasca pacea, su! No lisa ca soli trimisi de Du plece de la tine plingind cu amar, mnezeu si-ti vesteascd pacea si it iargi la adunare, apoi ea s-a in- Atunci L-am intrebat pe Domnul, eu teami: Doamne, ofi aceasta sofia mea? baa = Da, Ada va fi sofia tal am auzit 0 voce cu glas tare. rc Mam tot gindt iota ci Domnul vrea s-0 ingrijese; poate ci oare curind, pentru ci tusea in luna august si pirea a fi foarte holnavi de tuberculoz4. ,Poste cf n-are cine s-o ingroape, mi-am Caliuzirea in casatorie EB vorba de ciléuzirea in cisitori, si vreau si vi povestesc des- bre cisitoria mea, Ajunsesem la o virsti destul de inaintata, la 37 de ani, si Dom- ‘nul ined nu-mi aritase sofia aleasa de El pentru mine. Vedeam cite