Sunteți pe pagina 1din 38

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR" DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

PROIECT

RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

BRĂILA

Student: Vîlcu Petruța

Anul II, grupa 9

Prof: Petronela Nedea


1
CUPRINS

Introducere..........................................................................................................

I. Prezentarea generală a județului Brăila ........................................................

1.1 Așezarea geografică a județului..................................................................

1.2 Căile de acces.......................................................................................

1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice al județului......................

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială a județului .............................

1.5 Resursele socio-demografice ale județului ...........................................

II. Prezentarea resurselor și destinațiilor turistice ale județului Brăila...........

2.1 Resursele turistice naturale...................................................................

2.1.1 Potențialul turistic al reliefului................................................

2.1.2 Potențialul climato-turistic ....................................................

2.1.3 Rețeaua hidrografică ............................................................

2.1.4 Principalele componente ale învelișului biogeografic .............

2.2 Resursele turistice antropice ..............................................................

2.2.1 Obiectivele turistice religioase ..............................................

2.2.2 Obiectivele turistice cultural-istorice ...................................

2.2.3 Arta populară și manifestările etnofolclorice .......................

2.2.4 Obiective turistice tehnic-economice ....................................

2.3 Prezentarea destinațiilor turistice din județ .....................................

III. Dinamica activităților turistice la nivelul județului Brăila ....................

3.1 Baza turistică tehnico-materială ......................................................

3.1.1 Unitățile de cazare turistică .................................................


2
3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism ...............................

3.1.3 Unitățile de agrement și tratament ......................................

3.1.4 Mijloacele de transport turistic .............................................

3.2. Circulația turistică .............................................................................

3.2.1 Evoluția numărului de turisti .................................................

3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări .................................................

3.2.3 Durata sejurului mediu ..............................................................

3.2.4 Densitatea circulației turistice ....................................................

IV. Propuneri și strategii privind dezvoltarea turistică a județului Brăila .....

4.1. Crearea și promovarea unui brand turistic al județului ........................

4.2 Propuneri personale privind dezvoltarea turistică a zonei .....................

4.3 Prezentarea strategiei de dezvoltare turistică propusă de către consiliul județean


Concluzii...................................................................................................................

Bibliografie ..............................................................................................................

3
Introducere

Judetul Braila si-a luat numele de la Schela Brailei, cel mai important port al Tarii Românesti.
El cuprinde un teritoriu bogat în urme de viata romana si bizantina. La hotarele sale se aflau mari orase
militare sau comerciale ca Troesmis, Vicina, Dinogetia, Carsium.
Documente din veacul IX atesta ca ducatul bizantin al Paristrionului se întindea si pe malul stâng al Dunarii, în
regiunile Brailei .
Anul înfiinţării nu se cunoaşte, însă după toate probabilităţile, aşezarea este mai veche decât întemeiere
principatelor.
În documentele greceşti e numită Proilavon sau Proilava; în cele turceşti Ibrail sau Ibraila. Importanţa sa comercială
datează din timpuri îndepărtate. Numele ei vine probabil de la un Brae, Brăila – de unde Brăescu.
Braila este citata documentar pentru întâia oara în privilegiul acordat Brasovenilor de Vlaicu Voda în 1368.
Comertului cu marele centru trnasilvan îsi datoreaza Braila marea sa prosperitate.
Germanul Schiltberger, calator pe aceste meleaguri înainte de 1400, pomeneste aici de « galerele care aduc
marfa din pagânatate »
La 27 februarie 1470, Stefan cel Mare prada si arde orasul. Era în acest act – spune N. Iorga – dorinta de a distruge
rosturile economice ale Brailei, captând pentru Moldova tot comertul Levantului.
La 1544, sub Radu Paisie, Braila cu satele din jurul ei cade în mâinile turcilor. Acestia vor constitui aici o
raia ale carei limite se vor întinde cu timpul, pâna ce Nicolae Mavrocordat o va fixa în vechile ei hotare. În Braila s-
a asezat atunci scaunul Mitropoliei ortodoxe a Proilavei a carei jurisdictie se întindea pe ambele maluri ale Dunarii.
Dominatia turceasca a fost tulburata de Mihai Viteazul în 1595. Acesta cuceri si prada cetatea si institui ca dregator
al ei pe « banul de Braila si Buzau » – cu titlu creat de dânsul.
Braila si raiaua ei au fost eliberate de turci de catre armatele marelui duce Mihai al Rusiei în 1828.
Înflorirea oraşului a început în 1831, odată cu numirea ca dregător « cârmuitor » a lui Ioan Slătineanu.
Brăila este unul dintre primele oraşe româneşti care au beneficiat de iluminatul public cu lămpi de petrol
(1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oară betonul armat la construcţia de
cheiuri şi dane pentru Portul Brăila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima navă românească ce pleacă de
la Brăila pe Dunăre cu transport de pasageri (1895). Tot la Brăila s-a pus în funcţiune prima uzină electrică, la
numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oraş din Romania care a avut tramvai electric a fost Brăila (1901). O
fabrica de celuloza din stuf –prima incercare de a valorifica stuful din balta Brăilei, este deschisa tot la Braila
(1906).

4
Capitolul I – Prezentarea generală a județului Brăila

Date generale 2014:

 Suprafața: 4 766 km²(2,0% din suprafața României),


 Populația: 312 089 locuitori(1,6% din populația țării);
 Reședința:BRĂILA,180 302 locuitori, 57,8% din populația județului;
 Numărul localităților: 1 municipiu: Brăila; 3 orașe : Făurei, Ianca și Însurăței;40 comune ; 140 sate.

1.1.1 Așezarea geografică a județului

Judeţul Brăila este situat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României. Sub raport fizico-geografic este
situat în estul Câmpiei Române, la confluenţa Siretului şi Călmăţuiului cu Dunărea. Este intersectat de paralela de
45 latitudine nordică (Viziru, Tufeşti) şi de meridianul de 28 longitudine estică (est de Brăila şi Măraşu) şi are
următoarele coordonate geografice:
 28º 10' longitudine estică (comuna Frecăţei);
 27º 28' latitudine vestică (comuna Galbenu);
 45º 28' latitudine nordică (comuna Măxineni);
 44º 44' latitudine sudică (comuna Ciocile).
Se învecinează cu judeţul Buzău în vest, judeţul Vrancea în nord-vest, judeţul Galaţi în nord, judeţul Tulcea în est şi
judeţele Constanţa şi Ialomiţa în sud.
Suprafaţa judeţului Brăila este de 4766 Km2 şi reprezintă 2% din suprafaţa totală a României.

5
1.2 Căile de acces

Calea rutieră:

Legătura cu capitala se face pe Drumul Naţional 2B şi apoi pe şoseaua E 20 prin Buzău şi Urziceni distanţa
măsurând 190 km, iar prin varianta Cilibia se reduce la 170 km. Se mai poate face legătura şi prin Drumul Naţional
21 până la Slobozia şi de aici pe E – 15 la Bucureşti (210 km).
Legătura cu Braşov se face prin DN 2B până la Buzău, apoi pe DN – 18 Ploieşti, de unde se urmează E – 60,
în total 300 km. Legătura cu Moldova se face prin DN – 2B până la Galaţi (32 km), iar de aici prin Tecuci se ajunge
la E – 580 care face legătura spre Iaşi (250 km).
La Focşani se ajunge prin DJ – 204 (96 km), de unde prin E 85 se ajunge la Suceava (400 km). Spre vest, se
poate ajunge la Râmnicu Sărat prin DN – 22 în total 70 km.
În Dobrogea se ajunge prin DN – 21 până la Însurăţei, de aici prin DN – 21 A până la Ţăndărei şi apoi pe E – 15
trecând pe Vadul Oii, se ajunge la Constanţa (210 km).
Se mai poate ajunge şi trecându-se cu bacul la Smârdan, iar de aici prin DN – 22 până la Horia şi apoi DN – 22 până
la Baia, de unde se intră pe E 87 până la Constanţa, în total (170 km). Şi spre Tulcea sunt două variante ambele prin
Smârdan, de unde de la Măcin prin DN – 22 A (93 km), se ajunge în oraşul Deltei Dunării.

Accesibilitatea aeriană:

În județul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca.


Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni.

Calea feroviară:

Principala cale este linia Bucureşti – Urziceni – Galaţi sau prin varianta Ploieşti – Buzău. Ambele trec prin
oraşul Făurei, important nod de cale ferată.

Singura cale fluvială este pe Dunăre, distanţa până la Galaţi fiind de 20 km, până la Tulcea de 100 km şi
până la Sulina de 170 km. În amonte se face legătura la Hârşova aflată la 70 km iar intrându-se pe Dunărea – Veche
se ajunge în diferitele localităţi riverane din Dobrogea.
.

