Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE LICENȚĂ
1
Promoția Iulie, 2017
PROIECT DE LICENȚĂ
STUDIEREA COMPORTAMENULUI DE GESTIONARE A
DEŞEURILOR ÎN RÂNDUL CETĂŢENILOR DIN JUDEŢUL
ARGEŞ
2
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………. Pag 3
CAPITOLUL 1
CAPITOLUL II
CAPITOLUL III
STUDIEREA COMPORTAMENULUI DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ÎN
RÂNDUL CETĂŢENILOR DIN JUDEŢUL ARGEŞ”
CAPITOLUL IV Concluzii...........................................................................pag 90
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………...,,,,,,, pag 97
3
INTRODUCERE
4
CAPITOLUL 1
5
Deciziile la nivelul UE, trebuie să creeze uniformitate în ceea ce priveşte înţelesul
termenilor din legislaţie în toate statele membre.
6
Prima Directivă a fost 74/442/CE, care a creionat cadrul desfăşurării activităţilor de
gestionare a deşeurilor, în baza ei se vor putea emite şi alte directive care să
reglementeze fluxuri separate de deşeuri.
În total un număr de 116 acte legislative transpuneau aceste directive în: legi, hotărâri
de guvern, ordonanțe de urgență ale guvernului și ordine emise de Ministerul Mediului și
Pădurilor, Ministerul Economiei și Ministerul Transporturilor. Actual această transpunere
este completă.
În anul 2011, s-a promulgat legea 211/2011 privind regimul deşeurilor şi s-a transpus
astfel în legislaţia naţională, Directiva 2008/98/CE privind regimul deşeurilor şi de abrogare
a anumitor directive. Prin această lege a fost abrogată OUG 78/2000 privind regimul
deşeurilor cât şi OUG 16/2001 privind deşeurile industriale reciclabile.
Tot în legislaţia naţională, au fost transpuse şi alte directive care se referă la gestionarea
unor fluxuri individuale de deşeuri, precum HG 1037/2010 privind gestionarea deşeurilor
de echipamente electrice şi electronice care transpune Directiva 2002/98/CE.
7
h) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri
periculoase cu deşeuri nepericuloase;
9
Evidenţa gestiunii deşeurilor (colectate, transportate, depozitate temporar,
valorificate şi eliminate) se raportează de către agenţii economici autorizaţi, la solicitarea
autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, sau a altor autorităţi ale
administraţiei publice locale, care au atribuţii şi răspunderi în domeniul regimului
deşeurilor, conform prevederilor legale (lunar, semestrial, anual).
Evidenţa deşeurilor se ţine separat, cu fişă de deşeu , pentru fiecare tip de deşeu şi
se transmite centralizat, către autorităţile solicitante. Producătorii şi deţinătorii de deşeuri
persoane juridice trebuie sa păstreze buletinele de analiză care caracterizează deşeurile
periculoase generate din propria activitate şi să le transmită, la cerere, autorităţilor
competente pentru protecţia mediului.
deşeu = orice substanţă sau obiect, pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia
sau obligaţia de a-l arunca;
deţinatorii de deşeuri = producătorul deşeurilor, sau persoană fizică ori juridică ce
se află în posesia acestuia;
colectare = strângerea deşeurilor, inclusiv sortarea şi stocarea preliminară a
deşeurilor, în vederea transportării la o instalaţie de tratare;
colectare separată = colectarea în cadrul căreia un flux de deşeuri este păstrat
separat în funcţie de tipul şi natura deşeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a
acestora (există directive care reglementează anumite fluxuri separate de deşeuri);
eliminare = orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în
cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de
substanţe sau de energie;
biodeşeuri = deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile
alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor
de catering ori din magazine de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deşeurile provenite
din unităţile de prelucrare a produselor alimentare;
deşeuri periculoase = acele deşeuri care prezintă una sau mai multe din
următoarele proprietăţi :explozive, oxidante, inflamabile, foarte inflamabile, iritante, nocive,
toxice, cancerigene, corozive, infecţioase, mutagene, sensibilizante, ecotoxice;
10
Tot pentru o evidenţă cât mai bună, trebuiesc identificate tipurile de deşeuri
generate, cantitatea de deşeuri generate, (inclusiv prin reutilizarea produselor sau
prelungirea duratei de viaţă a acestora), impactul negativ al deşeurilor generate asupra
mediului şi sănătăţii populaţiei, conţinutul de substanţe nocive al deşeului.
