Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Referat la disciplina: Control financiar


Tema: Organizarea și exercitarea activității
de control financiar preventiv în România

Anul 2015
CUPRINS

1. Controlul financiar preventiv – noţiuni generale

2. Metodologia de exercitare și organizare a controlului financiar preventiv

2.1. Organizare

2.2. Persoane abilitate (sau nu) să exercite controlul financiar preventiv

3. Obiectivele urmărite de controlul financiar preventiv

Concluzii

Bibliografie
Organizarea și exercitarea activității de
control financiar preventiv în România

1. Controlul financiar preventiv – noţiuni generale

Controlul financiar preventiv se defineşte ca fiind activitatea de determinare a stărilor


unor proiecte de operaţiuni economice, reprezentate în documente financiar-contabile, prin
compararea acestora cu prevederile legale prin care au fost definite.1
Necesitatea acestui control derivă din faptul că, într-o economie concurenţială, sunt
incompatibile cheltuielile supradimensionate, întrebuinţarea creditelor în limitele disponibile. Se
poate spune că ar decurge şi din necesitatea unor fonduri suplimentare pentru recuperarea
pagubelor care au fost produse datorită faptului că activitatea realizată de bănci nu a fost
îndeaproape supravegheată sau au fost strecurate unele erori.
În ţara noastră, controlul preventiv are o vechime destul de mare şi a trecut prin
numeroase schimbări datorate necesităţii de adaptare la condiţiile sociale şi economice, atât ca
formă de executare şi conţinut, cât şi ca mod de organizare.
Pentru prima dată în România, controlul preventiv a fost reglementat prin Legea asupra
contabilităţii publice şi asupra controlului bugetului şi patrimoniului public din 31 iulie 1929. 2

Această reglementare avea la bază principiul după care controlul preventiv trebuie să fie efectuat
de către un personal specializat din afara unităţilor.
În prezent, controlul financiar preventiv este organizat în conformitate cu legea nr.
30/1991 cu modificările ulterioare.

Scopul controlului financiar preventiv şi categoriile de operaţiuni asupra cărora se


exercită

1
Petre Popeangă, Gabriel Popeangă – “Controlul financiar şi fiscal”, Editura Ceccar, Bucureşti, 2004, pag. 21
2
Lege publicată în Monitorul Oficial nr. 167 din 31 iulie 1929.
Scopul controlului financiar preventiv este acela de a preîntâmpina încălcarea dispoziţiilor
legale în vigoare şi producerea de pagube. 3

Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operaţiuni


(denumite în continuare operaţiuni) care nu respectă condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau,
după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi de angajament şi prin a căror
efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile publice.

Fac obiectul controlului financiar preventiv operaţiunile care vizează, în principal:

– angajamentele legale şi angajamentele bugetare*);

– deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;

– modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni a clasificaţiei bugetare a creditelor


aprobate, inclusiv prin virări de credite;

– ordonanţarea cheltuielilor;

– constituirea veniturilor publice, în privinţa autorizării şi stabilirii titlurilor de încasare;

– concesionarea sau închirierea de bunuri aparţinând domeniului public al statului sau al


unităţilor administrativ-teritoriale;

– vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri aparţinând domeniului privat


al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

– alte categorii de operaţiuni stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Entitățile publice la care, potrivit legii, se organizează controlul financiar preventiv sunt
următoarele :4
 Autoritățile publice și autoritățile publice autonome ;
 Instituțiile publice aparținând administrației publice centrale și locale și instituțiile
publice din subordinea acestora ;
 Regiile autonome de interes național sau local;
 Companiile sau societățile comerciale ;
 Societățile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deține
capitalul majoritar ;

3
Rada Dănuţ – „Controlul economico-financiar”, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 2001, pag. 86
4
Boulescu, Mircea, Bârnea,Cornel, Ispir, Ovidiu, Control financiar intern și audit intern la entitățile publice,editura
Economica, București, 2004, pag. 44- 45
 Agențiile, cu sau fara personalitate juridică, care gestioneaza fonduri provenite
din finanțări externe, rambursabile sau nerambursabile, cum ar fi: unitațile de
management al proiectelor (UMP), unitățile de coordonare a proiectelor (UCP),
Oficiul de plăți și contractare PHARE (OPCP), Agenția SAPARD, Fondul
Național de Preaderare, precum și alte agenții de implementare a fondurilor
comunitare ;
 Ministerul Finanțelor Publice, pentru operațiunile de trezorerie, datorie publică,
realizarea veniturilor statului și a contribuției Romaniei la bugetul Uniunii
Europene ;
 Autoritățile publice executive ale administrației publice locale, pentru operațiunile
de datorie publică și realizarea veniturilor proprii.

Regiile autonome, companiile/societăţile naţionale, precum şi societăţile comerciale la


care statul sau unităţile administrativ-teritoriale deţin capitalul majoritar elaborează, de
asemenea, norme specifice de control financiar preventiv, ţinând cont de legislaţia aplicabilă
entităţilor care sunt organizate şi funcţionează în regim comercial.

Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor în care sunt consemnate


operaţiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte juridice, prin aprobarea lor de către
titularul de drept al competenţei sau de către titularul unei competenţe delegate în condiţiile legii.
Nu intră în sfera controlului financiar preventiv analiza şi certificarea situaţiilor financiare şi/sau
patrimoniale şi nici verificarea operaţiunilor deja efectuate.

2. Metodologia de exercitare și organizare a controlului financiar


preventiv

2.1. Organizare

Controlul preventiv este una din formele controlului financiar, alături de controlul
operativ curent şi de cel ulterior si are ca obiectiv principal oprirea, înainte de efectuare, a tuturor
documentelor privind operaţiuni care nu sunt legale, reale, necesare, oportune, economicoase şi
eficiente, în faza de angajare şi plată, respectiv de încasare. Acesta are rolul de a maximiza
eficienţa folosirii resurselor materiale şi financiare, la instaurarea ordinii în gestionarea
fondurilor, creşterea răspunderii factorilor de decizie din entităţile publice şi private.

Controlul financiar preventiv se organizează, de regulă, în cadrul compartimentelor de


specialitate financiar-contabilă. În raport cu natura operaţiunilor, conducătorul entităţii publice
poate decide extinderea acestuia şi la nivelul altor compartimente de specialitate în care se
iniţiază, prin acte juridice, sau se constată obligaţii de plată sau alte obligaţii de natură
patrimonială.

Controlul financiar preventiv se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează


fondurile publice şi/sau patrimoniul public.5

Controlul financiar preventiv este:


 control specializat – implică verificarea activităţii economice-financiare sub
aspectul legalităţii, oportunităţii operaţiilor, folosirii raţionale a mijloacelor
materiale şi financiare şi al apărării integrităţii proprietăţii;
 instrumentul specific al acţiunii de preîntâmpinare a deficienţelor, a operaţiilor
nelegale, nereale, a neregulilor, a imobilizării fondurilor şi a păgubirii
patrimoniului administrat;
 control documentar – acţiunea de control se bazează pe documentele primare;
 control anticipat – ceea ce îl distinge de celelalte forme de control. Fiind un
control prealabil, el este preventiv prin excelenţă, în totalitatea sa.

