CURS PRIM AJUTOR DE BAZA CU DURATA DE 3 ZILELantul supravietuirii Langul supraviejuirii este alcatuit din verigile de baz’ necesare pentru a salva cel mai mare numar posibil de pacienti aflafi in stop cardio-respirator (SCR) in faz prespitaliceasc&. Puterea acestui lant este afectata direct de cea mai slaba veriga, astfel cf pentru salvarea unui numar mare de victime cu SCR, verigile acestui lant trebuie aplicate corect si in totalitate in faz prespitaliceasca. Componentele lanfului supraviequirii sunt urmatoarele: ACCESUL RAPID § SUPORT VITAL DE BAZA (BLS) PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE, § DEFIBRILAREA PRECOCE § SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII (ALS) 1, ACCESUL RAPID Prin acesta se intelege declansarea sistemului de urgenta de catre populatie in cazul unui SCR. Acest acces trebuie s& fie rapid, usor si neconditionat, Accesul se face printr-un numar de telefon unic pentru toate serviciile de urgenta 112. 2. PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE, Acesta este de importanja major dovedita in cazul unui SCR. Prognosticul pacientilor cu SCR la care s-a efectuat corect resuscitarea cardio-pulmonaré de baz de la inceput este mult mai favorabil comparativ cu cel al pacientilor la care nu s-au efectuat manevrele de RCP (resuscitarea cardio - pulmonar) si au rimas o perioad’ de timp neasistati pana la sosirea echipei medicale. Populatia si personalul de interventie din cadrul serviciilor specializate cum ar fi pompierii, politia, agentii de securitate etc. trebuie s& fie instruite in acest domeniu si sensibilizate de importanta major’ a acestui act, in asteptarea sosirii echipelor medicale,3. DEFIBRILAREA PRECOCE Majoritatea situatiilor de stop cardiac la adult au initial la baz o fibrilatie ventricularé. (FV). Unicul tratament eficient al fibrilatiei ventriculare este defibrilarea. Cu cét trece timpul, fibrilatia ventricular’ devine mai rezistenta la defibrilare pan& se instaleaza asistola. Astfel o defibrilare efectuata imediat la apritia FV are sansa de reusita de peste 85%, insd o defibrilare efectuata la 5-8 minute de la aparitia FV are sansa de reusita variabila fara si depaseasca 50% si care de obicei necesita multiple defibrilari cu energie mare. Pentru a face defibrilarea accesibila personalului nemedical a fost creat o categorie de defibrilatoare numite defibrilatoare semiautomate. Aceste defibrilatoare in fri cum ar fi Statele Unite, Franta, Marea Britanie, etc. se afla in dotarea pompierilor, a politici, a sefilor de gar’, a stewardeselor la bordul avioanelor care transporta un numar mare de pasageri, astfel facdnd defibrilarea posibila cét mai precoce, inaintea sosirii echipajului medical calificat. 4, SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII Aceastii veriga este de mare importanfa in cazul pacientilor aflati in stop cardiac gi care necesita ingrijiri de terapie intensiva, administrare de medicamente specifice si aplicare de manevre speciale in timpul resuscitarii. Timpul optim de sosire al acestor echipe trebuie sa fie sub 10 minute, cu conditia inceperii RCP de baza de la aparifia evenimentului sau in cel mult 5-6 minute dacd lipsesc verigile 2 si 3 din lanful supraviefuirii. Studiile efectuate de Serviciul Mobil de Urgenti, Reanimare si Descarcerare Tg. Mures (SMURD) au aratat ca victimele resuscitate in prespital care au plecat in viafd de la terapie intensiva sunt cele la care echipajul de interventie a sosit in sub 5-6 minute. Victimele resuscitate in prespital dar la care echipajul de interventie a sosit in mai mult de 6 minute de la instalarea stopul cardiac au suferit leziuni cerebrale ireversibile. Aceasta in conditiile in care verigile 2 si 3 din lanful supravietuirii inca lipsesc la