Sunteți pe pagina 1din 88

Capitolul 1 : Studiu Documentar

1 . GENERALITATI BATERII AUTO

1.1 Istoric.

Cei mai multi istorici situeaza inventia bateriei in jurul anului 1800, atunci cand
experimentele lui Alessandro Volta au generat curent electric din reacţii chimice între
elemente diferite. Pila voltaica originală folosea discuri din zinc si argint si un separator
poros dintr-un material nonconducator, saturat de apa sărată. Experimentele cu diferite
combinaţii de metale si electroliti au continuat in următorii 60 de ani.Johann Ritter a
demonstrat pentru prima oara elementele unei baterii reincārcabile in 1802, dar totuşi
acestea au rămas o curiozitate de laborator, pāna tārziu, in secolul dinamurilor acţionate
cu abur capabile sa le reincarce.

In prima jumatate a sec XIX experimentele au continuat cu o varietate de


combinaţii de materiale cu electrozi pozitivi/negativi si diverşi electroliţi.

Abia in anul 1860 stramoşii bateriilor din zilele noastre au fost descoperiţi,
respectiv George Leclanche a construit prima baterie din carbon-zinc.

Bateriile secundare datează dupa 1860, cand Raymond Gaston Plante a inventat
bateria plumb-acid. Celula acesteia se baza pe 2 placuţe subţiri separate de o folie de
cauciuc. El a rulat această combinaţie si a introdus-o intr-o soluţie diluată de acid
sulfuric. Iniţial capacitatea era limitată din cauza placuţei pozitive ce prezenta puţin
material pentru a face reacţie. Pe la 1881, Faure si alţii au creat baterii folosind o pastă
de oxid de plumb pentru placa pozitivă, aceasta permiţind o formare mai rapidă. Din
moment ce majoritatea problemelor cu bateriile plumb-acid innundate implicau
scurgerea electrolitului, cele mai multe incercări au fost făcute in idea de a elimina
acidul liber din baterie. Cercetătorii germani au descoperit la inceputul anilor ‘60 un gel-
electrolit pentru bateria plumb-acid ceea ce a constituit o imbunătatire.

1
1.2. BATERII DE ACUMULATOARE

Bateriile de acumulatoare sunt pile electrice reversibile, care au proprietatea de a


înmagazina energie electrică prin transformarea ei în energie chimică si reciproc.
Bateriile de acumulatoare (numite pe scurt baterii sau acumulatoare) sunt formate din
elemenţi (celule) de acumulatoare, care pot fi conectate, în serie (pentru mărirea
tensiunii), în paralel (pentru mărirea intensităţii).

Bateriile utilizate pe automobile servesc ca sursă de energie electrică, fiind


conectate în paralel cu dinamurile sau alternatoarele.

Bateriile de acumulatoare îndeplinesc următoarele funcţii: alimentează demarorul


şi sistemul de aprindere la pornire; alimentează restul receptoarelor şi consumatorilor
electrici când motorul nu funcţionează; de asemenea ele preiau vârfurile de sarcină
când puterea cerută de consumatori depăşeşte puterea pe care o poate de generatorul,
ajutând generatorul în condiţii grele de lucru cum ar fi pe timp de noapte, iarna etc.,
când puterea consumatorilor întrece puterea maximă a generatorului.

În afară de acestea, acumulatoarele de pe automobile contribuie la menţinerea


unei tensiuni constante în instalaţia electrică la variaţia vitezei şi sarcinii generatorului.

Pentru a putea face faţă curenţilor mari ceruţi la pornirea demarorului, fără ca
tensiunea la borne să scadă prea mult, este necesar ca bateriile pentru automobile să
aibă o rezistenţă internă cât mai mică.

Dintre acumulatoarele pentru automobile, cea mai largă răspândire o au


acumulatoarele acide cu plăci de plumb.

Acumulatoarele cu plumb prezintă avantajul unei rezistenţe interioare de valoare


mică, ceea ce face să fie utilizată la pornirea motoarelor; în schimb , ele au o serie de
dezavantaje, întrucât rezistenţa lor mecanică este mică şi durata lor de viaţă este

2
scăzută. Acumulatoarele cu plumb prezintă o auto descărcare importantă, şi de acea
nu este permis să stea mult timp fără a fi reîncărcate.

Acumulatoarele alcaline se utilizează de obicei , numai la autovehiculele care nu


au un sistem de pornire electric (de exemplu, la motociclete) deoarece au dezavantaje:
la temperaturi scăzute îşi pierd proprietăţile, costul foarte ridicat de fabricaţie

Fig.1. Carcase de baterii auto Fig.2. Pereti izolatori

1.3 Procesul de fabricare a bateriilor

Procesul de fabricare incepe cu producţia carcaselor (monobloc).Vasul


acumulatorului trebuie să reziste la acţiunea electrolitului (H2SO4 diluat) si se execută
din sticlă, ebonită, polipropilenă (in cazul acumulatorului de autoturism). Pentru
acumulatorul de 12 V (pentru autoturisme), monoblocul este imparţit in 6 diviziuni /
celule. Procesul continuă cu realizarea grătarelor de plumb, care in starea asa-numită
“neformate” sunt acoperiţi cu o pasta din oxizi de plumb (de exemplu : Pb3O4 si litarga
PbO) si placilor din plumb si aliaj din alte metale. Un acumulator trebuie sa aibă placi
pozitive si negative pentru a transmite curent. Apoi, o pastă formată din oxid de plumb,
acid sulfuric si apă este aplicată pe grătare. Materialele expandate alcătuite din diverse
pudre sulfuroase sunt adāugate in această pastă pentru a realiza placile negative. In
interiorul bateriei, plăcile pozitive si plăcile negative trebuiesc separate pentru a
preveni scurt-circuitele.

3
Separatorii sunt folii de plastic subţiri, folosite ca izolatori intre placile pozitive si
cele negative. Porii din separatori permit curentului electric să circule intre placi in timp
ce impiedică scurt circuitele.

Ĭn următoarea fază, o placă pozitivă este imperecheată cu o placă negativă si un


separator. Acest pachet se numeşte element, şi se gaseşte cate unul in fiecare celulă.
Elementele sunt aşezate in monobloc. Celulele sunt unite printr-un metal ce transmite
curentul electric. Bornele de plumb sunt sudate. Dupa aceasta bateria este umplută cu
electrolit si apoi este fixat capacul. Bateria se verifică de scurgeri.

Ultimul pas, este incărcarea. Ĭn timpul acestui proces, bornele bateriei sunt
conectate la o sursa de curent si bateria este incarcata mai multe ore la rând.

2 Scopul, schema și principiul de funcționare al unui acumulator auto

2.1 Bateria unui automobil are rolul de a stoca energie electrică necesară pentru a
porni motorul termic și pentru a alimenta consumatorii electrici atunci când motorul
termic este oprit. O baterie auto trebuie să le îndeplinească următoarele cerințe:

o să alimenteze demarorul în faza de pornire a motorului termic

o să alimenteze consumatorii electrici când alternatorul nu funcționează

o să filtreze oscilațiile de tensiune din sistemul electric

o să alimenteze cu energie electrică sistemele electronice active permanent


(memoriile modulelor electronice de control, alarme)

4
Fig: Baterie auto
Sursa: Rombat

Bateria trebuie să îndeplinească aceste funcții pe o plajă largă de temperaturi. În


condiții extreme de temperaturi scăzute (-30 °C) bateria trebuie să asigure pornirea
motorului, precum și în condiții de căldură excesivă (70 °C).

Poziționarea bateriei se face de obicei în compartimentul motor și trebuie să țină


cont de următoarele constrângeri: lungime cât mai scurtă a cablurilor de alimentare
a demarorului, protecție împotriva contaminării, asigurarea temperaturii normale de
funcționare, protecție împotriva vibrațiilor precum și acces ușor în vederea verificării și
a înlocuirii.

5
2.2 Principiul de funcționare al unei baterii auto

O baterie este construită din celule galvanice, numite și pile electrice. Bateria are
la bază principiul lui Volta, care spune că între două metale diferite imersate
în electrolit (lichid care permite trecerea curentului electric) apare o tensiune electrică.

fig: Pilă electrică

Cele două piese metalice se numesc electrozi, electrodul pozitiv numindu-


se catod iar cel negativ anod. Datorită reacțiilor chimice dintre electroni și electrolit
apare energia electrică. Astfel, bateria din energia chimică produce curent continuu.

Automobilele cu motor termic sunt echipate aproape în exclusivitate cu baterii pe


bază de plumb. Datorită prețului scăzut și a curentului mare generat, bateriile cu
plumb sunt cele mai utilizate pentru alimentarea circuitului electric al automobilului.

Bateria auto este formată din 6 celule (pile electrice) legate în serie. Fiecare
celulă generează o tensiune de aproximativ 2.12 V, tensiunea totală a bateriei în gol
fiind de 6 x 2.12 = 12.72 V (baterie complet încărcată).

Fiecare celulă a bateriei conține:

o un electrod pozitiv din bioxid de plumb (PbO2)

o un electrod negativ din plumb poros (Pb)


6
o electrolit din acid sulfuric (H2SO4) și apă (H2O)

Dacă cei doi electrozi se leagă prin intermediul unui circuit electric, în baterie se produc
reacții chimice care generează curent electric.

Descărcarea bateriei Încărcarea bateriei


C – consumatori electrici (ex. demaror) G – generator electric (alternator)

Reacțiile chimice care au loc în baterie în momentul descărcării sunt următoarele:

La catod (+)

La anod (-)

General

Când bateria produce curent electric cei doi electrozi de plumb și acidul sulfuric
se transformă în sulfat de plumb (PbSO4) și apă (H2O).

Densitatea electrolitului este imaginea clară a stării de încărcare a bateriei. Când


bateria este încărcată complet, acidul sulfuric din electrolit este în proporție de
aproximativ 38%, restul fiind apă. Deoarece acidul sulfuric are densitatea mai mare
decât apa, cu cât avem mai mult acid sulfuric, cu atât densitatea electrolitului este mai
mare.

7
Densitatea
electrolitului Tensiune Tensiune Starea de
[g/cm3] celulă [V] baterie [V] încărcare [%]

1.28 2.12 12.72 100

1.24 2.08 12.48 70

1.20 2.04 12.24 50

1.15 1.99 11.94 20

1.12 1.96 11.76 0

8
Fig: Dependența stării de încărcare a bateriei funcție de tensiunea în gol a bateriei

Aceste reacții chimice sunt reversibile. Prin aplicarea unei tensiuni la bornele
bateriei mai mare (14.2 V) decît tensiunea generată de aceasta (12.72 V), curentul
electric intră în baterie iar sulfatul de plumb și apa se transformă înapoi în plumb,
bioxid de plumb și acid sulfuric.

În cazul în care tensiunea de încărcare pe fiecare celulă este mai mare de 2.4 V,
după ce încărcarea este completă, apare fenomenul de „fierbere a bateriei”. Astfel
dacă tensiunea la bornele alternatorului este mai mare de 14.4 V apa se va
descompune în oxigen și hidrogen iar densitatea acidului din electrolit va crește.
Pentru a preveni creșterea presiunii în baterie, acesta este prevăzută cu o supapă care
permite eliberarea gazelor în atmosferă.

2.3 Componentele unei baterii auto

O baterie auto este compusă din 6 celule conectate în serie, fiecare celulă
producând peste 2 V. Celulele sunt separate între ele, electrolitul din fiecare celulă nu
este în contact cu cel din celula învecinată.

Fig: Componentele unei baterii auto

1. borne

2. placi bioxid de plumb (+)

3. plăci plumb (-)

4. electrolit

5. carcasă material plastic

9
Electrozii ce formează fiecare celulă sunt formați din plăci separate de un plastic
poros. Bateriile de generație veche, cu întreținere, conțineau plăci din plumb (Pb).
Întreținerea unei baterii presupune verificarea periodică a nivelului de electrolit,
măsurarea densității acestuia și completarea la nevoie cu apă distilată sau
demineralizată.

Bateriile actuale utilizează un aliaj pe bază de calciu (PbCa). Avantajul acestui


tip de baterii, fără întreținere, etanșe, este nivelul mai scăzut de gaze produse când
bateria este complet încărcată. Majoritatea bateriilor fără întreținere sunt prevăzute cu
un indicator de stare („ochi magic”). In funcție de culoarea acestui indicator se poate
determina starea de încărcare a bateriei:

Stare încărcare Nivel electrolit

baterie încărcată nivel bun

baterie descărcată nivel bun

baterie descărcată necesită completare/înlocuire

Funcționarea indicatorul de stare este de natură mecanică. Acesta conține una


sau mai multe bile din plastic, care, în funcție de densitatea electrolitului, arată starea
de încărcare a bateriei. „Ochiul magic” indică starea de încărcare doar pentru o celulă
a bateriei, dar este reprezentativ pentru toată bateria.

2.4 Datele tehnice ale unei baterii auto

Bateriile cu plumb utilizate la automobilele cu motoare termice sunt clasificate în


principal în funcție de capacitate și de curentul de descărcare la rece. Pe fiecare
baterie sunt trecute următoarele caracteristici tehnice:

10
12 V 60 Ah 680 A

domeniul de tensiune a bateriei capacitatea bateriei curentul de descărcare la rece

Capacitatea bateriei reprezintă sarcina electrică stocată în baterie. Unitatea de


măsură este Ah (amperi oră). Cu cât capacitatea bateriei este mai mare cu atât bateria
poate furniza un curent mare timp îndelungat.

O baterie de capacitate 60 Ah poate furniza un curent de 60 A timp de 1 oră până


când este descărcată complet. Cu cât curentul este mai mare cu atât timpul de
furnizare se reduce.

Capacitatea bateriei furnizată de producător este specifică pentru o


anumită temperatură (de obicei 25 °C) și un anumit timp de descărcare (ex. 3 A timp de
20 ore).

Teoretic, dacă demarorul ar fi alimentat un timp îndelungat de la baterie, cu un


curent de 180 A, în 20 minute bateria ar fi complet descărcată. În realitate timpul este
mai scurt deoarece cu cât curentul debitat de baterie este mai mare, temperatura
bateriei crește și rezistența internă de asemenea. Astfel, o parte din curentul generat
de baterie este disipat în căldură.

De asemenea, capacitatea bateriei depinde și de temperatură. Cu cât


temperatura exterioară este mai scăzută, cu atât capacitatea bateriei este diminuată.
Pentru o temperatură exterioară de -12 °C, capacitatea bateriei este aproximativ 65%
din capacitatea nominală. Astfel, în loc de 60 Ah vom avea doar 39 Ah.

Curentul de descărcare la rece este curentul generat de baterie timp de 10


secunde, la o temperatură de -18 °C, tensiunea minimă a bateriei fiind de 7.5 V.

Un alt parametru al bateriei, este rezerva de capacitate (ex. 125 minute). Acesta
reprezintă durata de timp în minute pentru care bateria poate furniza un curent de 25
A, la o temperatură de 25 °C, tensiunea minimă a bateriei fiind 10.5 V.

11
2.5 Diagnosticarea unei baterii auto

Starea unei baterii se poate determina prin mai multe metode:

Inspecție vizuală
Se verifică bateria să nu prezinte crăpături pe carcasă, scurgeri și legături
electrice oxidate.

Verificarea stării de încărcare


La bateriile fără întreținere acest lucru se verifică cu ajutorul indicatorului de
stare și cu un multimetru. Tensiunea la bornele bateriei se măsoară cu toți consumatorii
electrici deconectați și după 30 min. de la ultima încărcare/descărcare.

La bateriile cu întreținere se verifică nivelul electrolitului, densitatea electrolitului


(cu un densimetru) precum și tensiunea la borne cu ajutorul unui multimetru.

În cazul unei presupuse probleme a bateriei asigurați-vă că sistemul de încărcare


(alternatorul) funcționează în parametrii normali. În multe cazuri bateria se defectează
datorită unei încărcări insuficiente sau a unei supraîncărcări.

