CUPRINS

ARGUMENT ……………………………………………….pag 2

CAPITOLUL I
PROMOVAREA PRIN MARCA .....................…………..pag 4

CAPITOLUL II
PROMOVAREA PRIN AMBALAJ...……………………...pag 7

CAPITOLUL III
PROMOVAREA PRIN ETICHETA, EXPOZITII INTERIOARE
SI DEMONSTRATII PRACTICE……………………………….pag 13

BIBLIOGRAFIE ……………….........…………………………...pag 17

ARGUMENT

Datorita faptului aproape toate deciziile de cumparare sunt luate in

in functie de cat de bine si cat de mult a fost promovat produsul, acest

1
canal de comunicare poate influenta comportamentul de cumparare al
consumatorilor.
Am ales tema „ Promovarea produselor si serviciilor „ deoarece
este de actualitate, promovarea fiind o activitate aflata in topul
preferintelor clientilor.
Voi analiza ce inseamna acesta modalitate de promovare, cum se
desfasoara ea si cum are loc vanzarea pentru a oferi o imagine de
ansamblu asupra problematicii analizate.
Tipurile de promovare sunt multe si permit o impulsionare
puternica a vanzarilor deoarece cota de interes a clientilor este ridicata,
mai ales daca li se ofera mostre si posibilitatea de a participa la
concursuri legate de un produs anume.
Promovarea produselor si serviciilor se poate face prin
personalizarea rafturilor destinate vanzarii produselor purtatoare de
marca. Locul vanzarii poate deveni un loc care sa exprime imaginea
firmei sau a marcii respective, personalitatea si caracteristicile ei.
Promovarea produselor si serviciilor este un ansamblu de
semnalizari cu caracter publicitar, care se foloseste in magazine si in
diverse alte suprafete pe care se realizeaza acte de vanzare, pentru
atentionarea, orientarea, trezirea interesului asupra acelei suprafete
comerciale, a unui raion, a unor produse etalate. Ea apeleaza la toate
mijloacele apte sa asigure o sesibilizare vizuala, in scopul atragerii
clientului intr-un act de schimb, prin transformarea interesului nascut intr-
o motivatie si, rapid convingator, intr-un act de cumparare efectiva.
Prin obiectivele propuse, promovarea produselor si serviciilor ii
incurajeaza in actiune atat pe vanzatori, cat si pe cumparatori.
Formele concrete de materializare a tehnicilor utilizate sunt
diferite, si anume:
- promovarea prin marca;
- promovarea prin ambalaj;
- etichetarea informativa;
- expozitiile interioare;
- demonstratiile practice.
Lucrarea am structurat-o pe trei capitole,in care am prezentat cateva
aspecte privitoare la promovarea produselor si serviiclor .
Mi-am inceput lucrarea cu un prim capitol in care am vorbit despre
promovarea prin marca.

Marca este un element important in strategia comerciala a unei

firme, deoarece permite identificarea ofertei agentului economic respectiv
si diferentierea acestuia in raport cu concurenta. Pe de alta parte, marca

2
ofera consumatorilor posibilitatea de a se orienta spre produsele de
calitate superioara, puse la dispozitie de catre producatorii care si-au
castigat deja un renume pe piata
In capitolul al doilea al lucrarii am prezentat promovarea prin ambalaj.
Conceput ca element sistemic, amabalajul impreuna cu produsul
ocupa un loc din ce in ce ma important atat in sfera productiei, cat si a
circulatiei bunurilor materiale. Ambalajul modern nu se limiteaza doar la
protejarea produsului, el constituind un mijloc de comunicare intre produs
si client. Pentru a indeplini acest rol intermediar, ambalajul trebuie sa
constituie un mijloc de informare cat mai completa asupra produsului
respectiv.
In acest capitol am vorbit despre rolul ambalajului, functiile pe
care le indeplineste si clasificarea lui.
In capitolul la treilea am vorbit despre promovarea prin eticheta,
expozitii interioare si demnostratii practice.
Un element important, de care vanzatorul trebuie sa tina seama in
actiunea de promovare a produselor si serviciilor, este eticheta. Aceasta
reprezinta un punct de atentionare pentru fiecare produs in parte,
recomandandu-l, subliniindu-l. Ea constituie un element informational de
mare randament estetic si comercial.
Eticheta reprezinta un mijloc de identificare a produselor, de
informare simpla si rapida a consumatorilor, de educare a acestora, de
înlesnire a operatiilor comerciale, dar si de promovare a produselor pe
piata.
Plecand de la principul ca in unitatile comerciale produsele trebuie
si pot sa se ajute intre ele in procesul de vanzare, publicitatea la locul de
vanzare se poate realiza si prin organizarea unor expozitii interioare de
marfuri. In acest sens, sunt recomandate expozitiile specilaizate, care
prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri, inrudite din punct de
vedere al destinatiei.
Cea mai eficienta forma de publicitate a produselor si serviciilor
este marfa insasi. Prin caracteristicile sale de calitate, are cele mai mari
sanse de a trezi atentia, interesul si increderea clientului, ducand la
decizia de cumparare. De aceea, oricand este posibil, comerciantul trebuie
sa puna pe clienti in contact direct cu produsele, pentru ca acestia sa se
convinga asupra valorii lor de intrebuintare. Acest lucru se realizeaza prin
demosntratiile practice.

