Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proprietăţi
Deformabilitate
Tehnologice
Uzinabilitate
Călibilitate
Sudabilitate
Obs.
22 23
2,35
2,05
2,20
1,85
2,25
2,40 optim
2,30
2,10
2,30
2,20
2,20
1,95
2,05
2,15
1,70
Proprietăţi Funcţionale
Proprietăţi
Proprietăţi tehnologice
Fizice Chimice Mecanice economice
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
0.25 2 <.05 3 50 1 30 1 0.74 1 FB 3 FB 3 FB 3 500 3
0.3 2 >.05 2 60 1 64 3 1.2 2 FB 3 S 1 FB 3 1000 2
0.01 1 >.05 1 280 3 70 3 1.6 2 FB 3 S 1 FB 3 300 3
0.25 2 >.05 2 20 1 60 1 1.5 2 FB 3 S 1 FB 3 900 2
0.2 1 <.05 2 120 3 45 2 1.7 2 B 2 S 1 FB 3 450 3
0.2 1 <.05 2 164 3 58 2 2.1 3 B 2 S 1 FB 3 475 3
0.2 1 <.05 2 187 3 54 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 400 3
0.2 1 <.05 2 110 2 40 1 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 425 3
0.2 1 <.05 2 169 3 60 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 750 3
0.2 1 <.05 2 217 3 95 3 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 750 2
0.3 2 <.02 3 187 3 60 2 2.1 3 B 2 S 1 B 2 1300 1
0.14 1 >.05 1 260 3 40 1 1.3 2 FB 3 N 0 FB 3 350 3
0.20 2 <.01 3 90 1 20 1 0.8 1 FB 3 B 2 FB 3 625 2
0.14 1 >.05 1 250 3 65 3 1.6 2 FB 3 N 0 FB 3 390 3
0.2 2 <.03 2 65 1 30 1 1.2 2 FB 3 S 1 FB 3 1200 1
Proprietăţi Funcţionale k=1 Σ tkdk 10
Proprie-tăţi
Proprietăţi tehnologice
Mecanice economice
Nr.
Obs. Materia-lul
2 Turnabilitate Deformabilita Uzinabilitate Preţul de cost crt.
[daN/mm
Rezisten-ţa
] la rupere [daN/mm2](E*10 p6) [Kg/dm3]Densita-tea
a tea a [lei/kg]
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 0 1 2 3
79 3 2,2 3 FB 3 B 2 FB 3 1000 2 2,30 1 Duraluminiu 2.8 3
89 3 1,9 2 FB 3 FB 3 FB 3 2100 1 2,20 2 CuZn15 8.8 2
117 3 1,8 2 FB 3 FB 3 FB 3 2000 1 2,20 3 Fgn-700-2 7.32 2
98 3 1,4 1 FB 3 FB 3 B 2 1500 2 1,85 4 CuSn10 8.8 2
50 2 2,2 3 FB 3 S 1 FB 3 500 3 2,30 5 OL37 7.3 2
74,5 3 0,9 1 FB 3 BBBB 2 FB 3 200 3 2,35 6 OL50 7.3 2
88 3 1,05 1 FB 3 S 1 FB 3 200 3 2,30 7 OLC45 7.7 2
98 3 1,2 1 FB 3 S 1 FB 3 200 3 2,30 8 OT40 7.4 2
113 3 1,3 1 FB 3 S 1 FB 3 210 3 2,20 9 OT60 7.4 2
76 3 1,9 1 FB 3 S 1 FB 3 300 3 2,30 10 41MoCr11 7.5 2
75 3 1,9 1 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2,30 11 13012Cr130 7.5 2
230 3 2 1 FB 3 B 2 FB 3 310 3 2,35 12 Fc300 7.3 2
115 3 2,1 2 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2,30 13 ATSi5Cu 2.6 3
120 3 2,1 2 FB 3 B 2 FB 3 310 2 2,30 14 Fm320p 7.36 2
180 3 2,1 2 FB 3 B 2 FB 3 320 2 2,30 15 CuZn39Pb2 8.4 2
0,1 0,05 0,05 0,05 0,10 0,15 1
9
3
3
3
1
3
3
3
3
3
2
3
3
3
3
3
0,15
V T4
Rezisten-ţa la Duritatea
[HB]
8
174
207
208
217
190
195
300
380
385
180
