Comentariu

al Decizie Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ

al Curţii Supreme de Justiţie
din 28.12.2016 în dosarul nr.2rac-525/16
1. Descriere generală
Reclamant: Banca Comercială „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA
Pârât: Firma „TINAMA” SRL și Sitișco Sergiu
Intervenienți accesorii:
Obiectul cererii (cerința materială): Banca Comercială „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe
Generale” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva Firmei „TINAMA” SRL
solicitând transmiterea silită în posesie a bunurilor indicate în contractul de gaj nr. C/08/0214-G
din 07 octombrie 2008. (f. d. 36, volumul I)
Banca Comercială „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Sitișco Sergiu privind transmiterea silită în posesie a bunului
ipotecat. (f. d. 55, volumul I)
Temeiul cererii (norma juridică):
Hotărârea instanței de fond: A fost obligat Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să restituie
prin intermediul Trezoriei de Stat în beneficiul BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe
Generale” SA a sumei de 2 600 lei, ca fiind depusă într-o sumă mai mare decât prevăzută de
legislația în vigoare, în baza ordinului de plată nr. 4409 din 08 august 2011. (f. d. 155, volumul
II).
S-a admis acțiunea și a fost transmis silit în posesia BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe
Generale” SA bunurile gajate – utilajele de cusut, conform anexei nr. 1 la contractul de gaj nr.
C/080214 – G din 07 octombrie 2008, pentru comercializarea și stingerea datoriilor acumulate la
creditele beneficiate de către Firma „Tinama” SRL.
La fel, a fost transmis silit în posesia BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA
bunul imobil gajat - apartamentul cu suprafața totală de 64,7 m.p., cu nr. cadastral
010012010801077, situat pe str. Muncești 804/2, ap. 77 din mun. Chișinău pentru a fi vândut în
scopul stingerii datoriilor acumulate la creditele beneficiate de către Firma „Tinama” SRL și
dispusă evacuarea lui Sitișco Sergiu, precum și a altor persoane, și a bunurilor lor din imobilul
menționat.
În final, s-a încasat de la Firma „Tinama” SRL în beneficiul reclamantului taxa de stat în
mărime de 3748,42 lei, iar de la Sitișco Sergiu taxa de stat în mărime de 1800 lei. (f. d. 156, 162
– 164, volumul II)
Denumirea instanței, data adoptării Deciziei:Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, 17
decembrie 2015
Dispozitivul deciziei: pagina web a instituției.
Hotărârea instanței de apel: a fost respinsă cererea de apel declarată de către Firma
„TINAMA” SRL și Sitișco Sergiu, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 17 decembrie 2015. (f. d. 233 – 241, volumul II)
Denumirea instanței, data adoptării Deciziei: Curţea de Apel Chişinău, 21 iunie 2016.
Dispozitivul deciziei: pagina web a instituției.
Hotărârea instanței de recurs: Se admite recursul declarat de către Firma „TINAMA” SRL și
Sitișco Sergiu. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Banca Comercială „MOBIASBANCĂ –
Groupe Societe Generale” SA împotriva Firmei „TINAMA” SRL și Sitișco Sergiu privind
exercitarea dreptului la gaj, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în
alt complet de judecată.
Denumirea instanței, data adoptării Deciziei: Colegiul civil, comercial şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 23 decembrie 2016
Dispozitivul deciziei: : pagina web a instituției.

2. Caracterizarea deciziei

a) Scurtă expunere a faptelor invocate de părți și argumentele considerate de către instanță

ca fiind admisibile și pertinente cauzei și care au servit ca temei pentru adoptarea
hotărârii.

Reclamantul:
- potrivit contractului de credit nr. C/08/0214 din 07 octombrie 2008, a acordat Firmei
„Tinama” SRL un credit în sumă de 1 200 000 lei, cu termenul de scadenţă la 07 octombrie
2013. Astfel, subliniază că Firma „Tinama” SRL nu respectă condiţiile contractului de credit
menţionat, și anume nu achită plăţile stabilite în clauzele contractuale. Prin urmare, datoria
faţă de bancă, la data de 02 august 2011, era în cuantum de 1 264 550,65 lei, formată din
datorie de credit în mărime de 1 087 331,00 lei, dobândă calculată și neachitată în cuantum de
158 864,63 lei și penalitatea în mărime de 18355,02 lei.
- în scopul asigurării executării la timp a obligaţiilor contractuale asumate conform contractului
de credit, Firma „Tinama” SRL a încheiat contractul de gaj nr. C/08/0214-G din 07 octombrie
2008, prin care a gajat utilaj de cusut, conform anexei nr. l la contract.
- La 05 octombrie 2009, a expediat Firmei „Tinama” SRL notificarea nr. 12/09-6748, prin care
a solicitat debitorului gajist să transmită benevol în termen de 10 zile în posesia băncii
bunurile gajate prin contractul de gaj, însă debitorul nu le-a executat. Totodată, pe data de 25
noiembrie 2009, reclamantul a înregistrat la biroul notarului Andrei Bazaochi preavizul cu nr.
130411 de exercitare a dreptului de gaj.
-