Tg. Mures si in Romania.1.ACCESAREA SISTEMULUI DE URGEN’ Numarul 112 este gratuit si poate fi apelat de pe orice telefon, fix sau mobil, in Romania si in intreaga Uniune Europeani. Apelul catre acest numdar trebuie efectuat cat mai curdnd posibil din momentul producerii incidentului. Operatorul ce preia apelul va va chestiona in vederea stabilirii urgentei. SNUAU (Sistemul National Unie pentru Apeluri de Urgent) este compus din centrele unice pentru apeluri de urgenta, dispeceratele de urgenta si dispeceratele integrate de urgent, organizate la nivel de resedinta de judet, la nivelul municipiului Bucuresti gi la nivelul municipiilor si oragelor sau acolo unde este necesar. a OH gp Daca apelati Serviciul de Urgenta 112, trebuie sii anuntati: Ce urgenti aveti? Unde este urgenta; Unde va aflatis De la ce numar de telefon sunati; Cum va numiti.Dupi furnizarea acestor date trebuie si riméneti la telefon pentru a fi pusi in legatura cu agentia de urgent de care aveti nevoie si pentru a primi eventuale recomandari Daca legatura cu numarul 112 se intrerupe, trebuic si sunati din nou. Ramaneti calmi si raspundeti la toate intrebirile; nu inchideti pana cdnd nu vi se cere acest fapt. Sunati la 112 doar daca avefi o urgenti! Serviciul de urgent 112 functioneaza permanent, 24 din 24 de ore, 7 zile pe siptimana. Operatorul cere apelantului date despre caz/victima — persoane blocate, numarul victimelor, varsta, sex, repere locatie, sa. 112 este singura eale de comunicare ce poate activa simultan toate agentiile responsabile in interventia la urgente. CUM SA FITI PREGATITI PENTRU O SITUATIE DE URGENTA? Existé probabilitatea ca fiecare dintre noi sd fie nevoit sa foloseascd 112 macar o data in viafi. 112 nu reprezinta doar un numér de telefon, ci un ajutor rapid care depinde de informatiile vitale pe care le oferiti. Cand 0 persoana nu este pregatita sA anunfe o urgenti pot aparea frica, panica si confuzia. Din fericire, daca 0 persoana este pregatita si aplicd unele principii si proceduri de baza, aceasta poate anunta adecvat o urgenta. Cand suntefi pusi in fata unei situatii de urgent’, fiti calmi. Este foarte important si va concentrati asupra a ceea ce urmeaza si solicitati si si raspundeti corect la intrebirile puse de operatoare. Evaluafi situatia, adundndu-va gandurile, injelegeti cea ce se intampla. Intrebati-va: Ce trebuie si fac?, apoi treceti imediat Ja actiune. Trebuie si evitafi cu orice pret panica pentru a putea face fata situatiei in mod inteligent, Nu uitati ca timpul este extrem de pretios in cazul unei urgente. Daca fineti cont de aceste sfaturi puteti contribui la salvarea unei vieti, puteti impiedica extinderea unui incendiu in imprejurimi, puteti preveni o crima sau o infractiune si puteti contribui la prinderea un criminal sau infractor. CAND SECUNDELE CONTEAZA, RASPUNDETI URGENT LA INTREBARILE OPERATORILOR 112 Daca doriti si beneficiati de serviciile puse la dispozitie prin sistemul 112, nu ezitati s& va dati datele cerute de operator! Apelul la 112 este posibil si in situatia in care, in urma neplatii abonamentului, operatorul v-a ae la convorbirile telefonice. j |CUM FOLOSIM TELEFONUL MOBIL? - in Roménia apelarea numarului unic de urgent 112 de la un telefon mobil este posibilé doar daca acesta define un SIM (cartel) valid, cu sau fara credit; ~ informatia de localizare a telefonului mobil indica pozitia geograficd in care se afla echipamentul terminal al utilizatorului de telefonie mobila - celula sau sector de celula; ~ telefonul dumneavoastra mobil poate fi setat si apeleze 112 apasnd doar pe o asta, ins’ ATENTIE, puteti apela accidental la 112 si sa nu stiti; ~ folositi telefonul cu grija, pentru a preveni apelarea automata din greseala a numérului 112! - in cazul in