6
1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice al județului

Alaturi de investitiile necesare lansarii turismului in economia judetului, in etapa actuala este nevoie de
colaborarea permanenta intre institutiile, organizatiile si agentii economici interesati, pentru constituirea profilului
material si spiritual al produsului turistic. Turismul balnear va fi in continuare forma principala si, in acest sens se
impune valorificarea resurselor existente la Lacu Sarat-Braila, Caineni, Movila Miresii si Lacu Sarat – Batogu.
Turismul de sfarsit de saptamana va constitui o coordonata prioritara, fiind necesara concentrarea celor mai mari
eforturi investitionale si organizatorice, intrucat prin intermediul acestora se vor concretiza forme de turism ca :
turism pentru practicarea sporturilor de vara, turism nautic, pescuitul si vanatoarea, turismul rural si picnicul.
Turismul de circulatie se va dezvolta considerabil, dar va fi in continuare subordonat primelor doua forme. Acesta se
va regasi, practic, in celelalte forme de turism, dar reprezentative pot deveni : turismul de croaziera, cultural si cel
generat de participarea la diferite manifestari sportive si distractive. Tot acest potential turistic diversificat conferit
de zona Brailei, se impune a fi popularizat si promovat, nu doar pe plan national, dar si pe plan international, piata
turistica externa putand fi o sursa insemnata de potentiali turisti. Dar pentru a stimula aceasta cerere turistica este
vital a se face cunoscuta oferta de servicii turistice existente in zona ; acesta este un obiectiv posibil a fi realizat prin
diverse mijloace, prin redactarea de brosuri de promovare (redactate in mai multe limbi de circulatie internationala),
infiintarea unui Centru de informare si promovare turistica zonala care sa fie specializat in furnizarea de informatii
si material publicitar si promotional referitor la produsele turistice oferite de agentiile de turism specializate pe
aceasta zona, cat si la infrastructura existenta si posibilitatile de petrecere a timpului liber. Un accent deosebit ar
trebui sa se puna pe cele mai actuale modalitati de promovare a serviciilor turistice zonale atat pe plan intern cat si
international , internetul ocupand un loc prioritar in aceasta privinta prin realizarea de site-uri turistice cat mai
atractive in vederea includerii zonei Braila in fluxurile turistice internationale

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială a județului

După o scădere a populaţiei ocupate civile în anul 2009 (cu circa 2,5%), începând cu 2010 judeţul va
înregistra creşteri uşoare, în anul 2012 judeţul regăsindu-se pe acelaşi loc 5 în cadrul regiunii şi pe locul 33 în topul
7
naţional al judeţelor, dar fără a atinge cifra de 132,2 mii persoane cât a fost în anul 2008. Astfel, la sfârşitul
intervalului prognozat, respectiv anul 2015, numărul populaţiei ocupate civile la sfârşitul anului va fi de 131,2 mii
persoane. Numărul mediu de salariaţi în perioada 2009 – 2012 va fi de asemenea în scădere, cu 0,8% (scădere
inferioară celei la nivel de regiune, de 1,5%), la nivel naţional fiind estimată o creştere de 2%. S-a estimat o revenire
a numărului mediu de salariaţi începând cu anul 2013 fiind prognozată o creştere de până la 79,8 mii persoane la
nivelul anului 2015. În topul judeţelor, se estimează că în anul 2012, judeţul Brăila va ocupa acelaşi loc 26 ca şi în
anii anteriori, schimbări de ierarhii fiind posibile după anul 2013. Rata şomajului înregistrat va ajunge la circa 5,3%
în 2012 (faţă de 4,4% în 2008), valoare inferioară atât celei la nivel de regiune (estimată la circa 6,2%) cât şi celei la
nivel naţional (5,6%) şi la 5,0% în 2015, faţă de 5,6% cât va fi la nivel de regiune, ca urmare a tendinţei continue de
scădere.

1.5 Resursele socio-demografice ale județului

În 2014,populația județului Brăila număra 312 089 locuitori(1,6% din populația României),revenind în medie
65,5 locuitori/km². Populația urbană este majoritară(62,2%) comparativ cu cea rurală(37,8%). Populația feminină
deține o pondere de 51,1% față de cea masculină , care reprezinta 48,9% din totalul populației județului. Din totalul
de 118 700 persoane ocupate în județul Brăila , 30,9% lucrează în agricultură, 21,2% în industrie , 10,2% în
construcții , 13,1% în comerț , 4,1% în transporturi și comunicații , 4,3% în învățământ , 4,3% în sănătate și
asistență socială , 1,7% în hoteluri și restaurante , iar restul de 14,3% lucrează celelalte activități ale economiei
naționale. Se observă că turismul are o participare redusă la crearea de locuri de muncă în acest județ.

Câștigul salarial nominal mediu brut lunar în județul Brăila era ( în anul 2014 ) de 1 851 lei , sub media pe
țară de 2 328 RON.

Populația școlară numără 50 446 persoane, din care 11 097 în învățământul liceal (30%) și 857 în
învățământul superior (1,7%).

Resursele socio-demografice din acest județ pot reprezenta , în viitor , un factor favorizant al dezvoltării
activităților specifice turismului.

8
II. Prezentarea resurselor și destinațiilor turistice ale județului Brăila

2.1 Resursele turistice naturale

Teritoriul județului Brăila se axează în cea mai mare parte pe unitatea de câmpie –Bărăganul Central și
nordic și pe lunca Dunării- cunoscută sub denumirea Balta Brăilei. La acestea se mai adauga luncile Siretului,
Buzăului și Călmățuiului, adică sectoarele inferioare ale acestor cusrsuri de apă.Zona cea mai joasa a orasului,
situata pe grindul fluviatil, are 3 - 4 m peste nivelul marii. In aceasta zona se gasesc cea mai mare parte a
instalatiilor portuare. Urmeaza o zona care apartine Luncii Dunarii, cu inaltimi de 4 - 6 m, care face trecerea spre
terasa Brailei. In aceasta zona se afla cartierul Comorofca, fosta Uzina de Apa si terenurile joase dinspre satul
Varsatura.
Grădina Publică (7,5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a orasului, unde se regăsesc ruinele fostei
cetăți a Brăilei, precum si una dintre intrările în canalele subterane de sub oras, o adevarată rețea de tuneluri
cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. Ȋn spațiul grădinii a funcționat si un restaurant rotativ, situat la
ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al orasului Brăila, construit in 1912.

Parcul Monument (53 ha), situat în partea sud-vestică a orasului Brăila, este cel mai mare parc al Brăilei,
zonă de agrement si nu numai, deoarece aici se poate vizita Muzeul de Stiințe ale Naturii, dar se pot practica
si sporturi pe terenurile special amenajate.

9
Faleza si esplanada Dunării (7,1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial, care trebuie
valorificat.

Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei), arie naturală de interes național
(„Rezervaţii ale Biosferei, Parcuri Naţionale sau Naturale” - legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă
internaţională (Sit RAMSAR 1074), care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme
complexe, este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1 . Parcul se
întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%), Berteştii
de Jos (38%), Chiscani (29%), Gropeni (13%), Măraşu ( 5%), Stăncuţa (35%), şi are doua porți principale de acces:
mun. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție
integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii.

10
Câmpia Râmnicului se întinde în partea de nord-vest a judeţului, o parte din aceasta aflându-se și pe
teritoriul judeţului Buzău. Este o câmpie joasă, cu altitudini de până la 25 m, de tip piemontan.
Câmpia Călmățuiului, numită și Bărăganul Central, este situată în sudul judeţului, fiind delimitată în nord
de râul de la care și-a împrumutat numele, iar în sud de Ialomiţa. În zonă sunt prezente nisipurile eoliene, dispuse
sub formă de dune fixate, dar permit, în același timp, practicarea agriculturii.
Câmpia Brăilei, denumită și Bărăganul de Nord datorită poziţiei în care se află, are un relief uniform,
alcătuit din câmpuri netede și întinse. Este împărţită în două părţi aproximativ egale de Valea Ianca ce se întinde de
la sud la nord pe o distanţă de 30-40 km; datorită apei care stagnează în ea, are, mai degrabă, aspectul unui lac. Cele
două câmpii care o compun sunt: Câmpia Ianca, în vest și Câmpia Viziru în est.

2.1.1 Potențialul turistic al reliefului

judetul Braila nu poate “concura” cu alte judete sau zone ale tarii in ceea ce priveste potentialul turistic,
totusi dispune de un fond turistic insemnat care pana in prezent, nu a fost valorificat decat in mica masura.
Dunarea si Insula Mare a Brailei, in ansamblul ei, reprezinta un potential turistic de o certa valoare. In primul rand,
arterele hidrografice principale - Cremenea, Macin si Vilciu- pot fi folosite pentru excursii cu vaporul. Atat zona de
protectie dintre brate cat si digurile construite impotriva inundatiilor sunt, in cea mai mare parte, plantate cu plopul
negru sau acoperite inca de padurile naturale de salcii. La acestea se mai adauga si ostroavele de pe bratul Cremenea
cu un frumos peisaj natural - paduri de salcii, canale, lacuri mici- care ar atrage multi vizitatori. Aceste zone
marginale, impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement.