CAPITOLUL I
PROMOVAREA PRIN MARCA

3
 Marca pune pe primul plan informatia si argumentatia. Ea
urmareste mai ales scopuri strategice cum ar fi valorificarea reputatiei
unei intreprinderi sau a unei marci (de renume). La promovarea
produselor si serviiclor se va organiza un stand separat cu buna iluminare
pentru a scoate in evidenta produsele respective, mobilier special si
suporti de prezentare.
Marca este un element important in strategia comerciala a unei
firme, deoarece permite identificarea ofertei agentului economic respectiv
si diferentierea acestuia in raport cu concurenta. Pe de alta parte, marca
ofera consumatorilor posibilitatea de a se orienta spre produsele de
calitate superioara, puse la dispozitie de catre producatorii care si-au
castigat deja un renume pe piata.
Considerata deseori ca fiind bunul cela mai de pret al unei intreprinderi,
marca serveste atat producatorului cat si consumatorului.
Deseori suprasolicitata si exagerata, rareori ignorata, considerata
adesea ca un veritabil capital (e drept, imaterial), alteori ca bunul cel mai
pretios al unei intreprinderi, marca este utilizata deopotriva ca mijloc de
identificare si de comunicare.
Investita cu functii multiple, puse deopotriva in slujba
intreprinderii si a consumatorilor, marca face in prezent obiectul unor
strategii distincte, axate pe probleme-cheie ale activitatilor de piata si
ordonate dupa criterii riguroase.
In esenta, promovarea prin marca vizeaza obiective dictate de
necesitatea individualizarii si diferentierii produselor si serviciilor sale
fata de cele ale concurentei, in functie de specificul segmentelor de piata
– determinate, intre altele, de diferitele stiluri de viata ale consuamtorilor
-, in raport cu avantajele psihologice si calitatile tehnice si de
performanta a caror valorificare se urmareste.
Pentru a satisface deopotriva obiectivele si interesele intreprinderii
si consumatorilor, o marca trebuie sa fie inzestrata cu multiple calitati –
ce-i confera si forta promotionala – intre care:
- perceptibilitate ridicata, imprimata de caracterul lizibil, estetic si
armonios al marcii;
- omogenitate in raport cu ansamblul mijloacelor de comunicatie si
al elementelor mixului de marketing;
- distinctie, respectiv un plus de originalitate care sa-i sporeasca
perceptibilitatea in raport cu alte marci;
- putere de evocare, determinata de caracteristicile produselor
(serviciilor) ce vor fi promovate;

4
 - personalitate, conferita de simboluri capabile sa-i asigure
viabilitatea;
- capacitate de memorizare, asigurata de accentuarea unor
semnificatii majore care sa excluda eventuale confuzii;
- notorietate, conditionata de legatura cu teme si situatii frecvente
care sa-i sporeasca valoarea;
- asociativitate, asimilata cu usurinta includerii intr-o strategie ce
dezvolta si alte imagini ale firmei.
Concepute in forme grafice dintre cele mai diverse si purtatoare de
mesaje izvorate din calitatile mentionate, universul marcilor este circumscris
unor functii majore, intre care: semn de proprietate a marcii si identificare a
produsului, mijloc de garantare, recunoastere si diferentiere, modalitate de
certificare a calitatii produsului, de autenrificare a sursei acestuia.
Ca functie si expresie a aspiratiilor consumatorului, marca este
considerata un “suprasemn” ce inmanuncheaza ansamblul semnificatiilor
referitoare la produs (serviciu), un mijloc de a numi, gasi, cumpara si
recumpara un produs, de a reduce riscurile cumpararii unui produs care sa nu
concorde cu propriile exigente, o modalitate simpla de a pastra in memorie
ceea ce a invatat despre un produs in timpul utilizarilor anterioare, pentru a
limita erorile de cumparare si mai ales pentru a nu le repeta.
In procesul de utilizare a marcii in activitatile promotionale
intervin multe alte elemente – parametri de fundamentare, ingrediente
institutionale, criterii de utilizare, indicatori de eficienta etc. – toate
purtand insa amprenta strategiei globale de comunicatie a intreprinderii si
integrate in politica de piata a acesteia.