care aveti activata opfiunea “Numir ascuns”, sistemul 112 are capacitatea de a determina automat numarul si locatia dumneavoastra! ~ parintii trebuie sa fi invete pe copii si foloseasca telefonul mobil pentru a suna, in caz de urgent, la 112! - daca va aflati intr-o zona in care furnizorul dumneavoastra de telefonie mobila nu are acoperire si trebuie si sunati de urgent la 112, nu disperafi! Apelul la 112 va fi preluat de alt operator de telefonie mobila care are acoperire in zona respectiva ~ apelul de la un telefon mobil cu cartela reincarcabilé nu furnizeazi identitatea dumneavoastra. Raspundeti corect la intrebarile operatorului si dati amanunte despre locatia exacta a urgentei (puncte de reper). NU UITATI! INAINTE DE A PORNI LA DRUM, ASIGURATI-VA C4 BATERIA TELEFONULUI ESTE INCARCATA! Dacé bateria este pe sfarsite, s-ar putea sa dati un singur telefon. In acest caz fiti gata s& furnizati informatii complete despre natura urgentei.Capitolul II NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI RESPIRATOR Cavitatea nazala ~~ Cavitatea bucala Ramura bronsica superioara Ramura bronsica mijlocie Ramura bronsica inferioar Bronhii principale —_ Bronhiole—_1. Notiuni de anatomie a sistemului respirator Aparatul respirator este format dir cotalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern. Acest aparat are rolul de a asigura preluarea oxigenului din aer si eliminarea dioxidului de carbon din organism, in plus le nivelul acestui aparat se percepe mirosul (partea superioara a cavitiii nazale) si se realizeaza fonafia - vorbirea (la nivelul laringelui, corzilor vocale). Aparatul respirator este alcatuit din * C&ile acriene respiratori prin care aerul patrunde si iese din organism; © Plaménii sunt organe la nivelul c&rora se organizeazA schimbul de gaze. Caile aeriene se impart in: cdi aeriene superioare si cai aeriene inferioare; Caile aeriene superioare sunt aleatuite din: - cavitatea nazala; - faringe. Caile aeriene inferioare sunt alcatuite din -laringe; -wrahee; -bronhii. Cavitatea nazalii este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal in doua cavitati numite fose. Fosele nazale sunt cptusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a inea'z' aerul. Tot aici se gaseste mucusul, cu rolul de a reine impuritatile din aer. Deci nsul are rolul unui adevarat filtru. Faringele este un organ comvn pentru calea aeriana si digestiva (alimentara). Laringele este organul vorbirii. Esie format din mai multe cartilaje mobile cel mai mare find asezat in fat, ca o proeminenta, avand forma unei carti deschise, cunoscuta si sub denumirea de “Marul lui Adam”. In laringe se gisesc si doua perechi de cute (pliuri) numite corz’ vocale, cele situate inferior au rol in producerea sunetelor. Traheea continua laringele, este sitrati in fata esofagului. Se ramificd la partea sa inferioara in coud ramuri care sz nuumesc bronhii principale. Bronhiile sunt ultimele segmente al: cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund in cate un plaman. Plaménii sunt organe pereche asezti in cutia toracied si cuprind intre ei inima. 2. Fiziologia sistemulRespiratia Acrul patrunde in phiani pe c&ile respiratorii cu. ajutorul contractiei muschilor cutiei toracice numi}i mugchi respiratori. Acesta este actul inspiratiei. Apoi muschii respiratori se relaxeaza si se contract muschii expiratori, ca urmare o parte din aerul din plimani s2 elimina; acesta este procesul expiratiei, Inspirafia si expirafia se repetd in rtm de 14-18/ minut in functie de nevoile organismului. Variazi in functie de varsti si sex (este mai accelerata la copii si la femei). Valori normale ale frecventei res r-torii: Nou-nascuti = 40/min 30/min. Adulti = 14 - 18/min Masurarea frecventei respiratiilor s- face timp