Pârâtul:
- potrivi clauzelor contractului de ipotecă nr. 10030 din 07 octombrie 2008, a depus în gaj
apartamentul nr. 77 cu suprafaţa totală de 64,7 m.p., nr. cadastral 010012010801077, situat pe
adresa: mun. Chisinău, str. Munceşti 804/2.
- au indicat că instanța de apel a omis să examineze încheierea primei instanțe din 09 martie
2015, prin care Firma „TINAMA” SRL a fost scutită parțial de achitarea taxei de stat pentru
cererea de chemare în judecată reconvențională. Ca urmare, acțiunea intentată împotriva BC
„MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA a fost scoasă de pe rol din cauza
neachitării taxei de stat, considerând că le-a fost îngrădit accesul la justiție.
- BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Societe Generale” SA nu a probat datoria în cuantum de 1
264 550,65 lei și nu a respectat obligațiunea de a soluționare amiabilă a litigiului.
- pretind că, prin vinderea bunul imobil ipotecat din comuna Țîpala, raionul Ialoveni de către
intimat la un preț de 400 000 lei, le-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil. Astfel,
au conchis că instanțele judecătorești au decis eronat că ei nu au contestat raportul de evaluare
a bunului ipotecat, întrucât au luat cunoștință cu acest raport doar după conexarea pricinilor
civile. Totodată, au susținut că prin comercializarea acestui bun nu s-a ținut cont de interesele
debitorului.
NOTĂ:instant a considerat că argumentele pârâtului ca fiind în contradicție cu materialele
cauzei, la cererea de scutire de la taxa de stat fiind lipsă careva înscrisuri probatorii.

b) Preluarea unor propoziții, expresii și argumente prin care instanța motivează încadrarea
faptelor într-o anumită normă juridică material, și pe care masterandul le consider ca
fiind cele mai importante pentru judecarea corectă a litigiului.

Instanța de judecată:

c) Dacă a fost invocată încălcarea normelor de procedură civilă și o scurtă expunere a

faptelor invocate și a normelor invocate.
NU!

d) Dacă au fost evidențiate situații de aplicare în mod necorespunzător al normelor

materiale.
NU!

e) Dacă este vre-o hotărâre explicativă a Plenului CSJ în domeniulspeței analizate.

DA!
 Plenul Curţii Supreme de Justiţie Hotărîre privind modificarea şi completarea Hotărîrii
explicative „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei
despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile” nr. 25 din 28.06.2004
• pct 6: „Instanţa urmează să specifice expres în cuprinsul încheierii menţionate mărimea
taxei de stat, ce urmează a fi plătită, or, omiterea menţiunii privind cuantumul taxei de
stat, impusă solicitantului la depunerea cererii în conţinutul încheierii, prin care nu s-a dat
curs cererii, poate avea incidenţă directă asupra accesului liber al persoanelor la o justiţie
echitabilă’’
„Nu se va considera îngrădire a accesului liber la justiţie, prin prisma art. 6 din convenţia
Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, restituirea fără examinare a cererii pe
motiv de neînlăturare, în termenul acordat, a neajunsului constatat (neachitarea taxei de
stat), în situaţia în care solicitantul nu a probat lipsa mijloacelor financiare (a se vedea
Romany Gaz Grup v. Moldova, cererea nr. 11662, 10.06.2010)”.
• pct 10: „Scutirea reclamantului de taxa de stat în instanţa de fond nu-l scuteşte de plata
taxei pentru depunerea cererii de apel, dacă nu a înaintat un demers în acest sens şi nu a
prezentat probe pertinente”.

f) Concluzii.