180
170
240
260
280
7
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
0,20
Chimice
V T3
coroziune
6
<.05
<.05
<.05
<.05
<0,5
<0,5
<0,5
<0,5
<0,1
<0,1
<0,1
<0,1
<0,1
<0,1
<0,1
[mm/an]
5
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0,10
Fizice
T2
Conductibilitatea
4
0,22
0,19
0,20
0,10
0,20
0,01
0,01
0,01
0,07
0,01
0,01
0,02
0,01
0,01
0,03
V
termică
[cal/cm*s*°C]
3
2
2
3
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
0,05
T1
[Kg/dm3]Densita-tea
2
7,9
8,0
6,5
7,2
7,4
7,1
7,1
7,2
7,1
7,4
7,3
7,1
7,2
7,2
7,3
V
20MoNi35
40Cr10
OLC 60
Fc100
Fc150
Fc200
Fc250
Fc300
Fc350
15Cr08
18MgCr10
FcX 200
FcX250
FcX300
FcX350
Ponderea
Materia-
lul
0
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
crt.
Nr
CAPITOLUL 3
Procedee tehnologice posibile de obţinere a piesei semifabricat
În vederea alegerii unei metode sau a unui procedeu tehnologic de realizare a unei piese se ţine cont
de dezvoltarea industriei şi de condiţiile oferite.
Procedeul tehnologic ales trebuie să asigure o bună calitate a pieselor, la un preţ de cost cât mai
scăzut.
Se face o analiză complexă a procedeelor tehnologice pentru obţinerea unor rezultate finale mai
avantajoase.
Privind posibilităţile de realizare a piesei se au în vedere următoarele:
- desenul piesei
- rolul funcţional al suprafeţelor
- materialul ales, comportarea lui la prelucrare
- numărul de bucăţi ( producţie anuală )
- utilajul de care dispune întreprinderea
Principalele procedee de obţinere a semifabricatelor metalice sunt următoarele:
- turnare
- deformare plastică
- presare şi sinterizare din pulberi
- sudare
- tăiere
Turnarea – este un procedeu tehnologic de realizare a pieselor prin introducerea unui material
metalic în stare lichidă într-o cavitate special execută. Prin solidificarea topiturii rezultă piesa turnată, care
reproduce configuraţia şi dimensiunile cavităţii de turnare.
Principalele procedee de turnare sunt:
- în forme din amestec de formare obişnuit
- în forme coji, cu modele uşor fuzibile
- în forme metalice fără suprapresiune
- în forme coji cu liant termoreactiv
- în forme metalice cu suprapresiune
- centrifugală
Prelucrarea prin deformare plastică se bazează pe plasticitatea metalelor, adică pe capacitatea
acestora de a căpăta deformaţii permanente sub acţiunea unor forţe exterioare. Făcând abstracţie de unele
pierderi tehnologice, inevitabile, prelucrarea prin deformare plastică reprezintă un procedeu de prelucrare
foarte avantajos în ceea ce priveşte economia de metal, fiind net superior prelucrării prin aşchiere la care
pierderile de material sub formă de deşeuri sunt foarte mari.