de un minut avand mana asezata pe toracele pacientului; se num2:4 expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest Jucru. Se poate face si urmarind doar cu privirea numérul expansiunilor toracelui intr-un minut. Tahipnee= Polipnee =cresterea frecventei respirator Bradipnee=sc&derea frecventei respiratorii; Dispnee=dificultati in respiratic. Sistemul circulator 3. Notiuni de anatomie a sistemului circu\ator Aparatul cardio-circulator este forma: dintr-un organ central - jem inchis de vase, format din artere - 2apilare - vene.Inina Vene '¢_ pulmonate Atnul sténg Velva pulmonar interventricular Inima este un organ musculos, «+ care a fost comparat 21 volumul pum doua jumatati compi:: separate, dre:) vertical. Fiecare jumiicte este la randu’ «i i 19rfité de un perete transversal in céte doua cimarufe, care corunica intre ei: 2 saArufele din partea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de jos se numes: = ‘riculi. jaz, de aproximativ 300 g cu un volum drept al unui adult. Este alcatuita din staénga, desparfite printr-un pereteArborele circulator este format di. ‘tere, capilare i vene. Arterele sunt vase sengvine prin ca: Crculi singe de la inima in intreg organismul. Calibrul arterelor scade de le. irra spre perif-rie. Venele sunt vase care adue sangele la ins". Calibrul Ior s-este de la periferie spre inimé Capilarele sunt vase cu calibrul mic, pris core se face sc tabul nutritiv intre singe si celule. Sangele circula intr-un singur s>a°. artere-capila"e-vene. Arterele si venele poarti diferite denum'', vpa regiunee i organul pe eare-l irig’. 4. Fiziologia sistemului circulator in structura arborelui circulator exista: + circulatia mare * circulatia mica Circulatia mare teansport& oxige: tesuturi si organe spre inima, avand trase Circulatia mic asigura transp¢ plamani si a celui inearcat cu oxigen in. Circulafia sangelui prin artere se =o. prin impingsrea sangelui ca urmare a contractiei ventriculilor. Sangele este ivr yi: cu intermit: A prin contractii, dar el curge in curent continuu, datorit& elasticilat’i peretilor arte ali. Perefii arterelor opun rezistenta, cv<2 22 face, ca sé gele s& fie sub o anumita presiune sau tensiune. Aceasta se nurst: presiune sax ‘ensiune arteriala (TA) Deci TA reprezinta presiunea exercitati c sfinge asup'a peretilor arterelor. TA variaza in functie de virsta, sex, ora din tirpul zilei si g@adul de activitate. Valori normale: Adult: 115-140 / 70-90 mmHg, mci rica la femei. Copil 91-110 / 60-65 mmHg. Valori peste cele normale poarta nuri2i> de hipers: normale poarta numele de hipotensiune. Sistola=contractie, diastola=relaxare. Masurarea TA: + pozitia pacientului: decubit dorsal (111s pe spate); 2 fesuturi si organe, aduce CO2 de la : nimé-arter: ane-vene-inima. cx.genat de la cord spre siune. Valori sub cele + la 1/3 inferioara a bratului se ageaz’ sar asonul tensio:ctruluis + stetoscopul se pune pe proiectis a:crei brahizle (marginea inferioara a bratului); + se umfla mangonul tensiometrului »‘r.a pe la 180/ 700 mmHg, ca apoi s& se inceapa dezumfiarea lent; _ oe \* valorile TA reprezinta prima (TA sist care se aud cu ajutorul stetoscopu! Cu fiecare concractie se impinge i sdngele existent in vas si se propaga ca ¢ comprimarea unei artere pe un plan oso s radial, se masoara timp de 1 minut. Valori normale: + adult 60-80 / minut; + copii 90-100 / minut; + nou nascut 130-140 / minut; Cresterea frecventei peste valorile freeventei sub valorile normale poarta 1 Modificari ale tensiunii arteriale si fiziologice, cat si in unele cazuri patolog < Manevre ce se efectueaza j Secventele resuscitérii cardio-res Acest termen include toate elerc sunt efectuate de o persoana sau de victim’ aflata in stop cardio-respirator. .