Controlul financiar preventiv îşi are sediul în compartimentul financiar-contabil, deoarece


acesta poate fi considerat ca un adevărat „filtru” al tuturor operaţiunilor patrimoniale reflectate în
documentele justificative.
Sfera de acțiune a controlului financiar preventiv este format din ansamblul documentelor
și operațiunilor din care derivă drepturile și obligațiile patrimoniale pe care o unitate economică
le are față de o persoană fizică sau juridică, precum și față de instituțiile statului.

5
Legea nr. 500/2002, art. 23, cu modificările și completările ulterioare
Atunci când se execută controlul se au în vedere următoarele aspect: volumul,
complexitatea şi diversitatea operaţiilor, gradul de automatizare şi mecanizare a al întocmirii şi
prelucrării documentelor supuse controlului preventiv, amplasarea teritorială a compartimentelor
în care se întocmesc documentele, etc.

Formele controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în următoarele forme:

a) controlul financiar preventiv propriu, la toate entităţile publice şi asupra tuturor


operaţiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice şi a patrimoniului public;

b) controlul financiar preventiv delegat, la ordonatorii principali de credite ai bugetului de


stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi ai bugetului oricărui fond special, la Fondul
naţionalşi la agenţiile de implementare a fondurilor comunitare, precum şi la alte entităţi publice
cu risc ridicat, prin controlori delegaţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a operaţiunilor care fac


obiectul acestuia, din punctul de vedere al:

a) respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării
operaţiunilor (control de legalitate);

b) îndeplinirii sub toate aspectele a principiilor şi a regulilor procedurale şi metodologice care


sunt aplicabile categoriilor de operaţiuni din care fac parte operaţiunile supuse controlului
(control de regularitate);

c) încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, după caz (control
bugetar).

Operaţiunile ce privesc acte juridice prin care se angajează patrimonial entitatea publică
se supun controlului financiar preventiv după avizarea lor de către compartimentele de
specialitate juridică şi financiar-contabilă. La entităţile publice unde nu sunt organizate
compartimente de specialitate juridică şi/sau financiar-contabilă, controlul financiar preventiv se
exercită exclusiv prin viza persoanei desemnate de conducătorul entităţii publice.

Conducătorii compartimentelor de specialitate răspund pentru realitatea, regularitatea şi


legalitatea operaţiunilor ale căror acte şi/sau documente justificative le-au certificat sau avizat.
Obţinerea vizei de control financiar preventiv pentru operaţiuni care au la bază acte şi/sau
documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior nereale, inexacte sau
nelegale, nu exonerează de răspundere şefii compartimentelor de specialitate sau alte persoane
competente din cadrul acestora.

În funcţie de personalul desemnat să o realizeze, activitatea de control financiar preventiv


poate fi:
 control financiar preventiv exercitat de structuri proprii de control ale unităţii
economice;
 control financiar preventiv exercitat de structuri specializate de control aparţinând
statului.6

La formularea proiectului ordinului sau deciziei privind organizarea şi exercitarea controlului


financiar preventiv participă toate compartimentele şi sectoarele care au legatură cu acesta,
specialişti, precum şi cadre din conducerea unităţii.
Deciziile de organizare a controlului financiar preventiv cuprind:
 numele şi prenumele conducătorului compartimentului cu atribuţii financiar-
contabile, care exercită de drept controlul financiar preventiv, precum şi numele şi
prenumele persoanei care-l înlocuieşte pe perioada cît acesta lipseşte din unitate;
 numele şi prenumele persoanelor care sunt împuternicite să exercite controlul
financiar preventiv, funcţia acestora, precum şi operaţiile şi documentele
repartizate lor spre verificare;
 numele şi prenumele conducătorilor compartimentelor de specialitate sau
înlocuitorilor acestora care semnează documentele ce se prezintă la controlul
financiar preventiv;
 obiectivele ce trebuie urmărite în cadrul exercitării controlului pentru fiecare
operaţie şi categorie de documente în parte şi elementele din cuprinsul
documentelor ce se întocmesc şi se prelucrează cu ajutorul mijloacelor
automatizate asupra cărora urmează să se exercite controlul financiar preventiv;
 termenele maxime, diferenţiate pe operaţii în cadrul cărora urmează a se efectua
verifcarea şi a se acorda viza de control financiar preventiv. 7

6
Popeangă, Petre, Popeangă, Gabriel-Control financiar şi fiscal, editura Ceccar, Bucureşti, 2004, pagina 22
7
Mihăescu, Sorin- Controlul financiar-bancar, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, pagina 54
Dacă operaţiunile sau documentele verificate nu au fost avizate de către persoanele
împuternicite cu realizarea activităţii de control financiar preventive sau de alte organe
competente, potrivit legii, nu pot fi înregistrate în diferitele evidenţe financiar-contabile,
operative şi de sinteză şi vor fi evidenţiate distinct.
Organizarea controlului financiar preventive în cadrul unităţii nu reprezintă doar o
atribuţie şi o obligaţie a conducătorului acesteia, ci este şi o obligaţie expresă a contabilului şef,
cât şi a Adunării Generale a Acţionarilor.
Prin aceste analize vor fi stabilite şi măsuri concrete pentru o mai bună organizare şi
exercitare a controlului financiar preventiv în condiţiile stabilite de lege, dar şi pentru
sancţionarea celor care au încălcat normele legale.

Acţiunea de organizare8 a controlului financiar preventiv presupune soluţionarea şi a altor


probleme cum sunt:

 stabilirea fluxului informaţional al documentelor supuse controlului financiar


preventiv cu scopul asigurării operativităţii şi calităţii cotrolului, evidenţierii actelor justificative
însoţitoare, ce fundamentează anumiţi indicatori;

 asigurarea legislaţiei şi instruirea personalului. În aplicarea legii controlului


financiar preventiv, conducătorii unităţilor patrimoniale trebuie să ia măsuri de asigurare a
legislaţiei necesare (legi, ordonanţe, hotărâri, ordine, intrucţiuni), şi instruirea permanentă şi
temeinică a celor care exercită control financiar preventiv cu scopul însuşirii metodologiei de
control şi folosirii intrumentelor de lucru;

 organizarea analizei activităţii de control financiar preventiv a constituit un


instrument al managementului pe linia gospodăririi bunurilor materiale şi băneşti, identificării şi
mobilizării rezervelor, prevenirii pagubelor şi tragerii la răspundere a celor vinovaţi pentru
încălcarea dispoziţiilor legale. De asemenea, se analizează cazurile de refuz de viză, modul de
soluţionare al acestora, cauzele şi consecinţele economico-financiare, măsurile ce au fost luate
pentru prevenirea lor în viitor, precum şi cazurile de efectuare a unor operaşiuni care nu sunt

8
Ion Pereş – „Controlul economico-financiar”, Editura Mirton, Timişoara, 2000, pag. 104
legale, necesare, economicoase, stabilindu-se măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii de
control financiar preventiv.

