DE LA CLASIC LA MODERN

DE LA BRAILLE LA JAWS

Încă din perioada antichității, înțelepciunea era considerată atribut al orbirii,

întruchipând detașarea obiectivă de la superficialitatea și efemeritatea imaginii și
deschiderea reflectivă către universul interior( C. B. Buică, 2008).
Constituirea unei dominante în viața individului are o influență deosebită asupra organismului, dar
și asupra personalității.
Vederea organizează și reglează mișcarea, postura, echilibrul, suplețea, armonia actelor
motorii de conduită, pronunția verbală, mimică și pantomimică, Pierderea vederii sau diminuarea
acesteia atrage după sine un dezechilibru în activitatea nervoasă superioară, ân structurarea
automatismelor, în starea ei morală, în integrarea socială a acesteia (F. Gutman, 2008, p. 16).
În domeniul tiflopsihopedagogiei, clasificarea deficienţelor vizuale, se face luându-se în considerare
două criterii: momentul instalării afecţiunii vizuale şi gradul acesteia.
În funcţie de momentul instalării afecţiunii vizuale, avem deficit vizual congenital (fiind important
de ştiut dacă este vorba de o cauză ereditară sau de o cauză prenatală) şi deficit vizual dobândit
(acesta survenind timpuriu, în mica copilărie şi tardiv). Totodată, este important de precizat dacă
procesul patologic de pierdere de vedere este evolutiv, conducând la agravarea deficienţei sau chiar
la orbire, sau a dispărut lăsând în urmă doar sechelele depistate la examenul de oftalmologie.
Deficienţele vizuale se stabilesc în urma acuităţii vizuale şi a câmpului vizual. În clasificarea
deficienţelor vizuale, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se face măsurând acuitatea
vizuală în fracţii zecimale şi ordinare, cu cea mai bună corecţie compensatorie posibilă, acestea
încadrându-se între: v=0,8 sau mai bună, vedere normală şi v=0,05 deficit profund.
Acuitatea vizuală reflectă capacitatea ochiului de a percepe distinct forma, mărimea şi detaliile
obiectelor aflate la distanţă, precum şi de a discrimina între două obiecte foarte apropiate între ele.
Câmpul vizual reflectă aria de cuprindere vizuală a unui ochi ce priveşte fix un reper central.

Ambliopia se caracterizează printr-un deficit mai mare de 50% al acuităţii vizuale, iar cecitatea
vizuală se referă la pierderi de cel puţin 98% al acuităţii vizuale.
Copiii cu ambliopie uşoară sunt integraţi în şcolile de masă, cei cu ambliopie medie sunt îndrumaţi
spre şcolile de ambliopi, iar nevăzătorii sunt încadraţi în şcolile speciale pentru nevăzători.
Eficienţa vizuală reală nu este o simplă funcţionare adecvată a indicilor vizuali (acuitatea vizuală,
câmpul vizual), ci reprezintă o funcţionare interdependentă între factorii intelectuali, motivaţionali,
deprinderi etc(C. B. Buică, 2004, pp. 190,192).
 Sisteme de scriere pentru nevăzători
Persoanele cu deficiențe vizuale utilizează atât sisteme de scris tradiționale cât și sisteme de
scris moderne, sisteme ce s-au dezvoltat odată cu apariția și progresul tehnologiei, progres
înregistrat mai ales în cadrul telecomunicațiilor. Apariția tehnologiilor asistive au facilitat accesul
persoanelor cu deficiențe de vedere la informații, la educație, însă au avut efecte benefice și asupra
relațiilor interumane directe, având impact direct asupra integrării lor socio-profesionale depline (C.
B. Buică, 2004, pp. 205,206).
Dintre aceste tehnologii asistive amintim: cititoare de ecran (screen reader), magnificatoarele
electronice și de ecran (screen magnifier), aplicațiile de recunoaștere a textului, echipamentele
Braille (imprimantele Braille, afișajele Braille), echipamente de producere a imaginilor tactile,
echipamente de orientare și mobilitate, cărți accesibile în format Daisy (M. Pădure, 2010, p. 4).
Dintre cele mai cunoscute sisteme tradiționale de scriere pentru nevăzători amintim: sistemul
Braille și sistemul Moon.
Sistemul de scriere Braille
Acest sistem de scriere punctiformă în relief a fost inventat de către Louis Braille în 1825, a fost pus
în aplicare pentru prima dată în 1829 și generalizat în 1849, ca sistem universal de scriere pentru
persoanele cu deficiențe de vedere.
Sistemul are la bază grupul fundamental, alcătuit din șase puncte în relief, dispuse pe două coloane
verticale și trei rânduri orizontale. Prin combinații diferite ale grupului fundamental se obțin 63
semne ale sistemului Braille, utilizate nu numai pentru transcrierea grafemelor din scrierea alb-
negru, dar și pentru notarea cifrelor, a semnelor de punctuație, a simbolurilor matematice, a notelor
muzicale.
Pentru detectarea mai ușoară a tactilemelor, autorul a dispus grafemele în decade, fiecare având un
principiu propriu de construcție. Prima decadă este formată din combinații diferite ale celor patru
semne superioare, la cea de a doua decadă se adaugă celor patru puncte superioare punctul trei din
stânga jos, decada a treia rezultă în urma adăugării punctului șasela semnele decadei precedente, iar
dacă se omite punctul trei, dar se păstrează punctul șase se obțin semnele decadei a patra. Semnele
de punctuație, cifrele și celelalte simboluri sunt redate conform unor reguli asemănătoare.
Punctul în relief are o elevație de 0,5 mm și o grosime de 1 mm și este de formă conică. Între două
puncte alăturate (pe verticală sau pe orizontală), distanța este de 2,2 mm.
Învățarea alfabetului Braille este destul de facilă, deși apar destul de frecvent confuzii între semne,
datorate, pe de o parte, asemănării lor, și, pe de altă parte precipitării în citire și scriere. Cele mai
antrenate componente alepsihomotricității în scrierea Braille sunt: precizia, rapiditatea, forța și
coordonarea.
Etapele învățării alfabetului Braille sunt:
etapa preabecedară (etapă în care se realizează activitate de analiză și diferențiere cu
caracter elementar);
-etapa abecedară (dominată de elaborarea reprezentărilor tactil-motorii, și verbal-motorii);
-etapa post abecedară (etapă în care apare citirea cursivă);
-în etapa post abecedară se ajunge de la 115 semne pe minut la 500 semne pe minut;