\ asigurarea libertatii cailor aeriene, ver laiis cardiac extern. Scopul suportului vita unei ventilafii adecvate nepermifand ins sosirea personalului medical califice: pulmonara de baz este un ansamblu de “ne si oxigenarea organelo* vitale (creier, necesite un timp indelingat depinzAne cardiac. Orice intarziere reduce sansa actionat rapid si conform protocolului. 1. Asigurarea zonei Siguranta salvatorului: Salvatorul eval lipsa oricarui pericol. Asigurati-va c& nici Riscurile majore pentru salvator pot fi: - trafic intens, -curentul electric, -structuri instabile in care sau sub care se -substante toxice, ovica) si ultima vataie (TA diastolica) 2 timpul dezw ¢ T&rii mansonului; aorté un ve de singe, care izbeste 8, dénd pus J. Pulsul se masoara prin 12-3 degete, 2:1 mai freevent la artera omale se nun cde bradica cventei_ puis: se tahicardie, scaderea ‘vie. lui apar atat in conditii stopul cardio-respirator snort ¢ de resuscit ve fir echipament care soanele care a ste elements artificial’ « az este me: tea starii ce orda primul ajutor la o Jud evaluarea primara, v aer expirat si masajul nerea unei circulatii si a roarte biologicé pana la u alte cuvire resuscitarea cardio- ovre care ino -area si mentind perfuzia CAteodata ac 2st operatiune poate si za care ¢. ius la instalarea stopulu cumei de a-si eveni. De aceea trebuie situatia gen v ctima gi nici c sald asiguréindu-se de vs. nu sunteti in pericol. 2 victima,boli transmisibile care necesita o protec i -peciala in tire sul efectuarii ventilatiei artificiale | tuberculoza ; 2 SARS, viroze respiratorii, gripa; 3 Nu se transmite hepatita virala B sa. C. infectii cu 4 Nu au fost raportate cazuri de transinitore a infectiz manevrelor de resuscitare. Misuri de precautie in tratare: - Folosirea manusilor si protejarea oc - Recipiente speciale pentru material 0 - Masca pentru fata cu valve unidirec’!2: ale 2. Evaluarea constientei Nivelul de constientS: Se evalueaza staica victimei: es: -onstient sau inconstient? il scuturam cu grija de umar gi il intress2 cu voce “Ce s-a intamplat? Va simfifi_ bine?” sau incere&m si-l detemn4m si réspund’ la comenzi ca de exemplu: : “Deschideti ochii ” Dac& rispunde sau se raised, deci victima este st gisita, (asigu-ali-va ine’ o data c& nu care pacientul se afla in situafia la 112. Starea ificate. egalovirus; V dupa aplicarea lor:Vietima csctioneaza? DA -cautarea leziunilor; -stabilirea diagnosticului; -acordarea primului ajutor. Nu -strigati dupa ajutor; -asezati victima in decubit dorsal si elibemt’ 4 caile aerier -verificati respiratia. 3. Eliberarea cailor acriene superioar¢ Eliberati caile respiratorii prin vicicarea barbici 1 hiperextensia capului apisand pe frunte. Puneti una dintre mia pe fruntea pacientului (astfel incat degetul mare si cel aritétor si rimana ‘ise-e pentru a p. tea pensa nasul victimei cdnd i se face respiratic gura la gurai). in eczlagi timp cu coua degete de la mana cealalta ridicati barbia victimei. in cazul vict'mei incorsti ste este posibil ca limba sa-i cada in spate spre faringele posterior !slocand astfel ci/e aeriene superioare. ye jit Gk Facand o hiperextensie a capu ridicdnd bi rsia, limba se ridica si elibereaza caile aeriens. Eliberati gatul de eventualele haine stré>s-. indeparia;! »vice cauz’ de obstructie evident din gura. Aceasta poate fi: és... rupta, prot-z> dentare rupte, saliva, sdnge etc. Nu pierdeti mpul cautand ob si-.2:ii ascunse Curatarea digitala a cavitatii bucale ectueazii i pentru indepartarea corpilor straini solizi bil Daca se suspicioneaza leziune de ccl>1.1 vertebra efectueaza subluxatia mandibulei.Hiperextensia capului Cursts:va cavitiii bucale 4. Verificarea respit Pastrand caile respiratorii libere asculta”), s\-+ adeevat. Va aplecati asupra vietimei cu fa