11
economice şi juridice, precum taxele pentru depozitarea deşeurilor sau interdicțiile de
depozitare a deşeurilor, extinzând sistemele de responsabilitate a producătorilor şi
introducând sistemele de plată în funcţie de deşeurile generate.
12
CAPITOLUL II
DEŞEURI INDUSTRIALE
Efectele nocive ale deşeurilor (poluare, impurificare),dar mai ales cele determinate
de depozitele de deşeuri necorespunzătoare amenajate sunt determinate de:
Clasificarea deşeurilor
a)Deşeuri urbane:
13
arată scăderea drastică a deşeurilor alimenatre sau a cenuşilor şi sporirea considerabilă a
deşeurilor din mase plastice, metale sau sticlă, aceasta ca urmare a procesului tehnologic,
a urbanizării şi a tendinţei generale de sporire a gradului de civilizaţie . În această
categorie pot fi considerate şi nămolurile provenite de la staţiile de tratare şi epurare pentru
obţinerea apei potabile şi respectiv neutralizarea apelor reziduale.
-Deşeurile stradale sunt deşeuri specifice fluxurilor stradale ale centrelor populate,
rezultate din activitatea cotidiană a populaţiei, din parcuri sau din depunerile obişnuite ale
suspensiilor solide din atmosferă.
-Deşeurlei sanitare provenite din instituţii de sănătate de stat sau private, sunt
deşeuri cu posibil infecţios, şi prin urmare acestea trebuiesc manipulate, transportate şi
tratate în consecinţă.
c) Deşeuri din construcţii, acestea provin din activităţi cum ar fi demolările sau
construcţiile civile sau industriale;
d) Deşeuri speciale , sunt acele deşeuri din categoria explozibililor sau cea a
substanţelor radioactive, adică diverşi izotopi radioactivi rezultaţi din diverse activităţi
industriale, de cercetare ştiinţifică, medicală, agricolă, zoo-tehnică dar mai ales din
centralele atomo-electrice. Periculozitatea acestor reziduuri este dată de natura acestora şi
de gradul de radioactivitate.
14
Fig. 1. Tipuri şi surse de deşeuri
15
industriale a scăzut cu 1,5 milioane tone în 2008, iar cea de steril minier a scăzut cu 5,8
milioane tone.
16
• agricultură, zootehnie -1,2 milioane tone;
• fosfogips;
• deşeuri petroliere;
Cea mai mare cantitate de deşeuri periculoase s-a generat, aşa cum era de
aşteptat, în cadrul industriei chimice - predominând deşeurile de sodă calcinată (judeţele
Alba, Dolj şi Vâlcea) şi fosfogips (judeţul Bacău).
Pigmenţi;
Plastic;
Pesticide;
17
Cauciuc sintetic;
Explozivi;
Fibre sintetice;
Procesele tehnologice din industria chimica generează deşeuri tipice dintre care
pot fi amintite:
Solvenţi utilizaţi;
Cozi de distilare;
Chimicale neutilizate;
Ape reziduale;
Catalizatori utilizaţi;
Filtre;
Reziduuri de containere;
Ambalaje;
Echipamente uzate;
Incinte dezafectate;
Metalurgia este o altă activitate industrială care produce cantităţi mari de deşeuri
periculoase, cu preponderenţă zguri din metalurgia aluminiului (judeţul Olt) şi altor metale
neferoase (judeţul Maramureş).
18
Deoarece unul dintre dezideratele gestiunii deşeurilor este minimizarea lor la sursă,
interesul este ca din toate analizele să se poată evidenţia clar sursele şi tipurile de
deşeuri. Acest lucru este posibil ca urmare a efectuării bilanţurilor de materiale ale
unităţilor investigate.