ETAPE
Controlul financiar preventiv se realizează în mai multe trepte metodologice, după cum
urmează:
1. Programarea şi organizarea activităţii de control. Pe această treaptă au loc:
-se întocmeşte programul de activitate;
-se stabilesc obiectivele controlului;
-se stabileşte ce circuit vor avea documentele ce sunt supus controlului.
2. Prezentarea documentelor, care se supun controlului financiar preventiv,
contabilului şef, împreună cu documentaţia de susţinere a acestora, autorizate şi elaborate de
persoanele autorizate, de şeful compartimentului de specialitate, care le-a întocmit şi care
răspund de realitatea şi axactitatea datelor, precum şi de legalitatea acestora.
3. Acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv de către contabilul şef
sau persoana delegată de conducerea băncii. În cazul în care dispoziţiile legale prevăd avizarea
operaţiunilor de către Compatrimentul Juridic şi Conformitate, proiectul de operaţiune va fi
prezentat pentru control financiar preventiv propriu cu viza şefului acestui compartiment.
Persoanele în drepr să exercite control financiar preventiv propriu pot cere avizul
Compartimentului Juridic şi Conformitate ori de cate ori consideră că necesităţile o cer.
4. Operaţinile care îndeplinesc condiţiile de legalitate, necesitate, oportunitate,
economicitate dar şi realitate, ce au fost vizate de contabilul şef pot fi supuse aprobării
directorului Sucursalei sau Conducerii Centrale a băncii(aceasta depinzând de regulamentele de
ordine interioară a fiecărei bănci).

Documentele prezentate la viză se înscriu în registrul proiectelor de operaţiuni prevăzute


să fie prezentate la viza de control financiar preventiv propriu, care cuprinde următoarele rubrici:
- denumirea documentului;
- numărul şi data emiterii documentului;
- conţinutul operaţiunilor înscrise în document;
- compartimentul emitent şi persoana autorizată care prezintă documentul;
- valoarea înscrisă în document;
- data şi ora prezentării deocumentului la viză şi semnătura de predare;
- valoarea operaţiunilor pentru care s-a acordat viza;
- valoarea operaţiunilior pentru care s-a respins viza;
- data şi ora, numele, prenumele şi semnătura persoanei căreia i s-au remis
documentele;
- motivaţia refuzului de viză;
- alte observaţii.

2.2. Modul de exercitare a controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv se exercită pe baza normelor metodologice elaborate de


Ministerul Finanţelor Publice şi pe baza legii privind organiozarea controlului financiar şi a Gărzii
Financiare care cuprind operaţiile şi docnumentele ce se supun controlului financiar preventiv,
precum şi atribuţiile ce revin conducătorilor compartimentelor de specialitate în care au loc
operaţiile şi celor împuterniciţi să execute acest control.

Controlul financiar preventiv se exercită, prin viză, de persoane din cadrul


compartimentelor de specialitate desemnate în acest sens de către conducătorul entităţii publice.
Actul de numire cuprinde limitele de competenţă în exercitarea acestuia. Persoanele care exercită
controlul financiar preventiv sunt altele decât cele care aprobă şi efectuează operaţiunea supusă
vizei.

Viza de control financiar preventiv cuprinde următoarele informaţii: denumirea entităţii


publice; menţiunea „vizat pentru control financiar preventiv“; identificatorul titularului vizei;
semnătura persoanei desemnate cu exercitarea vizei şi data acordării vizei (an, lună, zi). Viza de
control financiar preventiv se exercită olograf sau electronic.

Datele din documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se înscriu în


registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar preventiv

Termenul pentru pronunţare (acordarea/refuzul vizei) se stabileşte, prin decizie internă,


de conducătorul entităţii publice în funcţie de natura şi complexitatea operaţiunilor cuprinse în
cadrul general şi/sau specific al operaţiunilor supuse controlului preventiv.
Procedura de control

Documentele care privesc operaţiuni asupra cărora este obligatorie exercitarea controlului
financiar preventiv se transmit persoanelor desemnate cu exercitarea acestuia de către
compartimentele de specialitate care iniţiază operaţiunea.

Persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv primeşte documentele, le


înregistrează în registru, după care procedează la verificarea formală prin parcurgerea listei de
verificare specifică operaţiunii primite la viză, cu privire la: completarea documentelor în
concordanţă cu conţinutul acestora, existenţa semnăturilor persoanelor autorizate din cadrul
compartimentelor de specialitate, precum şi existenţa actelor justificative specifice operaţiunii. În
efectuarea controlului de către persoana desemnată, parcurgerea listei de verificare specifică
operaţiunii primite la viză este obligatorie, dar nu şi limitativă. Aceasta poate extinde verificările
ori de câte ori este necesar.

Dacă prin parcurgerea listei de verificare cel puţin unul dintre elementele verificării
formale nu este îndeplinit, documentele se restituie compartimentului de specialitate emitent,
indicându-se în scris motivele restituirii.

După efectuarea verificării formale, persoana desemnată să exercite controlul financiar


preventiv continuă parcurgerea listei de verificare şi efectuează controlul operaţiunii din punctul
de vedere al legalităţii, regularităţii şi, după caz, al încadrării în limitele şi destinaţia creditelor
bugetare şi/sau de angajament.

Dacă necesităţile o impun, în vederea exercitării unui control financiar preventiv cât mai
complet, se pot solicita şi alte acte justificative, precum şi avizul compartimentului de
specialitate juridică. Actele justificative solicitate se prezintă în regim de urgenţă, pentru a nu
întârzia sau împiedica realizarea operaţiunii. Întârzierea sau refuzul furnizării actelor justificative
ori avizelor solicitate se aduce la cunoştinţă conducătorului entităţii publice, pentru a dispune
măsurile legale.

Dacă în urma verificării de fond operaţiunea îndeplineşte condiţiile de legalitate,


regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de
angajament, se acordă viza prin aplicarea sigiliului şi semnăturii pe exemplarul documentului
care se arhivează la entitatea publică.Prin acordarea vizei se certifică implicit îndeplinirea
condiţiilor menţionate în listele de verificare.

Documentele vizate şi actele justificative ce le-au însoţit sunt restituite, sub semnătură,
compartimentului de specialitate emitent, în vederea continuării circuitului acestora,
consemnându-se acest fapt în registru.

Refuzul de viză

Dacă în urma controlului se constată că cel puţin un element de fond cuprins în lista de
verificare nu este îndeplinit, în esenţă, operaţiunea nu întruneşte condiţiile de legalitate,
regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de
angajament, persoana desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv refuză motivat, în
scris, acordarea vizei de control financiar preventiv, consemnând acest fapt în registru.

Refuzul de viză, însoţit de actele justificative semnificative, se aduce la cunoştinţa


conducătorului entităţii publice, iar celelalte documente se restituie, sub semnătură,
compartimentelor de specialitate care au iniţiat operaţiunea.

Cu excepţia cazurilor în care refuzul de viză se datorează depăşirii creditelor bugetare


şi/sau de angajament, operaţiunile refuzate la viză se pot efectua pe propria răspundere a
conducătorului entităţii publice.

Efectuarea pe propria răspundere a operaţiunii refuzate la viza de control financiar


preventiv se face printr-un act de decizie internă emis de conducătorul entităţii publice. O copie
de pe actul de decizie internă se transmite persoanei care a refuzat viza, compartimentului de
audit public intern al entităţii publice, precum şi, după caz, controlorului delegat.

