Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA” IAŞI

RECUPERAREA ÎN

CARDIOPATIA ISCHEMICĂ

CRONICĂ

Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache

ŞI FARMACIE „GR. T. POPA” IAŞI RECUPERAREA ÎN CARDIOPATIA ISCHEMICĂ CRONICĂ Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache

CARDIOPATIA ISCHEMICĂ CRONICĂ

Cardiopatia ischemică este o boală care afectează arterele coronare ce hrănesc inima. Prin îngustarea (stenoza) acestor artere, are loc o scădere a cantităţii de sânge ce irigă mușchiul inimii. Miocardul este irigat de două artere coronare, artera coronară stângă și artera coronară dreaptă, care se bifurcă în mai multe ramuri.

Principala cauză de afectare coronariană este ateroscleroza.

Cardiopatia ischemică poate fi clasificată în mai multe forme, în funcţie de severitatea afecţiunii:

1. Angina stabilă : caracterizată prin apariţia durerii toracice anterioare, constrictive, cu durata de 3-5

minute la efort, stress sau frig dar nu în repaus; durerea dispare la întreruperea efortului;

2. Angina instabilă : are riscul de a se transforma în infarct miocardic , de aceea necesită spitalizare de urgenţă. Angina instabilă se poate diagnostica daca durerea “ca o gheară” localizată toracic anterior apare: în repaus; la eforturi din ce în ce mai mici, mai prelungită,

3. Infarctul miocardic : caracterizat prin durere intensă toaracică anterioară, constrictivă” ca o gheară” , insoţită de transpiraţii, greaţa , varsatură si care dureaza peste 20 de minute.

ă” ca o gheară” , inso ţ it ă de transpira ţ ii, grea ţ a

Cardiopatia ischemică poate fi dureroasă şi nedureroasă.

Cardiopatia ischemică dureroasă sau angina pectorala stabilă (cronică) se manifestă prin crize de durere (cuvântul angina înseamna durere), aparute periodic, iniţial la eforturi mari, intense, prelungite, apoi la eforturi din ce în ce mai mici, până când în ultima instanţa apar şi în repaus.

Cardiopatia ischemică nedureroasă reprezintă prezenţa leziunilor coronariene, dar fără apariţia de

durere toracică. Se manifestă prin sufocare la efort sau repaus şi apare mai frecventă la pacienţii diabetici.

Tratamentul cardiopatiei ischemice se bazează pe kinetoterapie, adică exerciţii de respiraţie, exerciţii cu mingi, exerciţii de crestere a forţei şi rezistenţei musculare, stepper, bicicletă, exerciţii cu bastoane, electroterapie şi masaj terapeutic.

Masajul este relaxant, destresant şi decontracturant, electroterapia stimulează musculatura, reduce durerea şi inflamaţia. Laserterapia acţionează în profunzime, are efect sedativ, vasculotrofic şi antalgic, iar kinetoterapia cuprinde exerciţii de recuperare a deficitului şi îmbunătăţesc forţa şi rezistenţa musculară. Terapia combinată îmbunătăţeşte rezultatele recuperării în cardiopatia ischemică şi aduce un plus calităţii vieţii pacientului.

rezultatele recuperării în cardiopatia ischemică ş i aduce un plus calităţii vieţii pacientului.

Tratamentul cardiopatiei ischemice constă în corecţia factorilor de risc:

ischemice constă în corecţia factorilor de risc: • se interzice fumatul • se tratează corect

se interzice fumatul

se tratează corect hipertensiunea arteriala

hipercolesterolemia

obezitatea

se modifică obiceiurile alimentare

Mijloace de tratament:

kinetoterapia medicală

ape carbogazoase

mers

cicloergometru

alergare

covorul rulant

urcat - coborat pe scări

înot terapeutic în piscină

exerciţii respiratorii Tirala

covorul rulant • urcat - coborat pe scări • înot terapeutic în piscină • exerci ţ

Testarea cu cicloergometru este una dintre cele mai frecvente metode de testare la efort ale pacientului cu probleme cardiace. Semnele ce trebuie urmarite în cadrul acestui test sunt:

Durerea

Consumul miocardic de oxigen

Oboseala fizică şi epuizarea

Tensiunea arterială

Frecvenţa cardiacă

Obiectivele kinetoterapiei în cardiopatia ischemică sunt:

normalizarea greutăţii corporale printr-un regim alimentar adecvat

diminuarea efectelor stresurilor din viaţă

intensificarea transportului de O2 pentru solicitarea dozată a cordului

marirea forţei şi rezistenţei grupelor musculare ale membrelor şi trunchiului.

Şedinţa de antrenament este compusă din 3 perioade:

Perioada de incalzire 3 5 minute (mişcări articulare simple, întinderi musculare streatching din clinostatism, şezând sau stând şi eventual mers

Perioada de antrenare propriu-zisă 10 20 minute

Perioada de revenire (răcire) lentă 5 10 minute

Perioada de antrenare propriu-zis ă 10 – 20 minute • Perioada de revenire (r ă cire)

Plan de recuperare cardiovasculară:

La internare kinetoterapie zilnic;

La externare kinetoterapie de 3 ori/săpt;

Durata unei şedinţe este de 30-40 min maxim 1 h;

Fiecare exerciţiu se repetă de 8-10 ori cu pauze între ele, corectându-se permanent respiraţia;

Se monitorizează TA, FC la începutul şi la sfârşitul şedinţei de kinetoterapie dar şi în timpul şedinţei în funcţie de starea pacientului şi de tipul exerciţiului (ex: cicloergometru, bandă rulantă).

Scala Borg.

Exerciţii respiratorii: respiraţie globală; educarea respiraţiei abdominale şi controlul fazelor respiratorii (inspir-pauză-expir-pauză). Exerciţiile respiratorii trebuie controlate la fiecare mobilizare.

