Sunteți pe pagina 1din 141

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR


Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6, cod poștal 060042
http://www.sim.pub.ro

PROIECT DE LICENȚĂ

STUDIEREA COMPORTAMENULUI DE GESTIONARE A


DEŞEURILOR ÎN RÂNDUL CETĂŢENILOR DIN JUDEŢUL
ARGEŞ

Autor: Niţă Andreea Diana


Cadru didactic îndrumător: S.l.univ.dr.ing Andra Predescu

1
Promoția Iulie, 2017

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti


FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR
Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6, cod poștal 060042
http://www.sim.pub.ro

PROIECT DE LICENȚĂ
STUDIEREA COMPORTAMENULUI DE GESTIONARE A
DEŞEURILOR ÎN RÂNDUL CETĂŢENILOR DIN JUDEŢUL
ARGEŞ

Autor: Niţă Andreea Diana


Cadru didactic îndrumător: Ș.l.univ.dr.ing. Andra Mihaela Predescu

Comisia pentru examenul de diplomă: Președinte: Prof.univ.dr.ing. Predescu Cristian


Membrii: Prof.univ.dr.chim. Matei Ecaterina
Conf.univ.dr.ing/ Sohaciu Mirela
Ș.l.univ.dr.ing. Prescu Andra
Secretar: As.univ.dr.ing. Coman George

2
CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………. Pag 3

CAPITOLUL 1

SITUAŢIA GENERALA A GESTIONĂRII DEŞEURILOR

1.1Definirea deşeurilor româneşti……………………………........pag 4-10

CAPITOLUL II

CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL GESTIONĂRII DEŞEURILOR


INDUSTRIALE

2.1 Definitia si clasificarea deseurilor..........................................................pag 11


2.2Caracterizarea deşeurilor industriale……………………………………pag13
2.3 Valorificarea deşeurilor industriale…………………………………….pag 17
2.4 Stocarea deşeurilor industriale………………...……………………….pag19
2.5Suprafeţe totale de teren ocupate cu deşeuri industriale.........................pag20

CAPITOLUL III
STUDIEREA COMPORTAMENULUI DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ÎN
RÂNDUL CETĂŢENILOR DIN JUDEŢUL ARGEŞ”

3.1 Cadrul general al cercetării........................................................................pag22


3.2. Metodologia cercetării..............................................................................pag24
3.3Rezultatele sondajului de opinie.................................................................pag33

CAPITOLUL IV Concluzii...........................................................................pag 90
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………...,,,,,,, pag 97

3
INTRODUCERE

Provocările ecologice de la sfârşitul secolului XX au condus la o reorientare a


percepţiilor referitor la modul în care mediul şi societatea umană se influenţează reciproc,
statele lumii făcând eforturi conjugate pentru a face faţă noilor probleme apărute:
globalizarea, criza economică, energetică, schimbările climatice, pierderea diversităţii
sistemelor biologice şi ecologice, deteriorarea calităţii mediului abiotic.
Problemele cu care ne confruntăm astăzi sunt legate de dorinţa de dezvoltare
socială şi economică pe de o parte şi menţinerea calităţii vieţii pe de alta parte. În
procesul de dezvoltare, capacităţile de asimilare a componentelor de mediu (aer, apă şi
sol) la tipuri diferite de poluare sunt rareori luate în considerare. Probleme de poluare a
mediului devin astfel complexe şi crează risc de mediu ridicat. Principiul acţiunii
preventive este unul din principiile care stau la baza Ordonanţei de Urgenţă Nr.195/2005
privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare, Directiva 2008/98/CE
privind deşeurile, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.211/2011 privind regimul
deşeurilor, prezentând ierarhia deşeurilor care se aplică în calitate de ordine a priorităţilor
în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a
deşeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operaţiuni de
valorificare, de exemplu valorificarea energetică şi eliminarea.
În acest sens noua strategie privind gestionarea deşeurilor în România propune
cadrul de măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe
producţie şi consum la un model bazat pe prevenirea generării deşeurilor şi utilizarea
materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor
naturale naţionale, creând premisele reconcilierii imperativelor economice şi “de mediu”.
În lucrarea de faţă am ţinut să precizez importanţa deşeurilor, imbunătăţirea bazei
de cunoştinţe la nivelul tuturor celor care au responsabilităţi, îndreptarea către o societate
europeană a reciclării, îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente
şi viitoare, prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să
folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi
socială al economiei, în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii
sociale.

4
CAPITOLUL 1

SITUAŢIA GENERALĂ A GESTIONĂRII DEŞEURILOR

Generarea deşeurilor de către populaţie şi industrie precum şi gestionarea


necorespunzătoare a acestora constituie o problemă majoră, atât pentru România cât şi
pentru ţările membre ale Uniunii Europene.

Problemele cu care ne confruntăm astăzi sunt legate de dorinţa de dezvoltare socială


şi economică pe de o parte şi menţinerea calităţii vieţii pe de altă parte. În procesul de
dezvoltare, capacităţile de asimilare a componentelor de mediu (aer, apă şi sol) la tipuri
diferite de poluare sunt rareori luate în considerare. Probleme de poluare a mediului devin
astfel complexe şi crează risc de mediu ridicat.

1.1. La nivel European


Politica naţională în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se subscrie obiectivelor
politicii europene în materie de prevenire a generării deşeurilor şi să urmărească
reducerea consumului de resurse şi aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor.

Pentru atingerea obiectivelor legate de măsurile necesare pentru protecţia mediului şi


a sănătătii populaţiei, pentru prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de
generarea şi gestionarea deşeurilor şi pentru reducerea efectelor generale ale folosirii
resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora, s-au emis mai multe Directive, Legi,
HG, OUG, Ordine de ministru.

Directiva, creează cadrul desfăşurării unor activităţi în condiţii sigure de mediu şi


sănătate. Pe baza Directivei, statele membre adoptă legislaţie internă privind desfăşurarea
diverselor activităţi.

Regulamentul stabileşte reguli de desfăşurare a unor activităţi; în statele Uniunii


Europene, Regulamentele fiind obligatorii.

5
Deciziile la nivelul UE, trebuie să creeze uniformitate în ceea ce priveşte înţelesul
termenilor din legislaţie în toate statele membre.

La nivel european acquis-ul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei


Europene. Pentru aderarea la Uniunea Europeană România a trebuit să implementeze în
legislația sa aceste directive, numai că în februarie 2008 au fost transpuse în legislaţia
românească 21, 3 erau transpuse parțial, iar 5 încă nu erau transpuse.

Principalele directive sunt:

 Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006


privind deșeurile;

 Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deșeurile periculoase (modificată prin


Directiva Consiliului 94/31/CE);

 Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (modificată de Directiva


Parlamentului European și a Consiliului 2004/12/CE) ;

 Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor;

 Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor ;

 Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente electrice și


electronice;

 Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricționarea utilizării anumitor substanțe


periculoase în echipamentele electrice și electronice;

 Directiva Parlamentului European și Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase


din uz;

 Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva


Consiliului 87/101/CEE);

 Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și


acumulatori;

 Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor;

 Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor și trifenililor policlorurați


(PCB și PCT);

 Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecția mediului și în particular a solurilor


când se utilizează nămoluri provenite din epurare în agricultură.

6
Prima Directivă a fost 74/442/CE, care a creionat cadrul desfăşurării activităţilor de
gestionare a deşeurilor, în baza ei se vor putea emite şi alte directive care să
reglementeze fluxuri separate de deşeuri.

În total un număr de 116 acte legislative transpuneau aceste directive în: legi, hotărâri
de guvern, ordonanțe de urgență ale guvernului și ordine emise de Ministerul Mediului și
Pădurilor, Ministerul Economiei și Ministerul Transporturilor. Actual această transpunere
este completă.

În anul 2011, s-a promulgat legea 211/2011 privind regimul deşeurilor şi s-a transpus
astfel în legislaţia naţională, Directiva 2008/98/CE privind regimul deşeurilor şi de abrogare
a anumitor directive. Prin această lege a fost abrogată OUG 78/2000 privind regimul
deşeurilor cât şi OUG 16/2001 privind deşeurile industriale reciclabile.

Tot în legislaţia naţională, au fost transpuse şi alte directive care se referă la gestionarea
unor fluxuri individuale de deşeuri, precum HG 1037/2010 privind gestionarea deşeurilor
de echipamente electrice şi electronice care transpune Directiva 2002/98/CE.

Producătorii de deşeuri, precum şi proiectanţii specializaţi în concepţia şi


proiectarea activităţilor ce pot genera deşeuri au următoarele „obligaţii:"

a) să adopte, încă de la faza de conceptie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi


tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deşeurilor;
b) să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri
rezultate din activităţile existente;

c) să nu pună în circulaţie produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora


ca deşeuri;

d) să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activitaţile specifice, astfel încât să se reducă la minimum


posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii;
e) să ambaleze produsele în mod corespunzator, pentru a preveni deteriorarea şi transformarea
acestora în deşeuri;
f) să evite formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse şi subproduse ce se
pot deteriora ori pot deveni deşeuri ca urmare a depăşirii termenului de valabilitate;
g) să valorifice în totalitate, daca este posibil din punct de vedere tehnic şi
economic, subprodusele rezultate din procesele tehnologice;

7
h) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri
periculoase cu deşeuri nepericuloase;

i) să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente


gestionării deşeurilor în condiţii de securitate a muncii;

j) să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deşeuri în


mediu;
k) să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facă în condiţii
de respectare a reglementarilor privind protecţia populaţiei şi a mediului;

l) să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;


m) să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării
acestora;
n) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmarească şi
să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina producătorilor de deşeuri,
sau să delege această obligaţie unei terţe persoane;

o) să ţină evidenţa deşeurilor şi operaţiunilor cu deşeuri în conformitate cu


prevederile prezenţei ordonanţe de urgenţă;

p) să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi


instalaţiile pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum şi la
documentele care se referă la deşeuri;

r) să prevadă şi să realizeze măsurile restrictive necesare care trebuie să fie luate


după închiderea amplasamentelor şi încheierea activităţilor.

Pentru a putea respecta prevederile legale şi pentru a identifica tipurile de deşeu,


guvernul Romaniei a adoptat HG 856/2002, unde a prezentat lista cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase, care trebuiesc gestionate separat, inventariate şi gestionate
în condiţii sigure pentru factorii de mediu şi sănătatea omului şi sunt marcate cu un
asterisc, plasat în partea de sus a ultimei cifre (din cod).

Aceasta prevedere legală, trebuie completată cu Decizia 2000/532/CE, care


clasifică deşeurile în statele UE.

Prin gestionarea deşeurilor se înţelege, colectarea, transportul, valorificarea şi


eliminarea, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni, cât şi întreţinerea ulterioară a
amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiuni întreprinse de un comerciant sau broker.

După natura lor, depozitele de deşeuri, se clasifică în:

- depozite pentru deşeuri nepericuloase;


8
- depozite pentru deşeuri periculoase;
- depozite pentru deşeuri inerte.
Astfel că, deşeurile periculoase vor fi depozitate în depozite pentru deşeuri
periculoase, dar nu toate deşeurile periculoase pot fi orientate către depozitele de deşeuri
periculoase. Acele deşeuri periculoase care sunt reglementate de directive pentru fluxuri
separate de deşeuri nu trebuie să ajungă la depozite de deşeuri (periculoase,
nepericuloase sau inerte).

Pentru depozitarea/stocarea (temporară – nu mai mult de 3 ani pentru deşeurile


nepericuloase şi 1 an pentru deşeurile periculoase) a deşeurilor produse de către agenţii
economici sau persoane fizice, s-a stabilit prin lege marcarea recipienţilor în funcţie de
tipul de deşeu conform Ordinului 1281/1121 din 16 decembrie 2005, după cum urmează:

- negru/gri – deşeuri nerecuperabile/nereciclabile;


- maro – deşeuri biodegradabile;
- albastru – hârtie/carton;
- alb/verde – sticlă albă/colorată;
- galben – metal şi plastic;
- roşu – deşeuri periculoase.

9
Evidenţa gestiunii deşeurilor (colectate, transportate, depozitate temporar,
valorificate şi eliminate) se raportează de către agenţii economici autorizaţi, la solicitarea
autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, sau a altor autorităţi ale
administraţiei publice locale, care au atribuţii şi răspunderi în domeniul regimului
deşeurilor, conform prevederilor legale (lunar, semestrial, anual).

Evidenţa deşeurilor se ţine separat, cu fişă de deşeu , pentru fiecare tip de deşeu şi
se transmite centralizat, către autorităţile solicitante. Producătorii şi deţinătorii de deşeuri
persoane juridice trebuie sa păstreze buletinele de analiză care caracterizează deşeurile
periculoase generate din propria activitate şi să le transmită, la cerere, autorităţilor
competente pentru protecţia mediului.

În acest scop, trebuiesc cunoscute semnificaţiile următorilor termeni (cel putin):

deşeu = orice substanţă sau obiect, pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia
sau obligaţia de a-l arunca;
deţinatorii de deşeuri = producătorul deşeurilor, sau persoană fizică ori juridică ce
se află în posesia acestuia;
colectare = strângerea deşeurilor, inclusiv sortarea şi stocarea preliminară a
deşeurilor, în vederea transportării la o instalaţie de tratare;
colectare separată = colectarea în cadrul căreia un flux de deşeuri este păstrat
separat în funcţie de tipul şi natura deşeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a
acestora (există directive care reglementează anumite fluxuri separate de deşeuri);
eliminare = orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în
cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de
substanţe sau de energie;
biodeşeuri = deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile
alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor
de catering ori din magazine de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deşeurile provenite
din unităţile de prelucrare a produselor alimentare;
deşeuri periculoase = acele deşeuri care prezintă una sau mai multe din
următoarele proprietăţi :explozive, oxidante, inflamabile, foarte inflamabile, iritante, nocive,
toxice, cancerigene, corozive, infecţioase, mutagene, sensibilizante, ecotoxice;

10
Tot pentru o evidenţă cât mai bună, trebuiesc identificate tipurile de deşeuri
generate, cantitatea de deşeuri generate, (inclusiv prin reutilizarea produselor sau
prelungirea duratei de viaţă a acestora), impactul negativ al deşeurilor generate asupra
mediului şi sănătăţii populaţiei, conţinutul de substanţe nocive al deşeului.