- Opinia studentului asupra acurateței, exhaustivității descrierii faptelor relevante

expuse de fiecare din părți, a motivării și a concluziei instanței. Dacă nu cumva
există norme juridice de care nu a ținut cont instanța.
Conform art. 241 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă al R.M. ”hotârirea
judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile prevăzute
la art.236 alin. (5) C.P.C., hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea
 descriptivă, motivare şi dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se evidenţiază separat în textul
acesteia”. Avînd în vedere că legislația procesuală nu prevede condițiile pe care trebuie
să le întrunească decizia instanței de apel și a celei de recurs considerăm oportun să se
țină cont de reglementările referitoare la hotărâre atunci când se redactează și o decizie a
instanței de recurs. În acest sens, decizia emisă de instanța de recurs este redactată cu
acuratețe, este exhaustivă, este motivată și conține o concluzie potrivită. O mențiune ține
de lipsa unei separații tehnice a părții descriptive și de motivare a deciziei, lucru ce
îngreunează analiza actului judecătoresc plasat discuției. O altă mențiune ține de
neindicarea motivului din care instanțele ierarhic inferioare au luat una sau altă
hotărâre/decizie, acest fapt știrbește, într-o oarecare măsură, din ponderea de motivare a
deciziei. O altă mențiune ar fi că în descrierea celor întîmplare pe la mijlocul celor redate
s-a început, iar a se descrie cazul de la început, în care sunt prezente informații care nu se
aseamana cu cele descrie de la început, îngreunând astfel ințelesul deciziei.

- Opinia studentului asupra corectitudinii stilistice și gramaticale a textului, structurii

și coerenței textului.

Din punct de vedere stilistic decizia este redactată foarte bine, nu se identifică careva
erori în acest sens. Alta este situația în cazul corectitudinii gramaticale, identificînd în
legătură cu aceasta câteva greșeli. În primul rând, în conformitate regulile gramaticii
române, illustrate în 2005 în „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii
române” (DOOM), corect se scrie â din a, dar cu cu î din i cum este redactată decizia,
bine înțeles cu reținerea excepțiilor de rigoare.
De asemenea, în multe cazuri în decizie este utilizat greșit cuvântul or. Nu trebuie de uitat
regula conform căreea orieste sinonim cu sau, în timp ce or este sinonim cu însă, deși,
dar. În decizie este utilizat corect lexemulor, exemplu: ”Or, legislația în vigoare expres
prevede că situația materială precară necesită a fi probată, condiția ce nu a fost întrunită
în speță.’’; ,,Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie consideră întemeiată soluția Curții de Apel Chișinău de respingere a cererii lui
Cechir Vasile privind scutirea de la plata taxei de stat, or, recurentul-apelant printr-o
frază generală a solicitat instanței de apel scutirea de la plata taxei de stat pentru cererea
de apel, invocând situația materială precară, fără însă a prezenta în acest sens careva
probe concludente, care ar demonstra faptul dat.’’
Nescrierea cu majuscule a instituțiilor din cadrul Curtei Supreme de Justiție: Colegiul
Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ .
 Din punc de vedere a tehnoredactării decizia emisă de instanța de recurs este aranjata în modul
cuvenit, prin exprimarea fiecărei idei din rând nou și cu aplicarea aliniatelor. Ca obiecție ar fi ca
nu s-a respectatdistanţele dintre text şi marginile formatului de hârtie.

- Opinia studentului asupra situației juridice analizate și dacă consideră că instanța a

folosit corect/incorect normele juridice. Dacă nu cumva prin actul emis de instanța
de judecată se încalcă drepturile fundamentale.
În urma analizării situației juridice, sunt de acord cu argumentele, normele juridice
reținute de instanța de recurs și nu consider că au fost încălcate anumite drepturi
fundamentale. Instanța de recurs a adus argumente destul de motivate pentru justificarea
deciziei, astfel ea accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele
înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului
şi a Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilind în
jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală permite declararea
apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanţa superioară poate restricționa
dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde cerințelor legale
aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărârea din 04 noiembrie 2008, definitivă
din 04 februarie 2009).
Prin decizia instanței nu s-a lezat drepturile fundamentale ale pârâtului și nici nu s-a
îngrădit accesul liber la justiție. Conform Art. 85 alin. (4) CPC, ,, în funcție de situația
materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de
către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei
părți a ei’’,din motiv că pârâtul nu a prezentat suport probatoriu necesat demonstrării
situației material precare, el nu a obținut câștig de cauză.