13% din 405 milioane tone de deşeuri produse a fost reciclată în interiorul unităţii iar
77% au suferit tratări intermediare din care 35% a rămas ca reziduu, 25% a fost
reciclată şi 10% a mers la deponia unităţii;
prin urmare, în stadiul final, 38% a fost reciclată şi 20% a fost depozitată la deponie;
Deşeurile lichide sunt neutralizate şi/sau separate prin procese chimice sau fizice.
Aproximativ 80% din tratările aplicate deşeurilor solide industriale tratate sunt pentru
unităţile de incinerare.
Deşeurile periculoase cum ar fi metalele grele sunt clasificate după reguli specifice şi
sunt tratate astfel încât să se împiedice poluarea mediului înconjurător.
19
2.3. Valorificarea deşeurilor industriale
Fig. 2. Cantitatea de deseuri industriale valorificate, pe principalele activitati economice, anul 2010
• poluarea aerului;
20
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este
deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică
exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.
• unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrană
în gunoaie (şobolani, ciori).
Deşeurile, mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate datorită
conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide,
solvenţi, uleiuri uzate.
Un aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate
împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic
şi biologic, recuperarea lor este dificilă.
21
Problemele cu care se confruntă gestionarea deşeurilor în România pot fi
sintetizate astfel:
depozitarea pe teren descoperit este cea mai importantă cale pentru eliminarea
finală a acestora;
• depozitare, 81,0 %;
• valorificare, 15,0 %;
• incinerare, 0,7 %.
22
2.5. Suprafeţe totale de teren ocupate cu deşeuri industriale
Din totalul depozitelor de deşeuri industriale, cel puţin 50 nu dispun de nici un fel de
amenajare pentru protecţia mediului, iar cele mai multe sunt doar împrejmuite. Unele dintre
depozite au una sau mai multe amenajări speciale (impermeabilizare, drenuri, canal de
gardă, foraj de monitorizare), dar foarte puţine dispun de toate amenajările astfel încât să
îndeplinească condiţiile necesare pentru protecţia calităţii mediului.
23
CAPITOLUL III
25
cetăţenilor judeţului Argeş privind efectele colectării selective a deşeurilor asupra protejării
mediului natural, asupra sănătăţii consumatorilor şi asupra prosperităţii economice a
comunităţii. Din această perspectivă, rezultatele acestui sondaj de opinie reprezintă
punctul de plecare pentru organizarea unor evenimente viitoare de informare,
conştientizare şi educare a consumatorilor argeşeni privind implicaţiile colectării selective a
deşeurilor.
Acest sondaj de opinie are rolul de a oferi informaţiile necesare organizării şi
implementării eficiente a celei de- a doua componente a programului, respectiv campania
de informare, conştientizare şi educare a cetăţenilor.
Pentru ca această campanie să genereze efectele scontate, ea trebuie să ţină
seama de atitudinea grupurilor ţintă faţă de problemele de mediu, în sensul că mijloacele
de comunicare, forma şi conţinutul mesajelor trebuie ajustate în funcţie de particularităţile
următoarelor grupuri de cetăţeni:
1. cetăţeni care au o educaţie ecologică şi acţionează în consecinţă
2. cetăţeni care conştientizează existenţa anumitor probleme, dar nu acţionează ca atare
3. cetăţeni care au o atitudine sceptică sau indiferentă faţă de problemele de mediu.
26
mediului.
Obiective principale ale sondajului de opinie:
- identificarea dimensiunilor comportamentului actual de colectare a deşeurilor în
judeţul Argeş;
- identificarea motivelor de colectare neselectivă a deşeurilor de către populaţia
judeţului Argeş;
- evaluarea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei din judeţul Argeş privind
necesitatea colectării selective, reciclării şi evacuării deşeurilor;
- determinarea măsurii în care populaţia judeţului Argeş cunoaşte Proiectul
Managementul Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Argeş - stabilirea
mijloacelor de influenţare a comportamentului de colectare a deşeurilor în judeşul
Argeş.
Programarea activităţilor şi termene cheie:
- pregatirea si discutarea continutului cadru al chestionarului.