De asemenea, producătorii de deşeuri sunt obligaţi să se asigure că, pe durata


efectuării operaţiunilor de colectare, transport şi stocare a deşeurilor periculoase, acestea
sunt ambalate şi etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a
directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.
1.907/2006, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi
etichetarea substanţelor periculoase şi ale Hotărârii Guvernului nr. 937/2010 privind
clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase.

În urma generării, stocării/depozitării temporare, trebuiesc avute în vedere una din


metodele de eliminare a deşeurilor care se pot realiza prin reciclare, regenerare,
incinerare, coincinerare (deşeuri periculoase, în general ulei uzat) reutilizare, tratare sau
valorificare (dacă are valoare economică agenţii economici cu care se realizează contracte
sau relaţii chiar temporare, trebuie sa fie autorizaţi sau înregistraţi într-un registru ce ar
trebuit să se găsească la ANPM).

Ca şi concluzii, privind gestionarea deşeurilor se poate spune că, teoretic,


România a adoptat toate directivele necesare pentru gestionarea deşeurilor, populaţia
trebuie informată şi “instruită” mai mult cu privire la sortarea deşeurilor, pentru ca
eliminarea prin depozitele de deşeuri, să fie cât mai mică, crescând astfel cantităţile de
materii prime secundare şi resurse energetice, o utilizare mai eficientă a principiului
„poluatorul plăteşte” şi a instrumentelor economice precum creşterea costurilor de
eliminare ar contribui la asigurarea respectării legislației și a resurselor financiare necesare
pentru gestionarea deșeurilor.

De asemenea trebuiesc întărite: infrastructura de colectare (selectivă), mecanismele


de control ale instituţiilor abilitate, posibilitaţile de eliminare pentru o gamă mai mare de
deşeuri (ceramică, sticlă....), trebuiesc elaborate strategii care să încurajeze stimulentele

11
economice şi juridice, precum taxele pentru depozitarea deşeurilor sau interdicțiile de
depozitare a deşeurilor, extinzând sistemele de responsabilitate a producătorilor şi
introducând sistemele de plată în funcţie de deşeurile generate.

Conştientizarea ca o gestionare cât mai bună a deşeurilor poate aduce, pe langă


reducerea efectului asupra sănătăţii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat, şi
un procent important pentru creşterea economiei şi crearea a noi locuri de muncă.

12
CAPITOLUL II

DEŞEURI INDUSTRIALE

2.1. Definiţia deşeurilor

Termenul deşeu este definit în legislaţia europeană în articolul 1 al Directivei


Consiliului 75/442/CCE privind deşeurile : ”deşeu înseamnă orice substanţă sau obiect de
care posesorul se debarasează sau se cere să se debaraseze conform prevederilor,
legilor în vigoare. ”Această definiţie a fost modificată de Directiva Consiliului 914/156/CCE
astfel: “deşeu va însemna orice substanţă sau obiect pe care posesorul îl aruncă , sau
intenţionează să îl arunce“.

Efectele nocive ale deşeurilor (poluare, impurificare),dar mai ales cele determinate
de depozitele de deşeuri necorespunzătoare amenajate sunt determinate de:

-emanaţiile de gaze nocive generate de procesul descompunerii deşeurilor (gaze


de fermentare ) care au ca efect poluarea aerului;

-scurgerile şi infiltraţiile din precipitaţii şi infiltraţiile substanţelor în diluţie transportate


cu acestea şi din umiditatea proprie a deşeurilor (levigat) care au ca efecte poluarea
apelor de suprafaţă şi a solurilor din zonele adiacente , sau ale solurilor de sub
amplasamentul şi implicit , ale apelor subterane.

Clasificarea deşeurilor

Funcţie de provenienţa lor, deşeurile pot fi clasificate în:

a)Deşeuri urbane:

-Deşeurile menajere sunt deşeuri provenite din activitatea casnică, zilnică,


magazine, hoteluri, restaurante, cantine, instituţii de învăţământ . Nu sunt considerate
deşeuri menajere acele deşeuri care provin din procesul tehnologic al intreprinderilor
industriei uşoare, resturi din activităţi de construcţii, din grădini sau lichide de orice fel.
Producţia zilnică de deşeuri menajere pe cap de locuitor este cuprinsă între 0,8-1,0
kg/loc·zi , în acestă categorie se încadrează resturile alimentare , cenuşa , materialele
plastice , sticla , ambalajele de carton, pe varietăţi, evoluţia cantitativă de a lungul timpului

13
arată scăderea drastică a deşeurilor alimenatre sau a cenuşilor şi sporirea considerabilă a
deşeurilor din mase plastice, metale sau sticlă, aceasta ca urmare a procesului tehnologic,
a urbanizării şi a tendinţei generale de sporire a gradului de civilizaţie . În această
categorie pot fi considerate şi nămolurile provenite de la staţiile de tratare şi epurare pentru
obţinerea apei potabile şi respectiv neutralizarea apelor reziduale.

-Deşeurile stradale sunt deşeuri specifice fluxurilor stradale ale centrelor populate,
rezultate din activitatea cotidiană a populaţiei, din parcuri sau din depunerile obişnuite ale
suspensiilor solide din atmosferă.

-Deşeurlei comerciale provenite din activităţile comerciale de orice fel (ambalaje şi


produse perisabile);

-Deşeurlei sanitare provenite din instituţii de sănătate de stat sau private, sunt
deşeuri cu posibil infecţios, şi prin urmare acestea trebuiesc manipulate, transportate şi
tratate în consecinţă.

b) Deşeuri industriale , acestea rezultă din procesele tehnologice ale industriei


miniere, energetice, chimică, siderurgică, cu o componenţă predominant anorganică sau
mixtă, sau industria alimentară cu o componenţă predominant organică, din această
categorie fac parte diverse resturi de materii prime, brute, finite sau intermediare, zguri,
steril;

c) Deşeuri din construcţii, acestea provin din activităţi cum ar fi demolările sau
construcţiile civile sau industriale;

d) Deşeuri speciale , sunt acele deşeuri din categoria explozibililor sau cea a
substanţelor radioactive, adică diverşi izotopi radioactivi rezultaţi din diverse activităţi
industriale, de cercetare ştiinţifică, medicală, agricolă, zoo-tehnică dar mai ales din
centralele atomo-electrice. Periculozitatea acestor reziduuri este dată de natura acestora şi
de gradul de radioactivitate.

Marile cantităţi anuale rezultate, gradul de toxicitate sau de infestare asupra


factorilor mediului ambiant şi, în consecinţă asupra vieţuitoarelor şi oamenilor fac din
deşeuri o mare şi complexă problemă a acestor timpuri.

14
Fig. 1. Tipuri şi surse de deşeuri

2.2. Caracterizarea deşeurilor industriale

Cantităţile de deşeuri solide industriale depind de gradul de industrializare şi de


reglementările aplicate. Fiecare industrie încearcă să aplice direct la sursă tratarea şi
reciclarea, totuşi, o cantitate considerabilă (să zicem 20%) ajunge în depozite finale de
deşeuri, în afara surselor. Din cele 77 milioane tone de deşeuri solide generate în cursul
anului 1999, cca. 69 milioane tone au fost deşeuri industriale (inclusiv steril minier).
Cantitatea de steril minier a fost de 36 milioane tone (cca. 52%), iar cantitatea de alte
deşeuri industriale a fost de 33 milioane tone.

Cantităţile de deşeuri industriale au variat de la an la an; în 2002 s-a înregistrat cea


mai mare cantitate (353 milioane tone), iar cea mai scăzută cantitate a fost înregistrată în
2006 (69 milioane tone), datorită reducerii activităţilor miniere, a activităţilor din metalurgie
şi a producerii de energie pe bază de cărbune.

Cantitatea globală de deşeuri industriale, altele decât sterilul minier, a scăzut de la


an la an. Dacă în 2002se produceau 111 milioane tone deşeuri, în 2006 s-au produs 47,1
milioane tone, iar în anul 2010 – 39,2 milioane tone. Faţă de 2010, cantitatea de deşeuri

15
industriale a scăzut cu 1,5 milioane tone în 2008, iar cea de steril minier a scăzut cu 5,8
milioane tone.

Cantitatea de steril minier a avut o evoluţie fluctuantă în decursul anilor, în funcţie


de natura activităţilor extractive; ca tendinţă generală se poate afirma că şi cantitatea de
steril a înregistrat o scădere continuă.

Judeţele care au generat cantităţi mari de deşeuri industriale în 2010 au fost


Vâlcea, Mehedinţi şi Hunedoara, în care exploatările miniere mai constituiau încă, una din
activităţile industriale de bază. Alte judeţe mari producătoare de deşeuri sunt Alba,
Prahova Bacău, Sălaj, Covasna, Galaţi în care generarea de deşeuri este influenţată de
deşeurile provenite din activităţile de tratare a minereurilor, de producere a energiei pe
bază de combustibili fosili, din metalurgie sau prelucrarea ţiţeiului.

Unele judeţe, cum ar fi Giurgiu, Botoşani, Vaslui, Brăila, Călăraşi, Vrancea au


raportat cantităţi mici de deşeuri industriale produse şi gospodărite. Cantităţile mici se
datorează fie restrângerii activităţilor industriale din aceste zone, fie faptului că aceste
judeţe sunt mai puţin industrializate.

Principalele categorii de deşeuri industriale generate în 2010 sunt:

• steril minier - 36,0 milioane tone;

• cenuşa şi zgura de termocentrală - 6,4 milioane tone;

• deşeuri metalurgice - 2,6 milioane tone;

• nămoluri reziduale - 2,5 milioane tone;

• deşeuri chimice - 2,2 milioane tone;

• deşeuri feroase -1,9 milioane tone;

• deşeuri din construcţii - 3,0 milioane tone.

Activităţile economice, mari generatoare de deşeuri sunt următoarele:

• industria extractivă - 48,0 milioane tone;

• producerea energiei - 8,1 milioane tone;

• metalurgie - 3,6 milioane tone;

• rafinarea ţiţeiului - 2,2 milioane tone;

• industria chimică - 2,1 milioane tone;

• industria de maşini, produse metalice - 1,4 milioane tone;

16
• agricultură, zootehnie -1,2 milioane tone;

• industria alimentară - 0,9 milioane tone.

O categorie aparte de deşeuri industriale este reprezentată de deşeurile


periculoase. Cantităţi considerabile de deşeuri periculoase au fost înregistrate în judeţele
Vâlcea, Prahova, Alba, Dolj, Bacău, Constanţa, Olt. Majoritatea deşeurilor periculoase
provin din industria chimică (anorganică şi organică), de la rafinarea petrolului şi din
procesele termice.

Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în 2000 au fost:

• deşeuri de sodă calcinată (feşii caustice);

• fosfogips;

• deşeuri petroliere;

• zguri din metalurgia neferoasă (a plumbului);

• reziduuri halogenate din chimia organică;

• nămoluri cianurate cu metale grele;

• baterii uzate cu plumb;

• deşeuri de la epurarea gazelor;

• amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea grăsimilor din apele uzate.

Cea mai mare cantitate de deşeuri periculoase s-a generat, aşa cum era de
aşteptat, în cadrul industriei chimice - predominând deşeurile de sodă calcinată (judeţele
Alba, Dolj şi Vâlcea) şi fosfogips (judeţul Bacău).

Industria chimică produce o multitudine de substanţe cu diferite grade de toxicitate,


atât pentru oameni cât şi pentru mediul înconjurător; o parte dintre acestea intra în
categoria deşeurilor.

În categoria deşeurilor din industria chimică intră:

 Produse industriale chimice anorganice;

 Produse chimice industriale organice;

 Pigmenţi;

 Plastic;

 Pesticide;

17
 Cauciuc sintetic;

 Explozivi;

 Fibre sintetice;

 Produse chimice din cauciuc şi lemn;

Procesele tehnologice din industria chimica generează deşeuri tipice dintre care
pot fi amintite:

 Solvenţi utilizaţi;

 Cozi de distilare;

 Chimicale neutilizate;

 Ape reziduale;

 Catalizatori utilizaţi;

 Filtre;

 Deşeuri rezultate la curăţarea reactoarelor;

 Reziduuri de containere;

 Ambalaje;

 Echipamente uzate;

 Incinte dezafectate;

Metalurgia este o altă activitate industrială care produce cantităţi mari de deşeuri
periculoase, cu preponderenţă zguri din metalurgia aluminiului (judeţul Olt) şi altor metale
neferoase (judeţul Maramureş).

În cadrul industriei de prelucrare a ţiţeiului, deşeurile periculoase (nămoluri din


rezervoarele de petrol) s-au produs mai ales în judeţele Constanţa, Olt şi Bacău.

Industria de echipamente electrice şi optice a produs în special nămoluri cu crom,


nămoluri cianurate şi uleiuri uzate neclorurate.

Deşeurile de producţie (industriale) sunt specifice fiecărui domeniu de activitate,


motiv pentru care nu se poate realiza o prezentare globală a lor similar deşeurilor
municipale.

18
Deoarece unul dintre dezideratele gestiunii deşeurilor este minimizarea lor la sursă,
interesul este ca din toate analizele să se poată evidenţia clar sursele şi tipurile de
deşeuri. Acest lucru este posibil ca urmare a efectuării bilanţurilor de materiale ale
unităţilor investigate.