1.1. Definirea , rol , forme

Marca este un semn distinctiv care permite unei persoane fizice sau
juridice sa distinga produsele sale, de cele ale concurentilor, oferind
garantia unei calitati superioare constante.

Semne folosite ca marci

1. Numele de marca
- numele unor persoane sau pseudonime, nume istorice, denumiri
geografice, etc.
Exemple : Ford, Chanel, Gilette, Pierre Cardin, Cristian Dior, Atlantic,
etc;
- denumiri din vocabularul curent sau inventate; acestea trebuie sa fie
de fantezie, sa aiba o rezonanta placuta pentru a fi usor de receptionat si
memorat.
Exemple : Whirpool, Trident, Sheel, rex, rolex, Sonz, etc.

5
 2. Cifrele si litere
- se folosesc alaturi de numele de marca si semnifica varianta
modelului, anul aparitiei, o caracteristica de ciliate.
Exemple : Peuget 407, Mercedes SL55, Audi A6, Porshe Carera, etc.

3.Sigla
- reprezinta o prescurtare cu ajutorul initialelor, a unor nume, a unor
firme sau a unor denumiri facilitând citirea, pronuntarea si memorarea
acestora.
Exemple: CK(Calvin Klein), XL(Xavier Laurent), BMW(Bayerische
Motoren Wersce), IBM(International Bussines)
4.Reprezentari grafice (reprezentarea grafica a numelui de marca)
Emblemele:
- sunt semne cu valoare simbolica prin care producatorul poate
sugera obiectul sau de activitate, calitatea produsului, ideea pe care o
promoveaza;
- se folosesc în acest sens figuri geometrice, reprezentari din lumea
animala sau vegetala, obiecte , personaje, etc.
Exemple:Puma,Peugeot,Lacoste,Jaguar,Audi,etc.
Vignetele:
- sunt combinatii de linii drepte, curbe, încadrari, etc.
Exemple: Adidas, Mercedes, Reedbook, Lotto, etc.
5.Culoarea
-poate fi asociata numelui de marca
Exemplu: galben(marca Kodak), portocaliu(marca Orange), etc.

Rolul marcii

Este foarte bine determinat în perioada actuala întrucât contribuie, pe de

o parte, la identificarea produsului si diferentierea acestuia fata de
produsele concurente, iar pe de alta parte garanteaza un nivel calitativ
constant pentru consumatori, comunica o serie de informatii despre
produs, facand si reclama acestuia.
Rolul marcii se exprima prin urmatoarele functii:
1. Functia de identificare- marca ofera cumparatorului posibilitatea
sa se orienteze rapid spre produse care corespund nevoilor sale si acre si-
au castigat o buna repuattie.
2. Functia de garantare a unui nivel calitativ constant- marcile de
prestigiu asigura garantia unei calitati superioare pentru produsul sau
serviciul respectiv.
3. Functia de concurenta- marca permite producatorului sa-si
diferentieze produsle sale de cele ale concurentilor. Ca urmare a

6
diversificarii ofertei de marfuri, exista o diferentiere a amrcilor chiar in
cadrul aceleiasi firme.
4. Functia de comunicatie- marca transmite consumatorilor o idee
despre produs, informatii despre calitatea acestuia.
5. Functia de reclama- este determinata de dinamismul marcilor si
de publicitate.
6. Functia de personalizare- ofera consumatorilor posibilitatea sa-si
afirme personaliatea prin alegerea anumitor marci de produse.

1.2 Elemente de marcare. Forme de marcare

Marcarea este un mijloc de identificare a produselor si de

identificare a consumatorilor. De aceea, presupune o serie de elemente de
identificare a produsului si de informare a consumatorului.
Elemente de identificare a produsului:
- denumirea produsului;
- denumirea fabricii producatoare
- marca de fabrica;
- calitatea produsului;
- data fabricatiei, termenul de valabiliatesau de garntie;
- cantitate ambalata.
Elemente de informare a consumatorului :
- compozitia chimica a produsului;
- conditii de pastrare;
- indicatii de utilizare;
- conditii de intretinere etc.
Prezentarea elementelor mentionate se face prin urmatoarele forme de
marcare:
- imprimarea pe ambalaje de hârtie, carton, materiale plastice, materiale
complexe;
- litografierea pe ambalaje de hârtie superioara(cerata sau metalizata);
- stantarea pe ambalaje metalice, din sticla, mase plastice;
- stantarea si pirogravarea pe lemn.