După primirea actului de decizie internă emis de conducătorul entităţii publice persoana
desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv informează, în scris, organele de
inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, după caz, organul
ierarhic superior al entităţii publice asupra operaţiunilor refuzate la viză şi efectuate pe propria
răspundere, prin transmiterea unei copii de pe actul de decizie internă şi de pe refuzul de viză.
Conducătorul organului ierarhic superior are obligaţia de a lua măsurile legale pentru restabilirea
situaţiei de drept.

De asemenea, persoana desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv


informează, în scris, Curtea de Conturi cu ocazia efectuării controalelor dispuse de aceasta.

Persoane abilitate (sau nu) să exercite controlul financiar preventiv

Pot fi numite, în vederea exercitării controlului financiar preventiv propriu, persoanele


care sunt angajate ale entităţii publice sau, după caz, au capacitatea legală de a încheia un
contract pentru îndeplinirea acestei atribuţii şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au cetăţenie română şi domiciliul în România;

b) cunosc limba română, scris şi vorbit;

c) au capacitate deplină de exerciţiu;

d) au o stare de sănătate corespunzătoare, atestată pe bază de examen medical de


specialitate;
e) au studii superioare economice sau juridice. Prin excepţie, când nu există persoane cu
pregătire superioară care să îndeplinească prezentele condiţii, pot fi numite pentru exercitarea
controlului financiar preventiv propriu şi persoane cu studii medii de specialitate economică;

f) au o vechime efectivă în domeniul finanţelor publice de minimum 3 ani, în cazul


instituţiilor publice, şi de minimum 3 ani în domeniul financiar-contabil, în cazul celorlalte
entităţi publice;

g) nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni care le-ar face incompatibile
cu exercitarea acestei activităţi;

h) prezintă minimum două scrisori de recomandare.

Persoanele care exercită controlul financiar preventiv propriu sunt, de regulă, numite din
cadrul compartimentului financiar-contabil, putând însă face parte şi din alte compartimente de
specialitate; persoanele respective trebuie să fie altele decât cele care aprobă şi efectuează
operaţiunea supusă vizei.

În cadrul entităţilor economice, instituţiilor şi organizaţiilor, controlul financiar preventiv


se exercită de către trei categorii de persoane:
 conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de către contabilul şef;
 înlocuitorii acestora, pe perioada cât titularii lipsesc din unitate;
 persoane împuternicite.

Conducătorul unităţii are dreptul de a aproba, la propunerea conducătorului


compartimentului financiar-contabil, ca exercitarea controlului finaciar preventiv să se efectueze
de alte persoane din cadrul unităţii. Persoanele astfel alese trebuie să aibă atribuţii de natură
financiar-contabilă şi să fie buni cunoscători ai activităţii economice desfăşurate de unitate.
Fig. nr.1 Controlul financiar preventiv exercitat la unitățile patrimoniale

Persoanele din cadrul unităţii care exercită controlul financiar preventiv trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii cu caracter personal:
 să aibă pregătire profesională corespunzătoare şi experienţă în activitatea
financiar –contabilă;
 să corespundă din punct de vedere profesional, al cinstei şi corectitudinii;
 să nu fi fost condamnate(chiar dacă au fost graţiate) pentru săvârşirea unor
infracţiuni prevăzute lege; în cazul în care persoanele au fost reabilitate, se
recomandă ca acestora să nu li se încredinţeze sarcina de a exercita controlul
financiar preventiv, decât în urma consultării prealabile a Adunării Generale a
Acţionarilor;
 să nu fi fost obligate la plata sau trecerea în proprietatea statului a unor bunuri
dobândite ilicit, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.9

9
Mihăescu, Sorin- Controlul financiar-bancar, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, pagina 56
În ce priveşte persoanele care nu pot exercita controlul financiar preventiv, legea
cunoaşte două feluri de interdicţii: unele legate de calităţile personale şi altele impuse de natura
atribuţiilor celor în cauză.
Nu pot fi desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu persoanele
care sunt soţi sau rude de gradul I cu conducătorul entităţii publice pe lângă care urmează să
exercite această activitate, şi nici acele persoane care pot să se afle într-o situaţie de conflict de
interese în legătură cu operaţiunile care îi sunt supuse pentru exercitarea controlului financiar
preventiv propriu. Persoana desemnată să exercite activitatea de control financiar preventiv
propriu nu poate fi implicată, prin sarcinile de serviciu, în aprobarea şi efectuarea operaţiunilor
supuse controlului financiar preventiv propriu.

Obligaţiile persoanelor care exercită controlul financiar preventiv10:

În exercitarea controlului financiar preventiv, persoanele abilitate sunt obligate a


analiza temeinic legalitatea, necesitatea oportunitatea şi economicitatea operaţiei sau actului
supus controlului. Ele trebuie să intervină operativ şi în mod hotărât pentru a opri actul sau
operaţia necorespunzătoare spre a evita astfel, înainte de a se produce efectele lor negative. În
asemenea cazuri, au obligaţia să nu vizeze pentru control financiar preventiv, documentele care
conţin operaţii ce nu sunt legale, necesare, oportune şi economicoase. Îndatoririle11 acesor
persoane sunt fie legate direct şi nemijlocit de exercitarea propriu-zisă a controlului, fie
ulterioare acestei operaţii.

Tabel nr.1 Principiile care stau la baza exercitării atribuţiilor de control financiar
preventiv de către persoanele desemnate12

Persoana desemnată să exercite control financiar preventiv


Principii
propriu
1.Competenţă profesională o trebuie să cunoască şi să aplice cu consecvenţă şi