citre torace si + ascultati la nivelul cavitatii bucale a \ ictimei zgomo*el= respiratorii; + simtiti daca exist schimb de aer aprcp\ind obrazul ce sasul si gura vietimei; * observati miscdirile pieptului. i si obse~y 1) dac& victima respiraVerificazes 1-spiratiei Pentru a decide prezenta sau ab: VEDET|I timp de cel mult 10 secunde, nu. ULTATI, SIMTITI $I ci vietima respira sau5. Verificarea circulatiei Circulatia este realizata de cord. pulsului. Pulsul_se poate simti cel mai bias p santul format de unul din muschii gatv mijlociu localizeaz& marul lui Adam si vor = bataia in varful acestora. Pulsul poate f niciodata in acelasi timp. Aceasta etap%i respiratiei, de asemenea timp de 5-10 gatului. 1 se face prin verificarea ida care este situata in n. Degetele aratitor si col pe gat pana se simte parji ale gatului dar simultan cu verificarea unde pe fiecare parte a in urma evaluarii unui pacient irconstient ne puter confrunta cu una din situatiile descrise in capitolul urmato: Res| + daca situatia permite, asezafi \ic\ina intr-o por’ ¢ lateral de sigurant: + sunati la 112; + reevaluati periodic starea pacienu!vi Daca victima respira gi are puls, dar es: inconstic lateral de sis in Ingenunchind lénga victim’ vom e capului si ridicarea barbiei. Asezim brat drept fafa de corp, iar antebratul se indozi victimei peste torace asezdnd dosul pale 3 5 vom aseza in pozitia caile ae 2! mai aprop sus. Vom > oe obrazul victmel. prin hiperextensia | victimei in unghiSe ridie3 genunchiul (cel opus mentinénd piciorul pe pamant. Cu o mé si cu cealalti mana genunchiul pacient!.1i. © vom into asigurdim c& se sprijin’ pe genunchi gi pe ot, rearanj deschidem gure. | opus fata de salvator ateral spre salvator; ne capul in hiperextensie siAnuntam la 112 solicitand ajutor medica! oa\'ficat; Ne reintoarcem apoi la victima, reevaluim s'tuatia gi su -veghem pacientul pana la sosirea echipejului medical, Vietima nu respive si nu are pul: 1, Primul gest in aceasta situatie este anunteres situatie! |2 | 12 solicitand ajutorul echipei medicale calificate si cu dotare coespunzatoare

{ superior.Centura membrului superior formeazti scheletul un2rului si asigura legatura dintre oasele membrului liber si toracele osos. Ea est= constituita din doua oase: clavicula si scapula, Membrele inferioare ¢ aprind: 1 coapsa - ests poxtiunea dintre gold si genunchi; 1 gamba - reprezi~t8 porfiunea dintre cenunchi si p © piciorul - este partea terminala a membruhui infer‘or. Centura membrului inferior se compune din douz 2 coxale. Oasele coxale ele, inapoi cu sacral si coccigele, “ormand peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis. 2. Sistemul osteo-articular Aparatul locomotor indeplineste fuactiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. Este aic&tut din sistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sisteraul ~uscular pentru = de miscare Oasele au rol ir sustinerea muschi or si mentin p Articulatiile permit :igcarile oaselor. Ele sunt mobil articulatie este forms: dintr-o cavitate arciculara fixe inconjurate de o capsula articulara. ia vertical a corpului, semimobile si fixe. O un cap articular mobil,Scheletul omului este zicatuit din peste 200 ce case de divers ‘crme: - lungi, late, scurte Scheletul capului este format din oasele cutic| crsniene si oase\c ‘etei Scheletul trunchiului cuprinde coloana verteorela, sternul si coasteie. Coloana verie’ - oasele mAinii, Sciele.! umarului este con: ‘Scheletul membrului in’:"or este alcatuit din - osul coapsei sau ferr urul, - oasele gambei: tibia (inauntru) si peroneui ( t: afara), - rotula inaintea genuncniului, = oasele piciorulu' ase 2 bazinului cuprind : iticnul, ischionul s! pubisul. 3. Sistemul musc: ra) {vita din doua case: clavicula si scapula.