CAPITOLUL II
PROMOVAREA PRIN AMBALAJ

7
 Conceput ca element sistemic, amabalajul impreuna cu produsul
ocupa un loc din ce in ce ma important atat in sfera productiei, cat si a
circulatiei bunurilor materiale. Ambalajul modern nu se limiteaza doar la
protejarea produsului, el constituind un mijloc de comunicare intre produs
si client. Pentru a indeplini acest rol intermediar, ambalajul trebuie sa
constituie un mijloc de informare cat mai completa asupra produsului
respectiv.
Ambalarea marfurilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa în
timp, ca urmare a tehnologiilor avansate folosite atât in productia de
marfuri, cât si în obtinerea de noi materiale pentru ambalaje, de noi tipuri
de ambalaje si de metode de ambalare din ce in ce mai perfectionate, care
sa mentina calitatea produselor si a mediului înconjurator la un nivel
ridicat.
Rolul „ informativ” al ambalajului creste atunci cand se asigura o
buna imbinare cu publicitatea. Un ambalaj estetic ( din punct de vedere al
formei, culorii sau graficii), cu o informare corespunzatoare asupra
produsului ( caracteristici, mod de utilizare) atrage atentia cumparatorilor
si favorizeaza luarea deciziei de cumparare.
In conditiile autoservirii, cand marfa „ sw vinde singura”,
ambalajul de prezentare este expus in rafturi si gondole astfel incat sa
joace rolul de „vanzator mut”. El constituie, pe de o parte, un punct de
atractie prin forma, dimensiuni, culoare si imagine a produsului, iar pe
alta parte, un punct de informare comerciala prin inscrisurile referitoare la
caracteristicile produsului, la termenul de garantie sau valabilitate, la
modul de utilizare.
Ambalajul de prezentare, caracterizat printr-o executie grafica
deosebita, ofera prin imagini si texte toate informatiile necesare
consumatorului si se transforma in suportul publicitatii le locul de
vanzare al produsului.
De asemenea, exigentele consumatorilor fata de ambalaj si de
ambalarea marfii au crescut odata cu evolutiile înregistrate în modul de
viata si de consum. Producatorii de marfuri si de ambalaje s-au aliniat
acestor exigente si chiar au venit în întâmpinarea cerintelor
consumatorilor.

2.1.Definirea, rolul si functiile ambalajului

Ambalajul marfurilor poate fi definit din punct de vedere tehnic si

economic.

8
 - Din punct de vedere tehnic, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul
este „un mijloc (sau un ansamblu de mijloace) destinat sa cuprinda sau sa
inveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura
protectia temporala din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic,
in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora in stare de livrare, in
decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii pana la
consumator sau pana la expirarea termenului de garantie”.
- Din punct de vedere economic, ambalajul poate fii considerat un
produs finit oarecare cu o anumita destinatie, pentru care s-au realizat
cheltuieli cu materii prime si cheltuieli de obtinere.
- Ambalarea marfurilor este definita, ca fiind „operatia, procedeul
sau metoda prin care se asigura, cu ajutorul ambalajului, protectia
temporara a produsului in decursul manipularii, transportului, depozitarii,
contribuind si la înlesnirea acestora pâna la consumarea sau pâna la
expirarea termenului de garantie”.
Rolul ambalajului este acela de a proteja produsele alimentare si
nealimentare (a mentine integralitatea si calitate acestora), de a înlesni
operatiile de manipulare, transport, depozitare, desfacere (a permite
circulatia produselor de la producator la consumatorul final).
Comercializarea produselor este de neconceput, in cele mai multe
cazuri, fara existenta ambalajelor. Lipsa amabalajelor ar face schimbul de
marfuri costisitor, ineficient si chiar imposibil.
Rolul si importanta ambalajului se reflecta în cele trei functii ale
acestuia:
- conservarea si protectia produselor si a calitatii acestora;
- manipularea, transportul, depozitarea;
- promovarea vanzarii marfurilor si informarea consumatorului.
1. Functia de conservarea si protectia produselor si a calitatii
acestora
Aceasta functie presupune protejarea produsului de mediul
extern (factorii fizici, chimici, biologici) si este considerata functia de
baza a unui ambalaj.