În cursul citirii, nevăzătorul trebuie să execute, simultan, două tipuri de mișcări una pe
orizontală, de la stânga la dreapta, și o alta pe verticală pentru a sesiza dispoziția particulară
a semnelor corespunzătoare a unui grafem dat(C. B. Buică, 2004, pp. 202,206).
Instrumente de scris în Braille
-punctatorul: instrument cu vârf metalic, mâner de plastic și formă de șa;
-tăblița de scris Braille:tăbliță Braille A4, din plastic, care permite scrierea pe ambele fețe
ale foii;
-caracteristici:27 de rânduri, 30 de celule pe rând (810 celule în total), numărul rândului
marcat pe fiecare rând, șapte găuri pe partea stângă, care permit prinderea pe spiră metalică,
280 grame;
-mașină de scris Braille (pichtul); mașina de scris Braille Perkins standard este o mașină de
scris Braille mecanică, permițând scrierea în alfabetul Braile pe hârtie specială, pe folii de
plastic tip Braillon; permite scrierea a maxim 42 de caractere pe rând; mașina imprimă
caracterele Braille dinspre spatele foii către față, textul poate fi citit chiar în timpul scrierii,
fără a fi nevoie să se întoarcă foaia pe partea cealaltă pentru a putea citi, ca în cazul scrierii
cu tăbliță și punctator;aparatul are o construcție solidă și rezistentă, fiind fabricat din metal;
are o greutate de aproximativ 5 kilograme;
-hârtie Braille(www.anjo.ro).
Sistemul de scriere Moon
Codul Moon este un sistem de citire și scriere în relief, elaborat în Marea Britanie în 1847 de
William Moon, nevăzător și cititor Braille de la vârsta de 21 de ani. Sistemul de scriere
Moon este un procedeu alternativ cu Braille pentru subiecții cu cetitate tardivă și care nu se
pot acomoda cu scris-cititul Braille și care întâmpină dificultăți în învățarea acestuia.
Codul Moon constă în literele alfabetului, punctuație și câteva abrevieri. Ca și cele Braille,
caracterele grafice Moon sunt proiectate pentru citirea tactilă și au o mărime ce se potrivește
perceperii digitale. Codul Moon este adecvat pentru subiecții care nu au o suficientă
capacitate de discriminare/identificare tactilă necesară pentru a citi în Braille, pentru cei ce
nu sunt capabili să acumuleze cerințele cognitive din Braille, pentru cei ce au avut vedere și
vor să utilizeze memoria vizuală pentru a învăța noile simboluri.Metodele de producție a
sistemului Moon sunt relativ scumpe, iar mijloacele individuale de scriere sunt
insuficiente.Sistemul este utilizat, odată cu progresul tehnologiei, cu precădere în Marea
Britanie, Noua Zeelandă și Australia. În Noua Zeelandă, două universități în colaborare cu
Institutul Regal Victorian pentru Nevăzători, au construit un rezervor pentru computerul
Machintos, care dă posibilitatea celui care lucrează să creeze o imagine în relief și/sau
vizuală. Textul Moon este creat introducând informațiile pe claviatură OWERTYși rezultând
o imagine în relief prin jetul de de cerneală de tipărit HOWTEKPIXELMASTEr sau
utilizând sterocopiatorul.Textul Moon poate fi scris utilizând rezervorul Lit. Imaginile tactile
pot fi create utilizând produse potrivite (etichete, scrisori, documente), de către o persoană
cu vedere slabă sau educator.
În prezent, utilizarea computerului pentru creearea textelor Moon și învățarea citirii și
scrierii de către copii se află în fază incipientă(V. Preda, 2002, p. 61).
Tehnologii asistive
Termenul de tehnologii asistive se referă la serviciile și echipamentele utilizate de către
persoanele cu dizabilități, pentru a compensa limitele impuse de dizabilitate și pentru a întări
și accentua performanțele în comunicare, învățare, independență, mobilitate și de a avea un
control mai mare asupra mediului, iar termenul de tehnologii de acces se referă la
echipamentele hardware și aplicațiile software, cu ajutorul cărora o persoană cu deficiență
de vedere, poate utiliza tehnologia informațională și și de comunicare (TIC), respectiv
computer-ul, cu tot ceea ce ține de acesta, inclusiv internet-ul și serviciile de comunicare
aferente acestuia.
Caracteristicile TA sunt următoarele:
-facilitează persoanei cu deficiență de vedere accesul la informația la care anterior nu avea
acces independent;-permite formarea de noi abilități de natură să faciliteze integrarea socială
și profesională;
-permite realizarea de sarcini, relativ independent, și într-un ritm asemănător cu al unei
persoane fără deficiențe de vedere;
-oferă suport în activitățile educaționale și în interacțiunile sociale;