Conform datelor statistice:

 13% din 405 milioane tone de deşeuri produse a fost reciclată în interiorul unităţii iar
77% au suferit tratări intermediare din care 35% a rămas ca reziduu, 25% a fost
reciclată şi 10% a mers la deponia unităţii;

 prin urmare, în stadiul final, 38% a fost reciclată şi 20% a fost depozitată la deponie;

Tratarea intermediară a deşeurilor solide este indispensabilă pentru operaţia de


reciclare şi înainte de depozitarea finală.

Deşeurile lichide sunt neutralizate şi/sau separate prin procese chimice sau fizice.

Deşeurile organice sunt în general incinerate pentru a le reduce volumul.

Aproximativ 80% din tratările aplicate deşeurilor solide industriale tratate sunt pentru
unităţile de incinerare.

Deşeurile periculoase cum ar fi metalele grele sunt clasificate după reguli specifice şi
sunt tratate astfel încât să se împiedice poluarea mediului înconjurător.

19
2.3. Valorificarea deşeurilor industriale

Cantitatea de deşeuri industriale (periculoase şi nepericuloase) valorificate în anul


2011 a fost de aproximativ 12.511 tone (în jur de 4% din cantitatea totală de deşeuri
generate), contribuţiile cele mai mari, privind valorificarea deşeurilor, avându-le
următoarele activităţi:

 recuperarea deşeurior – CAEN Rev.1: 37 (34,30%);

 industria metalurgică – CAEN Rev.1: 27 (18,78%);

 fabricarea lemnului – CAEN Rev.1: 20 (8,99%).

Fig. 2. Cantitatea de deseuri industriale valorificate, pe principalele activitati economice, anul 2010

Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului

În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de


deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru
mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele
de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

• modificări de peisaj şi disconfort vizual;

• poluarea aerului;

• poluarea apelor de suprafaţă;

• modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate.

20
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este
deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică
exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă


contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii. Depozitele
neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu
nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite, cat şi apele
scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează
asupra folosinţei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic al terenurilor pentru depozitele de


deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de
''dezvoltare durabilă", se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează
perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică şi
postmonitorizare (15-20 ani).

În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe


suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30 - 300 specii/ha, fără a considera şi
populaţia microbiologică a solului. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se
modifică în sensul că:

• în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;

• unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrană
în gunoaie (şobolani, ciori).

Deşeurile, mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate datorită
conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide,
solvenţi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv nămolurile


toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate
în comun cu deşeuri solide orăşeneşti. Această situaţie poate genera apariţia unor
amestecuri şi combinaţii inflamabile, explozive sau corozive; pe de altă parte, prezenţa
reziduurilor menajere uşor degradabile poate facilita descompunerea componentelor
periculoase complexe şi reduce poluarea mediului.

Un aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate
împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic
şi biologic, recuperarea lor este dificilă.

21
Problemele cu care se confruntă gestionarea deşeurilor în România pot fi
sintetizate astfel:

 depozitarea pe teren descoperit este cea mai importantă cale pentru eliminarea
finală a acestora;

 depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile (în apropierea


locuinţelor, a apelor de suprafaţă sau subterane, a zonelor de agrement);

 depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia mediului,


conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective;

 depozitele actuale de deşeuri, în special cele orăşeneşti, nu sunt operate


corespunzător: nu se compactează si nu se acoperă periodic cu materiale inerte în
vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute; nu există un
control strict al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră pe depozit; nu există facilităţi
pentru controlul biogazului produs; drumurile principale şi secundare pe care circulă
utilajele de transport deşeuri nu sunt întreţinute, mijloacele de transport nu sunt
spălate la ieşirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire,
cu intrare corespunzătoare şi panouri de avertizare.

 terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate,


care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole.

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deşeurilor necesită


adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu.
Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de
mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.

2.4. Stocarea deşeurilor industriale

Gestiunea deşeurilor industriale produse constă în valorificare (reciclare), stocare,


depozitare finală, incinerare. Ponderea acestor opţiuni este în medie aproximativ aceeaşi
în fiecare an:

• depozitare, 81,0 %;

• valorificare, 15,0 %;

• stocare temporară, 3,3 %;

• incinerare, 0,7 %.

La sfârşitul anului 2010 se găseau în stoc în cadrul unităţilor economice


producătoare de deşeuri, peste 18 milioane tone de deşeuri.

22
2.5. Suprafeţe totale de teren ocupate cu deşeuri industriale

Depozitarea deşeurilor pe teren descoperit reprezintă calea cea mai importantă


pentru eliminarea deşeurilor industriale în România, peste 80% din deşeurile generate fiind
depozitate în fiecare an. Astfel, în decursul anilor, s-a acumulat o cantitate foarte mare de
deşeuri în depozitele existente. În prezent, în România sunt înregistrate 951 depozite
industriale care ocupă peste 12000 ha. Cele mai numeroase depozite de deşeuri
industriale (354) sunt simple (de obicei, platforme betonate); de asemenea, există un
număr mare de halde de steril minier (251) şi iazuri de decantare / bataluri (209). Cea mai
mare parte a depozitelor industriale (aproximativ 76 %) ocupă suprafeţe relativ mici de
teren(până în 5 ha).

Tabel nr. 1 Situaţia depozitelor de deşeuri industriale

Tabelul nr. 1 prezintă situaţia depozitelor de deşeuri industriale, pe categorii precum


şi suprafeţele ocupate.

Doar 30% din depozitele industriale deţin autorizaţie de funcţionare. Restul


funcţionează fără autorizaţie, deşi multe dintre acestea sunt amplasate necorespunzător şi
nu sunt depozite controlate. De exemplu, 34% din depozitele industriale sunt amplasate
intravilan, iar 6% din depozitele industriale sunt amplasate pe malul unor cursuri de apă.
Doar 60% din depozite sunt în afara localităţilor.

Din totalul depozitelor de deşeuri industriale, cel puţin 50 nu dispun de nici un fel de
amenajare pentru protecţia mediului, iar cele mai multe sunt doar împrejmuite. Unele dintre
depozite au una sau mai multe amenajări speciale (impermeabilizare, drenuri, canal de
gardă, foraj de monitorizare), dar foarte puţine dispun de toate amenajările astfel încât să
îndeplinească condiţiile necesare pentru protecţia calităţii mediului.

Haldele de zgură şi cenuşă de termocentrală sunt depozitele cu cele mai


numeroase amenajări: impermeabilizare cu substrat mineral, sistem de drenuri pentru
colectarea levigatului, diguri pentru stabilitate, foraje de urmărire a apei freatice, sisteme
de stropire a suprafeţei. De asemenea, există unele depozite de deşeuri chimice şi
metalurgice, paturi de uscare sau bataluri pentru diferite tipuri de nămoluri, care sunt
proiectate cu amenajări pentru protecţia apelor.

23
CAPITOLUL III

STUDIEREA COMPORTAMENTULUI DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ÎN RÂNDUL


CETĂŢENILOR DIN JUDEŢUL ARGEŞ

3.1. Cadrul general al cercetării

Societatea comercială C&E Consulting und Engineering GmbH asigură


managementul şi supervizarea contractelor din cadrul Măsurii ISPA 2005 RO 16 P PE 001
Managementul Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Argeş, ROMÂNIA,
Masura ISPA răspunde cerinţelor impuse autorităţilor locale, prin:
- Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor - aprobat prin HG 1490/2004;
- Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 3 Sud Muntenia - aprobat
prin Ordinul Comun al Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - actualmente Ministerul
Mediului si Padurilor - nr. 1364/14.12.2006 şi al Ministerului Integrării Europene -
actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - nr. 1499/21.12.2006;
- Planul Judeţean de Gestionarea Deşeurilor – aprobat prin Hotărârea Consiliului
Judeţean Argeş nr. 135/25.08.2009 şi are ca obiectiv principal să înlocuiască sistemul
actual de gestionare a deşeurilor, ineficient atât din punct de vedere economic, cât şi al
protecţiei mediului, cu unul nou, care să includă toate etapele de implementare specifice
managementului modern al deşeurilor, respectiv: Prevenire, Precolectare şi Colectare
Selectivă, Valorificare şi Reciclare, Tratare şi Eliminare, în paralel cu închiderea
depozitelor de deşeuri neconforme.
Pe termen lung, proiectul vizează următoarele:
1) reducerea riscurilor de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă;
2) reducerea poluării aerului;
3) reducerea poluării solului;
4) eliminarea disconfortului cetăţenilor din cauza aspectului neplăcut al punctelor
de colectare şi a depozitelor neconforme de deşeuri;
5) diminuarea cantităţilor de deşeuri prin recuperarea deşeurilor reciclabile
(deşeuri organice, plastic, hârtie, sticlă);
24
6) monitorizarea cantităţii de deşeuri produsă, taxarea generatorilor de deşeuri
ţinând cont de cantitatea evacuată şi reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;
îmbunătăţirea calităţii serviciilor de salubritate şi, implicit, a confortului şi
standardului de viaţă al populaţiei;
7) crearea de noi locuri de muncă.
Implementarea acestui sistem impune o schimbare fundamentală în comportamentul
producătorilor de deşeuri (cetăţeni, agenţi economici) din judeţul Argeş, prin aceea că toţi
trebuie să colecteze separat deşeurile şi trebuie să se convingă asupra necesităţii de a
implementa noul sistem integrat de gestionare a deşeurilor.
Pentru a facilita această schimbare de comportament, proiectul presupune derularea
unui Program pentru conştientizarea populaţiei în legătură cu măsura ISPA, program
care se va realiza pe două componente majore, respectiv:
A. Realizarea unui sondaj de opinie la nivelul judeţului Argeş, cu scopul de a evalua
gradul de conştientizare şi informare a cetăţenilor cu privire la gestionarea selectivă a
deşeurilor.
B. Realizarea unei campanii intense de informare şi conştientizare cu privire la
modalităţile de colectare selectivă şi de evacuare a deşeurilor, la tipurile de deşeuri
generate şi recipienţii care vor fi folosiţi pentru fiecare fracţiune de deşeu.
Sondajul de opinie la nivelul populaţiei judeţului Argeş va avea ca temă:
STUDIEREA COMPORTAMENTULUI DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ÎN RÂNDUL
CETĂŢENILOR DIN JUDEŢUL ARGEŞ şi este fundamentat pe un efort complex de
investigaţie a unei realităţi foarte sensibile şi foarte disputate în România ultimilor ani:
gestionarea selectivă a deşeurilor.
Atitudinea faţă de gestionarea selectivă a deşeurilor în România:
În comparaţie cu datele existente la nivelul Uniunii Europene, populaţia din
România este semnificativ mai puţin interesată de colectarea selectivă a deşeurilor.
Indiferenţa accentuată şi aproape generalizată a românilor faţă de locul unde vor fi
depozitate şi faţă de modul cum vor fi gestionate deşeurile pe care le generează existenţa
lor, a determinat percepţia conform căreia acest comportament este unul normal.
În consecinţă, acest comportament necorespunzător de gestionare a deşeurilor
se transmite de la o generaţie la alta.
Datele obţinute permit evaluarea nivelului de informare şi de conştientizare a

25
cetăţenilor judeţului Argeş privind efectele colectării selective a deşeurilor asupra protejării
mediului natural, asupra sănătăţii consumatorilor şi asupra prosperităţii economice a
comunităţii. Din această perspectivă, rezultatele acestui sondaj de opinie reprezintă
punctul de plecare pentru organizarea unor evenimente viitoare de informare,
conştientizare şi educare a consumatorilor argeşeni privind implicaţiile colectării selective a
deşeurilor.
Acest sondaj de opinie are rolul de a oferi informaţiile necesare organizării şi
implementării eficiente a celei de- a doua componente a programului, respectiv campania
de informare, conştientizare şi educare a cetăţenilor.
Pentru ca această campanie să genereze efectele scontate, ea trebuie să ţină
seama de atitudinea grupurilor ţintă faţă de problemele de mediu, în sensul că mijloacele
de comunicare, forma şi conţinutul mesajelor trebuie ajustate în funcţie de particularităţile
următoarelor grupuri de cetăţeni:
1. cetăţeni care au o educaţie ecologică şi acţionează în consecinţă
2. cetăţeni care conştientizează existenţa anumitor probleme, dar nu acţionează ca atare
3. cetăţeni care au o atitudine sceptică sau indiferentă faţă de problemele de mediu.

Colectiv culegere şi centralizare date:


 Dir . SC. FINANCIAR URBAN SRL - Vasii Gheorghe
 Dir. ADI SERVSAL ARGES - Moiceanu Gabriel
 Dir. SC SALUBRIS SRL - Sabie Gabriel
 Ec. Marian Clipici
 Insp. Managementul Deseurilor - Popescu Florina Cristina
 Responsabil Mediu - Corina Borcaneci
 30 de persoane voluntare, angajate cadrul firmelor de salubrizare din Judetul
Arges

3.2. Metodologia cercetării


Obiectivul general al Măsurii ISPA „Managementul integrat al Deşeurilor Solide
în judeţul Argeş, ROMÂNIA” îl constituie implementarea unui sistem integrat de
gestionare a deşeurilor la nivelul judetului Argeş, în conformitate cu cerinţele şi prevederile
directivelor Comunităţii Europene, în vederea conservării, protejării şi îmbunătăţirii calităţii

26
mediului.
Obiective principale ale sondajului de opinie:
- identificarea dimensiunilor comportamentului actual de colectare a deşeurilor în
judeţul Argeş;
- identificarea motivelor de colectare neselectivă a deşeurilor de către populaţia
judeţului Argeş;
- evaluarea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei din judeţul Argeş privind
necesitatea colectării selective, reciclării şi evacuării deşeurilor;
- determinarea măsurii în care populaţia judeţului Argeş cunoaşte Proiectul
Managementul Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Argeş - stabilirea
mijloacelor de influenţare a comportamentului de colectare a deşeurilor în judeşul
Argeş.
Programarea activităţilor şi termene cheie:
- pregatirea si discutarea continutului cadru al chestionarului.
Chestionarul a fost pregatit de catre expertul PR din cadrul Asistentei Tehnice si a
fost supus dezbaterii echipei care a coordonat sondajul de opinie 28 noiembrie 2013 – s-
a efectuat instruirea operatorilor de interviu, la sediul Universităţii „Constantin
Brâncoveanu” din Piteşti cu sprijinul echipei care asigura Asistenta Tehnica in cadrul
Masurii ISPA prin Contractului Nr. 2005 RO 16 P PE 001 – 01 (au participat din partea AT:
expertul PR si Deputy Team Leader) si a UIP (Unitatea de Implementare a Proiectului);
- 05-15 martie 2014 – s-a realizat colectarea informaţiilor prin aplicarea chestionarelor
pe subiecţi din zonele: Piteşti, Câmpulung, Mioveni, Ştefăneşti, Topoloveni, Albota,
Bascov, Dâ mbovicioara, Leordeni, Lereşti, Moşoaia, Poiana Lacului, Rucăr, Schitu
Goleşti, Stâlpeni, Ţiţeşti. Aceste zone au fost selectate de Consiliul Judeţean Argeş ca fiind
zone de interes major pentru Proiectul privind managementul integrat al deşeurilor solide
în judeţul Argeş;
- 16-31 martie 2014 – s-a realizat centralizarea, prelucrarea, analiza şi interpretarea
rezultatelor studiului şi s-au formulat concluziile rezultate sub forma raportului de cercetare
(prezentat în format tipărit – 2 exemplare, precum şi în format electronic).