2.6 Intreținerea și utilizarea unei baterii auto

o dacă efectuați operații asupra bateriilor cu întreținere purtați echipament cu


protecție, acidul sulfuric din electrolit provoacă leziuni în contact cu pielea!

o utilizați numai baterii cu caracteristicile tehnice specificate de producătorul


automobilului; dacă se utilizează baterii cu capacitatea mai mică decât cea
specificată bateria va fi mai solicitată și cu durata de viață redusă

12
o evitați stocarea bateriei în locuri cu temperatură excesivă: căldura excesivă
cauzează evaporarea apei din baterie și scăderea nivelului electrolitului; în acest
caz nu va mai putea fi utilizată întreaga suprafață a plăcilor iar capacitatea
bateriei va scădea

o completarea electrolitului se face întotdeauna cu apă demineralizată sau distilată


pentru a preveni eventuale depuneri pe plăci

o nu este recomandat să se țină bateria descărcată (densitate electrolit mai mică


de 1.2 g/cm3) la temperaturi sub 0 °C, apa din electrolit poate îngheață și duce la
distrugerea plăcilor

o tensiunea de încărcare a alternatorului trebuie să se mențină în jurul valorii de


14.2 V (±0.2 V)

o dacă densitatea electrolitului este sub 1.24 g/cm3 acesta se va înlocui

o bateriile stocate pe o perioadă mai mare de timp (peste 2 luni) necesită verificare
și încărcare (dacă este cazul)

3. PROCESE DE DESCARCARE SI INCARCARE

3.1 Procesul de descărcare (fig.1.) se produce dacă la bornele exterioare ale


acumulatorului, respectiv între cele două grupuri de plăci, se racordează o rezistenţă
(bec). În acest caz, în interiorul celulelor ia naştere un curent electric având sensul de
la plăcile negative la plăcile pozitive. Prin dizolvarea acidului sulfuric în apă distilată,
moleculele acidului sulfuric (H2SO4) se disociază, respectiv se descompun în ioni de
hidrogen (H2) încărcaţi cu sarcini pozitive şi ioni de radical acid (SO 4) încărcaţi de
sarcini negative. La trecerea curentului electric la placa pozitivă, intră în combinaţie
peroxidul de plumb cu acidul sulfuric la placa negativă acidul sulfuric reacţionează cu
plumbul metalic,rezultă că procesul de descărcare este un proces în care la ambii
electrozi atât pasta activă cât şi acidul sulfuric se consumă, respectiv se transformă în

13
apă şi sulfat de plumb PbSO4, substanţă care în anumite condiţii are o influenţă extrem
de dăunătoare asupra durabilităţii şi parametrilor elemenţilor bateriei. Ca urmare,
concentraţia electrolitului scade, tensiunea pe element scade iar rezistenţa electrică
interioară creşte.

14
Fig. 1. Procesul de descărcare a bateriei de acumulatoare.

Procesul de formare a sulfatului de plumb, respectiv de sulfatare a plăcilor


(acoperirea lor cu sulfat de plumb cristalin rău conducător de electricitate şi insolubil în
electrolit) este cu atât mai intens cu cât elementul este mai descărcat şi invers. Limita
inferioară de descărcare pe element este de 1,75 V. Evident procesul de sulfatare este
însoţit şi de alţi factori.

3.2 Procesul de încărcare (fig.2.) are loc dacă la bornele elementului se aplică
o tensiune electrică de polaritate corespunzătoare. La trecerea curentului electric prin
electrolit, de la plăcile pozitive la cele negative, soluţia de acid sulfuric se descompune

15
în ioni pozitivi de hidrogen care sunt atraşi de placa negativă şi în ioni negativi de
radical acid care se deplasează la placa pozitivă. Rezultă că în timpul procesului de
încărcare are loc transformarea apei şi a sulfatului de plumb în: plumb, care se depune
pe plăcile negative, peroxid de plumb, care se depune pe plăcile pozitive şi acid
sulfuric care face să crească densitatea electrolitului.

Fig. 2. Procesul de încărcare a bateriei de acumulatoare

16
Substanţele rezultate în urma procesului de încărcare regenerează atât materia
(pasta) activă din plăci, cât şi densitatea electrolitului, paralel cu diminuarea cantităţii
de sulfat de plumb. Acest proces exercită o influenţă pozitivă asupra durabilităţii şi
parametrilor elemenţilor bateriei: concentraţia electrolitului creşte, tensiunea electrică
pe element creşte,iar rezistenţa electrică interioară devine minimă.

În concluzie, se poate afirma că procesul de descărcare sau menţinerea


elemenţilor în stare descărcată conduce la consumul şi distrugerea pastei active, pe
când procesul de încărcare sau menţinerea elemenţilor în stare încărcată conduce la
regenerarea (întinerirea) pastei active, respectiv la creşterea durabilităţii şi menţinerea
parametrilor funcţionali ai elemenţilor bateriei.

Valoarea nominală a tensiunii unui element de acumulator cu plumb este U n=2 V,


astfel că o baterie de 6 V cuprinde trei elemente iar o baterie de 12 V cuprinde şase
elemente conectate în serie.

4 Parametrii de functionare

4.1 Parametrii optimi de funcţionare a bateriilor noi

Bateriile se livrează în două feluri: cu electrolit şi uscate.

În primul caz bateriile se pot monta direct pe automobil.

În al doilea caz (avantajos, pentru că bateriile se pot stoca un timp îndelungat)


plăcile sunt formate (încărcate). Pentru punerea lor în funcţiune se procedează astfel:

- se prepară electrolitul numai din „acid sulfuric pentru acumulatoare” şi apă distilată, la
temperatura de 15 – 25oC la densitatea dorită (vară sau iarnă).

La preparare se toarnă acidul în apă.

- se scot buşoanele, se curăţă orificiile de ventilaţie.

- se umple bateria cu electrolit la temperatura amintită (în timpul preparării soluţia se


încălzeşte.

17
- se lasă bateria timp de două ore pentru ca plăcile să se impregneze cu electrolit.

- dacă densitatea nu a scăzut cu mai mult de 0,03 g/cm 3 , se poate folosi

- dacă densitatea a scăzut mai mult bateria se pune la încărcat.

4.2 Operaţii de verificare si remediere

Controlul nivelului electrolitului. În timpul utilizării bateriei, nivelul electrolitului


scade din cauza evaporării apei.

La bateriile de acumulatoare prevăzute cu tub de umplere 4 (fig.4.), nivelul


electrolitului trebuie să se afle la suprafaţa inferioară a tubului ca în figură.

Fig.4. Baterie de acumulatoare în secţiune transversală.

La bateriile care nu au acest tub, nivelul se poate măsura cu un tub de sticlă –


10…15 mm de la marginea superioară a plăcilor (fig.5.a.).

18
Fig.5. Măsurarea nivelului si a densităţii electrolitului.

a - cu tub de sticlă gradat; b – cu densimetru;

1 – plutitor (areometru); 2 – tub de sticlă; 3 – tub de cauciuc; 4 – pară de cauciuc; 5 – scara


areometrului.

Completarea la nivel se face cu apă distilată, dacă bateria nu a fost fisurată,


răsturnată etc. caz în care se completează cu electrolit de aceeaşi densitate.

4.3 Măsurarea densităţii electrolitului.

Această măsurătoare ne indică starea de descărcare a bateriei de acumulatoare


şi se face cu ajutorul densimetrului (fig.5.b.). Acesta are plutitorul (areometrul) gradat în
unităţi de densitate.

Pentru ca citirea să fie corectă, trebuie să facem măsurătoarea atunci când nu


avem următoarele cazuri:

- nivelul lichidului este scăzut;

- temperatura nu este de aprox. 20oC;

- imediat după completare cu apă distilată;

19
- imediat după forţarea bateriei (porniri repetate);

- când electrolitul fierbe (trebuie să aşteptăm).

4.4 Măsurarea tensiunii electromotoare

U0 în gol (fig.6.) se face cu destulă precizie, cu ajutorul voltmetrului.

Fig.6. Schema montajului pentru determinarea tensiunii electromotoare în gol a bateriei.

4.5 Măsurarea rezistenţei interioare Ri a bateriei

(fig.7.) se face descărcând-o cu ajutorul unui reostat Rh şi măsurând tensiunea


Ub şi intensitatea I.

Aplicând legea lui Ohm, rezultă:

Ri ‚= U0 – Ub / I [Ω].

20
Fig.7. Măsurarea rezistenţei interne.

4.6 Cauzele descărcării anormale a bateriilor auto

În situaţia când bateria se descarcă în timpul utilizării ei pe automobil, denotă că


ea nu funcţionează în condiţii normale.

Principalele cauze ale descărcării sunt următoarele:

- circuitul de încărcare este defect;

- există scurgeri de curent datorită defectelor de izolaţie ale echipamentului electric.

Acestea se produc adesea la montarea de echipamente noi (improvizaţii).


Controlul se poate face cu un ohmmetru montat între cablu pozitiv, deconectat de la
baterie, şi masă. Rezistenţa de izolaţie trebuie să depăşească 10 KΩ.

Verificarea se poate face şi cu un ampermetru. Acesta se înseriază între borna


„+” şi cablu „+”, cu toate receptoarele deconectate. Intensitatea curentului măsurat nu
trebui să depăşească 1 mA.

Scurgeri de curent electric pot apărea şi la suprafaţa bateriei din cauza murdăriei
sau prezenţa unor lichide.

- racordarea de receptoare suplimentare. Se întâlneşte cazul când receptoarele au o


putere mai mare decât cea a furnizorilor.

21
- utilizarea autoturismului pe distanţe scurte, cu porniri frecvente cu electromotorul,
utilizarea treptelor superioare de viteze, la turaţii mici ale motorului etc., situaţii în care
generatorul nu va reuşi să încarce bateria.

- bateria este sulfatată, cu elemente scurtcircuitate .

5. PRINCIPII DE PROCESAREA DESEURILOR DE PLUMB PROVENITE DE LA


BATERII AUTO

5.1 PRINCIPII GENERALE

Prin operatiuni sepicifice , prelucrare primara asigura obinerea unor metale vechi si
deseuri cu o valoare de intrebuintare ridicata.Produsele obtiune pot fi reutilizate ,
reconditionate sau reciclate in sarjele proceselor metalurgice sau in alte scopuri , ca de
exemplu in industria chimica si a materialelor de constructii , inlocuind cu succes , in
multe cazuri , metalele primare sau alte materiale deficitare.

In cazul prepararii deseurilor amestecate , oxidate sau puternic impruificate , se obtin


produse semifabricate care se pot valorifica cu randamente de extractie mult
superioare.

Operatiunile de prelucrare primara pot fi realizate , in unele cazuri , la locul de formare


a unor deseuri , in bazele de colectare si prelucrare , cat si in uzinele de valorificare a
lor .

5.2 Clasificarea bateriilor si acumulatorilor

Conform prevederilor Directivei 2006/66/CE , bateriile si acumulatorii sunt clasificati in


3 tipuri :

 Baterii si acumulatori portabili ;

22
 Baterii si acumulatori auto;

 Baterii si acumulatori industriali.

Bateriile si acumulatorii portabili ii utilizam frecvent in activitatile noastre zilnice ca si


componenta de functionare pentru diferite echipamente de uz personal sau casnic ,
insa nu dupa mult timp acestia devin deseuri.Si , nu orice fel de deseuri , acestea sunt
cele mai poluante si periculoase , iar majoritatea ajung , din nefericire , la depozitele
municipale.

O gestionare slaba si neefectiva a deseurilor de baterii si acumulatori portabili lasa


adanc amprenta asupra mediului si sanatatii , supunand populatia la eventuale riscuri si
facand-o mai vulnerabila la efectele negative ale acesteia.

Bateriile si acumulatorii auto sunt acele baterii sau acumulatori destinati sa alimenteze
sistemele auto de pornire , iulminat ori de aprindere. In conformitate cu lista prevazuta
in Decizia Comisiei 2000/532/CE , bateriile si acumlatorii care contin plumb , mercur si
nichel-cadmiu , sunt clasificate ca deseuri periculoase.

Bateriile si acumulatorii industriali sunt acele baterii sau acumulatori proiectati exclusiv
pentru utilizarea industriala sau profesionala sau folositi in orice tip de vehicul electric.

23
24
Prelucrarea primară a deșeurilor de acumulatori

Metalele vechi
complexe

Deșeuri
pirotehnice
Delaborarea Sortarea

Metalele vechi Metalele vechi ale Plumbul din deșeurile Plumbul din
ale cablurilor cablurilor de plumb de muniție (gloanțe) acumulatorii
de fonrță din pentru curenți aleatori
plumb Cu Cu
carcasa de carcasa
fier de aliaj
de cupru

Dezmembrare Dezmembrare
Extragerea Extragerea
plumbului plumbului
prin topire prin topire

Deșeuri de carcasă
Carcasă Carcasă
cu fier fără fier

Deșeuri de Seprarare
fier vechi magnetică
Siderurgi

Produse de metale neferoase din prelucrare primară

Deșeuri din Deșeuri de Deșeuri de aluminiu Plumb extras prin Deșeuri de aliaj de
cabluri de plumb cupru topire cupru cu nichel

Fig. 8 Schema tehnologică de prelucrare primară a metalelor

25
Soluția optimă de valorificare a deșeurilor de acumulatori o reprezintă
recuperarea tuturor componentelor utile din aceștia, aplicând o schemă tehnologică de
prelucrare primară, care să creeze condițiile de valorificare a tuturor elementelor utile. In
acest mod se obțin produsele necesare fabricării acumulatorilor noi.

Acumulatorul uzat se poate valorifica prin aplicarea unor variante tehnologice


care diferă în funcție de firma producătoare, toate având insă în comun o schemă
tehnologica de preparare, respectiv de prelucrare primară, în vederea recuperării tuturor
componentelor utile – metalele sub formă de grilă – Pb-Sb, metalele din slamuri.
Tehnologia prevede neutralizarea acidului sulfuric pentru protecția mediului înconjurator.

În prezent, tehnologiile aplicate în țările dezvoltate sunt, în marea lor majoritate,


ecologice și respectă principiile unei tehnologii de fabricație de tip închis, practic fără
deșeuri și fără degajare în mediu a unor elemente poluante.

Subliniem faptul că valorificarea rațională a acumulatorilor uzați, în condiții


ecologice, depinde, în primul rând, de colectarea și livrarea lor în același timp de
condiții, și aplicarea unei tehnologii de prelucrare primară corespunzătoare. Fără
respectarea acestor norme nu se poate vorbi de o prelucrare metalurgică rațională în
următoarele faze de topire și elaborare a aliajelor.

Prelucrarea primară a deșeurilor de metale neferoase reprezintă o fază


tehnologică hotărâtoare pentru obținerea unei valorificări raționale a tuturor elementelor
componente.

5.3 BATERIILE DE ACUMULATORI – ELEMENTE DE POLUARE

Eliminarea efectului ecologic al bateriilor de acumulatori uzati reprezinta o


problema mondiala. Bateriile de acumulatori se gasesc pe teritoriul tuturor statelor lumii.

Efectul poluator al acestora se resimte la nivel global , fapt pentru care majoritatea
statelor (in special cele avansate economic) au luat masuri speciale de inalturare a
efectelor devastatoare ale acestui element poluant.

26
Practic,nu exista domenii de activitate in care sa nu se foloseasca bateriile de
acumulatori(transporturi,mijloace mecanizate,automatizare,centrale electrice.)

Eliminarea bateriilor de plumb si acid reprezinta o problema , deoarece valoarea


economica a bateriilor uzate poate sa nu fie suficineta pentru incurajarea cheltuielilor de
reciclare. Poularea cauzata de bateriile de plumb incepe din momentul in care aceste
sunt inlocuite cu o baterie noua si depozitate in orice loc neadecvat acestui scop si
anume: pe marginea soselei , pe camp , etc.

Dupa cum am metionat , bateriile de acumulatori , considerate deseu , sunt


cotate ca avand un continut de elemente poluante : plumb ,saruri si oxizi in proportie de
cca, 60-65% din greutate , acid sulfuric diuat in proportie de cca 20-25% din
greutate;materialele plastice folosite fie in calitate de carcasa sau separatori , acesta
fiind ebonita , polipropilena , polietirena,etc.