Tehnologiile asistive mai sunt cunoscute și sub denumirea de tehnologii de asistare și de

tehnologii adaptive.
Principalele TA specifice persoanelor cu deficiențe de vederesunt: cititoarele de ecran
(screen reader), magnificatoarele electronice și de ecran (screen magnifier), aplicațiile de
recunoaștere a textului, echipamentele Braille )imprimantele Braille), echipamentele de
producere a imaginilor tactile, echipamentele de orientare și mobilitate, cărți accesibile în
format DAISY.
Tehnologii specifice utilizatorilor cu deficiențe de vedere:
Cititoarele de ecran )screen reader)
Cititorul de ecran redă vocal și/sau Braille întreaga informație de pe ecranul computer-ului,
o zonă definită de utilizatori, o linie compusă din mai multe cuvinte, un singur cuvânt, o
singură literă sau echivalentul fonetic al unei litere sau semn de punctuație.Totodată, permite
citirea continuă a unui document sau a meniurilor din cadrul aplicațiilor software, a
ferestrelor de dialog, a mesajelor de sistem.
Principiul de bază pe care funcționează cititorul de ecran este următorul: textul afișat pe
ecran (output-ul), precum și textul tastat, cât și comenzile inițiate de către utilizator (input-
ul), sunt prelucrate pentru a fi redate vocal unui sintetizator de voce sau unui afișaj Braille.
Utilizatorul nu se folosește de mouse, ci numai de tastatură, prin intermediul căreia poate
executa majoritatea sarcinilor care sunt efectuate în mod obișnuit cu mous-ul. Cititorul de
ecran este cel care analizează informația, oferă informații despre focarul unde se găsește
cursorul și transmite aceste informații către un sintetizator de voce, care poate fi software
sau hardware, iar de aici către boxe sau/și afișajului Braille.
Echipamente Braille
Imprimantele Braille permit tipărirea textelor și graficelor simple, din format electronic în
format Braille, prin crearea unor puncte în relief pe o hârtie groasă, foarte rezistentă, astfel
încât punctele să nu se tocească. Aceste imprimante se conectează ca și imprimantele
obișnuite, iar prin modul lor de conectare pot fi conectate și la alte dispozitive destinate
utilizatorilor nevăzători.Afișajul Braille este un dispozitiv tactil așezat lângă o tastatură
obișnuită de computer sau tastatura notebook-ului, facilitând utilizatorului lecturarea
informațiilor, afișând aceste informații tactil-chinestezic.
Aceste aparate sunt utile deoarece prezintă informațiile întro formă simplă, astfel putând
fiind identificate mai ușor greșelile de scriere, iar textul poate fi lecturat prin lectură tactil-
chinestezică fără ca utilizatorul să fie distras de elemente grafice nedorite sau nemarcate