2.1.2 Potențialul climato-turistic


Regimul temperaturii aerului prin valorile medii lunare şi în special prin amplitudinea absolută, reflectă
cel mai clar caracteristicile climatului temperat continental, cu nuanţe excesive. Temperatura medie anuală variază
între 10,30C şi 10,50C. Numai în lungul Dunării temperatura este mai ridicată (Brăila 11,10C). Temperaturile medii
lunare multianuale cele mai mici se realizează în ianuarie, luna cea mai rece, când în aer se înregistrează - 3 0C (-
2,10C Brăila). Luna cea mai caldă este iulie, când temperaturile medii multianuale variază între 22,10C la Ion Sion
şi 23,10C la Brăila. Faţă de temperaturile medii lunare, cele extreme absolute sunt mult mai distanţate. Temperatura
maximă absolută de +44,50C, omologată ca record pe ţară, s-a înregistratla staţia Ion Sion la 10 august 1951.
Temperatura minimă absolută s-a înregistrat tot la staţia Ion Sion respectiv -290C la data de 25 ianuarie 1942, sub
influenţa maselor de aer polar.
Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. Ca şi regimul termic, şi cel de
precipitaţiilor reflectă caracterul continental al climei, în sensul că acestea cad în cantităţi variabile de la un an la
altul şi sunt repartizate inegal în timpul anului. În partea de sud a judeţului (Câmpia Călmăţuiului) cantitatea de
precipitaţii se apropie de 500 mm/an, iar în Câmpia Brăilei acestea variază între 400-490 mm/an. Cele mai mici
cantităţi de precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. În semestrul cald cad peste 60% din
cantitatea de precipitaţii anuale. Din cantitatea de precipitaţii care cade în semestrul rece, o bună parte este sub
formă de zăpadă. Se apreciază că în cadrul Câmpiei Brăilei, cantitatea de apă rezultată din zăpadă este de circa 100
mm/an, reprezentând 20-23% din totalul anual al precipitaţiilor.
Stratul de zăpadă nu este continuu şi de lungă durată ca în alte regiuni ale ţării. Din observaţiile făcute la
staţiile climatice rezultă că stratul de zăpadă persistă, în medie, 40 de zile în câmpie şi 30 de zile în Balta Brăilei.
Numărul zilelor cu ninsoare este în medie, între 15-20 în câmpie şi 10-15 în Balta Brăilei. Grosimea medie a
stratului de zăpadă este destul de mică, sub 10 cm (staţia Brăila).
Vântul constituie un element climatic cu o mare influenţă în condiţiile morfografice ale Câmpiei Române
orientale. Lipsa obstacolelor orografice şi forestiere face ca deplasarea maselor de aer să se facă cu uşurinţă, iar
influenţele asupra culturilor, căilor de comunicaţie şi localităţilor să fie mari. La Brăila viteza medie pe direcţia nord
11
este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9 m/s. În zona de câmpie valorile medii ale vitezei vântului sunt ceva mai
mari decât cele menţionate la Brăila. Numărul mediu anual al zilelor cu vânt tare (peste 11 m/s) este în zona de
câmpie de circa 70, iar în Balta Brăilei în jur de 10. Vitezele maxime se înregistrează în timpul iernii, când acestea
pot depăşi 100 Km/oră.

2.1.3 Rețeaua hidrografică

Principalele categorii ale resurselor de apă din judeţul Brăila sunt apele subterane, râurile şi lacurile.
Apele subterane se împart în ape freatice, adică primul orizont de ape subterane cu nivel hidrostatic liber şi
variabil, care au ca suport stratul impermeabil din apropierea suprafeţei terestre şi ape de adâncime, cantonate în
depozite friabile dar intercalate între state impermeabile, fapt ce face ca acestea să se mai numească şi captive.
Apele freatice din judeţul Brăila se găsesc cantonate în depozite loessoide şi nisipurile eoline de pe
interfluvii şi în aluviunile fluviatile din luncile largi ale Dunării, Siretului, Buzăului şi Călmăţuiului. Adâncimea
apelor freatice variază de la 0 m în luncile joase până la peste 20 m, pe câmpurile acoperite cu nisipuri. Datorită
variaţiei mari a cantităţii de precipitaţii în cursul anului, care reprezintă principala sursă de alimentare a apelor
freatice, nivelul hidrostatic înregistrează variaţii de 1-2 m. Unele orizonturi sunt epuizate complet în timpul verii,
când sunt secete prelungite, ca urmare a exploatării intense şi a pierderilor prin evapotranspiraţie la suprafaţa
solului. Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice se încadrează în tipul bicarbonatat calcic şi sodic, în mai
mică măsură şi în sulfatate şi clorurate calcice şi sodice, în cea mai mare parte, cu mineralizări care depăşesc uneori
5g/l. Apele freatice din judeţul Brăila nu constituie o sursă importantă pentru alimentarea cu apă a populaţiei, pentru
industrie sau pentru irigaţii, atât sub aspectul variaţiei cantitative în timpul anului, cât şi sub cel al gradului de
potabilitate.
Apele de adâncime Aceastea se găsesc cantonate în pietrişurile de Frăteşti (arealul Bălţii Brăila şi cursul
inferior al Călmăţuiului) şi în depozitele nisipoase cu o granulaţie mijlocie şi fină de vârstă cuaternară (Câmpia
Brăilei şi Câmpia Călmăţuiului). În luncile Călmăţuiului şi Buzăului, la adâncimi de 20-50 m, se găsec depozite
argilonisipoase care reprezintă aluviuni vechi şi în care sunt cantonate ape de adâncime.
Apele curgătoare prin volumul care se scurge în cursul unui an, râurile reprezintă resursele de apă cele mai
importante ale judeţului Brăila. Arterele hidrografice sunt Dunărea, Siret, Buzău şi Călmăţui.
Dunărea în cadrul judeţului este reprezentată prin braţele principale – Cremenea şi Măcin (Dunărea Veche) – şi
braţele secundare – Vâlciu, Mănuşoaia, Pasca, Calia, Arapu – în arealul Bălţii Brăilei – şi prin Dunărea propriu-zisă
din dreptul municipiului Brăila şi până la confluenţa cu Siretul.
Călmăţuiul pe teritoriul judeţului Brăila are aproximativ jumătate din lungimea totală (70 Km din 145 Km
total) şi se desfăşoară între localităţile Jugureanu şi Gura Călmăţuiului.

Lacuri de crov constituie singurele elemente hidrografice care se întâlnesc pe câmpuri, existenţa lor fiind în
strânsă legătură cu procesele de tasare în depozitele loessoide. Acestea sunt grupate în două zone distincte: prima, în
Câmpia Brăilei, cu lacurile Ianca, Plopu, Iazu-Movila Miresii, Secu-Movila Miresii, Lutu Alb, Esna şi valea Esnei; a
doua, în Câmpia Călmăţuiului cu lacurile Plaşcu, Colţea, Chichineţu, Tătaru şi Unturos. Forma acestor depresiuni
este circulară, ovală sau neregulată, cu fundul plat, cu adâncimi obişnuite de 2,5 m şi maxime de 5-10 m (Ianca 9m,
Plopu 10m, Iazu-Movila Miresii 11m, Lutu Alb 11m, Tătaru 12m, Plaşcu 7m, Chichineţu 8m, Colţea 6m). Suprafaţa
depresiunilor de tip crov variază de la câţiva zeci de metri pătraţi până la 8- 10 Km2 (Ianca 3,32 Km2, Iazu –
Movila Miresii 1,8 Km2 , Plopu 1,80 Km2 , Tătaru 3,28 Km2 , Plaşcu 1,88 Km2 ). Dintre lacurile menţionate în
Câmpia Brăilei, salinitatea cea mai mare o are lacul Iazu – Movila Miresii, al cărui nămol cu calităţi terapeutice se

12
foloseşte pentru băi pe scară locală. Tipul hidrochimic al lacurilor din această zonă este clorurat sodic pur. În
Câmpia Călmăţuiului, lacurile au o salinitate mai redusă. În schimb, tipul hidrochimic sulfatat sodic este net diferit
de cel al lacurilor din Câmpia Brăilei.