Protectia impotriva factorilor fizici

Factorii fizici sunt :
- solicitarile mecanice (trepidatiile din timpul transportului) – pot
comprima, tasa produsul în ambalaj, creând-se un spatiu între produs si
ambalaj si ca urmare produsul nu mai este protejat împotriva solicitarilor
mecanice ulterioare;

9
 - lumina care produce decolorari si degradari ale marfurilor.
Exemplu : produsele care contin coloranti naturali se decoloreaza sub
actiunea luminii sau prezinta pete si culoare neuniforma.
Pentru a opri patrunderea luminii în interiorul ambalajului se foloseste
ambalajul opac ca, de exemplu cel obtinut din aminoplaste (materiale
plastice) – pentru medicamente – sau din materiale complexe – pentru
lapte, sucuri.
- temperatura - ambalajul trebuie sa protejeze produsul de
temperaturile ridicate sau scazute ori de variatii de temperatura; se
folosesc în acest scop ambalaje din materiale plastice, lemn, folii de
aluminiu, protectii suplimentare din rumegus;
- pentru a asigura protectia produsului, ambalajul trebuie se fie
rezistent la temperaturi ridicate (daca produsul necesita sterilizare) sau la
temperaturi scazute (daca produsul este conservat prin congelare).
Protectia impotriva factorilor chimici
Ambalajul trebuie sa asigure protectia produselor fata de diferite
substante chimice, ca: amoniac, hidrogen, dioxid de carbon, dioxid de
sulf, apa, vapori.
Ambalajul joaca un dublu rol:
a) de bariera la transferul de gaze din exteriorul în interiorul
ambalajului:
- bariera la oxigen si vapori de apa eliminându-se riscul dezvoltarii
bacteriilor, mucegaiurilor si oxidarii produselor.
- bariera la substante volatile din mediu (fum, parfumuri) care ar putea
modifica proprietatile organoleptice (gust, miros).
b) de bariera la transferul de gaze din interior spre exterior,
evitându-se pierderea aromei produsului (de exemplu la cafea),
deshidratarea produsului sau pierderea gazului sau amestecului gazos
introdus în ambalaj în vederea conservarii produsului (dioxid de carbon,
azot).
Pe de alta parte, ambalajul trebuie sa fie neutru fata de produs sa nu
influenteze negativ produsul în urma unor reactii chimice.
Protectia impotriva factorilor biologici
Rolul ambalajului este de a proteja produsele fata de
microorganismele din atmosfera, fata de insecte si rozatoare, împiedicând
astfel contaminarea lor (sa asigure o etanseitatea perfecta fata de germenii
microbieni).
Pe de alta parte, ambalajul împiedica contractul direct dintre
produsele sterile si persoanele care le manipuleza.

2. Functia de manipulare, depozitare, transport

10
 Se considera ca, pe parcursul circuitului tehnic, marfurile si
ambalajele lor sunt supuse la circa 30-40 operatii de manipulare, deci
unor solicitari macanice care le pot deteriora.
Pentru a înlesni operatiile de manipulare, depozitare, transport,
ambalajele trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
• sa faciliteze manipularea produselor, prin forma, greutate, volum,
prezenta unor orificii care sa permita prinderea lor;
• sa asigure securitatea operatorilor si stabilitatea încarcaturii;
• sa fie usor de stivuit;
• sa fie precizate conditiile in care pot fi manipulate;
• sa reziste la variatii de temperatura si umiditate in spatii deschise;
• sa fie adaptate la normele de transport;
• sa prezinte un raport optim volum-greutate;
• sa poata fi adaptate la unitatile de încarcare utilizate (palete,
camioane, vagoane).
Ambalajul ofera o serie de informatii cu privire la conditiile de
manipulare, depozitare, transport, printr-o serie de simboluri.
În perioada actuala s-au rationalizat procesele de manipulare, depozitare,
transport prin operatiuni de paletizare, containerizarea, modulare.
Paletizarea permite manipularea, deplasarea, stivuirea produselor
grupate pe unitati de încarcare, folosindu-se palete si electrostivuitoare.
Containerul este un utilaj pentru transportul economic al marfurilor,
construit din materiale rezistente, flexibile eventual, care permit plierea
dupa utilizare, asigura foarte bine integritatea si calitatea marfurilor.
Modularea consta în corelarea dimensiunilor ambalajelor de
desfacere cu cele ale ambalajelor de transport general, cu ale
containerelor, ale mijloacelor de transport si cu cele ale spatiului de
depozitare.