In toate tarile avansate sunt prevazute reglementari sepciale privind oblicatiile ce


revin cetatenilor in general si raportatorilor mijloacelor de transport si producatorilor de
baterii in special , privitoare la administrarea , gestionarea , pastrarea , depozitarea ,
prelucrarea si repararea bateriilor in vederea protejarii mediului .

Astfel , reglementarile activitatii de gestionare a bateriilor interzicerea


comercializarii bateriilor si a acumulatorilor care cotin mai mult de mercur 0.0005
mercur(din greutate).

Sunt reglementate prin legi şi acte normative:

- obligaţiile persoanelor fizice şi juridice privind manipularea şi depozitarea bateriilor;

- obligaţiile agenţilor economici care se ocupă de producerea, colectarea, transportul,


comercializarea sau prelucrarea bateriilor, inclusiv autorizarea lor;

- obligaţiile Ministerelor cât şi cele ale Autorităţii Centrale şi Locale;

- bateriile trebuie să fie marcate cu conţinutul de elemente nocive precum:Pb;

27
Pentru stimularea activităţii de colectare a bateriilor uzate sunt promovate
reglementări corespunzătoare. Bateriile de acumulatori luate în evidenţă specială sunt:

1. cele cu conţinut de mercur mai mare de 0,0005% din greutate;

2. baterii şi acumulatori care conţin: mai mult de 25 mg mercur / element, cu excepţia


bateriilor alcaline cu mangan; mai mult de 0,025% cadmiu din greutate; mai mult de 0,4%
plumb din greutate.

Tabel Materiale secundare şi deşeuri din Pb şi aliaje de Pb

Sortimentul Caracteristici

Materiale secundare Provenite din plumb tehnic, sub formă de table, plăci, bare, sârme, ţevi,
şi deşeuri din plumb piese sau bucăţi şi obiecte de uz casnic etc.
tehnic (moale)
Impurităţi admise max.5% din masă.

Provenite din plumb tehnic, sub formă de table, plăci, bare, sârme, ţevi,
piese sau bucăţi de piese şi obiecte de uz casnic etc.
Impurităţi admise max.15% din masă.

Materiale secundare Provenite din plumb sub formă de punţi şi borne din acumulatoare.
şi deşeuri din plumb Impurităţi admise max.5% din masă.

Materiale secundare Provenite din aliaje antifricţiune pe bază de plumb, cuzineţi de vagoane,
şi deşeuri din aliaje cuzineţi de autocamioane, blocuri retopite etc.
de plumb.
Impurităţi admise max.5%din masă.

Provenite din aliaje antifricţiune pe bază de plumb, cuzineţi de vagoane,


cuzineţi de autocamioane, blocuri retopite etc.
Impurităţi admise max.15% din masă.

Materiale secundare Provenite din aliaje tipografice pe bază de plumb din maşini linotip şi
şi deşeuri din aliaje monotip, litere de casă, stereotipie plană etc.
de plumb

Materiale secundare Provenite din plumb tehnic (moale) şi aliaje pe bază de plumb, sub formă
şi deşeuri din plumb de table, plăci, bare, sârme, ţevi, piese sau bucăţi de piese şi obiecte de uz
şi de aliaje de plumb casnic etc.Impurităţi admise max.15% din masă.
amestecate

28
Strunjituri de plumb Provenite din prelucrarea pieselor din plumb şi aliaje de plumb.Impurităţi
şi aliaje de plumb admise max.30% din masă.
amestecate

Oxid de plumb Provenit din acumulatoare. Nu se admit impurităţi.

Provenite din acumulatoare cu separatoare. Nu se admit impurităţi.

Drojdii de plumb Provenite din acumulatoare cu conţinut de minim 20% plumb şi umiditate
de max. 40%.

Cenuşi şi zguri din Provenite de la elaborarea şi turnarea plumbului şi aliajelor de plumb.


plumb Conţinut de minimum 10% Pb.

Acumulatoare Acumulatoare nedezmembrate golite de acid, cu max.30% impurităţi sub


nedezmembrate formă de carcase, borne de cupru, separatoare, smoală.

5.4 MOTIVAREA ECONOMICA , ECOLOGICA SI TEHNOLOGICA

Sursa cea mai importantă de materiale secundare cu conținut de plumb o


reprezintă deșeurile de acumulatori. Bateriile de acumulatori sunt foarte diferite, în
funcție de domeniul lor de utilizare: pentru automobile, pentru tracțiune, pentru tancuri,
navale, radiolocație etc.

La acumulatorii uzați, plăcile pozitive conțin oxizi superiori și sulfat de plumb și


au culoarea roșiatică, pe când plăcile negative, de culoare cenușie, conțin plumb
metalic și sulfat de plumb.

Plăcile de acumulatori pot fi de tip plastifiat, constând într-o grilă de plumb –


stibiu, în care se introduce o masă activă care se compune din pulbere de plumb sau
oxid de plumb cu acid sulfuric. Grila este turnată din aliaj de plumb cu conținut de stibiu
de la 1,5% până la 10%. Stibiul are rolul de a conferi rigiditatea necesară aliajului, fapt
pentru care conținutul în acumulatorii de tracțiune și staționare este mare.

La acumulatorii de automobile, distribuirea aliajului de plumb – stibiu între grilă și


masa activă este următoarea: plumbul în grilă 68% și masa activă 32% din totalul masei
acumulatorului.

29
Pentru fabricarea unui acumulator se folosește plumb foarte curat și stibiu de
înaltă calitate. Numai acumulatorii utilizați în construcția de nave au punțile cămășuite
cu tablă de alamă, care reprezintă 0,7% din greutatea plumbului din baterie.

În componența unor elemente ale acumulatorilor uzați intră sulful și oxigenul, în special
sulfatul de plumb, astfel:

Tipul acumulatorului Plăcile Conținutul %


Pb Sb S Din care sulful sub formă de
sulfat
Automobile + 73,5 0,5 7,4 7,4
- 75,2 0,3 7,0 6,6
Construcții navale + 79,2 0,5 3,4 -
- 81,0 0,3 5,8 5,8

Analiza plăcilor de acumulatori uzați arată că, în medie, jumătate din conținutul
de plumb din plăci se află în grile, iar cealaltă jumătate în pastă.

Conținutul de impurități din plumbul obținut prin topirea elementelor de acumulatori


uzați este urmatorul:

Tipul Tipul Conținutul de impurități %


aculumatorului plăcii
Sb Sn Zn Cu Bi As Ag
Grilele Plăcilor
Automobil + 0,9 Nu - 0,0016 0,014 Nu 0,0045
Automobil - 4,6 - - 0,0021 0,014 Nu 0,0026
Navale - 4,0 Nu - 0,0016 0,010 Nu 0,025
Staționare (radio) - 6,0 0,001 - 0,0011 0,010 0,001 0,009
Componente de contact
Automobil 5,0 Nu - 1,0035 0,004 0,003 0,0022
Navale 4,0 0,005 - 0,0074 0,011 0,001 0,0014
Staționare (radio) 1,4 0,001 - 0,010 0,014 Nu 0,0028
Masa activă
Automobil - 0,29 0,010 - 0,0038 0,0038 0,004 0,0039
Navale + 0,52 0,001 - 0,021 0,0050 0,001 0,0069
Navale - 0,37 0,001 - 0,01 0,0050 0,001 0,0030

Deșeurile de acumulatori, curățate de impuritățile mecanice, conțin mai mult de


80% plumb și 2 – 3% Sb. Restul revine oxigenului, sulfului și umidității.

Deșeurile de acumulatori uzați dezmembrate conțin 70 – 80% aliaj Pb – Sb,


restul fiind separatori de plastic, spărturile de ebonită de la cutii, și alte impurități. Pot
apărea și fire de cupru, piulițe etc. Din datele unor uzine, prin prelucrearea deșeurilor de
acumulatori uzați de automobile, au rezultat 75 – 88% aliaj Pb – Sb, iar din cele navale

30
60 – 80% aliaj Pb – Sb. Cuprul și alama apar datorită impurificărilor cu acestea,
rezultate de la contactele electrice, fapt pentru care deșeurile de acumulatori se supun
și procesului de rafinare, dupa topirea prealabilă.

5.5 METODE MODERNE DE RECICLARE IN PRACTICA EUROPEANA

Cunoasterea tehnologiilor de reciclare a deseurilor de baterii si acumulatori uzati


este binevenita pentru proiectanti si specialisti din domeniu in perspectiva construirii
unei intreprinderi de reciclare a acestor deseuri.

Exista doua procedee princiaple de reciclare utilizate in cazul deseurilor de baterii si


acumulatori auto si portabili :

 Procedeul VARTA

Bateriile sunt mai , intai de toate , drenate de acidul lor , mai apoi sunt introduse intr-
un cuptor infierbantat pana la 1000 °C , unde este pompat aer imbogatit cu oxigen.
Plumbul topit este turnat in lingouri de cate o tona . Zgura pe baza de plumb si fier este
reciclata in cuptoare primare

Compusi organici continuti in gazul de esapament al cuptorului sunt oxidati intr-un


arzator , mai apoi , sunt raciti si filtrati. Praful din filtru este decolorat si reintrodus in
cuptor.

In timpul procesului , propilena si celelalte materii de plastic sunt valorificate


efenergetic si servesc drept combustibil , avand rolul de catalizator in productia
plumbului pe parcursul reciclarii acestuia.Toate resturile combustiei sunt reintroduse in
cuptor.

31
Acest proces este unul larg utilizat de companiile din Uniunea Europeana care au
reusit sa dezvolte un sistem complex de reciclare si valorificare a bateriilor si
acumulatorilor uzati .

Compania belgiana „ Campine „ specializata pe acesta ramura durabila a economiei ,


foloseste aceasta metoda pentru reciclarea acumulatorilor.

 Procedeul MA si CX

Bateriile sunt , mai intai de toate , drenate de acidul lor , apoi sunt dezmembrate si
zbrobite , si fractiile diferite sunt separate de echipamente automatizate : materialul
zdrobit si tocat este trecut printr-o serie de incuietori , de separatoare umede si de filtre
inainte de a fi impartite in alte fractii. Cele din ruma contin compusi metalici si particule
pe baza de sulfat de plumb , propilena , plastic nereciclabil si acid sulfuric diulat. Cateva
procedee utilizeaza o a doua faza de zdrobire si tocare inainte ca fractiunea de plastic
sa fie tratata.

In acest procedeu , plumbul si plasticul sunt separati . Plasticul nu este reciclabil , dar
propilena reciclata in masura prosibilitatiilor pentru a putea produce granule noi.

 Procedeul reciclarii

Conform statisticilor AGORIA din 2009 privind cantitatile de materiale reciclate ,


presupunand ca bateriile au fost reciclate in proportie de 100% :

- Plumbul a fost reciclat in intregime potrivit randamentului cu o pierdere


nesemnificativa datoratra arderii , estimata la 5 % ;
- Acidului sulfuric a fost complet neutralizat;
- Materialele plastice au fost reciclate eficient in proportie de 32.3 % , 42.3% si 24.4
au depozitate.

De fapt , rata reciclarii acumulatoarelor nu ajunge la 100 % , intrucat au loc pierderi de


energie in procesul de valorificare , de aceasta nu este departe . Intr-adevar , potrivit

32
unui studiu realizat la LDAI , toti acumulatorii de plumb-acid colectati sunt reciclati , iar
rata de reciclare despaseste 90%.

 Producerea de noi acumulatori

Plumbul reciclat , dupa ce a fost curatat de impuritati si imbogatit cu alte metale potrivit
cererii clientului , este turant in lingouri si folosit la fabricarea de baterii sau acumulatori
auto noi. Fabricarea de plumb prin reciclarea deseurilor de baterii poate fi asociata
reciclarii altor deseuri care cotin plumb , tevi , piese pentru instalatii santiare , etc. Cu
toate acestea acumulatorii sunt inclusiv la nivel mondial , princiala susrsa pentru
productia de plumb reciclat . In mod similar , cea mai mare parte din plumbul reciclat si
vandut uzinelor , e folosit la fabricarea acumulatorilor plumb-acid noi.

Deoarece deseurile de baterii sau de acumulatori auto sunt o sursa majora de


aprovizionare pentru productia de plumb reciclat , exista o cerere mare in sectorul
metalelor neferoase , pentru bateriile de pornire plumb-acid folosite de uzinele de
reciclare la producerea de metale noi.Este vorba despre o adevarata batalie a
resurselor.

 Procedeul recilarii traditionale

Metoda traditionala de reciclare a bateriilor si acumulatorilor pe baza de plumb


consista dintr-o simpla dezmembrare si separare a elementelor solide – plasticul si
plumbul , si recuperarea celor lichide – acid sulfuric. Acidul uneori este reutilizat inainte
de filtraj si tratare , dar mai des , este distrus cu var.

In cazul in care cele mai mari piese de plumb sunt topite , plasticul , in general ,
devine prea degradat pentru a fi utilizat , de aceea este transportat si stocat
corespunzator standardelor.

33
5.6 TENDINTE ACTUALE PE PLAN NATIONAL

Ministerului Mediului, singurul care mai face cite ceva in acest sens si care, din 2009 a
inceput si procedura de inregistrare a producatorilor si importatorilor de baterii.

Astfel, conform rezultatelor “Anchetei statistice pilot asupra deseurilor”, proiect PHARE
RO 0107.04.03, la nivelul anului 2003 in Romania, cantitatea totala de baterii si
acumulatori uzati generata in diferitele ramuri de activitate a fost de 4.505,65 t, din care
2570,01 t (57%) deseuri periculoase.Trebuie precizat ca aceasta cantitate totala
cuprinde si bateriile auto si pe cele industriale” (ministerul Mediului). Aceasta cifra ne-ar
conduce la aproximativ 150.000 de acumulatori uzati anual.

Este o cifra evident depasita daca tinem cont numai de citeva statistici indirecte (in lipsa
statisticilor directe si oficiale – si deci gratuite) dupa cum urmeaza:

– numarul mediu al autovehiculelor care circula in Romania a fost in 2010 de


aproximativ 5 milioane. (CNADNR). Evident numarul autovehiculelor inregistrate este
mai mare dar nu este relevant pentru ca nu putem sti exact cite circula. Daca
consideram cifra de mai sus, atunci un numar de 1 milion de autovehicule trebuie sa isi
schimbe bateriile in fiecare an. La o medie ponderata de 100 EUR baterie aceasta
inseamna o valoare de piata de 100 miloane de EUR numai in acest sector.

– in domeniul telecomunicatiilor, principalii operatori GSM si Romtelecom au un parc


estimat la aproximativ 300.000 acumulatori care de asemenea trebuie schimbati anual,
deci aproximativ 60.000 unitati (la o perioada de viata medie de 5 ani). Aici insa costul
mediu unitar al unui acumulator este dublu. Deci o piata de aproximativ 12 milioane
EUR.

– urmeaza domeniul electrostivuitoarelor transpaletilor si altor echipamente electrice.


Daca am estima moderat numarul acestora la numai 20.000 in toata tara, la o medie de
3000 EUR / baterie si un schimb tot la cinci ani, ajungem la inca 12 milioane de EUR.

– evaluand si celelate categorii (echipamente de constructii, aplicatii energetice eoliene


si fotovoltaice, ups-uri mici, pentru calculatoare, etc) putem ajunge la o evaluare
empirica (dar bazata pe informatii reale, statistice de piata) de aproximativ 150 – 160
mil EUR a necesarului de acumulatori noi anual.