Limanele fluviatile sunt reprezentate prin lacurile din cursul inferior al Buzăului, Jirlău, Căineni şi Ciulniţa.
Lacul Jirlău are circa 962 ha suprafaţă şi un bazin hidrografic de 390 Km2 dar în condiţiile deficitare de
alimentare, lacul manifestă o tendinţă de secare, fapt pentru care s-a făcut un canal de legătură cu Buzăul.
Mineralizarea este în jur de 6-7g/l, iar tipul hidrochimic este clorurat sodic, dar în perioadele sau anii cu aport mare
de ape continentale, acesta trece în bicarbonat sodic. Lacul Jirlău a fost amenajat în scopuri piscicole.
Lacul Câineni are o suprafaţă de 96 ha şi un bazin hidrografic de 14,7 Km2 . Datorită lipsei unui aport
superficial permanent din bazinul de recepţie şi a unei legături cu râul Buzău, lacul Câineni a urmat un proces de
intensă salinizare în raport cu celelalte limane fluviatile din cursul inferior al Buzăului. Concentraţia în săruri a atins
circa 46 g/l, iar timpul hidrochimic este constant clorurat sodic. Lacul Câineni este folosit în balneoterapie pe scară
locală.
Lacul Ciulniţa are o suprafaţă de 69 ha şi un bazin hidrografic de 30,5 Km2 . Forma cuvetei lacustre,
îngustă şi alungită este caracteristică pentru tipul genetic al limanelor fluviatile. Mineralizarea apei redusă, aportul
superficial şi cel subteran de apă dulce au făcut ca acest loc să fie transformat în crescătorie piscicolă.

2.1.4 Principalele componente ale învelișului biogeografic

Flora:Vegetaţia specifică judeţului Brăila este de stepă, în câmpii și de luncă, în luncile fluviului și ale
râurilor. Specifice stepei sunt pajiștile din graminee, tufișurile de porumbar, migdal sau vișin pitic și măceș,
vegetaţia halofilă (sărăcică, brâncă) sau cea psamofilă (salcia de nisip, romaniţa de câmp, laptele cucului).
Dispunând de umiditatea din sol, vegetaţia de luncă este mult mai bogată, fiind alcătuită din păduri de sălcii, răchite
sau plopi, plante acvatice (nuferi albi și galbeni, stuf, papură, ciulini, iarba broaștei etc.) și plante ierboase (stânjenel
de baltă, dentiţă, rogoz etc.).
Fauna: Pe câmpuri se găsesc numeroase rozătoare (șoarecele de câmp și cel de stepă, șobolanul de câmp,
iepurele de câmp, hârciogul, orbetele), reptile (șopârla de stepă și cea de câmp) și păsări (prepeliţa, potârnichea,
coţofana, presura, ciocârlia de câmp, ciocârlanul). La fel ca și în cazul florei, fauna este mult mai bogată în zonele
de luncă. Aici, în pădurile de plop întâlnim animale sălbatice (mistreţi, lupi, vulpi și iepuri), iar pe malurile râurilor
– vidra și nurca. Ca păsări, întâlnim raţe și gâște sălbatice sau numeroase specii de stârci (stârcul roșu, cenușiu,
galben, de noapte sau stârcul lopătar). Printre speciile de păsări acvatice se găsesc: nagâţul, găinușa de baltă,
piţigoiul de stuf, sitarul de mal, ţigănușul, corcodelul, lișiţa etc. În zăvoaie adăpostesc specii precum mierla,
privighetoarea, cucul, boicușul, dumbrăveanca etc.
Ariile protejate din judeţul Brăila sunt:
- Parcul natural - Balta Mică a Brăilei;
- Rezervaţia naturală – Lacul Jirlău;
- Rezervaţia naturală – Pădurea Camniţa;
- Rezervaţia forestieră – Pădurea Viișoara;
- Monumentul natural – Popina Blasova;
- Aria naturală – Lacul Tătaru.

13
2.2 Resursele turistice antropice

Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368, într-un document de pe vremea
domnitorului provinciei Ţării Româneşti, Vlaicu Vodă, care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul
Brăilei”. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării,
spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. Poziţionat la marginea provinciei şi pe fluviul
care transporta nu numai vase comerciale, dar şi flote de război, oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade
nefaste, care i-au împiedicat dezvoltarea. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”, numită „Ibrail”,
oraşul şi teritoriul din jurul său au fost stăpânire turcească timp de aproape trei secole. Toate evenimentele istorice la
care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice, sociale şi culturale, iar ceea ce a dănuit peste
veacuri reprezintă în prezent o moştenire culturală intangibilă a locului

2.2.1 Obiectivele turistice religioase

Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” (înc. sec. al XVIII-lea) – este cea mai veche biserică din cele existente în
Brăila; iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie), în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă,
refăcută după planul unor arhitrcţi ruşi, adăgându-i-se elementele specifice cultului ortodox; tavanul este ornat cu
baghete de lemn în stil oriental;

Biserica „Sf. Nicolae” (1860 . 1865) – este pictată de pictorul Petre Alexandrescu, absolvent al Academiei
de Pictură din Roma, cel care realizase la acea dată şi pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucureşti, într-un stil de
inspiraţie renascentistă italiană şi a fost sfinţită de catre Episcopul Dunării de Jos Galaţi;

Biserica „Buna Vestire” – fostă biserică greacă, construită în 1872, în stil bizantin, cu aprobarea
domnitorului Al. I. Cuza; interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin, neogrecesc, gotic, de influenţă
renascentistă), determinată şi de adăugirile şirenovările ulterioare. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de
marmură albă; la rândul său, balconul executat tot din marmură, susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă,
cu orologiul bisericii. Biserica a fost construită între 1863 – 1872, după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis

14
din Brussa. Lăcaşul are dimensiuni impunătoare (43,5 m lungime, 21,5 m înălţime), păstrează vitralii deosebit de
valoroase şi picturi murale, în interior, realizate de Gheorghe Tăttărescu, Constantin Livadas Liochis şi Belizarie.
Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos, executat în lemn sculptat şi candelabrul central din cristal de
Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia;

Biserica „ Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1872-1894);

Mănăstirea Lacu Sarat - staţiunea Lacu-Sărat, construcţie în întregime din lemn, amplasată într-un cadru
natural atactiv; este un important punct de atracţie pentru turiştii sosiţi în staţiune.

Mănăstirea Măxineni (1636 – 1637, ref. în 1859) – monument de arhitectură, inclus pe Lista monumentelor
istorice, este una dintre cele mai importante şi frumoase ctitorii ale lui Matei Basarab, realizată ante 1637, pe locul
unei biserici de nuiele. Mănăstirea reprezintă un punct strategic militar de mare importanţă în acele vremuri pentru
Ţara Romînească, ceea ce explică grosimea zidurilor sale, de aproape un metru şi jumătate şi a fundaţiei, de doi
metri şi jumătate. Pisania lăsată aici de Matei Basarab şi soţia sa Elena Doamna, reprodusă de istoricul Nicolae
Iorga, explică împrejurările în care a fost ridicată mănăstirea şi rolul pe care trebuia să îl îndeplinească, drept punct
fortificat de apărare. Construcţia este în plan triconic, cu turlă pe naos; pronaosul este despărţit de naos printr-un
mare arc în consolă.

2.2.2 Obiectivele turistice cultural-istorice

Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituție culturală cu o tradiție de peste o sută de ani, bogată
în reprezentații teatrale de prestigiu. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896, sub numele de “Teatrul Rally”
si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée, Maria Filotti). Ȋn anul 1969 primeste numele
renumitei artiste,
Original din Brăila. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri, Sala Studio si Sala de conferințe.
Ȋn foaiere se pot organiza întruniri, expoziții, concerte;

15
Teatrul „Maria Filotti” din Brăila este o instituţie de prestigiu a teatrului românesc, având o tradiţie de peste 150 de
ani, dintre care 65 de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului 1850 şi este azi
un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional.
Muzeul Județean, înființat prin decret regal în anul 1881, adăposteste colecții de arheologie istorie, artă
plastică si decorativă, etnografie si artă populară, stiințele naturii, memoriale;
Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu;
Moara Violattos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny;
Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny, la
care s-au folosit, pentru prima oară în lume, prefabricate de beton armat;
Ansamblul Str. M. Eminescu (sec. al XIX-lea);
Casa memorială „Panait Istrati” (sf. sec. XIX), Expoziţia din Casa Memorială prezintă publicului
manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document,
obiecte care au fost cumpărate în cea mai mare parte de la ultima soţie a scriitorului Panait Istrati, Margareta Istrati.
Casa Petre Ştefănescu Goangă, situată în Brăila, str. Piaţa Poligon, nr.2, a fost construită la sfârşitul sec. al
XIX-lea şi a aparţinut pictorului Petre Alexandrescu, bunicul marelui cântăreţ de operă şi pedagog brăilean. În
perioada 1899 – 1902 casa a intrat în posesia părinţilor cântăreţului de operă , Cecilia şi Gheorghe Ştefănescu
Goangă.
Casa Memoriala Ana Aslan;Savantul care a dus faima României în lume, după ce a inventat medicamenele
împotriva îmbătrânirii Gerovital şi Aslavital, s-a născut într-o casă care există şi în prezent * imobilul este
proprietate privată.
Fântâna arteziană – Piața Traian, în parc si Ceasul Public;