10
Sorin Mihăiescu – „Controlul financiar în bănci”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, pag.56
11
Sorin Mihăiescu – « Controlul financiar pe înţelesul tuturor », Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, pag. 47
12
Boulescu, Mircea, Bârnea, Corneliu, Ispir, Ovidiu – Controlul financiar intern şi audit intern la entităţile publice,
editura Economică, Bucureşti, 2004,pagina 60
fermitate prevederile legale în domeniu, asigurând
legalitatea ş regularitatea proiectelor de operaţiuni
ce fac obiectul vizei, precum şi încadrarea acestora
în limitele credtelor bugetare sau ale creditelor de
angajament;
o în acest scop are obligaţia să cunoască în
permanenţă toate reglementările legale specifice
domeniului în care îşi exercită atribuţiile de
acordare a vizei de control financiar preventiv
propriu;
o trebuie să-şi îmbogăţească cunoştinţele şi practica
profesională printr-o pregătire continuă.
o este independentă în luarea deciziilor şi nu i se
poate impune în nici un fel acordarea sau refuzul
vizei de control financiar preventiv propriu;
o nu poate fi sancţionată sau schimbată din
activitatea sa pentru actele sale întreprinse cu
bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor sale şi în
2.Independenţa profesioanală în
limita acestora, cu respectarea prevederilor legale.
condiţiile separării atribuţiilor
o Conducerea entităţii publice în care se exercită
activitatea de control financiar preventiv propriu
este obligată să ia măsurile necesare pentru
separarea atribuţiilor de aprobare, efectuare şi
control al operaţiunilor, astfel încât acestea să fie
încredinţate unor persoane diferite.
o trebuie:
-să verifice sistematic şi temeinic proiectele de
operaţiuni;
3.Obiectivitate
-să nu cedeze unor prejudecăţi, promisiuni sau
influenţe ce i-ar putea afecta aprecierea corectă a
deciziei de a acorda sau de a respinge viza;
-să dea dovadă de imparţialitate, să aibă o atitudine
neutră, lipsită de subiectvism.
o trebuie:
-să fie de o probitate morală recunoscută;
- să aibă o conduită corectă;
- să dea dovadă de comportare profesională
4.Conduită morală
ireproşabilă, la nivelul celor mai înalte standarde;
-să aibă o comportare demnă în societate;
-să-şi desfăşoare activitatea astfel încât să aibă o
bună reputaţie.
o este obligată:
-să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu în
legătură cu conţinutuşl proiectelor de operaţiuni ce
fac obiectul vizei;
5.Confidenţialitate -să nu divulge în nici un fel informaţiile unei terţe
persoane, cu excepţia cazurilor în care este
autorizată în mod expres de către cei în drept sau
în situaţia în care furnizarea informaţiei reprezintă
obligaţie legală sau profesională.
o Nu pot fi desemnate să exercite activitate de
control financiar preventiv propriu persoanele:
a) aflate în curs de urmărire penală, de judecată
sau care au fost condeamnate pentru fapte
privitoare la abuz în serviciu, fals, uz de fals,
înşelăciune, dare sau luare de mită şi alte
6.Incompatibilitate
infracţiuni prin care au produs daune
patrimoniului persoanelor fizice sau juridice.
Dacă în cazul urmării penale, al judecăţii sau
după condamnare a intervenit amnistia,
persoana în cauză nu poate să fie desemnată
pentru exercitarea activităţii de control
financiar preventiv propriu în cursul termenului
de suspendare şi pe parcursul a doi ani de la
expirarea acestui termen;
b) care sunt soţi sau rude de gradul I cu
conducătorul unităţii pe lângă care urmează să
exercite control financiar preventiv propriu;
c) care pot să se afle într-o situaţie de conflict de
interese în legătură cu operaţiunile care îi sunt
supuse spre avizare;
d) care sunt implicate, prin sarcinile de serviciu,
în efectuarea operaţiunilor supuse controlului
financiar preventiv propriu.

Persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu trebuie să îşi


îmbunătăţească cunoştinţele şi practica profesională printr-o pregătire continuă.Conducerea
entităţii publice va asigura condiţiile necesare pregătirii profesionale.

Evaluarea activităţii persoanei care exercită controlul financiar preventiv propriu se face de
către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice care a avizat numirea.

Controlul financiar preventiv delegat

Organizarea controlului financiar preventiv delegat

Controlul financiar preventiv delegat se organizează şi se exercită de către Ministerul


Finanţelor Publice prin controlori delegaţi.

Ministrul finanţelor publice numeşte, pentru fiecare instituţie publică în care se exercită
funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat
sau al bugetului oricărui fond special, unul sau mai mulţi controlori delegaţi, în funcţie de
volumul şi de complexitatea activităţiiinstituţiei publice respective. De asemenea, ministrul
finanţelor publice numeşte unul sau mai mulţi controlori delegaţi pentru operaţiunile derulate
prin bugetul trezoreriei statului, pentru operaţiuni privind datoria publică şi pentru alte operaţiuni
specifice Ministerului Finanţelor Publice. Numirea controlorilor delegaţi se face prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
Prin excepţie de la această regulă, prin ordin, ministrul finanţelor publice poate decide
exercitarea controlului financiar preventiv delegat şi asupra operaţiunilor finanţate sau
cofinanţate din fonduri publice ale unor ordonatori secundari ori terţiari de credite sau ale unor
persoane juridice de drept privat, dacă prin aceştia se derulează un volum ridicat de credite
bugetare şi/sau de angajament ori părţi semnificative din programele aprobate, iar operaţiunile
presupun un grad ridicat de risc.

Controlorii delegaţi exercită viza de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor
de operaţiuni vizate în prealabil de către controlul financiar preventiv propriu al instituţiei
publice.

Controlorii delegaţ iîşi desfăşoară activitatea la sediul instituţiilor publice la care au fost
numiţi. Instituţiile publice asigură controlorului/controlorilor delegat/delegaţispaţiul de lucru şi
dotarea necesară, precum şi cooperarea personalului propriu, îndeosebi a personalului desemnat
să exercite controlul financiar preventiv propriu, pentru îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor
de control financiar preventiv delegat.

Atribuţii ale controlorului delegat

a) Formularea de avize consultative cu privire la conformitatea, economicitatea, eficienţa şi


eficacitatea unor operaţiuni sau proiecte de acte normative, dacă acestea au impact asupra
fondurilor publice. Totodată, în avizele consultative controlorii delegaţi pot face referire şi la
regularitatea sau legalitatea unor operaţiuni care se vor efectua cu certitudine în viitor sau la
acţiuni şi/sau inacţiuni administrative care conduc la situaţii de neregularitate sau nelegalitate.

Avizele consultative se întocmesc la:

– iniţiativa controlorului delegat;

– solicitarea ministrului finanţelor publice;

– solicitarea ordonatorului de credite.

b) Supravegherea execuţiei bugetare în condiţii de echilibru şi de prudenţialitate, prin


exercitarea controlului prin viză asupra operaţiunilor privind deschideri de credite, repartizări şi
retrageri de credite, virări de credite şi modificarea repartizării pe trimestre a creditelor bugetare
c) Supravegherea organizării, ţinerii, actualizării şi raportării evidenţei angajamentelor
d) Monitorizarea şi îndrumarea metodologică a controlului financiar preventiv propriu prin
procedura vizei, prin avizul consultativ la refuzul de viză de control financiar preventiv propriu,
prin propuneri de perfecţionare a organizării controlului financiar preventiv propriu şi prin
urmărirea stadiului implementării standardelor de control intern/managerial
e) Exercitarea controlului financiar preventiv, din punctul de vedere al legalităţii,
regularităţii şi, după caz, al încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de
angajament, pentru operaţiuni care angajează patrimonial entitatea publică, dacă prin acestea se
afectează un volum important din fondurile publice şi există riscuri asociate semnificative în
efectuarea lor
Numirea şi mandatul controlorilor delegaţi

Numirea controlorilor delegaţi la entităţile publice se face prin ordin al ministrului


finanţelor publice, la propunerea controlorului financiar şef.

Prin ordinul de numire controlorul delegat se învesteşte cu competenţa de a exercita, în


numele legii, la entitatea publică la care a fost numit atribuţiile menționate anterior.

Conducătorul entităţii publice are obligaţia de a asigura controlorului/controlorilor


delegat/delegaţi spaţiul şi dotarea adecvată, necesare exercitării în bune condiţii a atribuţiilor,
precum şi cooperarea personalului din serviciile de specialitate şi a persoanelor desemnate cu
exercitarea controlului financiar preventiv propriu.