Luind in calcul o valoare de numai 25% a unui acumulator regenerat fata de unul nou
(75% ramanand cistigul cumparatorului) avem o piata anuala de servicii de regenerare
baterii de aproximativ 40 milioane de EUR anual. (chiar luand in consideratie un procent
de 80% din defectiuni datorate sulfatarii, tot raman 32 mil EUR)

34
– In Romania ca si in alte tari ale UE se pune din ce in ce mai mult accent pe
promovarea unor tehnologii curate, reducatoare a emisiilor de CO2. Ca urmare exista
multe posibilitati de finantare externa prin programe UE / buget

– Numarul bateriilor cu plumb este in continua crestere, fiind modalitatea cea mai
raspandita de stocare a energiei

– Iminenta aparitie pe piata in mare numar a automobilelor electrice creste miza aplicarii
tehnologiilor de regenerare, chiar daca unele din ele nu vor folosi probabil baterii cu
plumb

– Procedeele de reciclare sunt costisitoare si toxice datorita in special plumbului si


acidului sulfuric vehiculate

– procedeele de colectare si stocare a bateriilor uzate sunt complicate, costisitoare si


fac obiectul autorizarii la Ministerul Mediului.

– Sumele economisite atat de persoane cit si de diferitele organizatii si firme care pot
aplica aceasta tehnologie, sunt foarte importante.

6 LEGISLATIA EUROPEANA SI CEA NATIONALA ARMONIZATA PRIVIND


PRACTICA GESTIONARII DESEURILOR DE BATERII SI ACUMULATORI

Legislatia Europeana

Legislatia europeana de baza din domeniu este prezentat de Directiva UE


2006/66/CE.Tot la legislatia europeana raportam si unele acte legislativ-normative
romanesti din domeniu, armonizate la cele europene , in special H.G nr 1132 din 18
septembrie 2008.

Aceste acte legislative din domeniu vor servi drept temei pentru perfectarea cadrului
legislativ national si elaborarea sistemului national de management al deseurilor de

35
baterii si acumulatori , de aceea acestea necestia o cunoastere aprofundata de catre
persoanele implicate in procesul de elaborare .

 Directiva 2006/66/ce a Parlamentului European si a Consiliului din 6


septembrie 2006 privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si
acumulatori si de abrogare a Directivei 91/157/CEE , publicata in Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene (JOUE) , nr L266 din septembrie 2006.

Legislatia Uniunii Europene privind deseurile este transpusa in legislatia Romaniei la


care putem alinia direct , si anume:

 H.G nr 1132 din 18 septembrie 2008 (publicata in Monitorul Oficial , nr 667


din 25 septembrie 2009 , Romania)privind regimul bateriilor si
acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori transpune in
legislatia nationala romaneasca Directiva 2006/66/CE a Parlamentului
European si a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile si
acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatori si de abrogare a
Directivei 91/157/CEE , publicata in Juranlul Oficial al Uniunii Europene
(JOUE) , nr L266 din 26 septembrie 2006.
 Ordinul autoritatii centrale de mediu 669/1304/2009 privind aprobarea
Procedurii de inregistrare a producatorilor de baterii si acumulatori .
 Ordinul autoritatii centrale de mediu nr 1399/2032 26 octombrie 2009 pentru
aprobarea Procedurii privind modul de evidenta si raportare a datelor
referitoare la baterii si acumulatori si la deseurile de baterii si acumulatori.

Expunerea succinta a continutului Directivei 2006/66/CE

Pentru sensibilizarea problemei de catre autoritatile publice centrale si locale , agentii


economici autorizati in domeniu prezentam in format intrebari si raspunsuri continut
directivei 2006/66/CE , care este implementata in tarile UE , iar Romania care si-a
asumat angajamente de trasnpunere in legislatie si punere in practica.

Obiectul directivei

36
Directiva are un dublu scop :

1. Să contribuie la un înalt nivel de protecţie a mediului


2. Să contribuie la o bună funcţionare a pieţei interne.

Necesitatea directive 2006/66/CE referitoare la baterii

Legislaţia comunitară anterioară referitoare la baterii (Directiva 91/157/EEC) nu a


reuşit să controleze adecvat riscurile create de baterii în fluxul de deşeuri şi să creeze
un cadru omogen pentru colectarea şi reciclarea bateriilor.

De exemplu, în 2002, aproximativ 45,5% din întreaga cantitate de baterii portabile


vândută în UE – 15 (adică 72 155 tone) au avut ca destinaţie eliminarea finală, de
exemplu, în depozite de deşeuri/incinerare1. De asemenea, multe baterii uzate, care au
fost colectate, au fost eliminate în loc să fie reciclate2.

Mai mult, un cadru omogen pentru colectarea şi reciclarea bateriilor era necesar, în
special în ceea ce priveşte finanţarea, pentru a se evita producătorii neînregistraţi pe
piaţă şi pentru a se crea un mediu concurenţial egal pentru toţi actorii implicaţi.

Domeniul de Aplicare

Directiva se aplică tuturor bateriilor şi acumulatorilor puşi pe piaţa comunitară. În


conformitate cu art. 2(3) al Directivei privind deşeurile de echipamente electrice şi
electronice (DEEE), bateriile şi acumulatorii utilizaţi în echipamentele asociate protecţiei
intereselor esenţiale ale statelor membre sunt excluse din domeniul de aplicare al
acestei directive, la fel şi echipamentele destinate să fie lansate în spaţiu.

De ce se aplică Directiva 2006/66 tuturor bateriilor şi nu doar acelora care conţin


substanţe periculoase?

Directiva 2006/66 se aplică tuturor bateriilor deoarece:

• Toate bateriile conţin substanţe care sunt mai mult sau mai puţin dăunătoare
mediului
• Experienţa cu Directiva anterioară (91/157/EEC) privind bateriile care conţin
substanţe periculoase (baterii conţinând mercur, cadmiu sau plumb)4 a arătat că

37
schemele de colectare pentru toate bateriile sunt mai eficiente decât schemele
separate pentru anumite tipuri de baterii portabile5
• Toate bateriile conţin metale care sunt reciclabile6, astfel încât colectarea şi
reciclarea bateriilor ajută la economisirea resurselor în conformitate cu art.174 al
Tratatului CE.

Aspecte de mediu pe care le abordeaza Directiva

Există îngrijorări privind mediul care apar atunci când avem de-a face cu
managementul deşeurilor de baterii şi acumulatori. Acestea sunt legate în mare parte
de metalele conţinute în aceste baterii.

Mercurul, plumbul şi cadmiul sunt de departe cele mai problematice substanţe în fluxul
de deşeuri de baterii. Bateriile care conţin plumb, bateriile care conţin Ni-Cd şi bateriile
care conţin mercur sunt clasificate ca deşeuri periculoase prin Decizia Comisiei nr.
2000/532/EC.

Alte metale utilizate în mod obişnuit în baterii, ca de exemplu zinc, cupru, mangan,
litium şi nichel pot să reprezinte de asemenea pericole pentru mediu.

Când bateriile sunt incinerate, metalele utilizate în ele contribuie la apariţia emisiilor şi
poluează reziduurile de incinerare. Când bateriile ajung în depozite de deşeuri, metalele
pot contribui la formarea apelor de infiltrare din depozitele de deşeuri. În plus, la nivelul
managementului resurselor, bateriile sunt considerate ca fiind o sursă de materii prime
secundare. Mii de tone de metale, inclusiv metale valoroase ca nichel, cobalt şi argint,
pot fi recuperate dacă bateriile sunt reciclate.

Abordarea aspectelor de mediu

Directiva urmăreşte evitarea eliminării finale a bateriilor şi acumulatorilor prin întărirea


sistemului de colectare şi reciclare. Directiva impune de asemenea restricţii privind
substanţele utilizate în baterii şi acumulatori.

Directiva stabileşte:

38
• Restricţii privind utilizarea mercurului în toate bateriile şi restricţii privind utilizarea
cadmiului în bateriile portabile, cu anumite excepţii

• Cerinţe de colectare pentru toate bateriile, precum şi ţinte de colectare pentru bateriile
portabile

• Cerinţa ca toate bateriile şi acumulatorii colectaţi să fie tratate şi reciclate eficient (cu
posibile excepţii în ceea priveşte bateriile portabile periculoase)

• Interdicţia privind depozitarea/incinerarea bateriilor auto şi industriale

• Cerinţa ca procesul de reciclare a bateriilor să îndeplinească randamente minime de


reciclare.

Aspectul pietei

Directiva armonizează cerinţele de produs pentru baterii:

• restricţionează utilizarea mercurului în toate bateriile şi a cadmiului în bateriile


portabile, cu anumite excepţii

• stabileşte cerinţe de etichetare pentru baterii: (i) simboluri chimice Hg, Pb sau Cd, (ii)
pubela cu roţi barată cu două linii şi (iii) etichetarea.

Directiva stabileşte că statele membre nu pot interzice introducerea pe piaţă a


bateriilor care îndeplinesc cerinţele acesteia.

În plus, Directiva stabileşte reguli minime pentru funcţionarea sistemelor naţionale de


colectare şi reciclare a bateriilor, în special în ceea ce priveşte finanţarea acestor
scheme de către producători. Pentru a evita producătorii neînregistraţi, statele membre
trebuie să păstreze un registru al producătorilor care introduc baterii pe piaţa naţională.

Masurile preventive prevazute de Directiva

Directiva referitoare la baterii îşi propune un nivel cât mai ridicat de colectare a
bateriilor şi acumulatorilor uzaţi (portabili, industriali şi auto). În acest scop ea prevede
următoarele cerinţe de colectare:

39
• Consumatorii trebuie să aibă posibilitatea de a returna deşeurile de baterii portabile la
punctele de colectare aflate în vecinătatea lor, fără plata unei taxe şi fără obligaţia de a
cumpăra o nouă baterie.

• Distribuitorii sunt obligaţi să primească înapoi deşeurile de baterii portabile atunci când
furnizează baterii portabile (în afara cazului în care se dovedeşte că sistemele
alternative existente sunt eficiente).

• Producătorii de baterii industriale sau terţii care acţionează în numele lor, sunt obligaţi
să primească înapoi bateriile industriale de la utilizatorii finali.

• Producătorii de baterii auto sau terţii trebuie să stabilească sisteme de colectare


pentru deşeurile de baterii auto care nu sunt colectate prin intermediul schemelor de
colectare stabilite prin Directiva vehiculelor uzate (Directiva EVL). În ceea ce priveşte
deşeurile de baterii auto de la vehiculele care nu sunt comercializate aceste sisteme de
colectare nu trebuie sa implice niciun cost pentru utilizatorii finali şi nicio obligaţie de a
cumpăra o baterie nouă.

Tintele propuse de colectare a bateriilor si acumulatorilor

Combinaţia între obligaţiile legale de a primi înapoi aceste baterii şi acumulatori şi


interdicţia de depozitare şi incinerare are drept scop colectarea acestor baterii.

Spre deosebire de bateriile şi acumulatorii portabili uzaţi, bateriile şi acumulatorii


industriali şi auto uzaţi au mai puţine şanse de a fi eliminaţi în fluxul de deşeuri
municipale solide (a) din cauza faptului că sunt mari şi (b) deoarece utilizatorii lor sunt
profesionişti şi după toate probabilităţile apreciază valoarea economică a reciclării.

În practica curentă, colectarea bateriilor industriale şi auto se apropie deja de 100%:

• Bateriile cu plumb acid sunt colectate datorită valorii plumbului reciclat

• Bateriile cu nichel-cadmiu sunt colectate datorită faptului că există un sistem de


colectare bine pus la punct.

Reciclarea bateriilor si acumulatorilor

40
Reciclarea bateriilor ajută la economisirea resurselor permiţând recuperarea metalelor
valoroase cum ar fi nichelul, cobaltul şi argintul.

Utilizarea metalelor reciclate din baterii necesită un consum mai mic de energie.

Ce exemple de economisire a energiei legate de utilizarea metalelor reciclate din baterii


exista?

Utilizarea cadmiului şi a nichelului reciclat necesită 46% şi respectiv 75% mai puţină
energie primară decât extracţia şi rafinarea metalelor în stare naturală.

Pentru zinc, proporţia de energie necesară pentru reciclare raportată la energia


necesară extracţiei resurselor primare este de ordinul 2,2 la 8.

Cerintele de reciclare prevazute in Directiva

Totuşi, în ceea ce priveşte deşeurile de baterii portabile care conţin mercur, cadmiu
sau plumb, statele membre le pot depozita în depozite de deşeuri sau în depozite
subterane în două situaţii:

• Când fac parte dintr-o strategie naţională de reducere treptată a cantităţilor de metale
grele şi o evaluare a impactului arată că stocarea în depozite/subterană este o opţiune
mai bună decât reciclarea, sau

• Când nu există o piaţă finală viabilă.

În plus faţă de cerinţa de a recicla toate bateriile colectate, Directiva mai specifică nivele
de reciclare eficiente focalizându-se pe calitatea procesului de reciclare.

Nivelele de eficienta a reciclarii prevazuta in Directiva

41
Procesele de reciclare ale bateriilor trebuie să îndeplinească următoarele niveluri de
eficienţă a reciclării până în septembrie 2011:

• bateriile şi acumulatorii cu plumb acid: plumbul trebuie reciclat atâta timp cât acest
lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, şi trebuie realizată reciclarea a minimum
65 % din greutatea medie a bateriilor.

• bateriile şi acumulatorii cu nichel-cadmiu: cadmiul trebuie reciclat atâta timp cât acest
lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi trebuie realizată reciclarea a minimum
75 % din greutatea medie a bateriilor.

• Alte baterii: trebuie realizată reciclarea a minimum 50 % din greutatea medie a


bateriilor.

Cerinte privind tratarea deseurilor de baterii si acumulatori prevazute in Directiva

În plus faţă de nivelurile de eficienţă a reciclării, Directiva specifică de asemenea


cerinţele operaţiunii de tratare, minimul fiind reprezentat de îndepărtarea fluidelor şi
acizilor. Sunt descrise de asemenea condiţiile de tratare şi stocare.

Responsabilitatea finanţatorului/producătorului

În concordanţă cu principiul responsabilităţii producătorului, producătorii de baterii


trebuie să finanţeze costul de colectare, tratare şi reciclare a deşeurilor de baterii.
Producătorii şi utilizatorii de baterii industriale şi auto pot să încheie acorduri care să
stipuleze aranjamente financiare alternative (art.16(5)). Producătorii sunt responsabili
de asemenea cu finanţarea costurilor campaniilor de informare publică privind
colectarea, tratarea şi reciclarea deşeurilor de baterii portabile.

42
Statele membre trebuie să se asigure că nu dublează costurile producătorilor în cazul
in care bateriile sau acumulatorilor sunt colectaţi conform Directivei 2000/53/EC privind
vehiculele uzate şi Directivei 2002/96/EC privind deşeurile electrice şi electronice.

Definitia “Producatorului de baterii”

Conform definiţiei prevăzută în art.3 al Directivei, producătorul este persoana dintr-un


stat membru care furnizează sau pune la dispoziţia unei părţi terţe, cu titlu profesional,
pentru prima dată pe piaţă pe teritoriul acelui stat membru, baterii sau acumulatori
(inclusiv cei încorporaţi în aparate sau vehicule). Această definiţie se aplică indiferent de
tehnica de vânzare utilizată şi indiferent de faptul dacă bateriile au fost puse la
dispoziţie contra cost sau gratuit. Definiţia include importul pe teritoriul vamal al
comunităţii.

Legislatia romaneasca armonizata la cea europeana

Expunerea succinta , sub aspect practice , a H.G nr. 1132 din 18 septembrie 2008 ,
publicata in Monitorul Oficial nr . 667 din 25 septembrie 2008 , Romania , privind
regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori .

Bateriile si acumulatorii auto sunt acele baterii sau acumulatori destinati sa alimenteze
sistemele auto de pornire , iluminat ori de aprindere .In conformitate cu lista prevazuta
in Decizia Comisiei 2000/532/CE , bateriile si acumulatori care cotin plumb , mercur si
nichel-cadmiu sunt calsificate ca deseuri periculoase.

Registrul producătorilor de baterii și acumulatori existenți pe piața.