2.2.3 Arta populară și manifestările etnofolclorice

La Brăila au loc manifestări etnofolclorice repetabile, cu dată fixă, mai renumite fiind:
 Festivalul de Muzică usoară „George Grigoriu”;
 Festivalul național de muzică folk „Omul cu o chitara”;
16
 Festivalul si Concursul Internațional de canto „Hariclea Darclee”;
 Concurs internațional de muzică populară;
 Concursul de pantomimă si teatru mimat.
 Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii – in jurul datei de 22 decembrie, pe platoul din Piaţa
Independenţei
 Festivalul Florilor – in perioada lunii aprilie – mai, desfasurat in Grdina Mare;
 Zilele Municipiului Braila – la inceputul lunii august, principalele locaţii din municipiu (Parcarea Mall
Brăila, Portul Militar, Parcul Caporal Mușat, Parcul
 Monument, Bariera Călărașilor, Cartierul Viziru I, Catedrala „Nașterea Domnului”,
Scena de la Esplanadă, Faleza Dunării, Parcarea Palatului Administrativ, Platoul Primăriei, Strada Mihai
Eminescu, Piațeta Lyra, Piața Poligon, Grădina Mare, Parcul Calea Galați, Parcarea Stadionului Progresul,
Parcul Lacu Dulce) vor găzdui spectacole culturale, competiți sportive și programe educaţionale.
 FESTIVALUL ZILE SI NOPTI DE TEATRU EUROPEAN LA BRAILA. Editia a X-a , septembrie 2016.

Incepand cu aceasta editie festivalul revine la formatul international , initial. Vor fi programate un numar de
minim 12 spectacole reunite sub genericul „Povesti din sud-estul Europei „ .
 Festivalul si Concursul International de Canto Hariclea Darclee ,MASTER CLASS, iulie –august 2016 .
Parteneriat cu Primaria Braila , Ministerul Culturii , Fundatia Darclee , Fundatia Ateneul Roman.
 Zilele Orasului Braila , august 2016 . Parteneriat cu Primaria Braila , Casa de Cultura , alte institutii si
organizatii civile.
 Zilele Mihail Sebastian , editia a IV-a , octombrie 2016. Parteneriat cu Primaria Braila, Ministerul Culturii
,Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania , Muzeul Brailei Carol I.
 Gala Premiilor Culturale Brailene , editia a V –a , ianuarie 2016 . Parteneriat cu Directia pentru Cultura
Braila.
 Ziua Mondiala a Teatrului , 27 martie 2016 . Parteneriat cu Primaria Braila

Tradiţia Caloianului este o tradiţie veche de sute de ani fiind păstrată în Câmpia Bărăganului. Este vorba
despre ritualul caloianului, considerat zeul vegetaţiei. Copiii merg prin sat cu caloianul, să invoce ploaia. Are loc la
două săptămâni de la Paşti când se adună un alai de copii şi fac un omuleţ din pământ. Alaiul cuprinde un preot, un
dascăl, copii care duc pânza înaintea caloianului, un copil cu o cruce şi alţi copii care urmează ''mortul'' şi bocesc.
Alaiul astfel organizat pleacă de la casa unde s-a făcut caloianul şi merge până la marginea satului unde îl îngroapă.
Se întorc apoi copiii acasă şi gazda îi serveşte cu gogoşi şi prăjituri.
Tradiţia Paparudei are loc la trei săptămâni după Paşti, când acelaşi alai de copii de la caloian merge şi
dezgroapă caloianul şi îl aruncă într-o fântână. Textul Paparudei invocă, prin formule poetice, ploaia, roadele bogate
şi urări de sănătate. Apoi toţi copiii se udă cu apă, după care se duc la gazdă, unde se servesc prăjituri, udatul
continuând şi aici.

17
2.2.4 Obiective turistice tehnic-economice

Obiectivele tehnico-economice cu relevanță în domeniul turismului din județ,sunt:


Portul Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluviale românești. Situat în orașul Brăila pe Dunăre,
de la kilometrul 165 la km. 175 – mal stâng și km. 4 pe Brațul Măcin, portul este o sursă importantă de venituri
pentru oraș, deoarece multe companii internaționale mari își desfășoară activitatea aici.[1]Portul Brăila are cheiuri
operaționale verticale în lungime de 550 m. și pereate în lungime de 2500 m.[2]

Stațiunea Lacu Sărat, cunoscută în întreaga lume ca izvor de sănătate, este situată în zona de câmpie din
nord-estul Bărăganului. Se spune că proprietățile terapeutice miraculoase ale apei au fost descoperite cu secole în
urmă de voievodul Vlad Țepeș.
Lacul, format pe un vechi curs al Dunării, care acum este complet izolat, este înconjurat de 70 hectare de pădure,
care atenuează climatul de stepă și constituie un plăcut loc de recreere. Adâncimea apei variază între 0,6 și 1,80
metri, iar fundul lacului este acoperit pe întreaga suprafață de un nămol terapeutic, cu un grad foarte mare de
mineralizare. Lacul are o suprafață de 1,72 kilometri pătrați și o adâncime de 1,5 metri, iar datorită conținutului
ridicat de iod, rezultat în urma descompunerii anaerobe a unei specii de nevertebrate, artemia salinas, nămolul
rezultat ameliorează zeci de afecțiuni, motiv pentru care suferinzi din toată lumea vin, de ani de zile, la tratament.

18
2.3 Prezentarea destinațiilor turistice din județ

Deşi este situat într-o zonă de câmpie care nu beneficiază de forme de reliefspectaculoase, pe teritoriul
judeţului Brăila se întâlnesc totuşi elemente geograficereprezentative pe seama cărora se poate fundamenta
dezvoltarea unui turism durabil.Aceste elemente sunt fluviul Dunărea cu lacurile adiacente şi fondul piscicol
aferent,resursele hidrominearale cu calităţi terapeutice dovedite, ariile protejate - dintre care Parcul Natural Balta
Mică a Brăilei joacă un rol important şi lacurile piscicole din bazinele râurilor Buzău şi Călmăţui.

III. Dinamica activităților turistice la nivelul județului Brăila

3.1 Baza turistică tehnico-materială

Elementele bazei tehnico-materiale ale turismului nu pot fi cercetate izolat, nu pot fi desprinse din cadrul
teritorial complex în care se află, ci numai în strânsă concordanţă cu potenţialul fiecărei zone (baza de materii prime,
căi de comunicaţii, surse de apă şi energie, vestigii culturale şi altele), spaţiul amenajat presupunând un ansamblu de
intercondiţionare cu mediul.

Amenajarea turistică a teritoriului face parte din noţiune mult mai largă de utilizare şi administrare a
spaţiului în vederea asigurării condiţiilor necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a tuturor activităţilor umane.
Desfăşurarea activităţilor turistice indiferent de forma lor, presupune stabilirea unor legături intre turist şi
zonele pe care le vizitează, în care este prezent temporar. Aceste legături au un conţinut complex întrucât teritoriul
prin potenţialul sau natural reprezintă motivul pentru care turistul se deplasează şi se serveşte ca suport material fizic
pentru amenajările destinate satisfacerii nevoilor sale.
Amenajarea turismului are drept fundament necesitatea adaptării teritoriului la problemele ridicate de
dezvoltarea economico-socială şi se constituie dintr-un inventar de tehnici pentru localizarea activităţii şi pentru
reglementarea utilizării spaţiului.
Conceptul de spaţiu amenajat conţine ideea de adaptare reciproca intr-un teritoriu şi nevoile rezultate din activităţile
economico-sociale desfăşurate în limitele teritoriului respective, definindu-se ca produs al „interacţiunii intre
activităţi şi spaţiu’’

3.1.1 Unitățile de cazare turistică

Ȋn perioada 2004-2008, înainte de manifestarea crizei economice, evoluția capacității de cazare turistica, pe
structuri de primire turistică şi pe număr de locuri, în județul Brăila, este conform tabelului 3. Ȋn intervalul de timp
analizat, numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel, ceea ce arată o
slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v. tabel 4). Au scăzut numărul
locurilor în căsuțe turistice, hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de
cazare.

Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare, pe principalele 17 forme de cazare (nr. unități) din
Municipiul Brăila, în intervalul 2004-2006

19
2004 2005 2006
Hoteluri 14 14 14
Hanuri şi moteluri 3 1 2
Campinguri - - -
Căsuțe turistice 3 2 2
Vile turistice 2 2
Tabere de elevi şi preşcolari 2 2 2
Pensiuni turistice urbane 2 1 1
Popasuri turistice 1 1
TOTAL 24 23 24

Structuri de cazare, pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008)

hotel motel camping pensiune vilă popas Total


turistică turistică turisti
unități locuri unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu unități % ocuri %

Brăila 8 716 1 14 - - - - - - - - 9 42,9 730 42,4

Lacu Sărat 5 747 - 1 84 1 16 1 50 - - 8 38,1 897 52,0


Alte localit
2 64 - - - - - - 1 12 1 20 4 19 96 5,6
(județ)
Total 15 1527 1 14 1 84 1 16 2 62 1 20 21 100 1723 100
% 71,4 88,6 4,8 0,8 ,8 4,9 4,8 0,9 9,5 3,6 4,8 1,2 100,0 - 100,0 -

Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila, 2011

Denumirea unităţii Categorie Nr. camere Nr. locuri


Municipiul BRĂILA
Belvedere 3 stele 52 104
Campus Bella Italia 3 stele 6 15
Edy’s House 4 s ele 6 12
Edy’s Royal 3 stele 24 49
B.C 3 stele 5 50
Korona 2 stele 19 35
La Pon on 1 stea 6 12
LMS 3 stele 16 29
Nufărul 2 stele 19 2
Orient 3 stele 26 52
P ris 3 stele 15 26
Regal 2 stele 30 54
Rezidenza Dutzu 4 stele 6 12
Sport 2 stele 27 54

20
Swing 4 stele 14 28
Traian 2 ste e 105 203
Tr umph 3 stele 65 138
Venezia Club nn 3 stele 9 18
Viky 2 stele 23 49
LACU SĂRAT
Hotel DIANA 2 stele 77 180
Hote FLORA 2 stele 106 210
Hotel
LACU SĂRAT 2 stele 79 134
Camping
LACU SĂRAT 2 stele 3 84
Hotel MARA 2 stele 36 82
Hotel P RLA 2 stele 8 164
Pensiunea turistică stele 8 16
SABRINA
Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe


tipuri de structuri de primire turistică

Tipuri de structură turistică 2004 2005 2006 2007


Sursa: Buletinul
Hoteluri 229884 239 83 239857 285055
statistic lunar al
Moteluri 498 863 1219 3801 județului Brăila
Vile turistice 20 679 836 1263
Cabane turistice - - - -

Pensiuni turistic urbane 2053 1004 953 588


Popasuri turistice - - - -
TOTAL 232455 241629 242865 290707

3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism

Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu
Sărat, destinaţii ce cumulat deţin 92,5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. Aproape 90 % din locurile de
alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune).

Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila, 2011

21
Denumire unitate Tip unitate Nr. locuri Categorie
Mun. BRĂILA
BELVEDERE Restaurant clasic 144 3 stele
EDY’S ROYAL Restaurant clasic 80 3 stele
EDY’S HOUSE Restaurant clasic 354 4 stele
EDY’S HOUSE Cramă 42 4 stele
CREMONESE Res aurant clasic 60 3 stele
LAURA Restaurant c asic 250 2 tele
LAURA 2 Restaurant clasic 110 2 stele
LA PONTON Restaurant clasic 94 1 stea
HEAVEN’S Restaurant clasic 220 4 stele
G.B.C Restaurant clasic 80 3 stele
ORIENT Restaurant clasic 100 3 stele
SWING Restaurant clasic 240 4 stele
VIKY Restaurant clasic 50 2 stele
LMS Restaurant clasic 90 3 stele
TRIUMPH Restaurant clasic 180 3 stele
REGAL Restaurant clasic 100 2 stele
TINERETULUI Restaurant clasic 160 2 stele
KORONA Restaurant clasic 100 2 stele
MARIO Restaurant clasic 200 2 stele
TRAIAN Restaurant clasic 30 2 stele
TRAIAN Bar de zi 30 2 stele
LMS Restaurant clasic 90 3 stele
TRIUMPH Bar de zi 40 3 stele
TRAIAN Bar de zi 30 2 stele
SPORT Bufet bar 54 2 stele
Fast Food 47 2 stele
Fast Food 51 2 stele
Pizzerie 60 3 stele
LACU SĂRAT
DIANA Bar de zi 20 2 stele
DIANA Restaurant clasic 150 2 stele
FLORA Bar de zi 28 2 stele
FLORA Restaurant clasic 260 2 stele
LACU SĂRAT Bar de zi 20 2 stele
LACU SĂRAT Restaurant clasic 50 2 stele
MARA Bar de zi 50 2 stele
MARA Rest ur nt clasic 10 2 stele
PERLA Bar de zi 50 2 stele
PERLA Restaurant clasic 200 2 stele

22
Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de
alimentaţie

Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. 8), din care : 2262 de locuri în restaurante clasice, 30 de
locuri în baruri de zi, 42 de locuri în crame, 60 de locuri în pizzerii, 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi
54 de locuri în unităţi de tip bufet bar.

Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat

23
Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1,8 / 1,0,
valoare situată peste nivelul de 1,2 - 1,5 / 1,0, prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu
turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. Defalcat, pe destinaţii turistice, se observă că valoarea
acestui raport este mai mare de 1,2 / 1,0 pentru toate zonele turistice analizate; astfel, pentru municipiul Brăila
ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2,5 / 1,0, iar pentru staţiunea Lacu Sărat
este 1,25 / 1,0. (cf. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat)

Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi
modernizari. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu. De cele mai
multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură, cele referitoare
la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet.

Atât în muncipiul Brăila, cât şi în județ lipsesc unitățile de profil, reprezentative, care prin ele însele să
constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local, cu profil pescăresc sau vânătoresc etc).

3.1.3 Unitățile de agrement și tratament

Desi cu o tradiție de peste 150 de ani, amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților
terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în
cadrul hotelurilor Flora şi Perla, deschise tot timpul anului (cf. PUZ- Lacu Sărat).

Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic, în anul 1978 s-a dat în folosință
primul Complex Balnear, în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. PUZ-
Lacu Sărat).

Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții - cum ar fi Teatrul “Maria
Filotti”, Muzeul de Istorie, Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii, Teatrul de Păpuşi, biblioteci,
complexul sportiv în Parcul Monument (stadion, sala polivalentă, bazin de înot acoperit şi descoperit, terenuri
de tenis etc.), grădina zoologică, discoteci, parcuri, grădini (ex.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”), zone
de promenadă, esplanada – faleza. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin
organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național.

Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din
Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic, legat de un specific inedit cu
profil deltaic.

24
Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului, agrementul înseamnă doar odihnă în
mijlocul naturii, într-o mică măsură plajă şi balneație, adică forme de recreare care nu implică o organizare
deosebită.

Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi
cultural. Ȋn prezent, agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat, realizându-se în
majoritatea cazurilor individual şi neorganizat.

3.1.4 Mijloacele de transport turistic

Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice, dar
înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii, spații şi peisaje, pe jos sau cu mijloace de locomoție. De aceea,
deplasarea poate deveni o componentă importantă, de agrement, a unui produs turistic, sau chiar o atracție
turistică în sine, prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului
parcurs. Ȋn acest scop, organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent
mijloacele tradiționale (transport auto, aerian, feroviar şi pe apa), îmbinate cu mijloace adecvate agrementului
turistic (hipo, transport pe cablu, minicare, biciclete, ambarcațiuni mici de transport pe apă etc).

Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa
naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată, în special în portul de agrement,
turistic.

Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor, microbuzelor sau autoturismelor deține în general
primul loc în desfăşurarea traficului turistic. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc, în principal,
autocarele şi microbuzele.

Ȋn Brăila, mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie.

Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere


în turismul individual sau în grupuri restrânse.

Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea, conectivitatea, structura, dimensionarea,


calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare, stații de benzină, stații service, locuri de campare) şi
estetică a sistemului rutier, în teritoriul vizat. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia,
semnalate anterior.

Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de
transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri, începând cu impactul
redus asupra mediului. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. Beneficiază de o gară şi o
agenție C.F.R.
25
Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus
tramvaiul, în 1901. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat, de exemplu) ar putea fi valorificată
această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară.

Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului, mai ales pentru
consumatorii de turism cu venituri ridicate. Atracția exercitată de călătoria pe apă, ca principal agrement şi nu
numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică, a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce
cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei.

Braila, port la Dunare, era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval, până la Sulina şi
în amonte până la Hîrşova, prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. Ȋn ultimii ani, însă, datorită
costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri, aceste curse au fost anulate, astfel încât în prezent Brăila
nu mai beneficiază de transport fluvial de călători.

Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor, care transportă călători şi mijloace
auto. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte
de trecere funcționează un număr de cinci bacuri.

Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri, respectiv “Lacu Sarat” aflată în
patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845
(aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean).

Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei, Romsilva, A.C.R. şi RAIF dispun de bacuri
plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare.

3.2. Circulația turistică

Amenajarea turistica a teritoriului face parte din notiune mult mai larga de utilizare si administrare a
spatiului in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru desfasurarea in bune conditii a tuturor activitatilor umane.