corespunzător.
TA contribuie la formarea, exersarea, dezvoltarea, schimbarea structurilor cognitive,
metacognitive, afective, volitive, atitudinale ale copilului cu deficiențe de vedere și, prin
aceasta, impactul lor asupra formării și dezvoltării personalității este covârșitor.
TA, prin intermediul calculatorului și a tehnologiilor adaptate, facilitează accesul la acele
informații de care nevăzătorul are nevoie, pentru a putea fi structurate în memorie pe o
perioadă scurtă și/sau lungă de timp, în funcție de demersul urmărit (Pădure, M, 2010, pp.
7,17).
Bibliografie:
1. Adamescu, V. (2012). Înfruntând viața.( versiune audio 2013). Lector Breană, L. Fundația Cartea
călătoare: e-mail office@fcc.ro.
2. Buică, C, B. (2004). Bazele defectologiei. București: Editura Aramis Prinț.
3. Gutman, F. (2008). Percepția persoanelor cu deficiențe de vedere. Iași: Editura Lumen.
4. Preda, V.(2002). Psihopedagogia deficienților vizuali. Cluj-Napoca: Editura Universității Babeș-
Bolyai.
Webografie:
5. /www.anjo.ro/Magazin virtual de produse pentru nevăzători. Consultat în: octombrie.
2017, 7’30’’.
6. Pădure, M. (2010). Interacțiunea utilizatorului cu deficiență de vedere cu tehnologiile de acces.
Revista română de interacțiune on-calculator. Pp. 7,17. Accesat la: http://scholar.google.ro/scholar?
hl=ro&q=tehnologii+de+acces+marian+p%C4%83dure&btnG=consultat în decembrie 2016.
 Anexa 1. Alfabetul Braille

Inapoi

Elementul care sta la baza alcatuirii semnelor îl constituie grupul fundamental,

alcatuit din sase puncte:

Pentru indicarea punctelor se folosesc cifrele de la 1 la 6, atribuite pe verticala.

Litere:

Litera Simbolul Punctele

a 1

b 1, 2

c 1, 4

d 1, 4, 5

e 1, 5

f 1, 2, 4

g 1, 2, 4, 5

h 1, 2, 5

i 2, 4

j 2, 4, 5

k 1, 3
l 1, 2, 3

m 1, 3, 4

n 1, 3, 4, 5

o 1, 3, 5

p 1, 2, 3, 4

q 1, 2, 3, 4, 5

r 1, 2, 3, 5

s 2, 3, 4

t 2, 3, 4, 5

u 1, 3, 6

v 1, 2, 3, 6

x 1, 3, 5, 6

y 1, 3, 4, 5, 6

z 1, 3, 5, 6

ã 1, 6

â 1, 2, 6
 î 1, 4, 6

ş 1, 5, 6

ţ 2, 4, 6

w 2, 4, 5, 6

Pentru simboliza o litera mare se aseaza semnul 4 6 înaintea literei respective:

Cifre:

Cifrele sunt simbolizate cu ajutorul semnului 3 4 5 6 asezat înaintea literelor a-

j:

Cifra Simbolul Punctele

1 3, 4, 5, 6 | 1

2 3, 4, 5, 6 | 1, 2

3 3, 4, 5, 6 | 1, 4

4 3, 4, 5, 6 | 1, 4, 5

5 3, 4, 5, 6 | 1, 5

6 3, 4, 5, 6 | 1, 2, 4

7 3, 4, 5, 6 | 1, 2, 4, 5
 8 3, 4, 5, 6 | 1, 2, 5

9 3, 4, 5, 6 | 2, 4

0 3, 4, 5, 6 | 2, 4, 5

Diverse semne:

Semnul Simbolul Punctele

, 2

; 2, 3

: 2, 5

. 2, 5, 6

? 2, 6

! sau + 2, 3, 5

= sau ( sau ) 2, 3, 5, 6

* 3, 4

' 3

- 3, 6

/ 1, 6

Inapoi
Anexa 2. Picht și tăbliță Braille