43
Pentru o evidenta integrala a bateriilor și acumulatorilor, Ministerul Mediului și
Dezvoltării Durabile, prin Agenția Naționala pentru Protecția Mediului, întocmește un
registru al producătorilor și importatorilor de baterii și acumulatori în care sunt
centralizate anual informații, inclusiv estimări cu privire la:

a) Tipul, numărul și greutatea deșeurilor de baterii și acumulatori introduși pe piața;

b) Tipul, numărul și greutatea deșeurilor de baterii și acumulatori care au fost


colectați prin toate mijloacele, tratați, reciclați și eliminați;

c) Tipul, numărul și greutatea deșeurilor de bateri și acumulatori colectați exportați.

Procedura de înregistrare se stabilește prin ordin comun al Ministerului Mediului și


Dezvoltării Durabile și al Ministrului Economiei și Finanțelor, în termen de 60 de zile de
la data intrării în vigoare a hotărârii.

Producătorii și importatorii de baterii și acumulatori existenți pe piața, au obligația sa


se înscrie într-un registru întocmit, primind un număr de înregistrare pe care îl comunica
tuturor rețelelor comerciale prin care sunt vândute bateriile și acumulatorii.

Introducerea pe piața

Persoanele fizice și juridice nu pot introduce pe piața, după data stabilita de actul
normativ, decât baterii sau acumulatori care îndeplinesc cerințele hotărârii adoptate.

Introducerea pe piața a bateriilor și acumulatorilor se realizează numai de către


producătorii și importatorii înregistrați.

Se interzice distribuitorilor sa comercializeze baterii și acumulatori proveniți de la


producători și importatori care nu sunt înregistrați în registrul menționat.

Se interzice distribuitorilor sa primească în scopul comercializării, după data stabilita


de actul normativ, baterii și acumulatori care nu îndeplinesc cerințele acestei hotărâri.

Interdicții

Este interzisa introducerea pe piața a:

44
a) Tuturor bateriilor sau acumulatorilor care conțin mercur într-o proporție mai
mare de 0.0005% din greutate, indiferent daca sunt sau nu integrate în
aparate, se exceptează bateriile de tip pastila cu un conținut de mercur de cel
mult 2% din greutate.

b) Bateriilor și acumulatorilor portabili, inclusiv a celor integrați în aparate, care


conțin cadmiu într-o proporție mai mare de 0.002% din greutate.

Obligațiile producătorilor și importatorilor

Prezintă interes deosebit pentru legislația autohtona obligațiunile


producătorilor/importatorilor, conform Directivei, europene și legislației romanești
armonizate, așa cum, cu acestea se începe piața funcționala a bateriilor și
acumulatorilor. Rolul producătorului, în condițiile noastre îl exercita importatorii și
distribuitorii, care nu-și asuma nicio responsabilitate de viitorul acestora obiecte toxice.

Producătorul este orice persoana care, cu titlul profesional și indiferent de tehnica de


vânzare utilizata, inclusiv tehnicile de comunicare la distanta, definite conform
Ordonanței Guvernului nr. 130/2000 privind protecția consumatorilor la încheierea și
executarea contractelor la distanta, republicată, introduce pentru prima data pe piața în
Romania baterii sau acumulatori, inclusiv cei incorporați în aparate ori vehicule.

Obligațiile producătorilor de baterii și acumulatori portabili

Producătorii de baterii și acumulatori portabili sau organizațiile colective care


acționează în numele lor sunt obligați:

 Sa realizeze o evidenta care sa cuprindă informații privind tipul, numărul și


greutatea bateriilor și acumulatorilor portabili introduși pe piața, ale deșeurilor de
baterii și acumulatori portabili colectate, precum și a punctelor de colectare
organizate;

 Sa stabilească sisteme de colectare adecvate pentru deșeurile de baterii și


acumulatori portabili, în vederea îndeplinirii ratelor de colectare.

Obligațiile producătorilor de baterii și acumulatori industriali

45
Producătorii de baterii și acumulatori industriali sau terții care acționează în numele
lor sunt obligați:

 Sa stabilească sisteme de colectare a deșeurilor de baterii sau acumulatori


industriali, indiferent de compoziția chimica și de origine, prin care sa fie
asigurata returnarea acestora de către utilizatorii finali. Terții independenți pot, de
asemenea, sa colecteze bateriile și acumulatorii industriali;

 Sa asigure predarea deșeurilor de baterii și acumulatori industriali colectați unui


operator economic care desfășoară activități de tratare și/sau reciclare pe baza
de contract;

 Sa realizeze o evidenta care sa cuprindă informații privind tipul, numărul și


greutatea bateriilor și acumulatorilor industriali colectați și predați pentru tratare
și/sau reciclare.

Obligațiile producătorilor de baterii și acumulatori auto

Producătorii de baterii și acumulatori auto sau terții care acționează în numele lor sunt
obligați:

 Sa predea deșeurile de baterii și acumulatori auto unui operator economic care


desfășoară, pe baza de contract, activități de tratare și/sau reciclare;

 Sa realizeze o evidenta care sa cuprindă informații privind tipul, numărul și


greutatea bateriilor și acumulatorilor auto introduși pe piața, precum și tipul,
numărul și greutatea bateriilor și acumulatorilor auto colectați și predați pentru
tratare și/sau reciclare;

 Sa stabilească sisteme de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori auto de


la utilizatorii finali sau de la un punct de conectare accesibil în vecinătatea
acestora, atunci când colectarea nu se desfășoară în cadrul sistemelor de
colectare a vehiculelor scoase din uz ( potrivit H.G. nr. 2406/2004).

Colectarea deșeurilor de baterii și acumulatori (termeni preconizați pentru Romania)

46
Colectarea deșeurilor de baterii și acumulatori se face individual de către producători
sau prin transferarea responsabilităților, pe baza de contract, către un operator
economic legal constituit – organizatiile colective.

Producătorii de baterii și acumulatori portabili trebuie sa realizeze următoarele rate


minime de colectare:

 25% până în data de 26 septembrie 2012;

 45% până în data de 26 septembrie 2016.

Rata de colectare pentru un an calendaristic – procentajul obținut prin împărțirea


greutății deșeurilor de baterii portabile și de acumulatori portabili colectați pe parcursul
anului calendaristic respectiv, la greutatea medie a bateriilor portabile și acumulatorilor
finali, fie ii livrează unor terți pentru a fi vânduți utilizatorilor finali din Romania pe
parcursul anului respectiv și al celor 2 ani calendaristici precedenți.

Obligațiile distribuitorilor

Distribuitorul – orice persoana care furnizează baterii și acumulatori, cu titlu de


profesional, unui utilizator final.

Distribuitorii de baterii și acumulatori auto au următoarele obligații:

 Sa colecteze bateriile și acumulatorii auto de la utilizatorii finali;

 Sa aplice sistemul ‘’depozit’’ asupra prețului de vânzare al bateriilor și


acumulatorilor auto;

 Sa depoziteze în spatii special amenajate, împrejmuite și asigurate pentru


prevenirea scurgerilor necontrolate, bateriile și acumulatorii auto primiți în
schimbul celor vânduți;

 Sa predea bateriile și acumulatorii auto producătorilor sau unui operator


economic care este autorizat sa execute colectarea în numele producătorului;

 Sa afișeze la loc vizibil anunțul cu următorul conținut: ‘’ Predați bateriile și


acumulatori auto în vederea valorificării’’;

47
 Sa afișeze în mod vizibil prețul pentru o baterie sau un acumulator auto și
valoarea depozitului corespunzător;

 Sa emită comparatorului, la vânzarea bateriei sau acumulatorului auto, o chitanța


pe care sa se specifice valoarea depozitului;

 Sa ramburseze comparatorului valoarea depozitului, pe baza chitanței emise, în


cazul în care în termen de maximum 30 de zile de la data achiziționării
comparatorul ii preda o baterie sau un acumulator auto.

Obligațiile utilizatorului final

Utilizator final – orice persoana fizica autorizata sau persoana juridica care cumpăra
sau dobândește baterii sau acumulatori portabili, baterii sau acumulatori auto, baterii
sau acumulatori industriali în scopul utilizării lor, și nu al comercializării;

Utilizatorul final de baterii sau acumulatori auto și industriali este obligat sa predea
deșeurile de baterii acumulatori auto și industriali separat de alte deșeuri către:

 Distribuitorii de baterii și acumulatori angro și en-detail;

 Unitățile care prestează servicii de înlocuire a bateriilor și acumulatorilor;

 Punctele de colectare pentru deșeuri de baterii și acumulatori;

 Producător, după caz.

Obligațiile generale ale producătorilor de baterii și acumulatori

Producătorii de baterii și acumulatori, terții sau organizatiile colective care acționează


în numele lor au următoarele obligații:

 Sa elaboreze și sa depună la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, până


la data stabilita de actul normativ, un raport care sa cuprindă informații despre
tipul, numărul și greutatea bateriilor și acumulatorilor introduși pe piața și a celor
uzați;

48
 Sa păstreze în timp de 5 ani de la sfârșitul anului calendaristic în care a fost
elaborata, evidenta următoarelor date:

- Tipul, numărul și greutatea bateriilor și acumulatorilor portabili introduși pe piața,


ale deșeurilor de baterii și acumulatori portabili colectați, precum și a punctelor
de colectare organizate;

- Tipul, numărul și greutatea bateriilor și acumulatorilor industriali colectați și


predați pentru tratare și/sau reciclare;

- Tipul, numărul și greutatea bateriilor și acumulatorilor auto introduși pe piața,


precum și a celor colectați și predați pentru tratare și/sau reciclarea lor.

Îndepărtarea deșeurilor de baterii și acumulatori

Producătorii de aparate sunt obligați:

 Sa asigure proiectarea și sa realizeze aparatele astfel încât deșeurile de baterii și


acumulatori sa poată fi îndepărtate cu ușurința;

 Sa se asigure ca aparatele în care sunt incorporate baterii și acumulatori sunt


însoțite de instrucțiuni în care se arata cum pot fi aceștia îndepărtați în siguranța;

 După caz, sa informeze utilizatorului final cu privire la tipul bateriilor și al


acumulatorilor încorporați.

Tratarea și reciclarea

Prin actul normativ aprobat de Guvernul României, sunt stabiliți termeni concreți
pentru ca:

49
 Producătorii sau terții, sa folosească cele mai bune tehnici disponibile pentru
protecția sănătății populației și a mediului, sa stabilească sisteme pentru a
asigura tratarea și reciclarea deșeurilor de baterii și acumulatori;

 Toate bateriile și acumulatorii identificabili colectați în conformitate cu prevederile


art. 7 sau ale H.G. nr. 448/2005 sa fie tratați și reciclați prin sistemele care
respecta, cel puțin, legislația romana armonizata, în special în ceea ce privește
sănătatea populației, siguranța și gestionarea deșeurilor;

 Operatorii economici care execută activități de reciclare a bateriilor și


acumulatorilor de orice tip, sa se asigure ca procesele de reciclare respecta
nivelurile de eficienta a reciclării și cerințele conexe.

Actul normativ în discuție conține contravenții și sancțiuni aplicabile pentru


nerespectarea de către producători, distribuitori, utilizatori finali a obligațiilor ce le revin.

Dintre acestea amintim contravențiile ce se pot constata de autoritatea naționala


pentru protecția consumatorilor și contravențiile ce se pot constata de Garda Națională
de Mediu și Ministerul Economiei și Finanțelor.

Contravenții ce se pot constata de autoritatea naționala pentru protecția


consumatorilor

Constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 2000-6000 RON,


inculcarea de către distribuitor a următoarelor obligații:

 Sa afișeze la loc vizibil anunțul cu următorul conținut: ‘’ Predați bateriile și


acumulatori auto în vederea valorificării’’;

 Sa afișeze în mod vizibil prețul pentru o baterie sau un acumulator auto și


valoarea depozitului corespunzător;

 Sa emită comparatorului, la vânzarea bateriei sau acumulatorului auto, o chitanța


pe care sa se specifice valoarea depozitului;

50
 Sa ramburseze comparatorului valoarea depozitului, pe baza chitanței emise, în
cazul în care în termen de maximum 30 de zile de la data achiziționării
comparatorul ii preda o baterie sau un acumulator auto.

Contravenții ce se pot constata de Garda Națională de Mediu și de Ministerul


Economiei și Finanțelor

Introducerea pe piața, după data stabilita de actul normativ, a bateriilor sau


acumulatorilor care nu îndeplinesc cerințele acestei hotărâri constituie contravenție și se
sancționează cu amenda de la 25 000 – 30 000 RON, pentru persoanele juridice.

Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din
minimul amenzii, agentul constatator făcând mențiune despre aceasta posibilitate în
procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Operatorii economici care colectează deșeuri de baterii și acumulatori sunt obligați sa


raporteze autoritarii teritoriale pentru protecția mediului în județul în a cărui raza
teritoriala funcționează fiecare punct de lucru, până la data stabilita de actul normativ.

51
CAPITOLUL 2

1. MANAGEMENTUL BATERIILOR AUTO UZATE

1.1. COLECTARE

Acumulatorii uzaţi sunt consideraţi deşeuri periculoase. Este interzisă aruncarea


acumulatorilor uzaţi.Orice cumpărător este obligat prin lege de a preda acumulatorul
uzat spre colectare şi valorificare la centrele special amenajate. Este obligatorie
returnarea unui acumulator uzat, odată cu achiziţionarea unuia nou.

Producatorii de baterii si acumulatori sunt obligati sa organizeze colectarea de


deseuri fie individual, fie prin transferarea responsabilitatilor catre un alt operator
economic, in baza unui contract. Acestia sunt, de asemenea, obligati sa tina o evidenta
cu tipul, numarul si greutatea bateriilor si acumulatorilor portabili introdusi pe piata, a
deseurilor colectate si a punctelor de colectare organizate.

Producatorii de baterii si acumulatori auto au, de asemenea, obligatia sa predea


deseurile de baterii si acumulatori auto unui operator economic care desfasoara
activitati de tratare sau reciclare, sa tina o evidenta privind tipul, numarul si greutatea
celor introdusi pe piata precum si cantitatea colectata si predata pentru reciclare.
Acestia au si obligatia sa infiinteze sisteme de colectare a deseurilor de baterii si
acumulatori auto de la utilizatori finali.

1.3. DEPOZITARE

Bateriile livrate sunt fie formate si incarcare cu electrolit (acumulatorii auto, de


tractiune, speciali), uscate, cu electrolitul atasat in recipiente speciale, fie sub forma de
gel (bateriile moto cu gel). Bateriile se depoziteaza in incaperi inchise si uscate, cu
temperaturi intre +5 si +30 grade C, ferite de caldura, radiatii solare, acizi, baze, saruri,
uleiuri, si avand dopurile bine stranse (unde este cazul).

Este indicat a nu se depozita bateriile mai mult de aproximativ 6 luni, pentru a le


pastra in parametrii functionali (bateriile se descarca in timp) dar si pentru a nu pierde o
perioada considerabila de timp, din termenul de garantie. Acest lucru nu este valabil in
cazul bateriilor moto cu electrolit atasat, a celor cu gel sau a bateriilor auto care au

52
specificat in caracteristicile lor tehnice ca perioada de depozitare este de un anumit
interval de timp.

Firme care se ocupa cu depozitare si colectare de baterii auto uzate :

 SC REDIVIVUS TAWIL GROUP SRL – Bistrita


 SC PREMETALICA SRL – Botosani
 SC ECO-METAL RECYCLING SRL- Galati
 SC ROMBAT SA – Bistrita
 SC REMAT SYSTEM SRL – Oradea
 MONBAT RECYCLING SRL – ILFOV

1.4. CICLUL DE VIATA

Statistic vorbind, o baterie auto are o durata de viata medie cuprinsa intre 3 si 4
ani.

Exista insa si baterii care pot "supravietui" si 6 sau 7 ani, dar si altele care nu
depasesc 2 ani. Durata de viata difera de la un automobil la altul, de la o baterie la alta
si este influentata foarte mult de calitatea bateriei dar si de modul de utilizare.