3.3 Aspecte metodologice:


Chestionarul a fost alcătuit din 32 de întrebări închise sau mixte, completarea acestuia

27
necesitând circa 20 minute (Vezi Anexa tehnică).
Echipa de colectare a informaţiilor a fost formată din 35 de operatori de interviu.
Interviurile au fost realizate faţă-în-faţă, fie la domiciliul subiecţilor, fie în spaţii pietonale
intens circulate.
Alegerea subiecţilor s-a realizat în mod aleatoriu, pe baza listelor electorale din cadrul
Primăriilor localităţilor care au făcut obiectul cercetării.
Eşantionul la nivelul judeţului Argeş a fost alcătuit din 1.026 persoane, stabilit pe baza
metodei cotelor, după cum urmează:

Eşantionul la nivelul municipiului Piteşti a fost alcătuit din 538 persoane, stabilit pe baza

28
metodei cotelor, după cum urmează:

TIPUL CLĂDIRII
Repartizarea cetăţenilor din judeţul Arges

Repartizarea cetăţenilor din municipiul Piteşti

29
Repartizarea cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

Repartizarea cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

Se poate observa că, pe ansamblul judeţului Argeş, eşantionul chestionat cuprinde


persoane repartizate proporţional pe cele trei tipuri majore de locuinţe relevante pentru
acest studiu, ceea ce corespunde situaţiei de ansamblu existente la nivelul colectivităţii
generale.

1. CONSIDERAŢI CĂ EXISTĂ O PROBLEMĂ CU DEŞEURILE MENAJERE


DIN LOCALITATEA DUMNEAVOASTRĂ?

Opinia cetăţenilor din judeţul Argeş

30
Opinia cetăţenilor din municipiul Piteşti

Opinia cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

Opinia cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

31
Studiul a relevat faptul că circa 80% din subiecţii chestionaţi consideră că deşeurile
menajere reprezintă o problemă pentru localitatea în care locuiesc, în timp ce doar
11% dintre aceştia au afirmat contrariul. Această opinie se regăseşte, în aceeaşi proporţie,
atât la nivelul zonelor urbane evaluate, cât şi la nivelul municipiului Piteşti, chestionat de
sine stătător.
Singura variaţie mai importantă se poate observa la nivelul zonelor rurale din judeţul
Argeş, unde circa 77% din populaţie consideră că deşeurile menajere sunt o problemă
pentru localitatea în care trăiesc, în timp ce 16% dintre aceştia au afirmat contrariul
.2. ŞTIŢI UNDE SE DUC DEŞEURILE DUMNEAVOASTRĂ?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş


2,63%
Da

Nu 30,51%
40,35%

Aproximativ 26,51%
Nu mă interesează

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti


2%

39%
35%

24%
Da Nu Aproximativ Nu mă interesează
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

Da Nu Aproximativ Nu mă interesează
2%

34% 39%
32
25
Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

50.0
0
45.0
0
40.0
0
35.0
0
30.0
0
25.0
0 48.37
20.0
0 34.24
15.0
0
10.0
0 14.13
5.00
3.26
0.00
Da Nu Aproximativ Nu mă
intereseaz
ă

Circa 26,5% dintre subiecţii chestionaţi au afirmat că nu ştiu ce se întâmplă cu


deşeurile lor menajere, în timp ce 40% dintre aceştia au declarat că ştiu cum sunt
acestea gestionate, odată ce sunt preluate de firmele abilitate. Răspunsul la această
întrebare a evidenţiat diferenţe destul de importante între zonele urbane şi zonele rurale
din judeţul Argeş, în sensul că aproape jumătate din cetăţenii din zonele rurale ştiu ce se
întâmplă cu deşeurile lor menajere, în timp ce în zonele urbane acest procent nu
depăşeşte 39%.

3. CINE SE OCUPĂ, DE OBICEI, DE EVACUAREA DEŞEURILOR DIN


GOSPODĂRIA DUMNEAVOASTRĂ?
33
Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

alte persoane 2,71

eu personal 32,46

tata 8,60

mama 11,11

copiii 12,27

soţul 18,07

soţia 14,78

0 5 10 15 20 25 30 35

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

1,85
alte persoane 34,63

eu personal

tata 8,15

mama 10,56

15,74
copiii

soţul 15,37

soţia 13,70

0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00

Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

34
alte persoane 1.78

eu personal 33.77

tata 8.65

mama 10.78

copiii 13.98

soţul 17.06

13.98
soţia

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

alte
persoane 6.81

eu personal 26.70

tata 8.38

mama 12.57

copiii 4.71

soţul 22.51

soţia 18.32
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00

După cum relevă figurile de mai sus, în judeţul Argeş, de evacuarea deşeurilor

35
din gospodăriile particulare se poate ocupa oricare membru al familiei. Cu toate
acestea, studiul a relevat următoarea repartiţie a persoanelor chestionate pe sexe şi pe
categorii de vârstă:
 43% sunt femei
 41% sunt bărbaţi
 14% sunt copii
 2% neidentificat.

4. ÎN GOSPODĂRIA DVS. COLECTAŢI SEPARAT DEŞEURILE DE TIPUL:


PLASTIC, STICĂ, HÂRTIE SAU DEŞEURI VEGETALE ORGANICE (DE EXEMPLU,
COJI FRUCTE SAU LEGUME) ŞI LE EVACUAŢI ÎN LOCURI SPECIAL DESTINATE
COLECTĂRII SELECTIVE (PUBELE, CONTAINERE)?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş


45,0
0
40,0
0
35,0
0
30,0
0
25,0
0 43,84
20,0
0

36
15,0
0 25,42
10,0
0 13,79
9,95
7,00
5,00

0,00
De 2-3 ori La două LunarMai rar decât Niciodata
pe săptămâni atât
săptămână

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

50,00

40,00

30,00
46,3
20,00
25,7
10,00 15,4
6,7 5,9
0,00
Mai rar decât
De 2-3 ori pe La două Lunar Niciodata
săptămână săptămâni atât

Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

43.15

25.84

15.14
8.17 7.69

De 2-3 ori
pe La două Lunar Mai rar decât Niciodata
săptămână săptămâni atât

37
Doar 25% dintre cetăţenii judeţului Argeş sunt preocupaţi de colectarea
selectivă a deşeurilor rezultate în propria gospodărie, în timp ce mai mult de jumătate
dintre aceştia au afirmat că niciodată nu îşi colectează selectiv deşeurile (sau, eventual, o
fac foarte rar). Această situaţie se regăseşte aproape identic indiferent de perspectiva din
care se face analiza ( din perspectiva zonelor urbane sau a celor rurale).

38
39
5. DACĂ NU, CARE ESTE MOTIVUL?
Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

Alt motiv 7,09

Nu am informaţii
despre
acest sistem de 23,56

colectare

Nu am unde 63,03

Nu mă
interesează 6,32

0 10 20 30 40 50 60 70

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

70,00

60,00

50,00

40,00
67,6

30,00

20,00
19,7
10,00
6,7 6,0
0,0
0 Alt motiv despre
Nu mă interesează Nu Nu am acest sistem de
am unde informaţii colectare
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

40
Alt motiv 7.04

Nu am informaţii despre 20.42


acest sistem de colectare
65.49
Nu am unde
7.04
Nu mă interesează

41
Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul
Argeş

52.08 37.50

42
3.13 7.29

43
Nu am
Nu mă unde Nu am Alt motiv
interesează informaţii
despre
acest
sistem de
colectare

Mare parte din argeşenii care au afirmat că nu îşi colectează selectiv deşeurile
au motivat că sunt împiedicaţi să facă acest lucru de lipsa spaţiilor şi recipientelor
adecvate pentru o astfel de colectare (în proporţie de circa 63%), de
necunoaşterea acestui sistem de colectare (circa 24%), dar şi de lipsa de interes privind
o astfel de gestionare a propriilor deşeuri (aproximativ 6%).
Interesant de remarcat este faptul că, în zonele rurale, doar 3% din subiecţii
chestionaţi au invocat lipsa de interes ca motiv al colectării neselective, în timp ce
37,5% (un procent aproape dublu faţă de cel corespunzător cetăţenilor din zonele
urbane) dintre aceştia au precizat că nu ştiu ce înseamnă colectarea selectivă a
deşeurilor.

44
6. CE ÎNSEAMNĂ COLECTAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR PENTRU
DUMNEAVOASTRĂ?

Opinia cetăţenilor din judeţul Argeş

45
Altceva – ce anume? 0,28

Nu ştiu 4,60

Să sprijin reciclarea
19,03
diverselor materiale
Să fac un gest civic
pentru localitatea în 9,56
care trăiesc
Să contribui la 15,72
sănătatea populaţiei
Să protejez mediul
înconjurător
50,83

46
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00
60,00

Opinia cetăţenilor din municipiul Piteşti

Altceva 0,4
Nu ştiu 4,7
Să sprijin reciclarea diverselor
materiale 18,1
Să fac un gest civic pentru localitate 9,9
Să contribui la sănătatea populaţiei 16,2
50,8
Să protejez mediul înconjurător
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00

47
48
Opinia cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

Altceva 0.23

Nu ştiu 4.61
Să sprijin reciclarea diverselor
materiale 19.49
Să fac un gest civic pentru
localitatea în care 10.03
trăiesc
Să contribui la sănătatea populaţiei 15.69

Să protejez mediul
înconjurător 49.94
0.00 20.00 40.00 60.00

Opinia cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

Altceva 0.45
4.52
Nu ştiu
Să sprijin reciclarea
diverselor materiale 17.19
Să fac un gest civic pentru
localitatea în 7.69
care trăiesc
Să contribui la sănătatea
populaţiei 15.84
Să protejez mediul
înconjurător 54.30
0.00 20.00 40.00 60.00

Se remarcă preocuparea cetăţenilor din judeţul Argeş pentru protejarea


mediului înconjurător (în proporţie de aproximativ 50%), inclusiv prin reciclarea
diferitelor materiale, ceea ce demonstrează că problematica menţinerii integrităţii
mediului natural ar trebui să reprezinte un obiectiv importamnt pentru strategia de
dezvoltare a judeţului.
De asemenea, în opinia cetăţenilor judeţului Argeş, o gestionare eficientă a
deşeurilor constituie o metodă de ameliorare a stării de sănătate a populaţiei.

49
7. CREDEŢI CĂ DEŞEURILE REPREZINTĂ UN PERICOL DACĂ NU SUNT
COLECTATE SEPARAT?

Opinia cetăţenilor din judeţul Argeş

19,30%

11,01%

69,69%

Da Nu Nu ştiu

Opinia cetăţenilor din municipiul Piteşti

69%

11%

20%

Da Nu Nu ştiu

Opinia cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş


50
Nu
Da Nu ştiu

12%

8%

80%

Majoritatea cetăţenilor argeşeni, respectiv 70% dintre aceştia, consideră


că deşeurile colectate necorespunzător reprezintă un pericol pentru sănătate.
Un aspect îngrijorător derivă din faptul că circa 20% din persoanele
chestionate au declarat că nu cunosc efectele nocive ale colectării
necorespunzătoare a deşeurilor. Ca urmare, considerăm că, primul pas în realizarea
unui management eficient al deşeurilor în judeţul Argeş ar trebui să se facă în
direcţia informării cetăţenilor.

51
8. DIN PUNCTUL DVS. DE VEDERE, GENERAŢIILE ACTUALE TREBUIE
SĂ FIE RESPONSABILE DE GESTIONAREA CORESPUNZĂTOARE
A DEŞEURILOR PRODUSE ŞI SĂ NU LASE PROBLEMA
GENERAŢIILOR VIITOARE?

Opinia cetăţenilor din judeţul Argeş

0,49 0,29
4,00

Total de acord
Parţial de
acord 16,29 Parţial împotrivă
Total împotrivă
Nu ştiu
78,93

Opinia cetăţenilor din municipiul Piteşti

Total de acord Parţial de acord Parţial împotrivă Total împotrivă


Nu ştiu

79%

17%
4%
0%
0%

52
Opinia cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

1% 0% 4%
19%
Total de acord
Parţial de acord
Parţial împotrivă
Total
împotrivă
Nu ştiu

76%

Opinia cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

100.0
0
90.00
91.26
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00 5.46 0.00 3.28
0.00
10.00
0.00
Total de Parţial de Parţial Total Nu ştiu
acord acord împotrivă împotrivă

Majoritatea cetăţenilor argeşeni (79% dintre aceştia) apreciază că o


gestionare corespunzătoare a deşeurilor constituie un factor primordial în
dezvoltarea durabilă a judeţului, în beneficiul generaţiilor viitoare.
Se evidenţiază comportamentul populaţiei din zonele rurale, care consideră, în
proporţie de peste 90%, că un management eficient al deşeurilor în prezent va contribui
substanţial la o dezvoltare rurală armonioasă.