3. Functia de promovare a produselor si informarea a consumatorilor

Aceasta functie are o importanta deosebita, deoarece acceptarea
unor produse de catre consumatori depinde într-o mare masura de estetica
ambalajului.
Pe de alta parte, ambalajul informeaza consumatorul asupra
produsului, iar pe de alta parte, îl atrage prin dimensiunea sa estetica.
În cazul vânzarii prin autoservire, de exemplu, ambalajul
înlocuieste arta vânzatorului prin contactul direct al cumparatorului cu
produsul respectiv, contribuind, astfel la promovarea produselor pe piata.
Pentru a-si îndeplini aceasta functie, ambalajul trebuie sa
îndeplineasca o serie de conditii:
- sa atraga atentia cumparatorului în mod spontan;
- sa fie usor de recunoscut; sa sugereze o idee precisa despre produs;

11
- ambalajul atrage atentia cumparatorului prin modul de realizare,
eticheta, marca, design;
- sa faca publicitate produsului, dar in nici un caz sa nu induca in eroare
cumparatorii;
- pentru acesta, ambalajul trebuie sa comunice publicului caracteristicile
produsului, elemente de identificare ale produsului, conditiile de utilizare;
- informatiile prezentate prin texte, etichete, pictograme, coduri ce se
refera la marca, denumire, provenienta, mod de utilizare, toxicitate,
impactul asupra mediului înconjurator, termen de valabilitate, etc.;
- sa puna în valoare caracteristicile esentiale ale produsului astfel încât
consumatorii sa-l deosebeasca cu usurinta de produsele similare;
- noul ambalaj sa nu duca la scaderea încrederii clientilor fideli în
calitatea produsului,
- sa fie superior celui vechi;
- sa permita situarea produsului într-o grupa de produse;
- caracteristicile estetice ale ambalajului au o mare importanta, actionând
asupra psihicului cumparatorului, determinând astfel atractia fata de
produs.
Elementele prin care un ambalaj poate atrage atentia
cumparatorului asupra unui produs sunt: modul de realizare, eticheta si
estetica ambalajului.
Informatiile pe care le contine eticheta permit : identificarea
produsului, prezentarea caracteristicilor sale si a conditiilor de utilizare.
Forma ambalajului trebuie sa tina seama de ambianta, locul, modul
de utilizare a produselor, caracteristicile produsului, conditiile de
pastrare; ambalajul trebuie sa se caracterizeze prin soliditate, greutate
redusa, durabilitate, functionalitate.
Culoarea – actioneaza si ea asupra psihicului cumparatorului,
deoarece, în momentul vizualizari produsului, cumparatorul sesizeaza
mai întâi culoarea, apoi marca, forma, design-ul. Culoarea ambalajului
permite identificarea usoara a produslui ambalat.
Grafica amabalajului este un alt element important utilizat in
promovarea produsului. Se recomanda o grafica simpla, expresiva, iar
ilustratia oferita trebuie sa fie compatibila cu produsul ambalat. O grafica
moderna se caracterizeaza prin sobrietate, echilibru, alegere judicioasa a
caracteristicilor, cat si punerea in valoare a unor elemente ca : denumirea
produsului, recomandari privind modalitatile de utilizare etc.

Adesea, singura veriga de legatura intre producator si consumator,

ambalajul trebuie sa actioneze in sensul crearii unei imagini favorabile a
produsului.
În conditiile în care raportul calitate-pret este egal la mai multe
produse, acelea care se diferentiaza prin creativitatea ambalajelor ies in

12
evidenta fata de cele concurente, fiind preferate si cumparate de
consumatori.
2.1. Tipuri de ambalaje
Clasificarea ambalajelor
Clasificarea ambalajelor se poate face dupa mai multe criterii, astfel:
1. Dupa natura materialului din care sunt obtinute:
- ambalaje din hartie- carton;
- amabalaje din sticla;
- ambalaje din metal;
- ambalaje din lemn;
- ambalaje din materiale plastice;
- ambalaje din textile;
- ambalaje din materiale complexe.
2. Dupa natura produsului ambalat:
- ambalaje pentru produse alimentare;
- ambalaje pentru produse industriale;
- ambalaje pentru produse periculoase.
3. Dupa tipul ambalajului:
- lazi, butelii, cutii, flacoane, damigene, saci, cosuri, sacoase,
pungi.
4. Dupa sistemul de confectionare:
- ambalaje fixe;
- ambalaje demontabile;
- ambalaje pliabile.
5. Dupa gradul de rigiditate:
- ambalaje rigide;
- ambalaje semirigide;
- ambalaje suple.
6. Dupa domeniul de utilizare:
- ambalaje de transport;
- ambalaje de prezentare;
- ambalaje de desfacere.
7. Dupa natura de utilizare:
- ambalaje recuperabile ( reciclabile, recuperabile);
- ambalaje nerecuperabile.