Desfasurarea activitatilor turistice indiferent de forma lor, presupune stabilirea unor legaturi intre turist si
zonele pe care le viziteaza, in care este prezent temporar. Aceste legaturi au un continut complex intrucat teritoriul
prin potentialul sau natural reprezinta motivul pentru care turistul se deplaseaza si se serveste ca suport material fizic
pentru amenajarile destinate satisfacerii nevoilor sale

26
3.2.1 Evoluția numărului de turiști

Statistică surprinzătoare: judeţul nostru a avut anul trecut cel mai mare ritm de creştere, exprimat în procente,
în ce priveşte sosirile de turişti străini. Datele Institutului de Statistică aferente lui 2017 arată că în judeţul nostru au
venit aproape 6.600 de turişti din alte ţări, faţă de circa 4.000 cu un an mai înainte, ceea ce exprimat în puncte
procentuale înseamnă un plus de 65%. Pe locul doi, la acelaşi capitol, s-a poziţionat judeţul Dolj cu un plus de 48%
(ajungând la 23.000 de străini cazaţi), urmat de Tulcea (plus 39%, până la 24.000 de străini cazaţi).

În mod evident, dacă ne referim, însă, strict ca număr de turişti, clasamentul se răstoarnă, iar judeţul nostru alunecă
spre coada ierarhiei. La fel stau lucrurile şi dacă ne raportăm la regiunea de dezvoltare din care facem parte:
creşterea procentuală ne poziţionează pe primul loc urmaţi de Tulcea - 39%, Buzău - 17,8%, Galaţi - 8,2% şi
Constanţa cu un plus de doar 2,6%, în timp ce Vrancea este singurul judeţ cu evoluţie negativă de la 2.300 de turişti
străini înregistraţi în 2016 a scăzut la 2.000 în 2017 (minus 13%). Ca număr de străini, Constanţa este pe primul loc
cu 62.500 turişti, urmată la mare distanţă de Tulcea - 24.100, Galaţi - 13.200, Buzău şi Brăila cu câte 6.600 persoane
şi Vrancea cu doar 2.000 persoane. Rămâne totuşi întrebarea de unde acest interes crescut al turiştilor străini pentru
judeţul nostru.

3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări

Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila, care se înscrie printre județele cu capacitate
mică de cazare, se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în
moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult.

Tipuri de structură turistică 2004 2005 2006 2007


Hoteluri 533 9 53835 53771 4886
Moteluri 404 686 1219 2158
Vile turistice 20 529 808 1 63
Cabane turistice - - - -
Pensiuni turisti e rbane 920 503 553 171
Popasuri turistice - - - -
TOTAL 54653 55553 59169 58476
Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică,
pe destinații turistice şi tipuri de structuri, în anul 2007

27
Total Hoteluri Popasuri Moteluri Vile Pensiuni Tabere de Căsuțe
turistice turistice urbane elevi şi turistice
preşcolari
Număr de turişti
Brăila 34483 32010 - 2156 1263 171 - -
Stațiunea Lacu 24974 22876 1040 - - - 1058 -
Sărat
Alte localități şi 2498 - - - 1117 - 1119 262
trasee turistice
Total județ 61955 54886 1040 2156 1263 171 2177 262
Număr de
înnoptări
Brăila 86121 81586 - 3801 146 588 - -
Stațiunea Lacu 207859 203469 1788 - - - 2602 -
Sărat
Alte localități şi 3700 - - - 1117 - 2265 318
trasee turistice
Total județ 297680 285055 1788 3801 1263 588 4867 318

3.2.3 Durata sejurului mediu

Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi
exprimă, într-o oarecare măsură, latura calitativă a activităţii turistice. În cazul de faţă, durata medie a sejurului
în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4,80 zile faţă de 2,95 zile), dar acest lucru nu se
datorează unor servicii de calitate superioară, ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin
pentru tratament balnear, iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. Astfel, nici
calitatea serviciilor de cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului, ci
valoarea incontestabilă a resurselor balneare. (cf. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat).

3.2.4 Densitatea circulației turistice

Pe destinaţii turistice, durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2,5 zile, în staţiunea turistică
Lacu Sărat este 8,32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1,48 zile. Pe tipuri de structuri, datele arată că
hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5,19 zile): municipiul Brăila (2,55 zile); Lacu Sărat
(8,89 zile). Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3,44 zile), în timp ce
la polul opus sunt vilele turistice (1,0 zile) şi căsuţele turistice (1,21 zile).

Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii, aceasta diferă destul de mult. Astfel,
datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort, dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor
forme variate de turism, unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri, turismul cultural),

28
în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19,4 % din total, spre deosebire de 1,6 % din
total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8,4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. (cf. PUZ-Stațiunea Lacu
Sărat).

29
IV. Propuneri și strategii privind dezvoltarea turistică a județului Brăila

Asupra dezvoltarii viitoare a turismului, in judetul Braila influenteaza o serie de factori


cu caracter conjunctural ce actioneaza in etapa de tranzitie spre o economie de piata, cum ar
fi: - lipsa unor reglementari coerente in actiunea de privatizare a bazei logistice a turismului, a
unor facilitati menite sa dezvolte acest segment al economiei;
- lipsa fondurilor de investitii pentru modernizarea infrastructurii;
- veniturile reduse ale majoritatii populatiei, fapt ce a condus la o restrangere a cererii de
servicii turistice. Dintre factorii favorizanti care influenteaza dezvoltarea turismului si care au
un caracter permanent amintim: - existenta unui potential turistic nevalorificat;
- existenta unor cai de comunicatii rutiere si feroviare care pot fi dezvoltate si modernizate;
- calitatea intrinseca a ofertei turistice, unicitatea peisajului (Insula Mica a Brailei), calitatile
terapeutice a apelor din Lacu Sarat, a izvoarelor termale de la Insuratei si altele; - atractia pe
care o reprezinta fondurile de vanatoare si pescuit din apele curgatoare si lacurile din zona; -
vestigiile istorice din zona Brailei;
- monumentele arhitectonice, casele memoriale, Teatrul “Maria Filotti” – complex aflat sub
protectia UNESCO-, centrul vechi al municipiului Braila, lacasurile de cult;
- manifestari economice si culturale cu rezonanta nationala si internationala - “Targul
National de Agricultura” de la Braila, Festivalul International ‘’George Grigoriu’’ Festivalul
International de Canto “Haricleea Darclee” si altele;
- posibilitati de dezvoltare a agroturismului; - existenta Dunarii, care nu este valorificata decat
intr-o mica masura din punct de vedere turistic.

4.1. Crearea și promovarea unui brand turistic al județului

Monumentalul ceas reprezinta un


simbol al Brailei si a fost realizat in 1909 de Carol Sakar din Praga. Scopul realizarii si
amplasarii lui, in buricul targului, fiind unul decorativ, care completa perfect
monumentele care existau deja: fantana arteziana si monumentul imparatului Traian
(realizat in 1906). Astfel de piese se regasesc in unele orase din Europa Centrala si
Occidentala, si reprezinta semne ale racordarii vietii la pulsul timpului, al modei in
domeniul amenajarii, infrumusetarii, mobilarii parcurilor, gradinilor si pietelor
publice.

30
Asadar, “Ceasul” brailenilor este o dovada clara a integrarii noastre in Europa, a
faptului ca urmam, efectiv, cursul vietii occidentale.
La baza ceasului se afla fixate doua placi de metal, cuprinzand urmatoarele inscriptii:
“Carol Sakar; Praga-Karkin; Bohemia-Austria”. Ca material si tehnica putem spune ca
ceasul este o bijuterie din metal turnat si sudat, fiind o piesa in stil baroc pentru
decorarea parcurilor. Nu mai este o noutate ca banii au reprezentat, de cand lumea si
pamantul, o problema. Dar pentru constructia ceasului s-au gasit oameni cu suflet si
inima batranului orologiu a inceput sa bata prin donatia braileanului P. Naum Petre,
numele lui fiind inscriptionat pe ceas. Si cum Braila este un oras dunarean, la baza
ceasului se afla pictata o corabie, pentru a ne aminti, mereu si mereu, de fluviul care
ne scalda malurile…