Spre exemplu, o baterie care deserveste o masina care circula mai mult in oras
si face drumuri scurte, cu multe cicluri pornire/oprire ale motorului, va avea o durata de
viata mai scurta decat o masina care are drumuri mai lungi si porniri/opriri mai putine.
Acest lucru se intampla deoarece la pornire, bateria furnizeaza o cantitate foarte mare
de curent, pe care alternatorul masinii nu are timp sa o recupereze, daca masina circula
pe trasee scurte.

In aceste cazuri, bateria sta intr-o stare permanenta de descarcare (chiar daca
partiala), care afecteaza in timp capacitatea de pornire a bateriei. Asa se intampla cu

53
masinile folosite la taxi, scoli de soferi si distributie door-to-door, la care garantia oferita
de majoritatea producatorilor de baterii este de doar sase luni.

1.5. METODE DE REGENERARE ALE BATERIILOR AUTO UZATE

Datorita evolutiei tehnologice bateriile cu plumb pot fi astazi regenerate prin


metode sigure, prelungindu-li-se durata de viata de peste doua ori inainte de a fi
reciclate, cu rezultate economice deosebite si un impact pozitiv major asupra mediului
inconjurator.

Prin regenerarea bateriilor (acumulatorilor) intelegem procesul de readucerea a


bateriilor uzate, defecte in starea de functionare initiala, cu referire stricta (in acest
articol) la bateriile si acumulatorii cu plumb.

Defectiunile bateriilor se datoreaza mai multor cauze:

 supraincarcarea; conduce la corodarea placilor, pierderi de apa, gel sau uscarea


separatorilor

 subincarcarea; conduce la sulfatare si coroziune

 stocarea in stare descarcata; conduce la sulfatare, coroziune, hidrare

 supradescarcarea; conduce la defectarea placilor anodice

 suprasolicitarea; conduce la sparturi, crapaturi, celule distruse si alte defectiuni


mecanice

Numai bateriile defecte datorita sulfatarii pot fi regenerate printr-un procedeu


electrochimic invers denumit desulfatare celelate fiind supuse reciclarii. Se apreciaza ca
un procent de peste 87% din baterii se defecteaza prin sulfatare deci respective sunt
“regenerabile” ceea ce reprezinta un procen foarte insemnat

Desulfatarea este un procedeu tehnologic disponibil de putin timp, din punct de


vedere comercial, desi procedeul electrochimic este cunoscut de mai multa vreme. Este
o tehnologie verde, de ultima generatie, ce permite regenerarea bateriilor de plumb si
prelungirea substantiala a perioadei de viata a acestora.

54
In principiu bateriile sunt formate din doi electrozi (anodul din oxid plumb PbO2 si
catotul din plumb Pb) scufundati intr-un electrolit – acidul sulfuric H2SO4.Sulfatarea
este procesul chimic (lent) prin care gruparea SO2 se depune la suprafata celor doi
electrozi transformand acea suprafata in sulfat de plumb PbSO4 urmat de cristalizarea
acesor sulfati. Ca urmare in locul acidului sulfuric ramane apa H2O iar bateria poate fi
considerate “moarta”

Baterie buna Baterie sulfatata

Desulfatarea se face cu ajutorul unor curenti de inalta frecventa, de frecventa si


amplitudine variabila care se aplica controlat, asupra celor doi electrozi, in secvente
scurte (pentru a evita deteriorarea electrozilor prin supraincalzire) dupa anumiti algoritmi
care depend in general de tipul si modelul bateriei.

Regenerarea este un proces care include in afara de desulfatare, etape


anterioare de incarcare, descarcare, testare, analiza si identificare si una ulterioara de
reincarcare.

55
Placa de baterie sulfatata

Placa de baterie sulfatata – marita de 600 ori

Durata procesului de desulfatare si incarcare este intre 15 si 100 ore (pentru a se


evita suprasolicitarile termice) la care se pot adauga timpii necesari pentru analiza,
sortare etc (citeva ore). Uneori este necesara repetarea procesului iar alteori, cand
celulele sunt inegal afectate, este necesar un process de egalizare a capacitatii inainte
de desulfatare. Durata procesului depinde in principal de tipul acumulatorilor si de
gradul de sulfatare. De ex: pentru desulfatarea unei baterii auto e nevoie de 15-17 ore
in timp ce un acumulator de stocare (de tip deep cycle) poate necesita 90-96 ore.

Regenerarea poate readuce bateria (acumulatorul) la 80-92% din starea initiala


in functie de starea initiala a bateriei (cat de profunda este sulfatarea) si de modelul
aparatului de regenerare baterii utilizat. Din totalul bateriilor apreciate ca “regenerabile”
in urma testarii initiale, un procent de peste 97% (deci foarte mare) sunt in final
regenerate cu succes. Prelungirea perioadei de viata depinde de asemenea de starea
initiala a bateriei si de modelul aparatului folosit pentru regenerare baterii.

56
Placa de baterie dupa desulfatare

Placa de baterie dupa desulfatare – marita de 600 ori

Procesul de regenerare baterii actioneaza in principal. asupra urmatorilor


parametri din functionarea bateriei:
– concentratia de acid sulfuric (densitatea)
– rezistenta interna a bateriei
– tensiunea pe fiecare celula
In functie de caracteristicile constructive, unele tipuri de aparate de regenerare baterii,
pot inlatura sulful, rugina si alte impuritati.

Pot fi regenerate toate tipurile de baterii cu plumb – baterii de pornire, tractiune si


stocare: baterii cu electrolit lichid (acid sulfuric), SLA (Start,Lighting & Ignition),
FDC (Flooded Deep-Cycle) si SLA (Sealed Lead Acid) respectiv GEL (Gelled
Electrolyte), AGM (Absorbed Electrolyte) si VRLA (Valve Regulated Lead Acid)

57
Exemplu:
O baterie (un brand cunoscut) de 100 Ah abandonata de 2 ani dupa ce a fost folosita
2.5 ani

A. Inainte de a incepe procesul – Sulfatul sub forma solida, cristalina pe suprafata


electrodului
B. Cateva ore dupa inceperea procesului – Sulfatul infloreste la suprafata care are
aspectul bumbacului
C. Citeva ore inainte de finalizarea procesului – Sulfatul se dizolva in electrolit
D. La sfarsitul procesului – Sulfatul dizolvat aproape integral

Data
Standard Inainte Dupa Rezultat
intrare
Ah CCA Tensiune CCA Tensiune CCA %
/ Seria
–––- 60 550 4.50V 0 12.75V 485 88%
–––- 80 630 8.81V 4 12.86V 585 93%
01.11.11
100 900 10.62V 18 12.89V 828 92%
/ 234667
–––- 120 800 7.00V 0 12.87V 796 99%

Rezultatele regenerarii acestei baterii, comparativ cu parametrii standard sunt


redate in linia 3 din acest extras ( apartinand unui atelier de regenerare baterii – service
auto)

* CCA este cantitate de current pe care o baterie o poate livra pentru 30 secunde
cu mentinerea a cel putin 1.2V per celula (7.2V pentru o baterie auto de 12V) la
temperature de (-18 °C).

58
1.6 METODE DE EFICIENTIZARE

A. Atelier – Service reparatii electrostivuitoare.

Scenariu: 4 baterii de 80 V si 500 Ah / lunar

Aparat utilizat ZEUS-101 cu capacitate nominala de 8 seturi baterii lunar (maxim 16


baterii de 500 Ah, cite 2 in paralel) – deci aparatul va fi utilizat la 50% din capacitate

Cheltuieli – 450 EUR

Energie – 25 EUR (aprox. 400 ore de functionare, cite 100 ore / baterie – consum
aprox. 160 KW)

Alte cheltuieli materiale, eventual celule noi – 300 EUR

Manopera- 80 EUR (aprox 16 ore manopera, cite 4 ore / baterie, inclusiv: manipulare,
curatare, inregistrare, masurare, schimbare celula, demontaj/montaj, etc)

Alte cheltuieli – 45 EUR (transport, regii, s.a)

Venituri- 3600 EUR

O baterie noua: aprox. 2700 EUR

Incasare 33% din costurile unei baterii noi – 900 EUR / baterie

Profitabilitate – 3150 EUR/lunar

Investitie initiala minima in aparate – 10.000-11.000 EUR

59
Amortizare – 3-4 luni

Observatii

Garantie acordata: intre 1 si 2 ani in functie de starea bateriei initiale si rezultatele


regenerarii.

Clientul cistiga 67% din valoarea unei baterii noi.

Durata de viata a bateriei prelungita cu 75-100% din perioada initiala.

B. Atelier – Service auto

Scenariu: 60 baterii de 12 V si 50- 250 Ah / lunar

Aparat utilizat ZEUS-A04 cu capacitate nominala de 4 baterii / zi, 100 baterii / lunar
(maxim 200 baterii de 150 Ah, cite 2 in paralel) – deci aparatul va fi utilizat la 60% din
capacitate

Cheltuieli – 320 EUR

Energie – 20 EUR (aprox. 360 ore de functionare, cite 24 ore / 4 baterii – consum
aprox. 124 KW)

Cheltuieli materiale (apa distilata, detergenti, autocolante, etc) – 50 EUR

Manopera- 150 EUR (aprox 30 ore manopera, cite 30 min / baterie, inclusiv:
manipulare, curatare, inregistrare, masurare, schimbare celula, demontaj/montaj, etc)

Alte cheltuieli – 100 EUR (transport, regii, s.a)

60
Venituri- 1500 EUR

O baterie noua: aprox. 100 EUR

Incasare 25% din costurile unei baterii noi – 25 EUR / baterie

Profitabilitate – 1180 EUR/lunar

Investitie initiala minima in aparate – 3500-4000 EUR

Amortizare – 3-4 luni

Observatii

Garantie acordata: intre 1 si 1.5 ani in functie de starea bateriei initiale si de rezultatele
regenerarii

Clientul cistiga 75% din valoarea unei baterii noi

Durata de viata a bateriei prelungita cu 75-100% din perioada initiala

C. Magazin vanzarii piese auto si acumulatori

Scenariu: Vanzare de baterii noi: 5 baterii / zi, 125 baterii / lunar . Primeste la schimb tot
atatea baterii folosite de la clienti. Din acestea numai aproximativ 70 – 80% pot fi
regenerabile (restul au defectiuni mecanice). Deci aproximativ 90 baterii / lunar.

Exista 2 variante:

I – Oferirea de servicii de regenerare

61
II – Regenerarea bateriilor si deschiderea vanzarii de baterii second – hand (se practica
si in tarile europene cele mai bogate)

Aparate utilizate: ZEUS-A01 pentru testare automata si regenerare cu capacitatea de


testare de 1 baterie la 5-6 minute si capacitate nominala de regenerare de 1 baterie / zi
impreuna cu ZEUS-A04 cu capacitate nominala de 4 baterii / zi, 100 baterii / lunar

I – Oferirea de servicii de regenerare

Cheltuieli – 480 EUR

Energie – 30 EUR (aprox. 360 ore de functionare, cite 24 ore / 4 baterii – consum
aprox. 124 KW)

Cheltuieli materiale (apa distilata, detergenti, autocolante, etc) – 75 EUR

Manopera- 225 EUR (aprox 30 ore manopera, cite 30 min / baterie, inclusiv:
manipulare, curatare, inregistrare, masurare, schimbare celula, demontaj/montaj, etc)

Alte cheltuieli – 150 EUR (transport, regii, s.a)

Venituri- 2250 EUR

Testarea si regenerarea bateriei (daca aceasta a trecut testul) – 25 EUR

Profitabilitate – 1770 EUR/lunar

Investitie initiala in aparate: 8100-8500 EUR

Amortizare echipamente 4-5 luni

Observatii
62
Garantie acordata: un an, ca la o baterie noua

Clientul cistiga 75% din valoarea unei baterii noi

Durata de viata a bateriei prelungita cu 75-100% din perioada initiala

II – Regenerarea bateriilor si deschiderea vanzarii de baterii second – hand

Cheltuieli – 740 EUR

Energie – 30 EUR (aprox. 360 ore de functionare, cite 24 ore / 4 baterii – consum
aprox. 124 KW)

Cheltuieli materiale (apa distilata, detergenti, autocolante, etc) – 75 EUR

Cheltuieli cu bateriile uzate preluate (4 EUR/buc) – 360 EUR

Manopera- 225 EUR (aprox 30 ore manopera, cite 30 min / baterie, inclusiv:
manipulare, curatare, inregistrare, masurare, schimbare celula, demontaj/montaj, etc)

Alte cheltuieli – 150 EUR (transport, regii, s.a)

Venituri- 3600 EUR

Vanzarea bateriilor la 40% din pretul uneia noi, in aceleasi conditii de garantie – 40
EUR/buc

Profitabilitate – 2860 EUR/lunar

Investitie initiala in aparate: 8100-8500 EUR

Amortizare echipamente 3-4 luni

Observatii

63
Garantie acordata: un an, ca la o baterie noua

Clientul cistiga 60% din valoarea unei baterii noi

D. Centru regenerare baterii

Dotare:

– 1 x ZEUS-A01 pentru testare automata si regenerare cu capacitatea de testare de 1


baterie / 5-6 minute

– 4 x ZEUS-A04 cu capacitate nominala de 4 baterii auto / zi, 100 baterii auto / lunar

– 1 x ZEUS-101 cu capacitate nominala de 8-64 baterii auto/ zi sau 1 baterie 96 V, 1000


Ah de tractiune sau de stocare (UPS) la 4 zile, 8 -16 baterii tractiune / luna

Scenariu:

– 350-400 baterii auto / lunar

– 10 baterii tractiune, UPS / lunar

Activitate mixta : prestari servicii si vanzari baterii second hand

Cheltuieli – 1800-2000 EUR

Energie, cheltuieli materiale, cheltuieli cu bateriile uzate preluate, cheltuieli cu celulele


inlocuite, manopere (1 persoana permanent), alte cheltuieli. Chirii, cheltuieli financiare si
neoperationale, neincluse.

Venituri- 7500 – 8000 EUR

64
Regenerari baterii de tractiune, auto, si stocare

Vanzari baterii auto si de tractiune second hand

Profitabilitate – 5700-6000 EUR/lunar

Investitie initiala minima in aparate – 26.200 EUR

Amortizare – 4-5 luni

E. Eficientizare – regie (firma) transport public – 100 microbuze, autobuze,taxiuri

Scenariu de eficientizare – reducere costuri

Vehicule echipate cu baterii bune, durata de viata 5 ani. Anual 20 vehicule necesita
acumulatori noi. Necesar acumulatori 2 buc / vehicul = 40 baterii

Aparat utilizat ZEUS-A01 cu capacitate nominala de 1 baterii / zi, 25 baterii / lunar .


Complet automat, nu necesita cunostinte pentru utilizare

Cheltuieli regenerare – 5090 EUR

Cost aparat regenerare – 5030 EUR

Energie – 30 EUR (aprox. 1000 ore de functionare – consum aprox. 200 KW)

Cheltuieli materiale (apa distilata, etc) – 30 EUR

Cheltuieli cu bateriile – 6000 EUR


65
O baterie noua de calitate: aprox. 125-150 EUR

Amortizare – 10 luni (daca aparatul se utilizeaza strict numai pentru parcul de autobuze,
ceea ce ar insemna numai 20% din capacitate)

F. Mica afacere individuala sau familiala

Scenariu:

Servicii regenerare baterii auto cu bateriile clientilor. Costul unei regenerari 20-30 EUR
functie de tip.

Regenerare a 3 baterii pe zi, 75 baterii / luna. Luind in calcul un procent de reusita 80%
din totalul bateriilor testate, vom avea 60 baterii lunar.(restul de 20% avand defecte
mecanice si de alta natura)

Poate fi realizata intr-un garaj. Deoarece bateriile nu se stocheaza nu sunt necesare


autorizatii speciale de mediu.

Aparat utilizat: ZEUS-A04 cu capacitate nominala de 4 baterii / zi, 100 baterii / lunar
(capacitate maxima 200 baterii de 150 Ah, cite 2 in paralel). Aparatul utilizat la 75% din
capacitatea nominala.