CAPITOLUL III.
PROMOVAREA PRIN ETICHETA, EXPOZITII INTERIOARE SI
DEMONSTRATII PRACTICE

13
1. Promovarea prin etichetare
Un element important, de care vanzatorul trebuie sa tina seama in
actiunea de promovare a produselor si serviciilor, este si eticheta. Aceasta
reprezinta un punct de atentionare pentru fiecare produs in parte,
recomandandu-l, subliniindu-l. Ea constituie un element informational de
mare randament estetic si comercial.
Eticheta reprezinta un mijloc de identificare a produselor, de
informare simpla si rapida a consumatorilor, de educare a acestora, de
înlesnire a operatiilor comerciale, dar si de promovare a produselor pe
piata.
Pentru a atrage atentia consumatorilor, eticheta trebuie sa
indeplineasca o serie de conditii:
- dimensiunile etichetei vor fi in functie de marfa pe care o
prezinta;
- materialul folosit este cartonul superior, iar ac forma se
recomanda, cel mai adesea, cea dreptunghiulara;
- in ceea ce priveste continutul, pentru a-si indeplini rolul
functional este necesar ca, pe langa pret, sa mai cuprinda si
elemente referitoare la : caracteristicile produsului, avantaje,
materialele din care s-a obtinut, modul de utilizare etc;
- etichetele de pret se realizeza in nuanta bicolora, fondul alb si
pretul negru, iar cand au loc reduceri de preturi, pretul vechi nu
se sterge, ci se taie cu o linei rosie, indicandu-se alaturi pretul
nou;
- etichetele cu pronuntat caracter informativ se realizeaza
folosind mai multe culori, tinandu-se seama si de culoarea
produsului pe care il prezinta;
- textul pe etichete trebuie sa fie scurt, concis, inteligent redactat,
scris corect si usor lizibil.

Marcarea ecologica a produselor

Pentru reducerea efectelor negative pe care produsele si ambalajele le
pot avea asupra mediului ambiant, într-o serie de tari au fost introduse
sisteme de marcare ecologica.
Marca ecologica are rolul de a certifica în fata consumatorilor
calitatea ecologica a unui produs si ambalajului acestuia.
Primul sistem de marcare ecologica „Blue angel” a fost introdus în
Germania in 1978, ca raspuns la intensificarea preocuparilor ecologice ale
consumatorilor.
Daca un produs îndeplineste criteriile de performanta ecologica
(implicatiile produsului si ale procesului de obtinere a lui asupra
mediului, cerinte de securitate, îndeplinirea functiilor de baza), este

14
înscris în catalogul „Blue angel” si obtine marca de produs ecologic.
Acesta apare pe eticheta produsului.
În Germania a fost introdusa si marca ecologica pentru ambalaje
„Den Grune Punkt”(punctul verde) în 1990. Se aplica pe ambalajele
destinate colectarii, în vederea reciclarii sau pentru incinerare.

Punctul verde nu garanteaza ca ambalajul respectiv va fii valorificat.

Sistemul de colectare selectiva si valorificare a deseurilor de ambalaje
menajere functioneaza doar daca se predau ambalajele de catre
consumatori.
Stilul german de marcare ecologica a fost preluat si de alte tari: Olanda,
Franta, Danemarca, Marea Britanie.
Dreptul de aplicare a marcii ecologice „Eco” se acorda numai
firmelor ale caror produse sunt conforme cu reglementarile foarte stricte
ale Uniunii Europene privind protectia sanatatii, securitatii, vietii
consumatorilor, precum si a mediului inconjurator.
Marca ecologica „Eco” semnifica faptul ca produsul si ambalajul
acestuia au impact redus asupra mediului înconjurator pe întregul ciclu de
viata al produsului începând cu cercetarea, proiectarea si terminând cu
valorificarea post-consum sau integrarea în natura(biodegradabilitatea).
Dreptul de aplicare a acestei marci se acorda numai produselor
care nu contin substante periculoase si care nu se obtin prin procese
tehnologice poluante (nu se folosesc îngrasaminte chimice, hormoni sau
alte substante pentru accelerarea cresterii animalelor).Dreptul de aplicare
a marcii este conferit pe o perioada de timp de 3 ani, dupa care
producatorul respectiv trebuie sa reînnoiasca cererea.