Prin ordinul de numire se stabilesc tipurile de operaţiuni care se supun controlului


financiar preventiv delegat, precum şi limitele de la care acesta se exercită. Dacă în timpul
exercitării mandatului apare necesitatea modificării listei de operaţiuni şi a limitelor valorice,
controlorul financiar şef este împuternicit să opereze aceste modificări. Controlorul financiar şef
îl informează pe ministrul finanţelor publice asupra modificărilor aduse şi asupra motivelor care
le-au determinat.

În cazul absenţei temporare de la post a controlorului delegat numit prin ordin al


ministrului finanţelor publice, controlorul financiar şef este împuternicit să desemneze, de
urgenţă, un alt controlor delegat care să îndeplinească atribuţiile celui dintâi pe durata absenţei
acestuia.

Controlorul delegat îşi exercită atribuţiile în mod independent, neputându-i-se impune, pe


nicio cale, acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv. Asupra situaţiilor deosebite
apărute în activitatea sa, controlorul delegat îl poate informa direct sau prin controlorul financiar
şef pe ministrul finanţelor publice.

Condiţii specifice de exercitare a controlului financiar preventiv delegat

Controlul financiar preventiv delegat se exercită asupra operaţiunilor care se înscriu în


condiţiile fixate prin ordinul de numire, în termenul cel mai scurt permis de durata efectivă a
verificărilor necesare. Restul operaţiunilor prin care se afectează fondurile şi/sau patrimoniul
public intră în competenţa exclusivă a controlului financiar preventiv propriu.

Controlul financiar preventiv delegat se exercită asupra operaţiunilor ce intră în


competenţa sa numai după ce acestea au fost supuse controlului financiar preventiv propriu.
Operaţiunile refuzate la viza de control financiar preventiv propriu nu se supun controlului
financiar preventiv delegat.

În exercitarea atribuţiilor sale de control financiar preventiv asupra operaţiunilor la care s-


a stabilit competenţa sa, controlorul delegat urmează procedura de control. Listele de verificare
avute în vedere la efectuarea controlului de către controlorii delegaţi se emit şi se actualizează de
către Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar şi control din cadrul
Ministerului Finanţelor Publice.

Perioada maximă de verificare este de 3 zile lucrătoare de la prezentarea operaţiunii,


însoţită de toate documentele justificative şi informaţiile solicitate. În cazuri excepţionale,
controlorul delegat are dreptul să prelungească perioada de verificare cu maximum 5 zile
lucrătoare, informându-i în acest sens pe controlorul financiar şef şi pe ordonatorul de credite.

Dacă în exercitarea atribuţiilor sale controlorul delegat sesizează că, în mod repetat,
persoanele care exercită activitatea de control financiar preventiv propriu acordă viza pentru
operaţiuni care nu întrunesc condiţiile de legalitate, regularitate şi, după caz, de încadrare în
limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, acesta îl informează în scris pe
conducătorul entităţii publice pentru a dispune măsurile ce se impun potrivit responsabilităţilor
prevăzute în lege.

Avizul consultativ, solicitat de către conducătorul entităţii publice controlorului delegat în


cazul refuzului de viză de control financiar preventiv propriu, nu constituie un act de pronunţare
asupra legalităţii şi regularităţii operaţiunilor.

Viza de control financiar preventiv delegat

Operaţiunile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se supun aprobării
ordonatorului de credite numai însoţite de viza de control financiar preventiv delegat.

Viza de control financiar preventiv delegat se acordă sau se refuză în scris, pe formular
tipizat, şi trebuie să poarte semnătura şi sigiliul personal al controlorului delegat competent.

Persoanele în drept să exercite controlul financiar preventiv delegat răspund, potrivit legii,
în raport de culpa lor, pentru legalitatea, regularitatea şi încadrarea în limitele creditelor de
angajament şi creditelor bugetare aprobate, în privinţaoperaţiunilor pentru care au acordat viza.

Înainte de a emite un refuz de viză, controlorul delegat are obligaţia să informeze, în scris,
în legătură cu intenţia sa ordonatorul de credite, precizând motivele refuzului.

Dacă ordonatorul de credite prezintă în scris argumente în favoarea efectuării operaţiunii


pentru care se intenţionează refuzul de viză, controlorul delegat poate consulta, înainte de a
înregistra oficial refuzul de viză, opinia neutră asupra cazului. Pentru formularea opiniei neutre
se constituie ad-hoc o comisie formată din 3 membri ai Corpului controlorilor delegaţi, prin
decizie a controlorului financiar şef.

Opinia neutră se motivează şi se formulează în scris şi are rol consultativ, soluţia finală
fiind de competenţa exclusivă a controlorului delegat, potrivit principiului exercitării în mod
independent a atribuţiilor de control financiar preventiv delegat.

Durata controlului financiar preventiv delegat


Controlul financiar preventiv delegat se efectuează în termenul cel mai scurt, permis de
durata efectivă a verificărilor necesare, astfel încât să nu afecteze desfăşurarea în bune condiţiişi
în termen a operaţiunii al cărei proiect se supune controlului financiar preventiv delegat.

Perioada maximă pentru acordarea sau, după caz, pentru refuzul vizei de control financiar
preventiv delegat este de 3 zile lucrătoare de la prezentarea proiectului unei operaţiuni, însoţit de
toate documentele justificative.În cazuri excepţionale controlorul delegat are dreptul să
prelungească aceasta perioada cu maximum 5 zile lucrătoare, pe baza unui referat de justificare
pe care are obligaţia să îl transmită de îndată spre informare controlorului financiar şefşi
ordonatorului de credite.

Regimul refuzului de viză al controlorului delegat

Dacă în urma parcurgerii procedurii de control se constată că cel puţin un element de


fond cuprins în lista de verificare nu este îndeplinit şi, în esenţă, operaţiunea nu întruneşte
condiţiile de legalitate, regularitate şi, după caz, de încadrare în limitele şi destinaţia creditelor
bugetare şi/sau de angajament, controlorul delegat comunică, în scris ordonatorului de credite
intenţia de refuz de viză de control financiar preventiv delegat cu motivele pentru care
operaţiunea nu poate fi efectuată, consemnând acest fapt în coloana 8 din registru. O copie a
intenţiei de refuz de viză se transmite controlorului financiar şef.

În situaţia în care ordonatorul de credite consideră că operaţiunea poate fi efectuată,


solicită, în scris, controlorului delegat acordarea vizei, prezentând argumentele corespunzătoare
de legalitate şi regularitate sau, în cazul în care consideră întemeiate motivele intenţiei de refuz
de viză, dispune retragerea de la viză a operaţiunii. Ordonatorul de credite prezintă argumente
pentru efectuarea operaţiunii sau dispune retragerea acesteia, în cel mai scurt timp posibil, dar nu
mai mult de 15 zile de la data înregistrării intenţiei de refuz de viză.

Dacă controlorul delegat consideră întemeiate argumentele ordonatorului de credite, acordă


viza pentru efectuarea operaţiunii. În situaţia în care argumentele sunt considerate neîntemeiate
sau insuficiente, controlorul delegat aduce la cunoştinţă, în scris, ordonatorului de credite refuzul
de viză şi restituie, sub semnătură, compartimentului de specialitate emitent documentaţia
aferentă operaţiunii.

La refuzul de viză se anexează şi un exemplar al listei de verificare, cu indicarea


elementului/elementelor din această listă a cărui/ale căror cerinţă/cerinţe nu este/nu sunt
îndeplinită/îndeplinite.