Procedeele de prelucrare prin deformare plastică sunt următoarele:
- laminare
- tragere
- extrudare
- forjare liberă
prin deformare
CAPITOLUL 4
Turnarea, ca procedeu tehnologic este una din cele mai vechi metode de obţinere a pieselor prin
punere in forma, dezvoltate de om. Turnarea intervine întotdeauna ca metoda tehnologica distinctă la
materialele care sunt elaborate in stare lichida sau vâscoasa. Împreună cu prelucrările prin matriţare si cu
cele de formare prin sintetizare sunt utilizate in mod nemijlocit la realizarea formei pieselor – spre
deosebire de alte prelucrări, unde forma rezulta prin mijlocirea unor procese tehnologice preliminare
distincte ( laminare, tragere, forjare libera, aşchiere si microaşchiere).
Prin turnare se pot realiza forme practic nelimitate, piese cu mase diverse, de la fracţiuni de gram
si pana la sute de tone, care îşi găsesc utilizări in toate domeniile de activitate.
Procesele de execuţie a pieselor prin turnare se remarca prin următoarele avantaje:
- permit realizarea de piese cu configuraţii diverse, in clasele de precizie 6..16, cu suprafeţe de
rugozitate Ra=1,6...200 μm;
permit realizarea de piese cu proprietăţi diferite in secţiune (unimaterial, polimaterial);
creează posibilitatea obţinerii de adaosuri de prelucrare minime ( fata de forjarea libera, sau
prelucrările prin aşchiere);
creează posibilitatea de automatizare complexa a procesului tehnologic, fapt ce permite
repetabilitatea preciziei si a caracteristicilor mecanice, la toate loturile de piese de acelaşi tip;
- permit obţinerea unei structuri uniforme a materialului piesei, fapt ce îi conferă acesteia o
rezistenţă multidirecţională. In general, compactitatea, structura i rezistenta mecanica a pieselor turnate sunt
inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastica (deoarece acestea poseda o rezistenta
unidirecţională, după direcţii preferenţiale).
Dintre dezavantajele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera:
- consum mare de manopera, îndeosebi la turnarea in forme temporare;
- costuri ridicate pentru materialele auxiliare;
- consum mare de energie pentru elaborarea si menţinerea materialelor in stare lichida la
temperatura de turnare;
- necesită măsuri eficiente contra poluării mediului si pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
Se pot prelucra prin turnare materiale metalice si nemetalice , in producţie de serie sau de unicate.
De menţionat că , prin turnare se pot realiza atât piese/semifabricate dintr-un material unic, sau din
cel puţin doua materiale ( acoperiri prin turnare statica sau centrifugala, utilizarea turnării cu inserţii,
obţinerea prin turnare a materialelor compozite etc.).
Tendinţa actuală este de a eficientiza procesele de producţie prin reducerea adaosurilor de prelucrare si
a operaţiilor de prelucrare dimensionala ulterioare. Din acest motiv, procedeele de punere in forma,
între care şi turnarea, capătă o atenţie deosebită, cunoscând un grad mai ridicat de perfecţiune şi inovare
Pentru obţinerea piesei (1) , se foloseşte modelul format din semiforma superioară
(2) şi semiforma inferioară (3) asamblate dea lungul planului de separaţie X-X cu ştifturi
de centrare (5,6) . Pentru obţinerea cavităţii (10) se utilizează semimodelul inferior (4)
care se plasează în interiorul semiramei (8) în care se pune amestecul de model (9) şi
amestecul de umplere (12) . Cavitatea (11) se obţine cu ajutorul semimodelului superior
(7) plasat în semirama superioară (13) în care se pune amestec de umplere (14). Rezultă
cavitatea (22).
Lichidul (18) se toarnă prin reţeaua de turnare formată din pâlnie (19) , piciorul
pâlniei (20) şi canalul de alimentare (21) . Evacuarea gazelor (15) şi a aerului din
cavitatea de tunare se realizează prin canalele (16) şi răsuflătoarea (17) în urma
solidificării metalului sau aliajului lichid rezultând piesa brut turnată care are o bavură în
planul de separaţie şi resturi ale reţelei de turnare . În urma operaţiei de debavurare
rezultă piesa turnată .