2. Promovarea prin expozitii de marfuri in interiorul

magazinului

Plecand de la principul ca in unitatile comerciale produsele

trebuie si pot sa se ajute intre ele in procesul de vanzare, promovarea

15
produselor si serviicilor se poate realiza si prin organizarea unor expozitii
interioare de marfuri.
In acest sens, sunt recomandate expozitiile specializate, care
prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri, inrudite din punct de
vedere al destinatiei.
Pentru a-si atinge scopul publicitar, expozitiile trebuie sa fie
organizate intr-un loc distinct, dotat cu mobilierul adecvat grupei de
marfuri, sa prezinte un bogat sortiment de articole si sa asigure materialul
informativ strict necesar clientilor pentru a le trezi interesul.
De exemplu, organizarea unei expozitii la grupa de marfuri “
Aparate electrocasnice pentru pregatirea si pastrarea la rece a
alimentelor” necesita urmatoarele operatii:
- stabilirea sortimentului de articole ce va fi expus;
- delimitarea spatiului necsar, in functie de numarul de articole,
expunerea facandu-se pe cele trei grupe de aparate : pentru
prelucrarea termica, pentru prelucrarea mecanica si pentru
pastrarea la rece a alimentelor;
- etichetarea fiecarui produs expus cu mentiuni referitoare la :
denumire, caracteristici tehnico-functionale esentiale, operatii
ce le pot executa si pret;
- etalarea se va face de asa maniera incat sa sugereze operatiile ce
le pot utiliza in efectuarea operatiilor;
- evidentierea produselor noi, cu mentionarea principalelor
caracteristici, indeosebi a avanatjelor pe care le ofera fata de
produsele existente;
- amplasarea de panouri informative cu imagini ale rpoduselor,
desene, schite pentru conservarea particularitatilor constructive,
dar si texte cu referire la : avantajele oferite in munca, modul de
utilizare, modul de instalare, intretinere si de folosire eficienta;
- realizarea unui cadru estetic, prin folosirea unor elemente de
decor cu caracter electrotehnic, embeleme de fabrici
producatoare si elemente care sa sugereze locul unde sunt
folosite aceste aparate.

3. Promovarea prin demonstratii practice

Cea mai eficienta forma de publicitate produselor si serviciilor

este marfa insasi. Prin caracteristicile sale de calitate, are cele ai mari
sanse de atrezi atentia, interesul si increderea cleintului, ducand la decizia
de cumparare. De aceea, oricand este posibil, comerciantul trebuie sa

16
puna pe clienti in contact direct cu produsele, pentru ca acestia sa se
convinga asupra valorii lor de intrebuintare.
Forma concreta de materializare a acestei tehnici o constituie
demonstratiile practice. Aceasta modalitate de reclama comerciala se
paractica mai ales la aparatele electrocasnice si electronice.
In acest sens, in cadrul magazinului exista un loc special amenajat si dotat
tehnic unde se demonstreaza pe viu functionarea aparatelor si
performantele pe care le au.
De asemenea, acolo unde este cazul se demonstreaza cum sunt folosite si
eventualele accesorii pentru executarea diferitelor operatii. Deosebit de
utile sunt aceste demosntratii practice in cazul actiunilor de popularizare a
produselor noi. In acest fel se aduc la cunsotinta consumatorilor modul de
utilizare, performantele, avantajele pe care le au aceste produse fata de
cele existente, justificandu-se astfel si diferenta de pret.

Bibliografie

1) Ana Lucia Ristea „Tehnologia Comercializarii

Marfurilor”, 1997, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

17
 2) C-tin Tudose, Vasile Dinu „Tehnologia Comercializarii
Marfurilor”, manual pentru licee economice, administrative, de servicii
si comerciale, 1993, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

3) Gabriela Iordache, Delia Georgescu, Valentina Capota

„Comert si Servicii”, manual pentru clasa a XI-a, 2005, Editura
Niculescu;

4) Suzana Ilie, Roxana Georgescu „Studiul Marfurilor”,

manual pentru Scoala de arte si Meserii, clasa a X-a, 2005, Editura
Polirom;

6) Institutul Virgil Madgearu „Meseria de Comerciant”,1995,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

18