53
54
9. ÎN CE CONDIŢII AŢI ACCEPTA SĂ COLECTAŢI SELECTIV DEŞEURILE DVS.
ŞI SĂ LE DEPUNEŢI ÎN LOCURILE SPECIAL AMENAJATE?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

6,38%
4,25%
9,18%

53,24%

26,96%

dacă ar exista spaţii corespunzător amenajate


dacă ar exista mai multe locuri de colectare, mai aproape de locuinţa
mea
dacă ar exista mai multe campanii de informare despre ce se
întâmplă cu deşeurile reciclate
dacă reciclarea ar avea şi un

scop social direct

dacă s-ar colecta deşeurile

mai des

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti


6%
5%
9%

52%

28%

dacă ar exista spaţii corespunzător amenajate


dacă ar exista mai multe locuri de colectare, mai aproape de
locuinţa mea
dacă ar exista mai multe campanii de informare despre ce se
întâmplă cu deşeurile reciclate
55
dacă reciclarea ar avea şi

un scop social direct

dacă s-ar colecta deşeurile

mai des

Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

56
4% 6%
52%
dacă ar exista spaţii
10% corespunzător amenajate
dacă ar exista mai multe
locuri de colectare, mai
aproape de locuinţa mea
dacă ar exista mai multe
campanii de informare despre ce
se întâmplă cu deşeurile reciclate
28% dacă reciclarea ar avea şi un
scop social direct
dacă s-ar colecta deşeurile
mai des

57
Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul
Argeş

58
9% 57%
5% dacă ar exista spaţii corespunzător
amenajate
7%
dacă ar exista mai multe locuri de
colectare, mai aproape de locuinţa
mea
dacă ar exista mai multe campanii
22% de informare despre ce se întâmplă
cu
deşeurile reciclate
dacă reciclarea ar avea şi un scop
social direct
dacă s-ar colecta deşeurile mai
des

59
La nivelul judeţului Argeş, colectarea selectivă a deşeurilor este puternic
condiţionată de existenţa unor spaţii de colectare corespunzător amenajate (în
proporţie de 53%) şi de amplasarea acestora în apropierea locuinţelor (în
proporţie de circa 27%).
De asemenea, formarea unui comportament responsabil al cetăţenilor depinde şi
de informarea acestora (9%), de creşterea frecvenţei de colectare (6%) şi de creşterea
vizibilităţii laturii sociale a procesului de reciclare (4%).

60
61
10. CÂT DE DEPARTE AŢI FI DISPUS SĂ MERGEŢI PENTRU A EVACUA
DEŞEURILE RECICLABILE?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

10,14%

60,53%

29,34%
până la 250 m
între 250 -
500 m peste
500 m

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

62
31%
59%

63
10%

până la 250 m între 250 - 500 m peste 500 m

64
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

10%

29%
până la 250 m
între 250 - 500 m
peste 500 m
61%

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

până la 250 între 250 - 500 peste 500


m m m
9%

59%

32%

Majoritatea cetăţenilor argeşeni (circa 60% dintre aceştia), au declarat că


sunt dispuşi să parcurgă până la 250 m pentru evacuarea deşeurilor reciclabile,
iar circa 30% dintre aceştia au precizat că ar fi dispuşi să se deplaseze chiar pe
distanţe de până la 500 m, în acest scop.
Interesant de remarcat este faptul că, aproximativ 10% dintre respondenţi ar
prefera să se deplaseze pe distanţe de peste 500 m, motivând acest fapt prin dorinţa
lor de a nu locui în apropierea punctelor de colectare a deşeurilor.

65
66
11. AŢI FI DISPUS/Ă SĂ FOLOSIŢI RECIPIENŢII DESTINAŢI REALIZĂRII DE
COMPOST PROPRIU DIN DEŞEURILE VEGETALE/ORGANICE? (Întrebarea
a fost adresată numai subiecţilor care au declarat că locuiesc la casă)

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

10,13%
16,20 73,67%
%

Da Nu Aproximativ

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

13%

21%

66%

Da Nu Aproximativ

67
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

14%

Da
17%
Nu

Aproxim
69% ativ

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

Aproxima
tiv Nu 5% 15%

Da
80
%

Respondenţii care locuiesc la casă sunt dispuşi să folosească recipienţii


destinaţi realizării de compost propriu, în proporţie de 73%. Se remarcă, totuşi, o
diferenţă demnă de luat în considerare, între opinia cetăţenilor din zonele urbane
(66%), respectiv, din cele rurale (80%), în sensul că populaţia rurală manifestă o mai
mare
disponibilitate în acest sens.
Cetăţenii care au refuzat realizarea de compost propriu, au indicat două motivaţii
în acest sens: comoditatea (este mai uşor să dai foc deşeurilor, decât să le transformi în
68
compost) şi disconfortul olfactiv creat prin amplasarea recipientului de compost în
apropierea locuinţei.

69
70
12. CÂT DE INFORMAT SUNTEŢI DESPRE MODUL DE COLECTARE,
EVACUARE ŞI REVALORIFICARE A DEŞEURILOR?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

6,23

71
23,4
7 27,95
foarte bine informat

destul de
bine
informat
destul de
puţin
informat

72
foarte puţin/
deloc
42,3
6 informat

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

45%

27%

5%
23%

foarte bine informat destul de bine informat


foarte puţin/ deloc
destul de puţin informat informat

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

11%
foarte bine informat
25%
destul de bine
informat

28% destul de puţin


informat

foarte puţin/ deloc


informat
36%

73
Aprecierea personală a gradului de informare privind modul de colectare, evacuare şi
revalorificare a deşeurilor a relevat următoarul fapt: circa 65% dintre cetăţenii argeşeni
sunt deloc sau foarte puţin informaţi despre acest sistem, în timp ce doar 6% dintre
aceştia au afirmat că sunt foarte bine informaţi despre acest subiect.

13. AVEŢI INFORMAŢII DESPRE PROIECTUL DERULAT DE CONSILIUL JUDEŢEAN


ARGEŞ ŞI FINANŢAT DE UNIUNEA EUROPEANĂ PRIN PROGRAMUL ISPA PENTRU
INTRODUCEREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE GESTIONARE A DEŞEURILOR?
Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş
16,67%

19,49%%

Aproxim
Da Nu ativ

63,84%

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

74
75
Studiul a relevat faptul că cetăţenii judeţului Argeş cunosc în mică măsură
proiectul derulat de Consiliul Judeţean Argeş pentru introducerea unui sistem
integrat de gestionare a deşeurilor, aproape 64% dintre aceştia precizând că nu
au nicio informaţie despre acest proiect.
Surprinzător este procentul populaţiei rurale care a declarat că este
informată despre acest proiect – 24% dintre respondenţii din zonele rurale, în
comparaţie cu doar
15% în zonele urbane.

14. DACĂ DA, DE UNDE AŢI PRIMIT INFORMAŢIILE? ( La această


întrebare, subiecţii au putut indica până la trei surse de informare)

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş


2
5
2
0
1
5
1
0
23,3
1
15,4
7
5 14,60 14,16 2,83
2,18
8,2 1,09
8 9,80 1,31
6,97
0
vecinila

nirilorcadrulî

postere
epostur

clusivautor
asociaţii(in
radiodel

broşuri
massdi

publicedezb

surseâalt
delocal

aterilor/întâl
locatari)den
ocalepo

internet
ieteni,lade
membriipr

pliante
şiafişe
media
sturile
televiziu

pede

,din
rudefa
miliei,

de
ile

e
ne

76
Sursele principale de obţinere a informaţiilor despre proiectul de gestionare a
deşeurilor, derulat de Consiliul Judeţean Argeş, au fost obţinute în mod diferenţiat, în
funcţie de mediul de provenienţă al respondenţilor. Astfel, în mediul urban, sursele de
informare cu cea mai mare pondere au fost televiziunea (23%), membrii familiei
(17%), mass-media (16,48%) şi Internetul (11%); în mediul rural, cetăţenii utilizează
ca sursă principală de informare comunicarea cu autorităţile (37%)

77
78
15. ŞTIAŢI CĂ ÎN CADRUL PROIECTULUI ISPA VOR FI ACHIZIŢIONATE
PUBELE ŞI CONTAINERE PENTRU DEŞEURI RECICLABILE (HÂRTIE,
STICLĂ, PLASTIC, DEŞEURI VEGETALE)?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

37,64%

62,36%

N
Da u

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

33%

Da
Nu

67%

79
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

38%

62%

Da Nu

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

38%

Da
Nu

62%

Iniţiativa achiziţionării de pubele şi containere destinate colectării


deşeurilor reciclabile nu este cunoscută unui procent de 62% din populaţia
argeşeană, doar circa 38% dintre respondenţi având cunoştinţă de aceasta.
80
81
16. ŞTIAŢI CĂ ÎN CADRUL ACESTUI PROIECT VOR FI CONSTRUITE ŞI
DOTATE 1065 DE PUNCTE DE COLECTARE ÎN JUDEŢUL ARGEŞ?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

11,43%
13,08%

75,48%

Aproxim
Da Nu ativ

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

9,4%

15,4%

75,2%

Da Nu Aproximativ

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş


82
Da Nu Aproximativ
7%
18%

75%

Cetăţenii argeşeni sunt mai puţin informaţi despre construirea şi dotarea,


în cadrul proiectului menţionat, a 1065 de puncte de colectare la nivelul
judeţului. Acest asp ect este demonstrat de procentul de 75% dintre
respondenţi, care au precizat că nu au cunoştinţă de o astfel de iniţiativă.
Acest procent se regăseşte, în aceeaşi măsură, la nivelul populaţiei urbane, cât
şi la nivelul celei rurale.
17. ŞTIAŢI CĂ ÎN CADRUL ACESTUI PROIECT VOR FI CONSTRUITE DOUĂ
STAŢII DE COMPOST LA ALBOTA ŞI CÂMPULUNG?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

11,83%
24,14%

64,03%
Aproxim
Da Nu ativ

83
Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

13,4% 21,5%

65,1%

Da Nu Aproximativ

Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

Aproximati
v Da

13% 22%

Nu 65%

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Arges

8%

32%
Da
Nu
Aproximativ
60%

84
Sondajul a evidenţiat faptul că, dintre componentele proiectului privind
managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul Argeş, aceea a construirii
a două staţii de compost, la Albota şi Câmpulung, este printre cele mai
cunoscute. Astfel, la nivelul zonelor urbane, 22% dintre respondenţi au afirmat
că au cunoştinţă de această iniţiativă, în timp ce, la nivelul populaţiei rurale,
acest procent atinge chiar 32%.

18. AŢI AUZIT CĂ ÎN CADRUL ACESTUI PROIECT VOR FI ÎNCHISE


DEPOZITELE DE DEŞEURI DE LA CÂMPULUNG, MIOVENI ŞI
TOPOLOVENI?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Arges

7,97%

Da
Nu
Aproximativ

15,65%

76,38%

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

10% 12%

78%

Da Nu Aproximativ

85
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

Aproximativ Da
8%
14%

Nu
78
%

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

6%
23%

Da
Nu
Aproximativ

71%

În cadrul acestui proiect, închiderea depozitelor de deşeuri de la Câmpulung,


Mioveni şi Topoloveni este cunoscută de circa 16% dintre cetăţenii argeşeni, cu
precizarea că populaţia rurală dovedeşte o mai bună informare, 23% din cadrul
acesteia afirmând că au cunoştinţă despre această iniţiativă.
Pe de altă parte, nu trebuie ignorat faptul că majoritatea populaţiei
(aproximativ 76%) nu cunoaşte deloc această componentă a proiectului.

86
87
19. AŢI AUZIT DE FAPTUL CĂ ÎN CADRUL ACESTUI PROIECT LA ALBOTA A
FOST ÎNCHIS VECHIUL DEPOZIT DE DEŞEURI ŞI CONSTRUIT UN NOU SPAŢIU
ECOLOGIC PENTRU DEPOZITAREA DEŞEURILOR?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

52,85%
38,39%

8,76%

Aproxim
Da Nu ativ

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

12%
50%

38%

Da Nu Aproximativ

Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş


88
10%

36%
Da

Nu

Aproximativ

54%

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

2%

Da

47% 51%
Nu

Aproximativ

Cea mai cunoscută iniţiativă din cadrul proiectului privind managementul integrat
al deşeurilor solide în judeţul Argeş este închiderea vechiului depozit de deşeuri de la
Albota şi construirea unui nou spaţiu ecologic pentru depozitarea deşeurilor, aspect
dovedit decei 38% dintre respondenţi, care au afirmat că au cunoştinţă despre
aceasta.
Important de semnalat este şi procentul de 51% din cetăţenii zonelor rurale din
Argeş, care au informaţii despre această iniţiativă.

89
20. AŢI AUZIT DE FAPTUL CĂ, ÎN CADRUL ACESTUI PROIECT, SE
PREGĂTEŞTE O NOUĂ ETAPĂ PENTRU ATRAGEREA DE NOI FONDURI DE LA
UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN VEDEREA REZOLVĂRII PROBLEMELOR DE
GESTIONARE A DEŞEURILOR DIN CURTEA DE ARGEŞ, DOMNEŞTI,
COSTEŞTI ŞI COMUNELE LIMITROFE?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

14,17%
13,39%

72,43%

Aproximati
Da Nu v

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

16% 13%

71%

Da Nu Aproximativ

90
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

Aproximativ;
Da; 13.91
13.79

Nu; 72.29

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

12% 15%

Da
Nu
Aproximativ

73%
Pregătirea unei noi etape a proiectului de gestionare a deşeurilor, prin
atragerea de fonduri europene pentru zonele Curtea de Argeş, Domneşti, Costeşti şi
comunele limitorfe este mai puţin cunoscută de cetăţenii argeşeni, indiferent de
mediul de provenienţă, circa 72% dintre aceştia afirmând că nu au informaţii în acest
sens.