În situaţii complexe, controlorul delegat poate solicita, în scris, controlorului financiar şef
constituirea, în condiţiile legii, a comisiei pentru formularea opiniei neutre. Opinia neutră
motivată şi formulată în scris este comunicată controlorului delegat în cel mult 3 zile lucrătoare
de la solicitarea acestuia.
După primirea actului de decizie internă emis de conducătorul entităţii publice controlorul
delegat informează Ministerul Finanţelor Publice asupra operaţiunilor refuzate la viză şi
executate pe răspunderea ordonatorului de credite, prin transmiterea unei copii de pe actul de
decizie internă şi de pe refuzul de viză controlorului financiar şef şi organelor de inspecţie
economico-financiară.

De asemenea, controlorul delegat informează Curtea de Conturi cu ocazia controalelor


dispuse de aceasta.

Raportări privind controlul financiar preventiv

Entităţile publice care administrează patrimoniul public şi/sau fonduri publice au


obligaţia întocmirii rapoartelor trimestriale cu privire la activitatea de control financiar preventiv
propriu, care cuprind situaţia statistică a operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv şi
sinteza motivaţiilor pe care s-au întemeiat refuzurile de viză, în perioada raportată.

Entităţile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de


credite depun rapoartele la organul ierarhic superior, la termenele fixate de acesta.

Controlorii delegaţi întocmesc rapoarte lunare cu privire la situaţia curentă a


angajamentelor efectuate, vizele acordate şi situaţia intenţiilor şi refuzurilor de viză, avizele
consultative, precum şi alte aspecte cu privire la derularea operaţiunilor financiare, pe care le
transmit controlorului financiar şef.

Incompatibilităţi

Controlorii delegaţi nu pot fi soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu
ordonatorul de credite pe lângă care sunt numiţi.

Controlorilor delegaţi le sunt interzise exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a
activităţilor de comerţ, precum şi participarea la administrarea sau conducerea unor societăţi
comerciale sau civile. Ei nu pot exercita funcţia de expert judiciar sau arbitru desemnat de părţi
într-un arbitraj.

Funcţia de controlor delegat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu
excepţiafuncţiilor didactice din învăţământul superior.

Se interzice controlorilor delegaţi să facă parte din partide politice sau să


desfăşoareactivităţi publice cu caracter politic.

Controlorul delegat care se găseşte într-una din situaţiilemenționate anterior are obligaţia
de a informa de îndată, în scris, ministrul finanţelor publice şi controlorul financiar şef.
3. Obiectivele urmărite de controlul financiar preventiv

Controlul financiar preventiv, ca formă a controlului financiar propriu urmărește să


preîntâmpine încălcarea dispozițiilor legale în vigoare și producerea de pagube și se exercită
asupra documentelor în care sunt consemnate operațiile ce se referă la drepturile și obligațiile
patrimoniale ale unității, în faza de angajare și plată, în raport cu alte persoane fizice sau juridice.

Principalele obiective urmărite prin controlul financiar preventiv sunt:


 oprirea, înainte de finalizare, a operaţiunilor economico-financiare nelegale sau
care nu sunt eficiente;
 existenţa, integritatea şi paza tuturor bunurilor materiale din patrimoniul unităţii;
 utilizarea valorilor materiale, în procesul activităţii unităţii;
 respectarea prevederilor legale privind: organizarea şi ţinerea evidenţelor
contabile, încasările şi plăţile în numerar sau prin virament, disciplina financiară
şi fiscală.

Există o serie de operaţiuni13 care necesită verificarea obligatorie şi anume:


- încheierea contractelor cu partenerii interni şi externi;
- încasările şi plăţile în lei şi valuta de orice natura, efectuate în numerar şi
prin operaţiuni bancare, cu persoane juridice sau fizice;
- trecerea pe cheltuieli, fonduri sau rezultate a unor sume care duc la
diminuarea profitului sau a capitalului social;
- gajarea, închirierea sau concesionarea bunurilor, subunităţilor sau
unităţilor componente;
- deschiderile de credite bugetare, repartizările de credite bugetare la
instituţiile în subordine şi alimentările cu sume din alocaţiile bugetare
pentru finanţarea cheltuielilor de capital;
- propunerile de suplimentare a unor venituri prevăzute a fi suportate pe
seama alocaţiilor bugetare;
- modificarea repartizării pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare;

13
Legea nr.30/1991 privind controlul financiar preventiv, Art.14
- virările de credite bugetare în cadrul capitolelor de cheltuieli.

În toate unităţile, fie ele economice, financiare, bancare sau de alte profiluri, controlul
preventiv trebuie să-şi pună amprenta în mod obligatoriu asupra a două grupe mari de procese cu
efecte deosebite asupra patrimoniului şi anume:
- ieşirile din patrimoniu
- intrările în patrimoniu

Toate operaţiunile care stau la baza desfăşurării celor două mari procese amintite mai sus
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii14:
- legalitatea – presupune ca operaţiunile desfăşurate să fie să fie autorizate de lege. ,,Nici o
cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de stat, bugetele locale, în bugetul asigurărilor
sociale de stat şi în bugetul fondurilor speciale şi nici efectuată din aceste bugete, dacă nu
există bază legală pentru aceste cheltuieli15”
- necesitatea – operaţiunile desfăşurate trebuie să aducă un beneficiu, să fie utile pentru
societate.
- oportunitatea – presupune ca operaţiunile să corespundă în timp necesităţii. Trebuie să se
stabilească cât mai corect momentul , perioada optimă în care să se realizeze operaţiunea
respectivă. Orice operaţiune pentru a fi necesară şi pentru a servi scopului urmărit trebuie să
se realizeze în timp util adică să fie oportună. Prin urmare orice operaţiune necesară trebuie
să fie efectuată numai în momentul oportun pentru a nu crea situaţii economico-financiare
nedorite, pentru a nu bloca inutil mijloacele financiare şi materiale.
- economicitatea – face referire la acel mod de desfăşurare al operaţiunilor care permite
obţinerea raandamentelor maxime cu un minim de efort. Presupune un consum mic de
resurse materiale şi băneşti.
- eficacitatea–presupune ca operaţiunile desfăşurate să urmărească obiectivul stabilit, fără o
abatere majoră de la acesta.
- eficienţa – presupune ca operaţiunile desfăşurate să fie corelate cu economicitatea şi
eficacitatea activităţii în scipul atingerii obiectivului dorit.

14
Mihăescu, S., Control financiar în bănci, Ed.Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p.57
15
Legea privind finanţele publice nr.72/1996, Art.78
- acoperirea riscului de sistem – presupune evaluarea modului şi gradului în care realizarea
activităţii va antrena riscuri de sistem (economice, tehnice, financiare, funcţionale) precum şi
gradul în care instituţia în cauza poate acoperi aceste riscuri.