Cheltuieli – 235 EUR

Energie – 35 EUR (aprox. 600 ore de functionare, consum aprox. 200 KW)

Cheltuieli materiale (apa distilata, etc) – 100 EUR

Manopera- 2 ore / zi

Alte cheltuieli – 100 EUR

66
Venituri- 1500 EUR

Regenerare 60 baterii la 25 EUR/baterie (medie)

Testarea initiala a bateriei, gratuit

Profitabilitate – 1265 EUR/lunar

Investitie initiala in aparate: 3500 EUR

Amortizare echipamente 3 luni

Observatii

Garantie acordata: un an, ca la o baterie noua

Durata de viata a bateriei prelungita cu 75-100% din perioada initiala

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ : „Recuperarea plumbului din bateriile auto”

Scopul studiului

Obiectul principal de activitate al studiului este recuperarea plumbului din


acumulatorii auto, valorificarea plumbului cu randamente ridicate, diminuării poluării
mediului înconjurător şi a consumurilor energetice.

Efectele nocive ale plumbului asupra organismelor vii

67
Plumbul este un metal greu folosit în special în radiologie pentru dispozitive de
protecție și industria metalurgică,se găseşte în mediul înconjurător în stare naturală,
fiind un important poluant al mediului. El este component al minereurilor de galenă,
galenită, sulfură de plumb, cerusită, anglesită şi lancarksită, fiind un poluant al mediului
deoarece se desprinde de pe suprafaţa solului şi este purtat şi menţinut de vânt în
atmosferă. Nivelul prezenţei plumbului în scoarţa terestră este de aproximativ 0,002 %.
De asemenea, este un important contaminant din fumul de ţigară.
Sub formă de săruri simple, plumbul prezintă o toxicitate acută asupra
nevertebratelor acvatice la concentraţii cuprinse în intervalele 0,1 – 40 mg/l (în apă dulce)
şi 2,5 – 500 mg/l (în apă sărată). Sărurile de plumb sunt slab solubile în apă şi prezenţa
altor săruri reduce biodisponibilitatea acestora din cauza precipitării. În majoritatea studiilor
efectuate concentraţia plumbului în apă este nominalizată,
dar, din păcate, toxicitatea nu poate fi evaluată în totalitate
deoarece depinde de diverşi factori (pH, duritatea apei,
anioni şi agenţi de complexare).
Răspândirea plumbului în natură şi variatele
lui utilizări,au făcut din el un toxic larg răspândit. În ultimii
50 de ani,utilizarea plumbului şi implicit poluarea cu acest
metal au crescut dramatic,aşa cum a putut fi pus în evidenta în structuri succesive din
gheţarii Groenlandei.Astfel, în straturile corespunzatoare revoluţiei industriale (anul
1780) 1 g de gheaţa conţine 10µg de plumb.Doua sute de ani mai tarziu,concentratia de
plumb la 1 g de gheata este de 20 de ori mai mare(200µg).Se apreciaza ca in SUA se
utilizeaza 1.3milioane de tone de plumb care elibereaza circa 100.000 t de plumb in aer
si apa.

Intoxicarea cu plumb

68
Intoxicarea cu plumb poate lua o multitudine de
forme.Chiar şi doze mici de plumb cauzează neurotoxicitate,
aparent datorită abilităţii de a concura cu Ca 2+ în funcţionarea
nervului. Acest lucru poate avea atât efecte drastice asupra
creierului (encefalopatie de plumb) cât şi efecte mai subtile
(hiperactivitate, interval de atenţie redus, reducere de 9 puncte
în IQ-ul copiilor expuşi). Adesea, concentraţia plumbului din plasma sanguină a fost
corelată cu un comportament antisocial, la mulţi criminali juvenili determinându-se un
nivel ridicat al acestuia în sânge. În Europa, limita maximă admisă de plumb în sânge
este de 100 μg/l, iar în SUA de 28 μg/l.
Plumbul blochează specific multe etape ale biosintezei pigmenţilor hemului,
acest proces având ca rezultat anemie, simptome caardiovasculare datorită lipsei
hemoglobinei, metabolismul deranjat al calciului care conduce la dezvoltarea imperfectă
a oaselor şi a dinţilor şi nivelul scăzut al citocromului P 450 care afectează abilitatea de
detoxifiere şi alterează funcţionarea neurotransmiţătorilor creierului. Expunerea la
plumb a populaţieie din oraşele mari se datorează preponderent vopselelor vechi
obţinute pe baza acestuia. De asemenea, plumbul se găseşte în majoritatea
alimentelor, în apă şi în aer datorită eliminării acetatului de plumb din benzină prin
intermediul gazelor de eşapament ale autoturismelor.

Concentraţii limite admise

69
Concentraţia de plumb este limitată prin Directiva Comunităţii
Europene asupra Calităţii Apelor Potabile 80/778/EEC,
concentraţia maximă admisă (CMA) fiind de 50 µg Pb/l în ape
curgătoare şi în apele potabile care trec prin conducte din plumb.
În toamna anului 1989, în Canada s-a stabilit concentraţia
maximă admisă de 100 µg Pb/l pentru apa potabilă. Probele de apă potabilă din conducte
se prelevează după ce acestea au fost clătite, iar dacă se constată depăşiri ale
concentraţiei limită admisă trebuie luate măsuri în scopul reducerii expunerii.

Absorbția plumbului

Pătrunderea plumbului se face în special pe cale respiratorie și de aceea riscul cel


mai mare de intoxicație îl au muncitorii expuși la pulberi sau vapori fini. Cu cat
particulele de plumb sunt de dimensiuni mai mici și rămân mai mult timp in atmosferă,cu
atât riscul de intoxicație este mai mare.

La nivelul pulmonar plumbul este absorbit până la 50-70%, începând chiar la nivelul
mucoasei nazale. Particulele de plumb ajung din căile respiratorii superioare în plamani
și de aici în sânge. Pe cale digestivă plumbul este absorbit în proporție de 5-10% la
adulți și până la 50% la copii și gravide,el patrunde în cazul in care persoanele care nu
pastrează igiena personala.

Efecte asupra organismelor vii

70
Simptomele precoce ale intoxicației cu plumb sunt
reprezentate de: apatie sau iritabilitate, astenie fizică,
anorexie, greață, constipație, dureri abdominale
intermitente, mialgii ,treptat se adaugă reducerea
sensibilității la mâini și picioare. Bolnavii pierd pofta de
mâncare, apar dureri de stomac și constipații. Dacă nu se
întrerupe expunerea la plumb, semnele se agravează, bolnavul prezentând o astenie
avansată, este din ce în ce mai nervos, are tulburări de memorie și atenție, iar durerile
capătă caracter de așa-numita colică, care este o manifestare acută. La nivelul gingiilor
apare așa-numitul "lizereu saturnin", o dungă de culoare cenușie.

Colica saturnina se manifestă prin dureri violente în abdomen sub formă de crampe.
La acestea se adaugă grețuri, vărsături și constipație. Aceste
dureri, sub formă de crize, durează 10—20 de minute și se
repetă la 1/4—1 ora. Uneori crește temperatura corpului.

Celelalte semne obiective pot fi puse în evidență numai de


medic, căruia bolnavul trebuie să i se adreseze de
urgență.Manifestările dureroase pot să continue 2—8 zile, iar
dacă nu se face tratament,pot dura chiar 2 saptămâni.

Un alt grup de manifestări se referă preponderent la sistemul nervos. Dintre cele mai
grave face parte encefalopatia saturnina, adică îmbolnavirea creierului. Semnele de
boală se instalează dupa 3—4 săptămâni dupa o expunere masivă la plumb, bolnavul
prezentând dureri mari de cap, insomnie, coșmaruri, agitație, tremurături, tresăriri ale
mușchilor feței. Apar convulsii și eventual comă. Alte semne se pot constata de catre
medic. Astăzi, datorita tratamentelor existente, aceasta formă de îmbolnăvire este
foarte rară.
În saturnismul cronic pot aparea și paralizii, în special ale membrelor superioare și cu
precadere pe partea dreaptă vindecarea se obține în 1—2 ani.
Dintre alte manifestări, menționăm durerile în articulații, mai ales la membrele
inferioare, cuprinzând și muschii, iar uneori vasele și pielea.

71
Plumbul are acțiune și asupra aparatului vascular și sangelui. Se pot produce
spasme ale vaselor, localizate sau generalizate. În sânge se reduce numărul globulelor
roșii și apare așa-numită anemie saturnină și alte modificări constatate de analizele de
laborator. Adesea este modificată și funcția rinichilor, ca urmare a alterării vaselor mici
care irigă aceste organe.

Descrierea etapelor activităţii .

Etapele activităţii consta in :


- Colectarea deşeurilor metalice neferoase (plumb, zinc) – colectarea, descărcarea,
recepţia (cântărirea), sortarea, stocarea,depozitarea temporară
- Tratarea bateriilor şi acumulatorilor auto uzaţi - depozitarea în spaţiul special
amenajat, sortarea, transportul în atelierul de tăiere, demontarea buşoanelor, golirea
electrolitului, tăierea capacelor, golirea conţinutului bateriilor, dezmembrarea bornelor
prin presare, sortarea materialelor pentru topire, mărunţirea deşeurilor de masă
plastică, spălarea carcaselor, depozitarea în saci a deşeurilor mărunţite.

Procese tehnologice:

- Colectarea deşeurilor metalice neferoase (plumb, zinc) - colectarea,


descărcarea, recepţia (cântărirea), sortarea, stocarea,depozitarea temporară
- Tratarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi - depozitarea în spaţiul special
amenajat, sortarea, transportul în atelierul de tăiere, demontarea buşoanelor,
golirea electrolitului, tăierea capacelor, golirea conţinutului bateriilor,
dezmembrarea bornelor prin presare, sortarea materialelor pentru topire,
mărunţirea deşeurilor de masă plastică, spălarea carcaselor, depozitarea în saci
a deşeurilor mărunţite
- Turnarea sub formă de lingouri - topirea deşeurilor cu conţinut de Pb sau Zn,
pregătirea şarjei pentru elaborare, eliminarea zgurii solidificate, turnarea
metalului în lingouri, marcarea lingourilor.

72
- Neutralizarea apelor acide - se realizează intr-o instalaţie de epurare ape
tehnologice compusă din: bazin de stocare ape acide, instalaţie de neutralizare,
bazin de decantare, filtru presă, bazine de stocare ape tratate, sistem de filtrare
final, pompe de recirculare apă filtrată. Întreaga instalaţie va funcţiona automat,
în şarje.

Materii Prime

Materii prime Cod Natura Mod de Observaţii


deşeu chimică/compoziţie depozitare
Cantitate
16 Borne, punţi, grile Pb - Depozit materii
.06.01.* 34% prime şi Deşeu periculos
PbSO4 – 26% materiale
Baterii uzate
PbO (PbO2) – 17% auxiliare
H2SO4 diluat– 15% 14433
Componentă PP - 6% t/an
Componentă PVC - 1%
Carcase ebonită - 1%

Deşeuri cu Pb 17 04 03 Materiale cu conţinut de Depozit materii Deşeu


rezultat din Pb prime şi nepericulos
construcţii şi materiale
demolări auxiliare
Alte deşeuri – 16 01 18 528 t/an
metale neferoase Materiale cu conţinut de Depozit materii Deşeu
cu conţinut de Pb Pb prime şi nepericulos
materiale
Deşeuri de la 19 12 03 auxiliare
instalaţiile de 396 t/an
tratare a Materiale cu conţinut de Depozit materii Deşeu

73
reziduurilor- Pb prime şi nepericulos
metale materiale
neferoase/Pb auxiliare
198 t/an
Deşeuri cu Zn 17 04 04 Materiale cu conţinut de Depozit materii Deşeu
rezultat din Zn prime şi nepericulos
construcţii şi materiale
demolări auxiliare
Alte deşeuri – 16 01 18 105,6 t/an
metale neferoase Materiale cu conţinut de Depozit materii Deşeu
cu conţinut de Zn Zn prime şi nepericulos
materiale
Deşeuri de la 19 12 03 auxiliare
instalaţiile de 211,2 t/an
tratare a Materiale cu conţinut de Depozit materii Deşeu
reziduurilor- Zn prime şi nepericulos
metale neferoase/ materiale
Zn auxiliare
79,2 t/an

74
Utilaje
a.Utilaj pentru dezmembrare baterii - 13.000 €

b.Utilaj pentru topire metale neferoase - 7000 €

75
Fig7. Cuptor electric

c. sistem filtrare poluanţi 40.000 €

Fig.8 Sistem de filtrare a apei folosite pentru curatarea bateriilor auto

Filtrul (1) indeparteaza substantele depuse, filtrul (2) din carbuni activi indeparteaza
poluantii organici si compusii pe baza de clor (protejand membrana) (3) este membrana
pentru osmoza care separa continutul filtrat trimitandu-l in rezervor (j), (4) e spatiul
filtrului cu carbuni activi. (5) e lampa Uv, obligatorie pentru a citi cand exista un cumul
de apa neprotejata de clor.
Acolo e este supapa de imbinare, care serveste la reglarea nivelului salin al apei,
amestecand apa filtrata cu cea obtinuta prin osmoza.
76
Instalatiile pentru productie directa se deosebesc prin absenta cumulului de apa.
Utilizarea unei membrane adecvat dimensionate si existenta unei pompe de propulsare
garanteaza o productie suficienta (intre 1 si 3 litri de apa) in functie de model.

d. cuptor rotativ pentru topire aluminiu - 4000 € e. cuptor cu creuzet - 6000 €

f. Utilaj pentru tratarea bateriilor 15.000 €

77
g. Maşini cu bandă orizontală pentru tăiat capacele bateriilor 15.000 €

Procedeu de recuperare:

În vederea recuperării plumbului din bateriile uzate, acide, cu plumb, se folosesc


utilaje pentru tăierea capacelor, golirea conţinutului bateriilor, dezmembrarea bornelor
prin presare, sortarea materialelor pentru topire, mărunţirea deşeurilor de masă
plastică, spălarea carcaselor, depozitarea în saci a deşeurilor mărunţite.

Procedeu de manipulare şi depozitare materialelor

Pentru depozitarea bateriilor uzate, acide, cu plumb, sunt amenajate 4 spaţii


acoperite, betonate şi protejate cu răşină epoxidică antiacidă, cu suprafaţa de 38 m 2
fiecare. Aceste spaţii sunt prevăzute cu pante de scurgere astfel încât eventualele
scurgeri de electrolit să fie dirijate către bazinul de stocare ape acide

Procedeu de topire a deşeurilor cu plumb

Topirea deşeurilor cu plumb este un proces pirometalurgic şi se


realizează în 2 moduri:
- bornele de Pb se vor topi într-un cuptor basculant cu creuzet , cu capacitatea de
1t/şarjă, la o temperatură de max. 4000 C;
78
- pasta şi grilele cu Pb se vor topi în 3 cuptoare rotative cu capacităţile de 3t/şarjă
(1 buc.) şi 8t/şarjă (2 buc.) la o temperatură de aprox. 1200 0 C, prin adăugarea
de materiale reducătoare.
Cuptoarele rotative sunt dotate cu arzătoare mobile oxigaz. Controlul şi
reglarea raportului oxigen/gaz se realizează din panoul de comandă a cuptorului.
În urma procesului de topire, zgura şi metalul sunt evacuate prin basculare în căldări de
turnare preîncălzite , amplasate pe cărucioare sau direct în lingotiere. Cantitatea de sulf
din încărcătură este fixată in zgură, care este un compus sulfo-fero-sodic cu conţinut
redus de plumb.

Procedeu de topire a deşeurilor cu zinc

Topirea deşeurilor cu zinc este un proces pirometalurgic şi se realizează cu


ajutorul unui cuptor basculant cu creuzet, cu capacitatea de 0,4t/şarjă. După topire,
turnarea se face în lingouri de 1t.

