Sunteți pe pagina 1din 2

DETERMINAREA CĂLDURII LATENTE SPECIFICE DE TOPIRE A GHEŢII

Scopul lucrării: Determinarea căldurii latente specifice de topire a gheţii cu


ajutorul unui calorimetru cu apă caldă.
Aparate și material necesare: Un calorimetru; un termometru; un pahar gradat; un
vas cu apă caldă; bucăţele de gheaţă.
Consideraţii teoretice
Într-un calorimetru de masă mc şi temperatură tc se toarnă apă caldă avînd masa
m1 şi temperatura t1, iar mai apoi se introduce gheaţă de masă m2 şi cu temperatura
t0 = 0°C. După topirea completă a gheţii, în calorimetru se stabileşte o temperatură
de echilibru t2 a amestecului, care se poate determina din ecuaţia calorimetrică (3.34)
scrisă pentru situaţia concretă din această lucrare de laborator cu ajutorul relaţiilor
(2.16) şi (3.28) :m2λ + m2c (t2 – t0) = m1c (t1 – t2) + mccc (tc – t2), (3.41)
unde λ este căldura specifică latentă de topire a gheţii, c – căldura specifică a apei,
mc , cc şi tc sînt, respectiv, masa, căldura specifică şi temperatura iniţială ale
calorimetrului. Dacă temperatura de echilibru t2 a amestecului prin adăugarea
bucăţelelor de gheaţă se va egala cu cea iniţială a calorimetrului tc , atunci ecuaţia
calorimetrică (3.41) devine mai simplă: m2λ + m2c (t2 – t0) = m1c (t1 – t2). (3.42)
Deoarece t0 = 0°C, pentru determinarea căldurii latente specifice de topire a gheţii
𝑚1
din (3.42) obţinem relaţia: λ = c[ (t1-t2)-t2].
𝑚2
Modul de lucru:
1. Pregătiţi bucăţele de gheaţă la temperatura de 0°C. Pentru aceasta, gheaţa
preparată din timp se sfărîmă şi se lasă într-un vas oarecare pînă cînd
bucăţelele de gheaţă vor pluti în apa formată la topirea lor parţială (15÷20
min.).
2. Măsuraţi cu ajutorul termometrului temperatura din clasă, care coincide cu
temperaturile iniţială şi finală ale experimentului t2 .
3. Turnaţi în paharul gradat 100÷150 ml de apă luată la o temperatură cu 30÷40°C
mai mare decît cea din clasă. Folosind legătura dintre masă şi volum,
determinaţi masa apei calde m1 = ρV1 folosită în experiment (ρ = 1 000 kg/m3
este densitatea apei).
4. Măsuraţi temperatura t1 a apei calde de masă m1 din paharul gradat şi turnaţi-o
în vasul interior al calorimetrului.
5. Ştergeţi o bucăţică de gheaţă cu hîrtie de filtru şi introduceţi-o în vasul
calorimetrului. Amestecînd cu un agitator, observaţi temperatura amestecului
după topirea completă a bucăţelei de gheaţă. Continuaţi să introduceţi gheaţă
pînă cînd temperatura de echilibru a amestecului va deveni egală cu cea din
clasă t2 .
6. Turnaţi apa din calorimetru în paharul gradat şi observaţi volumul ei V2.
Determinaţi masa gheţii topite după creşterea ΔV = V2 – V1 a volumului de apă,
adică m2 = ρΔV.
7. Introduceţi rezultatele măsurărilor şi determinărilor în următorul tabel:

t1 m1 t2 ΔV m2 λ c λtab
(°C) (kg) (°C) (m3) (kg) (kJ/kg) (kJ/kg · (kJ/kg)
K)

4,19 330

8. Comparaţi valoarea căldurii specifice latente de topire a gheţii λ obţinută


experimental cu cea cunoscută din tabele λtab. Determinaţi eroarea absolută
Δλ = |λ – λtab.| şi cea relativă
Δλ.
ε = λtab. 100%.

9. Prezentaţi rezultatul final sub forma


λexp. = (λ ± Δλ) , ε = ...%.

10.Trageţi concluziile referitor la rezultatele obţinute.