Obiectivele controlului financiar preventiv pot fi structurate astfel:


Controlul financiar preventiv asupra operaţiunilor patrimoniale vizează următoarele
obiective specifice:
a) la încheierea contractelor şi comenzilor pentru aprovizionare, precum şi a contractelor
de executări de lucrări şi prestări de servicii se verifică: existenţa contractului, legalitatea
preţurilor,stabilirea contului în care se face decontarea etc;
b) la încasarea contravalorii bunurilor valorificate, serviciilor prestate şi lucrărilor
executate şia altor drepturi se verifică: cambia, biletul la ordin privind legalitatea, necesitatea,
stabilireacorecta a contului de decontare, nota de contabilitate de inregistrare acomisioanelor.
c) la plata sumelor pentru munca prestată şi a altor drepturi cuvenite salariaţilor sunt
verificateurmatoarele documente: contractul individual şi colectiv de munca a salariaţilor care
dovedeşte legalitatea acestora, statul de salarii care dovedeşte dacă timpul lucrat coincide cu cel
rezultat din condica de prezenţa, lista de indemnizatii pentru concediul de odihna, ordinul de
deplasare,detasare, transferare, decontul de cheltuieli etc.
d)la bugetul de venituri şi cheltuieli se verifică urmatoarelor elemente: încadrarea
cheltuielilor în bugetul propriu, încadrarea lucrărilor, a capacităţilor potrivit normelor şi
dispozitiilor legale, situatiile de plăti anuale, etc;
e)la eliberarea în consum a materialelor şi a altor bunuri din depozite şi magazii se
verifică bonul de consum de materiale, echipament de lucru şi materiale de protecţie, obiecte de
inventar, combustibili.16

Controlul financiar preventiv asupra operaţiunilor de creditare, finanţare, decontări


vizează următoarele domenii:
a)La activitatea de acordare, garantare şi rambursare a creditelor persoanelor juridice se verifică
dacă:

16
Ciurileanu, R., Controlul propriu al agentului economic, Ed.Tribuna Economică, Bucureşti, 1996, p.136
- persoana îndeplineşte toate condiţiile pentru a contracta un credit
- împrumutul este necesar, oportun şi eficient atât pentru client cât şi pentru bancă
- natura împrumutului se încadrează în politica de creditare a băncii
- este corect modul în care s-a efectuat analiza economico-financiară
- s-a efectuat verificarea la sediul agentului economic, privind realitatea documentelor
anexate la cererea de credite
- este stabilită corect valoarea admisă de creditare
- ratele dobânzii aferente creditului sunt stabilite corect
- graficul de rambursare asigură rambursarea în termenul maxim admis
- s-a stabilit corect procedura de lucru în ceea ce priveşte deschiderea conturilor şi
efectuarea operaţiunilor aferente creditelor

b)La activitatea de acordare, garantare şi rambursare a creditelor persoanelor fizice se verifică


dacă:
- persoana îndeplineşte toate condiţiile pentru a contracta un credit
- împrumutul este necesar, oportun şi eficient atât pentru client cât şi pentru bancă
- documentaţia necesară pentru obţinerea şi acordarea creditelor este completă
-a fost determinată corect capacitatea de rambursare a clientului
- referatul întocmit de ofiţerul de credite respectă în totalitate Normele de Creditare
- dacă sunt îndeplinite condiţiile şi se respectă procedurile stabilite în planificarea
scadenţelor de plată a ratelor.

c)La activitatea de operaţiuni valutare şi decontări externe se verifică dacă:


- banca respectă prevederile privind participarea pe piaţa valutară
- modul de efectuare al plăţilor externe pentru importurile de mărfuri, executările de
lucrări şi prestările de servicii este corect executat ( formularele care stau la baza operaţiunilor
trebuie să fie complete, lizibile, fără ştersături sau adăugiri).

d)La activitatea de operaţiuni pe bază de carduri şi funcţionarea reţelei deATM-uri se verifică


următoarele aspecte:
- corectitudinea întocmirii formularelor pentru emiterea cardurilor, pentru deschiderea
conturilor curente
- corectitudinea întocmirii documentelor de evidenţă contabilă care atestă alimentarea
contului de decontări, precum şi sursa de alimentare
- calculul şi încasarea comisioanelor în lei şi valută pentru eliberarea extrasului de cont la
cerere
- completarea corectă a documentaţiei privind acordarea creditelor de 1-6 salarii sau de
descoperire de cont, acordate clienţilor băncii

e)La activitatea de operaţiuni de decontare cu şi fără numerar în lei, se verifică dacă:


- sunt îndeplinite şi respectate condiţiile în deschiderea şi închiderea conturilor de
disponibilităţi în lei ale clienţilor băncii
- sunt îndeplinite condiţiile şi se respectă procedurile de deschiderea şi închiderea
conturilor de depozit în lei ale clienţilor băncii, calcularea, evidenţierea şi plata dobânzii.
- există recepţia, acceptarea şi executarea ordinului de plată, cecurilor simple şi barate,
înscrisurilor cambiale, acreditivului, notelor de contabilitate.
- sunt îndeplinite condiţiile şi se respectă procedurile stabilite pentru depunerile şi
ridicările de numerar.
- sunt folosite formularele tipice, conforme cu normele în vigoare.

f)La activitatea de operaţiuni de decontare cu şi fără numerar în valută se verifică dacă:


- sunt îndeplinite condiţiile şi se respectă procedurile stabilite în deschiderea şi închiderea
conturilor de disponibilităţi în valută şi operaţiuni effectuate pentru clienţii băncii, în valută
- sunt îndeplinite condiţiile şi se respectă procedurile stabilite în deschiderea şi închiderea
conturilor de depozit în valută ale clienţilor băncii, calcularea, evidenţierea şi plata dobânzii
- există recepţia, acceptarea şi executarea ordinului de plată, cecurilor, acreditivului,
notelor de contabilitate.
-sunt îndeplinite condiţiile şi se respectă procedurile stabilite pentru depunerile şi
ridicările de numerar.
- modul de întocmire a buletinelor de schimb valutar este corect.17

17
Ghiţă, M., Traşcă, M., Control financiar bancar, Editura Eficient, Bucureşti, 1997, p.86
Concluzii

Sursa: Vasile Tabără – „Finanţele publice şi controlul financiar în administraţia publică locală”, pag. 189
Bibliografie

 Petre Popeangă, Gabriel Popeangă – “Controlul financiar şi fiscal”, Editura Ceccar,


Bucureşti, 2004
 Rada Dănuţ – „Controlul economico-financiar”, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj,
2001
 Lege publicată în Monitorul Oficial nr. 167
 Boulescu, Mircea, Bârnea, Corneliu, Ispir, Ovidiu – Controlul financiar intern şi audit
intern la entităţile publice, editura Economică, Bucureşti, 2004
 Mihăescu, Sorin- Controlul financiar-bancar, Editura Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 2008
 Ion Pereş – „Controlul economico-financiar”, Editura Mirton, Timişoara, 2000
 Sorin Mihăiescu – „Controlul financiar în bănci”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004
 Sorin Mihăiescu – « Controlul financiar pe înţelesul tuturor », Editura Sedcom Libris,
Iaşi
 Legea nr.30/1991 privind controlul financiar preventiv
 Legea privind finanţele publice nr.72/1996
 Ciurileanu, R., Controlul propriu al agentului economic, Ed.Tribuna Economică,
Bucureşti, 1996
 Ghiţă, M., Traşcă, M., Control financiar bancar, Editura Eficient, Bucureşti, 1997