91
92
21. CARE ESTE OPINIA DUMNEAVOASTRĂ DESPRE ACEST PROIECT?

Opinia cetăţenilor din judeţul Argeş

4
5
4
0
3
5
3
0 40,77
26,38
2
5
2
0 0,48
1 27,15 0,48
5
1 4,73
0
5
comunităţiif
olosulînbun

0
folositoare
ostdarbună,i
organizatăpr

proastă/ne

ştiuNu
niţiativăoEst
ă,iniţiativăo

nă,iniţiativăo

ideeoEste
ameniidarbu

corectăment
alitateaunuo

opinieAlt
Este

Este
e

Opinia cetăţenilor din municipiul Piteşti

Altă opinie 0,9

Nu ştiu 3,3
Este o idee
proastă/nef
olositoare 0,7
Este o iniţiativ ă bună,
dar oamenii nu au
mentalitate 28,5
corectă
Este o iniţiativ ă bună,
dar prost organizată 26,7
93
Este o iniţiativ ă
bună, în f olosul
39,8
comunităţii
30,0 40,0
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 0 35,00 0

Opinia cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

Altă opinie 0.59

Nu 4.6
ştiu 3

0.59
Este o idee proastă/nefolositoare
Este o iniţiativă bună, dar oamenii nu au
mentalitate 27.40
Corectă
Este o iniţiativă bună, dar prost
organizată 26.81
Este o iniţiativă bună, în folosul
comunităţii 39.98
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00

Opinia cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

Altă opinie 0,00

Nu ştiu 5,21

Este o idee
proastă/nefolositoare 0,00

Este o iniţiativă bună, dar


oamenii nu au 21,88
mentalitate corectă

Este o iniţiativă bună, dar


prost organizată 28,65
44,27
Este o iniţiativă bună, în folosul comunităţii
0,00 20,00 40,00 60,00
Cetăţenii argeşeni consideră, în proporţie de circa 41%, că Proiectul
94
privind managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul Argeş este o
iniţiativă bună, în folosul comunităţii.
Totuşi, este important de remarcat faptul că o parte însemnată a populaţiei
(28%) consideră că, deşi iniţiativa este bună, ea este frânată de mentalitatea
necorespunzătoare a oamenilor faţă de gestionarea selectivă a deşeurilor

22. CE CREDEŢI CĂ AR TREBUI SĂ FACĂ AUTORITĂŢILE PENTRU A


ÎNCURAJA OAMENII SĂ SEPARE DEŞEURILE?

Opinia cetăţenilor din judeţul Argeş

95
alta opinie 0,56

nu stiu 1,59

sa ii amendeze pe cei care 12,98


nu separa
deseurile 10,36

sa implice mai mult scoala, 31,65


biserica, ONG-urile in campanii
de informare si educare 42,86
sa puna la dipozitia populatiei
mai multe
pubele/containere
mai multe programe de
informare

96
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Opinia cetăţenilor din municipiul Piteşti

alta opinie 0,71

nu stiu 1,79
sa ii amendeze pe cei care nu separa
deseurile 15,89
sa implice mai mult scoala, biserica, ONG-urile in
campanii de informare si
11,79
Educare
sa puna la dipozitia populatiei mai multe
pubele/containere 28,39

mai multe programe de informare 41,43


15,0 45,0
0,00 5,00 10,00 020,00 25,00 30,00 35,00 40,00 0

Opinia cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

97
0.7
alta opinie 0

1.7
nu stiu 4

13.1
sa ii amendeze pe cei care nu separa 2 31.3
deseurile
sa implice mai mult scoala, biserica, 6
ONG-urile in 10.8 42.2
0
8
campanii de informare si educare
sa puna la dipozitia populatiei
mai multe
pubele/containere

mai multe programe de informare

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00

98
Opinia cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

99
alta opinie
0,00
nu stiu
0,95
sa ii amendeze pe cei care
nu separa 12,38
deseurile
sa implice mai mult scoala, 8,57
biserica, ONG-urile in
campanii de informare si 32,86
educare
sa puna la dipozitia 45,24
populatiei mai multe
pubele/containere

mai multe programe de


informare

100
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00

În opinia cetăţenilor argeşeni, autorităţile ar putea sprijini populaţia în


efortul de colectare şi gestionare selectivă a deşeurilor, prin derularea mai multor
programe de informare (43%) şi prin dotarea populaţiei cu mai multe
publele/containere (32%).
De asemenea, cetăţenii au apreciat că alte metode eficiente sunt măsurile
coercitive, respectiv aplicarea unor amenzi celor care nu îşi separă deşeurile (13%) şi o
mai mare implicare, în soluţionarea problemei deşeurilor, a şcolii, bisericii şi unor
organizaţii nonprofit (10%).

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

din alte surse0,07


de la vecini0,37
de la biserică0,60
de la şcoală 3,59
de la firma de salubritate 1,64
membrii familiei (ex. copii) 1,05
expoziţii, alte evenimente (ex. concursuri) 2,54
întâlniri/dezbateri publice 3,66
9,0
afişe şi postere 4
broşuri, pliante 11,81
de pe internet (ex. pagina Consiliului
Judeţean/ pagina proiectului) 6,65
centre de informare 3,74
18,6
presa locală 8
10,4
posturile locale de radio 6
26,0
posturile locale de televiziune 8
10,0 30,0
0,00 5,00 0 15,00 20,00 25,00 0

101
10
2
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

0,1
din alte surse 0

0,3
de la vecini 5

0,6
de la biserică 4

de la şcoală 3,16
de la firma de 1,5
salubritate 3
0,8
membrii familiei 9
expoziţii, alte 2,3
evenimente 2
întâlniri/dezbateri
publice 3,75
8,3
afişe şi postere 4

broşuri, pliante 11,85

de pe internet 6,86
4,6
centre de informare 4

presa locală 17,72


posturile locale de
radio 10,71
posturile locale de 27,1
televiziune 5

0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00

103
Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

104
din alte 0,70
surse de 0,23
la vecini 0,93
de la 1,17
biserică 0,93
de la 0,47
şcoală 0,70
de la firma de 6,76
salubritate 11,19
membrii familiei (ex. 9,56
copii) expoziţii, alte 5,13
evenimente (ex.
concursuri) 10,96
întâlniri/dezbateri 19,35
publice 8,86
afişe şi 23,08
postere
broşuri,
pliante de pe internet (ex.
pagina Consiliului
Judeţean/ pagina
proiectului)
centre de
informare
presa locală posturile
locale de radio
posturile locale de
televiziune

105
Sondajul de opinie a relevat faptul că, în ceea ce priveşte proiectele de mediu
derulate de autorităţi, sursele de informare preferate de cetăţenii din Argeş sunt, în
ordinea importanţei, următoarele: posturile locale de televiziune (25,4%), presa
locală (18%), distribuirea de broşuri şi pliante (11,4%) şi afişe şi postere (circa
9%).
Se poate observa, astfel, o diferenţă importantă între sursele de unde cetăţenii
din zonele rurale au obţinut informaţii despre proiectul de gestionare a deşeurilor care
face obiectul acestui studiu, întrucât 37% dintre ei au indicat autorităţile locale, în acest
sens, şi sursele de unde ar dori să obţină informaţii despre proiectele de mediu, surse
care sunt identice cu cele agreate de cetăţenii din mediul urban al judeţului Argeş.

106
10
7
24. CREDEŢI CĂ DVS. PERSONAL AŢI PUTEA SĂ FACEŢI MAI MULT
PENTRU LOCALITATEA DUMNEAVOASTRĂ ŞI PENTRU MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR?

Opinia cetăţenilor din judeţul Argeş

108
2,33
nu

2,04
poate, dar nu
văd de ce
25,34
poate, dar
nu depinde de
70,29
mine
0 10 20 30 40 50 60 70 80
fiecare
poate
contribui
puţin

109
Opinia cetăţenilor din municipiul Piteşti

80,00
70,00
60,00
50,00
40,00 71
30,00
20,00
25
10,00 2 2
0,00
fiecare poate, dar n
poate nu poate, dar nu u
contribui depinde de
puţin mine văd de ce

Opinia cetăţenilor din zonele urbane din judeţul


Argeş

71.39
80.00
70.00
60.00
50.00
24.35
40.00
30.00
20.00 1.77 2.48
10.00
0.00
fiecare poate, poate, dar
poate dar nu nu
nu
contribui depinde văd de ce
puţin de mine

Opinia cetăţenilor din zonele rurale din judeţul


Argeş

70,0
110
0
60,0
0
50,0
0
40,0
0
30,0 65,22
0
20,0
0 29,89
10,0 3,26 1,63
0
0,0 fiecare poate, dar nu poate, dar
0 poate nu nu
contribui
puţin depinde devăd de ce
Mine

Majoritatea cetăţenilor (circa 70%) din judeţul


Argeş au declarat că sunt dispuşi să facă mai
mult pentru localitatea în care trăiesc şi pentru
mediul înconjurător. Acest aspect demonstrează
disponibilitatea acestora de a face eforturile pe care
le implică trecerea la un sistem integrat de colectare
selectivă a deşeurilor.
Totuşi, destul de mulţi subiecţi (circa 24% în mediul
urban şi aproximativ 30% în mediul rural) au
declarat şi faptul că, deşi ar fi dispuşi să facă mai
mult pentru mediul şi localitatea în care trăiesc,
acest lucru nu stă în puterea lor, aspect care derivă,
considerăm noi, din lipsa unei educaţii a
responsabilităţii faţă de mediu şi faţă de ceilalţi.
25. AŢI FI DE ACORD CA TAXA DE
SALUBRITATE SĂ FIE CALCULATĂ ÎN FUNCŢIE
DE MODUL DE COLECTARE? (CU CÂT VEŢI
COLECTA MAI MULT SELECTIV, CU ATÂT TAXA
DUMNEAVOASTRĂ VA FI MAI MICĂ)

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

13,26%

7,99%

111
78,75%

Da Nu Nu stiu

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti


13%
9%

78%

Da Nu Nu stiu
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din
judeţul Argeş

15%

8%
Da
Nu
Nu stiu

77%

112
Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din
judeţul Argeş

6%
6%

Da
Nu
Nu stiu

88%

Studiul a mai relevat şi faptul că aproape 80%


dintre cetăţenii judeţului Argeş ar fi de acord ca
taxa de salubritate să fie calculată în funcţie de
modul de colectare a deşeurilor, respectiv să fie
cu atât mai mică cu cât o persoană colectează mai
mult în mod selectiv deşeurile. De asemenea,
procentul celor care s-au declarat
împotriva acestui sistem de stabilire a taxei de
salubritate este destul de mic, respectiv de 8% în
mediul urban şi de 6% în mediul rural.
Acest răspuns reprezintă încă un factor care poate
susţine implementarea eficientă a unui sistem de
management integrat al deşeurilor în judeţul Argeş,
prin cointeresarea materială a cetăţenilor.

113
11
4
26. DACĂ VOR FI LUATE TOATE MĂSURILE MAI SUS MENŢIONATE,
CONSIDERAŢI CĂ O TAXĂ LUNARĂ DE 1,8 EURO PENTRU O PERSOANĂ PE
LUNĂ AR FI ACCEPTABILĂ PENTRU UN MANAGEMENT AL DEŞEURILOR
EFICIENT?

Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş

23,22%

53,37%

23,41%

Nu
Da Nu ştiu

Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti

19,9%

59,3%
20,8%

Da Nu Nu ştiu

115
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

24%
Da
Nu
53% Nu
ştiu
23%

Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

22%

Da
51 N
% u
Nu ştiu
27%

Doar 53% din cetăţenii judeţului Argeş ar fi de acord să plătească o taxă de


salubritate de 1,8 E/lună/persoană, în condiţiile asigurării unui management
eficient al deşeurilor, în timp ce aproximativ 23% dintre aceştia şi-au exprimat
dezacordul.
Printre motivele invocate de aceştia din urmă, cel mai des menţionat (circa 90%
dintre respondenţi) a fost faptul că suma este mult prea mare, fie în raport cu veniturile
respondenţilor, fie cu taxa de salubritate achitată în prezent. Totuşi, cu o frecvenţă mai
mică de apariţie, au fost indicate şi alte motive, printre care:
o o astfel de taxă ar fi foarte greu de suportat pentru familiile numeroase, adesea
sărace;
116
o neîncrederea privind utilizarea corectă a acestor bani;
o aprecierea că suma este inutil de mare şi că, dacă oamenii au o mentalitate
corectă, se poate face un management eficient al deşeurilor cu o taxă de 1
E/lună/persoană;
o dorinţa unor cetăţeni ca statul/autorităţile locale să suporte în totalitate costurile
unui astfel de sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor.

28. ÎN CE CATEGORIE DE VÂRSTĂ VĂ ÎNCADRAŢI?