Procedeu de colectare a vaporilor şi gazelor

S-a adoptat un sistem de ventilaţie care să cuprindă:


- absorbţia locală a noxelor degajate;
- transportul în siguranţă a noxelor cu ajutorul tubulaturii metalice etanşe;
- răcirea noxelor până la 900 C înainte de filtrarea uscată şi până la 50 0 C la gura
coşului de dispersie;
- colectarea particulelor grosiere în ciclon;
- filtrarea uscată şi colectarea particulelor fine;
- filtrarea umedă şi reţinerea particulelor fine în baia de apă;
- spălarea gazelor;
- evacuarea gazelor epurate sub limitele maxime admisibile.

Procedeu de tratare a efluenţilor şi reutilizarea apei

Efluenţii lichizi rezultaţi din procesul tehnologic sunt: electrolit (acid sulfuric cu
concentraţie de cca, 28%), ape acide provenite din spălarea carcaselor bateriilor şi a

79
foliilor de polipropilenă, ape acide provenite din spălarea utilajelor şi a pardoselii, ape
acide din hidrociclon. Pentru neutralizarea electrolitului şi a apelor acide provenite din
spălare, s-a ales soluţia neutralizării cu hidroxid de calciu (CaSO 4). Separarea sulfatului
de calciu rezultat în urma neutralizării se face prin filtrarea amestecului în 2 filtre presă
Turtele de sulfat de calciu sunt uscate şi apoi eliminate de pe amplasament prin
operatori autorizaţi.

Schema instalaţiei.

VALORIFICAREA PLUMBULUI DIN ACUMULATORI AUTO

Materialele refolosibile constituie astăzi sursele cele mai valoroase de metale


neferoase. Tehnologiile relativ simple de prelucrare a deșeurilor, costurile de învestiții și
prelucrare cu mult mai reduse decât pentru metalele din minereuri, produse de calitate
comparabila sau uneori superioara celor din metale primare fac ca materialele recuperabile
sa joace un rol vital în industrie.

80
Plumbul recuperat din acumulatoare reprezintă cca.70% din totalul plumbului
secundar produs. Din aceste considerente, prelucrarea deșeurilor de acumulatoare a făcut
obiectul a numeroase studii pentru alegerea tehnologiei celei mai adecvate.

Industrial, prelucrarea deșeurilor de acumulatoare se face prin metode pirometalurgice


în diferite cuptoare, după scheme tehnologice diferite. Datorita compoziției chimice diferite
a celor doi componenți – grătarele din aliaje plumb-stibiu și masa activa din plumb pur – în
general se recuperează un aliaj de plumb cu stibiu și mai rar un plumb pur.

Schemele tehnologice practicate se împart în doua grupe mari:

- topirea deșeurilor de acumulatoare împreuna cu alte materiale plumboase, ca de


exemplu cenusa de plumb sau materiale bogate în stibiu și plumb ( deșeurile de la
rafinare ) sau chiar cu minereuri și concentrate ;
- topirea separata a deșeurilor de acumulatoare, care se poate face integral (așa
cum se colectează ), sau după prelucrarea în medii dense, separat a parților metalice și a
parților oxidice.
Doua variante ale topirii exclusive a deșeurilor de acumulatoare apar după produsele
obținute, și anume : plumb moale și aliaj de plumb pentru acumulatoare.

Deșeurile de acumulatoare pot fi topite în cuptoare cu creuzet metalic, cuptoare cu


reverberație statice sau rotative, cuptoare cu cuva clasice sau electrice.

La REMAT București exista o instalație de pregătire primara a deșeurilor oxidice de


acumulatoare de plumb.

Capacitatea proiectata de prelucrare primara a instalației este de 5 t/ ora acumulatoare


uzate.

Tehnologia de prelucrare consta în concasarea acumulatoarelor uzate în cutii de


ebonita/plastic cu separatoare de PVC și măcinarea urmata de separarea în medii dense
(o suspensie de oxizi de plumb în apa) a trei fracțiuni :

- o parte metalica din aliaj de plumb de acumulatoare (în principal Pb cu 3-


10% Sb) în proporție de 30% ;

81
- o parte oxido-sulfatica de plumb pasta, în proporție de 50%;
- o parte constituita din bucăți de ebonita și mase plastice.
Avantajul acestui procedeu consta în principal în separarea parții metalice din plăcutele
acumulatoarelor din aliaj de plumb-stibiu de partea oxido-sulfatica de plumb.

Aceasta separare oferă posibilitatea prelucrării separate a celor doua fracțiuni. Partea
metalica poate fi prelucrata în cuptoare cu creuzet de otel, obținându-se aliajul plumb-stibiu
care, printr-o schema sumara de rafinare-aliere, poate fi adus la sortimentul dorit. Partea
oxido-sulfatica poate fi tratata după uscare și eventual peletizare în cuptoare electrice
obținându-se un plumb brut, moale, din care, prin rafinare termica sau electrolitica, se
obține plumbul standardizat.

Prin acest procedeu se pot realiza economii considerabile de antimoniu metalic.

Alte procedee aplicate pentru prelucrarea materialelor refolosibile din plumb

Principalele procedee pirometalurgice aplicate pentru prelucrarea materialelor


refolosibile de plumb utilizează cuptoare tip Water-Jacket (cu cuva), cuptoare cu
reverberație și cuptoare rotative.

Majoritatea uzinelor realizează un proces care consta în prepararea materiei prime,


urmata de topirea reducătoare și rafinarea plumbului brut obținut cu diferite variante de
scheme tehnologice.

Operațiile principale, în funcție de produsele finite care se dorește sa fie obținute sunt
următoarele :

- prepararea materiei prime axata aproape exclusiv pe procedeul de sortare în medii


dense ;
- topirea fracțiunii metalice ;
- topirea reducătoare a pastei sulfato-oxidice (pasta de acumulatoare) a cenușilor
de la rafinarea termica și a prafului captat de la instalațiile de filtrare ;
- rafinarea plumbului brut obținut în majoritatea industriilor pe cale termica și în
cantități relativ reduse pe cale electrolitica.

82
În alte tari se considera ca cele mai reprezentative sunt tehnologiile pirometalurgice de
prelucrare a materialelor refolosibile ca cele aplicate în Germania.

Uzina din Krautscheld utilizează procedeul VARTA de topire directa a deșeurilor oxidice
de plumb (cutiile întregi de acumulatoare – nemărunțite – și a deșeurilor de fabricație ale
fabricilor de baterii) în cuptorul cu cuva. Prin descompunerea termica a materialelor
organice din baterii, a materialelor din carcase și separatoare, se obțin gaze volatile care
sunt evacuate cu gazele de cuptor și produse de cocsificare care sunt oxidate de aerul
insuflat. Cea mai mare parte a acidului clorhidric rezultat din descompunerea PVC din
separatoare reacționează cu compușii de plumb formând clorura de plumb (PbCl 2) care
este evacuata cu gazele. Compușii anorganici din carcasa trec în zgura.

Bilanțul carbonului arata ca pentru o tona de acumulatoare uzate se obțin 2200 Nm 3


gaze cu CO+CO2 , care conțin 315 kg carbon, din care 140 kg sunt rezultate din cocsul
introdus și 175 kg din materialele organice (carcase și separatoare).

În bateriile supuse prelucrării rămâne adesea peste 40% din acidul sulfuric conținut în
bateriile noi, parțial liber, parțial sub forma de sulfat de plumb.

În cuptorul cu cuva, acesta se reduce și, împreuna cu fierul introdus în șarja, trece în
FeS care se matifică. În mata trec 25-30 kg sulf pe tona de plumb brut extras. În gazele de
cuptor, conținutul de sulf este redus, nedepășind 80-120 mg/Nm 3.

Procesul de topire are trei trepte :

- reducerea în cuptorul cu cuva;


- arderea suplimentara a gazelor rezultate din cuptor;
- filtrarea gazelor reziduale;
În cuptor se încărca șarja formata din materialele recuperabile din plumb, în principal
baterii ca atare cu carcase, separatoare, elemente de fier, materiale refolosibile din fier,
oxizi de fier (Fe3O4), calcar și o parte din zgura produsa.

Procesul are loc la temperatura maxima de 1100 oC, obținându-se plumbul brut, mata și
zgura. Plumbul brut colectat în creuzetul cuptorului de topire trece în antecreuzet, de unde
este turnat în blocuri de cca 1t. Mata și zgura în stare topita sunt descărcate

83
prin orificiile corespunzătoare în oale tronconice, separându-se prin răcire.

Gazele rezultate conțin cca 20% CO 2 și 8% CO, produse de cracare organice și praf în
cantitate de 10-20 g/m3.

În prima faza se supun arderii componenții combustibili, după o amestecare cu o


cantitate corespunzătoare de aer.

Încălzirea gazelor se face la 850oC, cu ajutorul a doua injectoare cu combustibil lichid


așezate la un unghi de 90o fata de direcția acestora. Viteza gazelor este corespunzătoare
menținerii lor atât timp cat este necesar pentru arderea combustibililor gazoși și a
particulelor organice fine lichide sau solide.

Înainte de desprăfuirea în filtrele cu saci, gazele se răcesc la 150 oC. Gazele filtrate
conțin sub 4mg/Nm3 pulberi cu 30% plumb, ceea ce asigura o concentrație mai mica de 1,5
mg Pb/Nm3.

Praful de la filtre, care rezulta în cantitate de 30-40 kg/tona de plumb produsa,


conținând 70-75% clorura de plumb, este granulat și transformat prin prelucrare chimica în
carbonat de plumb care, după brichetare, este trimis în cuptorul cu cuva pentru
recuperarea plumbului.

Pierderile de plumb prin trecerea în mata sunt sub 1%. Zgura conține 0,03-0,04% Pb.
Se apreciază un randament al fazei de topire de 99% pentru plumb.

Plumbul brut este rafinat în cuptoare cu capacitate de 100 tone, apoi turnat în lingouri
de 40 kg.

O alta uzina din Freiburg, Germania, prelucrează anual, pe doua linii tehnologice 140
000 t deșeuri de acumulatoare și 8 000 t alte materiale cu conținut de plumb.

În prima linie este prevăzuta o instalație de prelucrare primara, doua cuptoare de


reducere cu reverberație, un cuptor de dezantimoniere, cuptoare cu căldări de otel pentru
rafinare, o instalație de turnare pe banda.

În instalația de prelucrare primara a deșeurilor de acumulatoare, cutiile sunt concasate


și măcinate, materialele plastice din carcase și separatoare fiind separate de cele care

84
conțin plumb printr-un sistem de separare în medii dense, constituit chiar din suspensia de
pasta de acumulatoare în apa.

Linia a doua este prevăzuta cu un cuptor cu cuva (WJ), care prelucrează zgurile
antimonioase rezultate de la cuptoarele de reverberație, de la cuptorul de dezantimoniere
și de la cuptoarele cu căldări de otel din prima linie, de la căldările de rafinare și de la
instalația de turnare pe banda. Din aceasta a doua linie se obține plumbul tare antimonios.

Instalația realizează un randament de extracție în plumb de 97% la un consum pe tona


de plumb produs de : 280 kWh energie electrica; 310 Nm 3 gaze; 60 kg praf de cocs; 65 kg
cocs metalurgic.

Praful colectat este recirculat la cuptoarele cu reverberație.

Pe plan mondial, în ultimul timp, industria plumbului secundar se confrunta cu o serie de


probleme majore ca :

- înlocuirea cutiilor de ebonita casante cu cutii de polipropilena mai rezistente, care


produc dificultăți procesului de preparare ;
- reținerea în cutii a unor cantități de acid, care conduc la creșterea coroziunii la
depozitare și manipulare ;

- exigenta sporita, privind puritatea plumbului produs ;


- un control riguros al poluării mediului înconjurător, cu standarde stricte privind
concentrațiile maxime admise de plumb, care conduc la creșterea costurilor pentru investiții
și exploatare.
Pentru a depăși deficientele instalațiilor de purificare a gazelor și a celor de prelucrări
metalurgice, s-au căutat procedee noi și s-a trecut la studiul și aplicarea tehnologiei
electrochimice.

Astfel, la Santena-Italia funcționează o instalație semiautomata, pentru extracția


plumbului din deșeuri de acumulatoare, cu o capacitate de 5 000 t/an plumb .

Caracteristicile procedeului sunt :

- producerea directa într-o singura faza a plumbului de mare puritate 99,99%;


- randamente de extracție foarte mari ;

85
- consum redus de energie ;
- operațiile fiind executate la temperatura mediului ambiant nu exista poluare, ceea
ce conduce la eliminarea instalațiilor de ventilație și la reducerea costurilor de investiții și
exploatare ;
- manipularea bateriilor și rafinarea electrolitica sunt complet automatizate.

Procedeul începe cu pregătirea cutiilor, adică prin separarea prin taiere cu ferăstrăul a
parții superioare, scurgerea acidului sulfuric, activarea, dizolvarea și electroliza din care se
obțin catozii de plumb, separarea în medii dense a carcaselor și separatoarelor de
deșeurile de plumb tare și nămol antimonios.

Bateriile uzate se trec la operațiunea automata de taiere a fundului cu ferăstrăul.

În acest timp, se îndepărtează soluția de acid sulfuric, care este neutralizata într-o
instalație separata.

Acumulatoarele astfel preparate se încărca pe rastele, se trec într-o baie cu apa, apoi
rastelele sunt conectate electric supunându-se la operația de activare, catozii fiind placi de
plumb.

Grătarele de anozi activate sunt trecute la celulele de electroliza, unde funcționează ca


anozi solubili într-o soluție de fluoborat de plumb ca electrolit. Catozii sunt placi de plumb
cu suprafața de 3 m2, amplasate în fata rastelurilor de anozi.

Anozii se schimba la doua zile, iar catozii la 9-10 zile.

La electroliza în celule, identice cu cele de la dizolvare, se recircula electrolitul în flux


continuu cu anozi insolubili și catozi din plumb, pentru depunerea excedentului de plumb
dizolvat în faza anterioara și menținerea concentrației optime pentru dizolvare.

Țevile și căptușelile băilor sunt din PVC.

Caracteristicile electrice ale procedeului sunt :

- densitatea de curent (catodica), 160A/dm2;


- tensiunea celulei, 2,5 V ;
- randamentul de curent, 93% .

86
Consumul de energie electrica pentru electroliza este de 800 kWh, pentru lucrări
auxiliare-a 200 kWh și de 1,1 kg acid fluoroboric pentru tona de plumb electrolitic.

Concluzii
În cadrul acestui studiu s-a obţinut ca rezultat un raport de cercetare care cuprinde
prezentarea principalelor tehnologii de recuperare a principalelor metale neferoase din
deşeuri şi a echipamentelor aferente precum şi analiza tendinţelor de modernizare a
tehnologiilor din domeniu.

87
În urma studiului efectuat, Recuperarea plumbului din deşeuri, au rezultat următoarele
idei:

- rezervele mondiale de materii prime (în special pentru Cu, Al şi Pb) au scăzut
dramatic, iar acest lucru se reflectă printr-o tot mai pregnantă dependenţă a ţărilor şi
zonelor industrializate (în special Europa) faţă de necesarul de materii prime;
- recuperarea şi reciclarea devin, în această conjunctură, absolut necesare, dar nu
întotdeauna şi profitabile;
- activităţile specifice pentru reciclare-recuperare (colectare, depozitare, transport, etc.)
trebuie orientate către IMM-uri;
În ceea ce priveşte studiul Tehnologiile şi tehnicile de recuperare a metalelor neferoase
s-au desprins următoarele idei:

- organizarea colectării, depozitării şi transportului deşeurilor sunt activităţi importante


şi depind în egală măsură de pregătirea profesionala a personalului, tehnica şi
echipamentele utilizate şi capacitatea managerială;
- recepţia calitativă, controlul calităţii metalelor vechi şi a deşeurilor, respectiv
determinarea compoziţiei lor chimice determină decizia de a valorifica prin tehnicile
cele mai adecvate fiecare deşeu; o recepţie calitativă corectă, un diagnostic corect
determină profitabilitatea întregului proces de reciclare;
- prelucrarea primară a deşeurilor asigură posibilitatea utilizării metalelor sau
subansamblelor prin refolosire sau recondiţionare, fără costuri suplimentare de
procesare.

88