4.2 Propuneri personale privind dezvoltarea turistică a zonei

Valorificarea izvoarelor termale din zona orasului Însurăței Sondajele efectuate in perioada
1978 – 1983, au pus in evidenta cateva surse de ape termale. In zona orasului Insuratei sunt in
conservare doua sonde cu urmatoarele caracteristici: adancimea sursei 1200 – 1400 m;
presiunea apei la gura sondei 1,5 atm; temperatura apei 650 C; debitul izvorului 43.000
m.c./24 h; calitati terapeutice - ape usor radioactive, recomandate pentru tratamentul
afectiunilor aparatului locomotor, afectiuni ginecologice si parentologice. Este confirmat
faptul ca apa acestor izvoare termale dispune de calitati terapeutice similare apelor din
statiunile Herculane si Felix. Valorificarea apelor termale din zona orasului Insuratei, se
impune cu atat mai mult cu cat o serie de factori favorizeaza realizarea unui astfel de proiect:
- localitatea se afla pe drumul national care leaga Sudul Moldovei de Litoralul Marii Negre;
- una din captarile de apa termala se afla la 70 m de axul soselei nationale la intrarea dinspre
Braila;
- captata si transportata prin conducte, apa avand o mineralizare medie, poate capata si alte
intrebuintari cum ar fi asigurarea agentului termic pentru sere de legume si flori.
Un alt mod eficient de utilizare a izvoarelor termale o constituie infiintarea unui
stabiliment balnear care, pe langa utilizarea in scop terapeutic a apei, va fi si un punct de
atractie turistica, permitand practicarea natatiei in sezonul rece.
De asemenea, apa termala va putea fi utilizata pentru termoficarea unui numar
important de locuinte, imbunatatind confortul casnic al locuintelor, dar si a unitatilor
prestatoare de servicii publice.
Existenta acestei surse de caldura permite amenajarea unor sere in care se pot obtine
produse horticole de extrasezon. Avand in vedere faptul ca cca. 40% din cheltuielile efectuate
pentru a obtine castraveti, rosii, salata, flori si altele in extrasezon, sunt pentru asigurarea
agentului termic, putem afirma, ca aici sunt conditii pentru realizarea unor astfel de produse
cu cele mai reduse costuri fata de procedeele clasice.

31
4.3 Prezentarea strategiei de dezvoltare turistică propusă de către consiliul județean

Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează


două obiective majore :

promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi


al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului
teritoriu județean

creşterea calitații vieții cetățenilor:

 ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi


serviciilor publice, a calității spațiilor urbane, prin reabilitarea cadrului
construit valoros, remodelarea mobilității
 ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea
veniturilor din prestarea serviciilor de turism

Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt


următoarele:

1. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean, regional, național,


interna-
țional şi a infrastructurii edilitare, în general

Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea


accesibilității municipiului atât la nivel regional, național şi
internațional, cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru
crearea unor trasee turistice complexe, cu tematici şi secvenţe de interes
variat).

Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații - cadru


necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată -
trebuie să reprezinte o direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne
ale primăriei.

2. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului


pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi
respectarea normelor europene (detaliere la Pct. 4.4.1)
3. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice, în

32
contextul protejării acestora şi a mediului, în conformitate cu principiile
dezvoltării durabile (detaliere la. Pct. 4.4.2)
4. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului
Brăila (v. pct. 4.4.3)

Conturarea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică


amprentă locală, care să individualizeze oferta turistică brăileană ca
marcă distinctă

Crearea unor produse turistice integrate, complexe, diversificate, atractive


şi compe- titive pe piața turistică internă şi externă

Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei


turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale,
inclusiv internațională

5. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism - pregătirea la


nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice, în vederea
asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale, prin:

dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate;

perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism -


organizarea de cursuri de specialitate, de perfecţionare şi pregătire în
management, marketing, gastronomie, comportament, ghizi specializaţi,
legislaţie, etc.

6. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare


permanentă între instituțiile, organizațiile şi agenții economici interesați, pentru
constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi, nu în ultimul
rând, pentru cooperarea intercomunală. Această colaborare este necesară creării
unui produs turistic complex, coerent şi competitiv, pe un teritoriu mai larg, care
depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului.
7. Accesarea fondurilor locale, naţionale şi europene pentru valorificarea
eficientă şi durabilă a resurselor turistice.
Dezvoltarea infrastructurii turistice

Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune


dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic.

33
Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement:

modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex.: complexul


sportiv şi ştrandul);

amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte
locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism;
dezvoltarea portului de agrement.
Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire:
dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat, în funcţie de formele de
turism practicate;
identificarea, reabilitarea, amenajarea sau construirea unor noi unităţi de
primire a turiştilor.

34
CONCLUZII

Pozitia geostrategica a Romaniei, ca principal punct de interferenta a cailor de migratie


a pasarilor, confera unicitate tarii noastre si implicit Insulei Mici a Brailei. Este un ultim
vestigiu dintr-un mare ecosistem acvatic natural, de origine cuaternara, fomat in urma
inclestarii dintre Dunare si mare. Reprezinta “poarta de intrare” a Deltei Dunarii, un adevarat
filtru pentru pesticidele si aluviunile aduse de fluviu din tot bazinul european, beneficiind inca
de mecanisme de autoreglare naturale. Este singurul loc din zona inundabila a Dunarii de Jos
supus natural dinamicii apelor Dunarii si care permite schimbul dintre apele mari si apele
joase, esential pentru o desfasurare naturala a functiilor ecologice.

Insula Mica are nevoie de un statut care sa fie respectat pentru o gospodarire durabila.
Desi actiunile desfasurate in Balta Brailei au produs efecte distructive asupra elementelor
naturii intrucat nu s-au subordonat unei strategii ecologice, aceasta a ramas un cadru unic,
impresionand vizitatorii prin multitudinea de specii de pasari ce traiesc in libertate. Insula
Mica este o problema ce depaseste sfera locala si nationala, este de interes stiitific
international si numai o implicare organizatorica si un managerial integral ar solutiona-o.
Folosirea resurselor naturale in mod excesiv, pasunatul abuziv, proprietatile private in
rezervatie sunt probleme ce-si asteapta solutionarea. Se impune un plan global de protectie si
reconstructie ecologica prin :

1. reconstructia Insulei Mici pe terenuri degradate preluate de la sectorul agricol;

2. refacerea echilibrului ecologic in zona prin refacerea biodiversitatii si crearea unui


habitat propice pentru speciile de pasari de pasaj;

3. valorificarea terenurilor improprii altor folosinte sau destinatii prin obtinerea de


masa lemnoasa in zonele deficitare;

4. ameliorarea peisajului local si stimularea turismului ecologic. Salvand viata


salbatica, salvam ecosistemul, implicit cu toate verigile lui, iar armonia dintre om si balta asa
cum era inainte de indiguire n-ar intarzia sa apara. De data aceasta, nu educatia ecologica ar
restabili echilibrul din Insula - o lege aplicata ferm, fara concesiuni, o schimbare de atitudine
din partea tuturor.

O Statiune Ornitologica Nationala si Internationala ar inscrie Romania in reteaua


internationala a statiunilor ornitologice, aducandu-si contributia la studiul avifaunei Europei si
a celei mondiale. In perioada urmatoare se impune o revitalizare a turismului in judetul Braila
si in primul rand crearea unui specific legat de factorii naturali si de vecinatatea fluviului
Dunarea. Concluziile cu privire la potentialul turistic al judetului converg catre definirea
urmatoarelor forme de turism : turism balnear, turism de sfarsit de saptamana, turism de
circulatie (turism cu specific pescaresc, vanatoresc etc), turism de croaziera. Aceste forme de
35
turism presupun o baza materiala adecvata, iar in cadrul acesteia, elementul turistic alaturi de
alte actiuni legate de valorificarea luciului de apa reprezinta principala atractie a ofertei
brailene. In virtutea conceptiei, Braila nu trebuie sa ramana doar « o poarta tranzitata de turisti
spre Marea Neagra » ci sa constituie un produs turistic bazat, in primul rand, pe unicitatea
unor resurse naturale si pe resursele antropice.

Alaturi de investitiile necesare lansarii turismului in economia judetului, in etapa


actuala este nevoie de colaborarea permanenta intre institutiile, organizatiile si agentii
economici interesati, pentru constituirea profilului material si spiritual al produsului turistic.
Daca in prezent despre turismul brailean se discuta la modul operativ, el ar putea deveni
alternativa la iesirea din situatia economico-sociala in care se afla judetul Braila.

36
BIBLIOGRAFIE

· BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabila a teritoriului”, Editura


Sylvi, Bucuresti, 2003

· BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism international. De la teorie la practica”,


Editura Sylvi, Bucuresti 2003

· Revista Vacante si Calatorii, nr. 25/ian. 2002

· Revista Vacante si Calatorii, nr. 35/nov.2002

· www.agroturism.com

· www.alpinet.org

· www.antrec.ro

· www.apmbm.ro

· www.emaramures.ro

· www.fonduriue.mfinante.ro

· www.hoinari.ro

· www.incdt.ro

· www.infotravelromania.ro

· www.infoturism.ro

· www.mturism.ro

· www.romanianmuseum.com

37
· www.romaniatravel.ro

· www.romaniatourism.ro

· www.ropedia.ro

· www.turism-catalog.ro

· www.vacantesicalatorii.ro

38