Repartizarea cetăţenilor din judeţul Argeş

6,82
peste 60 ani
23,29
46 – 60 ani

36 – 45 ani
24,07
19,79
26 – 35 ani

22,03
19 -25 ani

4,00
14 – 18 ani
0 5 10 15 20 25
Repartizarea cetăţenilor din municipiul Piteşti
7% 5%

20% 26%

20%
22%

117
14 – 18 ani 19 -25 ani 26 – 35 ani 36 – 45 ani 46 – 60 ani peste 60 ani

118
Repartizarea cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

5% 1%
11%

1 – 18
4 ani
1 -25
28% 9 ani
21%
2 – 35
6 ani
3 – 45
6 ani
4 – 60
6 ani
peste 60
ani
33%

Subiecţii argeşeni care şi-au exprimat opinia în cadrul acestui sondaj sunt
repartizaţi în mod echilibrat pe categorii de vârstă, corespunzător repartiţiei judeţene.
De asemenea, vârsta medie a respondenţilor a fost de 38,4 ani.
Variaţiile procentuale pe categorii de vârstă între zonele rurale şi cele urbane
sunt puţin semnificative şi sunt justificate de faptul că, în mediul urban, media de vârstă
a populaţiei este, în general, mai mică, decât cea din mediul rural.
29. SEXUL

Repartizarea cetăţenilor din judeţul Argeş

53,51%

46,49%

Feminin masculin
119
Repartizarea cetăţenilor din municipiul Piteşti

feminin
49%
51%
masculin

Repartizarea cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

46% feminin
54% masculin

Repartizarea cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

feminin
49% 51% masculi
n

120
Persoanele din judeţul Argeş care au răspuns sondajului de opinie sunt
repartizate, pe sexe, după cum urmează: 53,5% feminin şi 46,5% masculin.
La nivelul zonelor rurale, această repartiţie este puţin diferită, respectiv 51%
feminin şi 49% masculin, aceasta corespunzând în totalitate reparţiţiei pe sexe a
populaţiei totale la nivelul judeţului Argeş.

30. CE PREGĂTIRE AVEŢI?

Repartizarea cetăţenilor din judeţul Argeş


54,59%
36,52%

1,86% 7,03%

studii studii
universitare/postuniversitare liceale/postliceale

studii
gimnaziale fără studii

121
Repartizarea cetăţenilor din municipiul Piteşti

1%
5%

46%

48%

studii
universitare/postuniversitare studii liceale/postliceale

studii gimnaziale fără studii

122
12
3
Repartizarea cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

studii universitare/postuniversitare
studii liceale/postliceale
studii gimnaziale
fără studii
3%
10%
28%

59%

În funcţie de nivelul de pregătire, respondenţii sunt grupaţi astfel:


 36,5% au studii universitare/postuniversitare
 54,6% au studii liceale
 7% au studii gimnaziale
 1,9% nu au studii deloc
Se poate observa că, la nivelul zonelor rurale, procentul persoanelor cu studii
universitare/postuniversitare este mai mic, iar cel al persoanelor cu studii liceale,
gimnaziale sau fără studii este mai mare decât media judeţeană, aspect care
corespunde cu situaţia reală din teritoriu.

124
12
5
31. STAREA CIVILĂ

Repartizarea cetăţenilor din judeţul Argeş

60%

34%
4%
2%

căsătorit necăsătorit

divorţat/ă văduv/ă

Repartizarea cetăţenilor din municipiul Piteşti

2% 4%

40%
54%

căsătorit necăsătorit divorţat/ă văduv/ă

126
Repartizarea cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş

2% 4%
37%

57%

căsătorit /ă necăsătorit/ă
divorţat/ă văduv/ă

Repartizarea cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

2%5%

căsători
23% t
necăsătorit
divorţat/ă
văduv/ă
70%

În ceea ce priveşte starea civilă, 60% dintre subiecţii chestionaţi sunt


căsătoriţi, 34% dintre aceştia sunt necăsătoriţi, 2% sunt divorţaţi iar 4% sunt
văduvi.
Încă o dată, sunt interesante diferenţele de repartiţie între zonele urbane şi cele
rurale din judeţul Argeş, în sensul că, în zonele rurale procentul persoanelor căsătorite
este considerabil mai mare (70% faţă de 57%) iar procentul persoanelor necăsătorite
considerabil mai mic (23% faţă de 37%) decât în mediul urban.
127
12
8
32. CARE ESTE VENITUL MEDIU PE FAMILIE?

Repartizarea cetăţenilor din judeţul Argeş

9,65% 15,69%

26,41%

48,25%

sub 600 lei între 600 -1.500 lei


între 1.501 - 3.000 lei peste 3.000 lei

Repartizarea cetăţenilor din municipiul Piteşti

14% 12%

28%

46%

sub 600 lei între 600 -1.500 lei


între 1.501 - 3.000 lei peste 3.000 lei

129
13
0
Repartizarea cetăţenilor din zonele urbane din judeţul
Argeş

12% 14%

131
26%
sub 600 lei
între 600 -1.500 lei
între 1.501 - 3.000 lei
peste 3.000 lei

132
48%

Repartizarea cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş

1%
24%
29%

sub 600 lei


între 600 -1.500 lei
între 1.501 -
3.000 lei peste
3.000 lei

46%

În ceea ce priveşte venitul mediu pe familie, majoritatea respondenţilor


(74,66%) au declarat că acesta se încadrează între 600 şi şi 3.000 RON.
Într-o măsură mai mică, la sondajul de opinie au participat şi subiecţi al căror
venit mediu pe familie este mai mic de 600 RON – 15,69%, şi chiar şi mai puţin
numeroşi au fost respondenţii al căror venit mediu pe familie depăşeşte 3.000 RON –
9,65%.
Şi în cazul acestei variabile se pot observa diferenţe substanţiale între
repartizarea pe categorii de venit a respondenţilor din zonele urbane şi rurale. Astfel, în
zonele
urbane ponderea celor cu venituri de peste 3.000 RON este mult mai mare decât în
zonele rurale, iar ponderea celor cu venituri sub 600 RON este mult mai mică.

CONCLUZII

1. Identificarea dimensiunilor comportamentului actual de colectare a deşeurilor


în judeţul Argeş;

Studiul a relevat faptul că circa 80% din subiecţii chestionaţi consideră că


deşeurile menajere reprezintă o problemă pentru localitatea în care trăiesc, în timp
ce doar 11% dintre aceştia au afirmat contrariul. Această opinie se regăseşte, în

133
aceeaşi proporţie, atât la nivelul zonelor urbane evaluate, cât şi la nivelul municipiului
Piteşti, chestionat de sine stătător. Singura variaţie mai importantă se regăseşte la
nivelul zonelor rurale din judeţul Argeş, unde aproximativ 16% din populaţie consideră
că deşeurile menajere nu reprezintă o problemă. Această diferenţă se explică prin
posibilităţile mai variate de care dispun locuitorii din mediul rural, de a-şi recicla o parte
din deşeuri prin reutilizare în propria gospodărie.
Un procent însemnat dintre subiecţii chestionaţi, respectiv 26,5%, au afirmat
că nu ştiu ce se întâmplă cu deşeurile lor menajere, în timp ce 40% dintre aceştia
au declarat că ştiu cum sunt acestea gestionate, odată ce sunt preluate de firmele
abilitate.
Din această perspectivă, studiul a evidenţiat diferenţe destul de importante între
zonele urbane şi zonele rurale din judeţul Argeş, în sensul că aproape jumătate din
cetăţenii din zonele rurale ştiu ce se întâmplă cu deşeurile lor menajere, în timp ce în
zonele urbane acest procent nu depăşeşte 39%. Aceasta se explică printr-o mai mare
apropiere de natură a locuitorilor de la sate, printr-un nivel de trai mai scăzut, ceea ce
stimulează implicarea mai mare, atât a cetăţenilor, cât şi a autorităţilor locale în
gestionarea deşeurilor.
Legat de acest aspect, sondajul de opinie a permis identificarea unui procent de
aproape 3% din populaţie care tratează cu indiferenţă problema gestionării propriilor
deşeuri, aceste persoane declarând că nu le interesează ce se întâmplă cu deşeurile
după
depunerea lor în punctele de colectare.
Se remarcă preocuparea cetăţenilor din judeţul Argeş pentru protejarea
mediului înconjurător (în proporţie de aproximativ 50%), inclusiv prin reciclarea
diferitelor materiale, ceea ce demonstrează că problematica menţinerii integrităţii
mediului natural ar trebui să reprezinte un obiectiv important pentru strategia de
dezvoltare a judeţului. De asemenea, în opinia cetăţenilor judeţului Argeş, o gestionare
eficientă a deşeurilor constituie şi o bună metodă de ameliorare a stării de sănătate a
populaţiei.
În judeţul Argeş, de evacuarea deşeurilor din gospodăriile particulare se
poate ocupa oricare membru al familiei. Cu toate acestea, studiul a relevat
următoarea repartiţie a persoanelor chestionate pe categorii:
 43% sunt femei
 41% sunt bărbaţi
 14% sunt copii
 2% neidentificat.
Astfel, se poate observa implicarea tot mai redusă a copiilor în îndeplinirea
activităţilor din gospodărie, fapt care necesită iniţierea unei educaţii ecologice adecvate
în cadrul tuturor nivelurilor de studii, care să conducă la formarea unui comportament
responsabil faţă de mediu.
Totodată, studii sociologice recente au evidenţiat influenţa substanţială a copiilor
în adoptarea deciziilor la nivelul unei familii, motiv pentru care principiile unei conduite
responsabile faţă de mediu vor fi asumate mai repede de membrii familiei în care copiii
au beneficiat de educaţie ecologică.
Majoritatea cetăţenilor argeşeni (circa 60% dintre aceştia), au declarat că
134
sunt dispuşi să parcurgă până la 250 m pentru evacuarea deşeurilor reciclabile,
iar circa 30% dintre aceştia au precizat că ar fi dispuşi să se deplaseze chiar pe
distanţe de până la 500 m, în acest scop.
Un factor de rezistenţă în implementarea unui sistem de gestionare selectivă a
deşeurilor la nivelul judeţului Argeş este reprezentat de o parte din cetăţenii care
locuiesc în blocuri cu mai mult de 5 etaje şi care, în ciuda neajunsurilor (focar de
infecţie, cheltuieli mari de întreţinere, mirosul neplăcut) nu doresc să renunţe la
sistemul actual de colectare a deşeurilor, instalat chiar în cadrul imobilului.
Interesant de remarcat este şi faptul că aproximativ 10% dintre respondenţi ar
prefera să se deplaseze pe distanţe de peste 500 m, motivând acest fapt prin dorinţa
lor de a nu locui în apropierea punctelor de colectare a deşeurilor.
Pe ansamblu, în funcţie de gradul de informare/educare, coroborat cu
disponibilitatea de a participa la un sistem eficient de colectare selectivă, reciclare şi
valorificare a deşeurilor, cetăţenii din judeţul Argeş pot fi încadraţi pe trei categorii, după
cum urmează:
cetăţeni care au o educaţie ecologică şi acţionează în consecinţă 25%;
cetăţeni care conştientizează existenţa anumitor probleme, dar nu acţionează ca
atare 69%;
cetăţeni care au o atitudine sceptică sau indiferentă faţă de problemele de mediu
6%.
2. Identificarea motivelor de colectare neselectivă a deşeurilor de către
populaţia judeţului Argeş;

În cadrul acestui sondaj de opinie, primul pas în efortul nostru de a identifica


motivele de colectare neselectivă a deşeurilor în judeţul Argeş a fost cunoaşterea
procentului de cetăţeni care nu îşi colectează selectiv deşeurile.
Astfel, circa 75% dintre cetăţenii judeţului Argeş nu sunt preocupaţi de
colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în propria gospodărie în mod
sistematic, situaţie care se regăseşte aproape identic indiferent de perspectiva din
care se face
analiza (din perspectiva zonelor urbane sau a celor rurale).
Mare parte din argeşenii care au afirmat că nu îşi colectează selectiv deşeurile
au motivat că sunt împiedicaţi să facă acest lucru de:
 lipsa spaţiilor şi recipientelor adecvate pentru o astfel de colectare (în
proporţie de circa 63%);
 necunoaşterea acestui sistem de colectare (circa 24%);
 lipsa de interes privind o astfel de gestionare a propriilor deşeuri
(aproximativ 6%).
Interesant de remarcat este faptul că, în zonele rurale, doar 3% din subiecţii
chestionaţi au invocat lipsa de interes ca motiv al colectării neselective, în timp ce
37,5% (un procent aproape dublu faţă de cel corespunzător cetăţenilor din zonele
urbane) dintre aceştia au precizat că nu ştiu ce înseamnă colectarea selectivă a
deşeurilor. Se remarcă, astfel, necesitatea unei informări sistematice a cetăţenilor
argeşeni (cu accent pe populaţia rurală), cu privire la metodologia şi avantajele
colectării selective a deşeurilor, în vederea formării unei educaţii şi a unei conştiinţe
ecologice.
Respondenţii care locuiesc la casă sunt dispuşi să folosească recipienţii
135
destinaţi realizării de compost propriu, în proporţie de 73%. Se remarcă, totuşi, o
diferenţă demnă de luat în considerare, între opinia cetăţenilor din zonele urbane
(66%), respectiv, din cele rurale (80%), în sensul că populaţia rurală manifestă o mai
mare disponibilitate în acest sens. De asemenea, operatorii de interviu au semnalat şi
prezenţa câtorva gospodării în care cetăţenii îşi construiseră sisteme proprii pentru
obţinerea de
compost.
Cetăţenii care au refuzat realizarea de compost propriu, au indicat, în principal,
trei motivaţii în acest sens: comoditatea (ex. este mai uşor să dai foc deşeurilor sau să
le duci la punctele de colectare, decât să le transformi în compost), disconfortul olfactiv
creat prin amplasarea recipientului de compost în apropierea locuinţei şi lipsa de spaţiu
pentru plasarea recipientului şi pentru utilizarea compostului rezultat (mai ales în zona
urbană).