Mişcări active de flexie, extensie şi rotaţie la nivelul coloanei CDL şi la nivelul articulaţiilor

membrelor superioare şi inferioare (+abducţie, adducţie).

Exerciţii

muşchilor

abdominali.

Exerciţiile se execută progresiv, mai întâi din poziţia culcat, apoi din şezînd şi după aceea în ortostatism, cu un număr de repetări ce creşte şi el progresiv de la 5 la 10.

active

şi

cu

rezistenţă

(greutăţi)

pe

grupe

musculare.

Tonifierea

ce creşte şi el progresiv de la 5 la 10. active şi cu rezistenţă (greutăţi) pe

Exemple de exerciţii din poziţia decubit dorsal:

Exerciţii ale coloanei cervicale:

Decubit dorsal manile pe lângă corp inspir, se face flexia capului - expir , revenire

Exerciţii ale membrelor superioare:

DD - Închiderea şi deschiderea pumnilor.

DD - Flexia antebratelor, revenire

DD - Flexia membrului superior stâng pe inspir , revenire pe expir, apoi flexia membrului superior drept pe inspir , revenire pe expir

DD Flexia ambelor MS pe inspir, revenire pe expir

DD - Abducţia MS la 90 de grade pe inspir, revenire (adducţia) pe expir

MS la 90 de grade pe inspir, revenire (adduc ţ ia) pe expir Exerciţii ale membrelor

Exerciţii ale membrelor inferioare:

Flexia plantară şi dorsală a picioarelor

Decubit dorsal flexia membrului inferior stâng pe inspir,revenire pe expir ; apoi flexia membrului inferior drept pe inspir şi revenire pe expir

Abducţia pe inspir şi adducţia (revenire) pe expir a câte unui membru inferior, cu

genunchiul întins

pe expir • Abducţia pe inspir şi adducţia (revenire) pe expir a câte unui membru inferior,

Exemple de exerciţii din poziţia şezând:

Şezând flexia MS la 90 de grade pe inspir, revenire pe expir

Şezând abducţia MS la 90 de grade pe inspir, revenire pe expir

90 de grade pe inspir, revenire pe expir • Ş ezând – abduc ţ ia MS
90 de grade pe inspir, revenire pe expir • Ş ezând – abduc ţ ia MS
90 de grade pe inspir, revenire pe expir • Ş ezând – abduc ţ ia MS
90 de grade pe inspir, revenire pe expir • Ş ezând – abduc ţ ia MS

Şezând - flexia MS maximă pe inspir, revenire pe expir

Ş ezând - flexia MS maxim ă pe inspir, revenire pe expir • Ş ezând –

Şezând cu mainile pe şold, rotaţia trunchiului spre dreapta pe inspir, revenire pe expir, apoi

rotatia trunchiului spre stanga pe inspir, revenire

pe expir

Şezând flexia MS cu ajutorul unei mingi pănâ deasupra capului pe inspir, revenire pe expir

Exemple de exerciţii din poziţia ortostatism:

Flexia MS dr pe inspir, revenire pe expir

Flexia MS stg pe inspir, revenire pe expir

Flexia ambelor MS pe inspir, revenire pe expir

Ostostatism flexia MS cu ajutorul unei mingi la 90 de grade

Flexia MS cu ajutorul unui baston la 90 de grade

pe inspir,revenire pe expir

MS cu ajutorul unei mingi la 90 de grade • Flexia MS cu ajutorul unui baston

Abducţia MS cu ajutorul unor greutăţi 0.5 kg pe inspir, revenire pe expir

Cu spatele la spalier, mainile se prind de bare, inspir, se execută flexia trunchiului pe expir

Ortostatism, lateral, se prinde cu ambele maini de bare, execută arcuirea trunchiului pe inspir, revenire pe expir

• Ortostatism, lateral, se prinde cu ambele maini de bare, execută arcuirea trunchiului pe inspir, revenire
• Ortostatism, lateral, se prinde cu ambele maini de bare, execută arcuirea trunchiului pe inspir, revenire
• Ortostatism, lateral, se prinde cu ambele maini de bare, execută arcuirea trunchiului pe inspir, revenire
• Ortostatism, lateral, se prinde cu ambele maini de bare, execută arcuirea trunchiului pe inspir, revenire

Testul de efort

În cadrul acestui examen, bolnavul este supus unui efort standardizat şi supravegheat, timp în care se înregistrează un EKG. În timpul unei activităţi fizice inima bate rapid şi are nevoie de mai mult sânge şi oxigen. Dacă persoana testată nu poate exercita efortul considerat normal pentru cineva de vârsta respectivă, înseamnă că la inimă nu ajunge suficient sânge oxigenat.

Testul de efort poate arată posibile semne şi simptome de cardiopatie ischemică, cum ar fi:

modificări anormale ale tensiunii arteriale;

dificultăti respiratorii sau dureri toracice;

modificări anormale ale ritmului cardiac sau activitatea electrică a inimii.

respiratorii sau dureri toracice; • modific ă ri anormale ale ritmului cardiac sau activitatea electric ă

Gimnastica respiratorie

Decubit dorsal genunchii flectaţi, inspir pe nas lung cu umflarea abdomenului, apnee minim 10 secunde, expir pe gură maxim (dublu faţă de inspir)

Stând cu picioarele depărtate se inspiră profund pe nas, apoi se apasă cu palmele pe torace şi se expiră pe gură

Plimbare cu respiraţie normală

Stând cu picioarele depărte , se execută flexia membrelor superioare cu ajutorul bastonului pe inspir,

revenire pe expir

cu picioarele dep ă rte , se execut ă flexia membrelor superioare cu ajutorul bastonului pe