La nivelul judeţului Argeş, colectarea selectivă a deşeurilor ar putea fi


stimulată de crearea unor spaţii de colectare corespunzător amenajate (în
proporţie de 53%) şi de amplasarea acestora în apropierea locuinţelor cetăţenilor
(în proporţie de circa 27%).
Formarea unui comportament responsabil al cetăţenilor depinde şi de informarea
acestora (9%), de creşterea frecvenţei de colectare (6%) şi de creşterea vizibilităţii
laturii sociale a procesului de reciclare (4%).
3. Evaluarea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei din judeţul
Argeş privind necesitatea colectării selective, reciclării şi evacuării deşeurilor;

La nivelul judeţului Argeş, gospodăriile private reprezintă cel mai mare generator
de deşeuri, motiv pentru care un obiectiv important al sondajului de opinie a fost
evaluarea gradului de cunoaştere şi de conştientizare a importanţei schimbării
comportamentului de gestionare a deşeurilor la nivelul fiecărei gospodării.
Astfel, sondajul de opinie a evidenţiat faptul că majoritatea cetăţenilor argeşeni
sunt conştienţi de importanţa colectării selective, reciclării şi evacuării
deşeurilor, întrucât 79% dintre aceştia apreciază că o gestionare corespunzătoare
a deşeurilor constituie un factor primordial în dezvoltarea durabilă a judeţului, în
beneficiul generaţiilor viitoare.
Se evidenţiază, în acest context, comportamentul populaţiei din zonele rurale,
care consideră, în proporţie de peste 90%, că un management eficient al deşeurilor va
contribui substanţial la o dezvoltare rurală armonioasă.
De asemenea, majoritatea cetăţenilor argeşeni, respectiv 70% dintre
aceştia, consideră că deşeurile colectate necorespunzător reprezintă un pericol
pentru sănătate.
Pe de altă parte, aprecierea personală a gradului de informare privind modul de
colectare, evacuare şi revalorificare a deşeurilor a relevat că aproximativ 65% dintre
cetăţenii argeşeni sunt deloc sau foarte puţin informaţi despre acest sistem, în
timp ce doar 6% dintre aceştia au afirmat că sunt foarte bine informaţi în acest sens.
Un aspect îngrijorător derivă din faptul că circa 20% din persoanele chestionate
au declarat că nu cunosc efectele nocive ale colectării necorespunzătoare a deşeurilor.
Prin urmare, cetăţenii din judeţul Argeş sunt conştienţi de importanţa economică,
ecologică şi socială a sistemului de colectare selectivă, reciclare şi evacuare a
136
deşeurilor, însă nu sunt suficient informaţi pentru a putea gestiona acest sistem de o
manieră eficientă.
Considerăm, de aceea, că primul pas în realizarea unui management eficient al
deşeurilor în judeţul Argeş ar trebui să se facă în direcţia informării şi educării
cetăţenilor prin:
 derularea unei campanii media de informare, care să sensibilizeze cetăţenii în
legătură cu factorii care afectează integritatea mediului natural şi care să îi
determine să se implice mai activ în reducerea/eliminarea acestora;
 încurajarea cetăţenilor de a reduce cantitatea de deşeuri generată;
 stabilirea unei taxe de salubritate care să stimuleze cetăţenii să-şi colecteze
selectiv deşeurile;
 oferirea de consiliere, prin intermediul unităţilor autorităţilor locale din teritoriu, cu
privire la beneficiile utilizării unui sistem integrat de colectare selectivă a
deşeurilor;
4. Determinarea măsurii în care populaţia judeţului Argeş cunoaşte Proiectul
privind Managementul Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Argeş;

Studiul a relevat faptul că cetăţenii judeţului Argeş cunosc în mică măsură


proiectul derulat de Consiliul Judeţean Argeş pentru introducerea unui sistem integrat
de gestionare a deşeurilor, aproape 64% dintre aceştia precizând că nu au nicio
informaţie despre acest proiect.
Slaba informare a cetăţenilor argeşeni se regăseşte în toate răspunsurile care
aveau ca scop evaluarea gradului de cunoaştere a acestui proiect, deşi, pe ansamblu,
populaţia rurală a dovedit că este mai bine informată despre existenţa şi conţinutul
proiectului. Astfel, procentul populaţiei care a declarat că este informată despre acest
proiect a fost de 24% în zonele rurale, în comparaţie cu doar 15% în zonele urbane.
Sursele principale de obţinere a informaţiilor despre proiectul de gestionare a
deşeurilor, derulat de Consiliul Judeţean Argeş, au fost obţinute în mod diferenţiat, în
funcţie de mediul de provenienţă al respondenţilor.
Astfel, în mediul urban, sursele de informare cu cea mai mare pondere au fost:
 televiziunea (23%);
 membrii familiei (17%);
 presa scrisă (16,48%);
 Internetul (11%),
în timp ce, în mediul rural, cetăţenii utilizează ca sursă principală de informare
comunicarea cu autorităţile (37%).

137
Cea mai cunoscută iniţiativă din cadrul proiectului privind managementul integrat
al deşeurilor solide în judeţul Argeş este închiderea vechiului depozit de deşeuri
de la Albota şi construirea unui nou spaţiu ecologic pentru depozitarea deşeurilor,
aspect dovedit de cei 38% dintre respondenţi care au afirmat că au cunoştinţă despre
aceasta. Important de semnalat este şi procentul de 51% din cetăţenii zonelor rurale din
Argeş, care au informaţii despre această iniţiativă.
Sondajul a evidenţiat faptul că o altă componentă mai cunoscută a proiectului
privind managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul Argeş este aceea a
construirii a două staţii de compost, la Albota şi Câmpulung. Astfel, la nivelul
zonelor urbane, 22% dintre respondenţi au afirmat că au cunoştinţă de această
iniţiativă, în timp ce, la nivelul populaţiei rurale, acest procent atinge chiar 32%.
În afara acestor două componente, Proiectul privind Managementul Integrat al
Deşeurilor Solide este destul de puţin cunoscut cetăţenilor din judeţul Argeş.
Astfel, închiderea depozitelor de deşeuri de la Câmpulung, Mioveni şi
Topoloveni este cunoscută de circa 16% dintre cetăţenii argeşeni, cu precizarea că
populaţia rurală dovedeşte din nou o mai bună informare, 23% din cadrul acesteia
afirmând că are cunoştinţă despre această iniţiativă. Pe de altă parte, nu trebuie ignorat
faptul că majoritatea populaţiei (aproximativ 76%) nu cunoaşte deloc această
componentă a proiectului.
Iniţiativa achiziţionării de pubele şi containere destinate colectării
deşeurilor reciclabile nu este cunoscută majorităţii (62%) populaţiei argeşene,
doar circa 38% dintre respondenţi având cunoştinţă de aceasta.
Cetăţenii argeşeni sunt şi mai puţin informaţi despre construirea şi dotarea, în
cadrul proiectului menţionat, a 1065 de puncte de colectare la nivelul judeţului. Acest
aspect este demonstrat de procentul de 75% dintre respondenţi, care au precizat că
nu au cunoştinţă de o astfel de iniţiativă. Acest procent se regăseşte, în aceeaşi
măsură, atât la nivelul populaţiei urbane, cât şi la nivelul populaţiei rurale.
De asemenea, pregătirea unei noi etape a proiectului de gestionare a
deşeurilor, prin atragerea de fonduri europene pentru zonele Curtea de Argeş,
Domneşti, Costeşti şi comunele limitrofe este foarte puţin cunoscută de cetăţenii
argeşeni, indiferent de mediul de provenienţă, circa 72% dintre aceştia afirmând acest
lucru.
Pe ansamblu, cetăţenii argeşeni consideră, în proporţie de circa 41%, că
Proiectul privind managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul Argeş este
o iniţiativă bună, în folosul comunităţii.
Totuşi, este important de remarcat faptul că o parte însemnată a populaţiei (28%)
consideră că, deşi iniţiativa este bună, ea este frânată si de mentalitatea
necorespunzătoare a oamenilor faţă de gestionarea selectivă a deşeurilor.
5. Stabilirea mijloacelor de influenţare a comportamentului de colectare a
deşeurilor în judeţul Argeş.

Sondajul de opinie a relevat faptul că, în ceea ce priveşte proiectele de mediu


derulate de autorităţi, sursele de informare preferate de cetăţenii din Argeş sunt, în
ordinea importanţei, următoarele:
 posturile locale de televiziune (25,4%);
 presa locală (18%)

138
 distribuirea de broşuri şi pliante (11,4%)
 posturile locale de radio (10,39%)
 afişe şi postere (circa 9%)
 Internet (inclusiv pagina Consiliului Judeţean Argeş) (6,56%)
 centre de informare (5,74%)
 întâlniri/dezbateri publice (4,28%)
 de la şcoală (2,81%)
 expoziţii sau alte evenimente (2,04%).
Studiul a evidenţiat o diferenţă importantă între sursele de unde cetăţenii din
zonele rurale au obţinut informaţii despre proiectul de gestionare a deşeurilor care face
obiectul acestui studiu, întrucât 37% dintre ei au indicat autorităţile locale, în acest sens,
şi sursele de unde ar dori să obţină informaţii în acest sens, surse care sunt identice cu
cele agreate de cetăţenii din mediul urban al judeţului Argeş şi care sunt precizate mai
sus.

În opinia cetăţenilor argeşeni, autorităţile ar putea sprijini populaţia în


efortul de colectare şi gestionare selectivă a deşeurilor, prin:
 derularea mai multor programe de informare (43%);
 dotarea populaţiei cu mai multe publele/containere (32%).
De asemenea, cetăţenii au apreciat că alte metode eficiente sunt măsurile
coercitive, respectiv aplicarea unor amenzi celor care nu îşi separă deşeurile (13%) şi
o
mai mare implicare, în soluţionarea problemei deşeurilor, a şcolii, bisericii şi unor
organizaţii nonprofit (10%).
Majoritatea cetăţenilor (circa 70%) din judeţul Argeş au declarat că sunt
dispuşi să facă mai mult pentru localitatea în care trăiesc şi pentru mediul
înconjurător. Acest aspect demonstrează disponibilitatea acestora de a face eforturile
pe care le implică trecerea la un sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor.
Totuşi, destul de mulţi subiecţi (circa 24% în mediul urban şi aproximativ 30% în
mediul rural) au declarat şi faptul că, deşi ar fi dispuşi să facă mai mult pentru mediul şi
localitatea în care trăiesc, acest lucru nu stă în puterea lor, aspect care derivă,
considerăm noi, din lipsa unei educaţii ecologice a acestora.
139
Un alt factor important, care poate susţine implementarea eficientă a unui sistem
de management integrat al deşeurilor în judeţul Argeş, este cointeresarea materială a
cetăţenilor întrucât studiul a mai relevat şi faptul că aproape 80% dintre cetăţenii
judeţului Argeş ar fi de acord ca taxa de salubritate să fie calculată în funcţie de
modul de colectare a deşeurilor, respectiv să fie cu atât mai mică cu cât o persoană
colectează mai mult deşeurile în mod selectiv. De asemenea, procentul celor care s-au
declarat împotriva acestui sistem de stabilire a taxei de salubritate este destul de mic,
respectiv de 8% în mediul urban şi de 6% în mediul rural.
Pe de altă parte, acordul larg al cetăţenilor argeşeni de a plăti o taxă de
salubritate calculată în funcţie de modul de colectare a deşeurilor nu este confirmată de
acceptarea unei taxe de salubritate în valoare de 1,8 E/lună/persoană.
Astfel, doar 53% din cetăţenii judeţului Argeş ar fi de acord să plătească o
taxă de salubritate de 1,8 E/lună/persoană, în condiţiile asigurării unui
management eficient al deşeurilor.
Totuşi, având în vedere contextul economic actual, circa 23% dintre respondeţi
şi-au exprimat categoric nemulţumirea faţă de creşterea taxei de salubritate până la 1,8
E/lună/persoană, argumentând că este o măsură care nu ţine cont de nivelul de trai
actual, drastic limitat de creşterea TVA, de scăderea salariilor persoanelor angajate în
instituţiile de stat, de pierderea locurilor de muncă etc.
Printre motivele invocate de aceştia din urmă, cel mai des menţionat (circa 90%
dintre respondenţi) a fost faptul că suma este mult prea mare, fie în raport cu veniturile
respondenţilor, fie cu taxa de salubritate achitată în prezent. Cu o frecvenţă mai mică
de apariţie, au fost indicate şi alte motive, printre care:
o o astfel de taxă ar fi foarte greu de suportat pentru familiile numeroase, adesea
sărace;

o dorinţa unor cetăţeni ca taxa de salubritate actuală să rămână


neschimbată; o neîncrederea privind utilizarea corectă a acestor bani;
o aprecierea că suma este inutil de mare şi că, dacă oamenii au o mentalitate
corectă, se poate face un management eficient al deşeurilor cu o taxă de 1
E/lună/persoană;
o dorinţa unor cetăţeni ca statul/autorităţile locale să suporte în totalitate costurile
unui astfel de sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor

140
BIBLIOGRAFIE

[1] Apostol Tiberiu, Gestiunea deşeurilor” – Editura AGIR, Bucuresti, 2000

[2] Apostol Tiberiu , Gestiunea şi impactul deşeurilor menajere asupra mediului


înconjurător”

[3] Apostol Tiberiu , C. Mărculescu , 2006 , „Managementul deşeurilor solide”

[4] Agentia de Protectie a Mediului Argeş , Rapoarte privind starea mediului în


judeţul Argeş: 2011, 2012

[5] ARGIF PROIECT SRL 2001 , "Studiu de impact asupra mediului şi sănătăţii
umane privind obiectivul - Unitate de tratare ecologică a deşeurilor urbane"

[6] S.C. Hydromed Grup SRL 2004, "Ecologizarea şi închiderea depozitului de


deşeuri existent din Municipiul Piteşti" – Proiect Tehnic, Caiete Sarcini, Detalii de
execuţie

[7] Institutul pentru Comunităţi Durabile (ICS), Montpelier, Vermont, USA în


cooperare cu Centrul Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de
Est (REC), Szentendre, Hungary, 2001, "Ghid de implementare a Programelor de
Acţiune pentru Mediu în Europa Centrală şi de est"

[8] S.C. Proiect Argeş S.A, Plan urbanistic general - P.U.G. municipiul Piteşti"

141

S-ar putea să vă placă și