Chestionarul a fost pregatit de catre expertul PR din cadrul Asistentei Tehnice si a
fost supus dezbaterii echipei care a coordonat sondajul de opinie 28 noiembrie 2013 – s-
a efectuat instruirea operatorilor de interviu, la sediul Universităţii „Constantin
Brâncoveanu” din Piteşti cu sprijinul echipei care asigura Asistenta Tehnica in cadrul
Masurii ISPA prin Contractului Nr. 2005 RO 16 P PE 001 – 01 (au participat din partea AT:
expertul PR si Deputy Team Leader) si a UIP (Unitatea de Implementare a Proiectului);
- 05-15 martie 2014 – s-a realizat colectarea informaţiilor prin aplicarea chestionarelor
pe subiecţi din zonele: Piteşti, Câmpulung, Mioveni, Ştefăneşti, Topoloveni, Albota,
Bascov, Dâ mbovicioara, Leordeni, Lereşti, Moşoaia, Poiana Lacului, Rucăr, Schitu
Goleşti, Stâlpeni, Ţiţeşti. Aceste zone au fost selectate de Consiliul Judeţean Argeş ca fiind
zone de interes major pentru Proiectul privind managementul integrat al deşeurilor solide
în judeţul Argeş;
- 16-31 martie 2014 – s-a realizat centralizarea, prelucrarea, analiza şi interpretarea
rezultatelor studiului şi s-au formulat concluziile rezultate sub forma raportului de cercetare
(prezentat în format tipărit – 2 exemplare, precum şi în format electronic).
27
necesitând circa 20 minute (Vezi Anexa tehnică).
Echipa de colectare a informaţiilor a fost formată din 35 de operatori de interviu.
Interviurile au fost realizate faţă-în-faţă, fie la domiciliul subiecţilor, fie în spaţii pietonale
intens circulate.
Alegerea subiecţilor s-a realizat în mod aleatoriu, pe baza listelor electorale din cadrul
Primăriilor localităţilor care au făcut obiectul cercetării.
Eşantionul la nivelul judeţului Argeş a fost alcătuit din 1.026 persoane, stabilit pe baza
metodei cotelor, după cum urmează:
Eşantionul la nivelul municipiului Piteşti a fost alcătuit din 538 persoane, stabilit pe baza
28
metodei cotelor, după cum urmează:
TIPUL CLĂDIRII
Repartizarea cetăţenilor din judeţul Arges
29
Repartizarea cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
30
Opinia cetăţenilor din municipiul Piteşti
31
Studiul a relevat faptul că circa 80% din subiecţii chestionaţi consideră că deşeurile
menajere reprezintă o problemă pentru localitatea în care locuiesc, în timp ce doar
11% dintre aceştia au afirmat contrariul. Această opinie se regăseşte, în aceeaşi proporţie,
atât la nivelul zonelor urbane evaluate, cât şi la nivelul municipiului Piteşti, chestionat de
sine stătător.
Singura variaţie mai importantă se poate observa la nivelul zonelor rurale din judeţul
Argeş, unde circa 77% din populaţie consideră că deşeurile menajere sunt o problemă
pentru localitatea în care trăiesc, în timp ce 16% dintre aceştia au afirmat contrariul
.2. ŞTIŢI UNDE SE DUC DEŞEURILE DUMNEAVOASTRĂ?
Nu 30,51%
40,35%
Aproximativ 26,51%
Nu mă interesează
39%
35%
24%
Da Nu Aproximativ Nu mă interesează
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
Da Nu Aproximativ Nu mă interesează
2%
34% 39%
32
25
Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş
50.0
0
45.0
0
40.0
0
35.0
0
30.0
0
25.0
0 48.37
20.0
0 34.24
15.0
0
10.0
0 14.13
5.00
3.26
0.00
Da Nu Aproximativ Nu mă
intereseaz
ă
eu personal 32,46
tata 8,60
mama 11,11
copiii 12,27
soţul 18,07
soţia 14,78
0 5 10 15 20 25 30 35
1,85
alte persoane 34,63
eu personal
tata 8,15
mama 10,56
15,74
copiii
soţul 15,37
soţia 13,70
34
alte persoane 1.78
eu personal 33.77
tata 8.65
mama 10.78
copiii 13.98
soţul 17.06
13.98
soţia
alte
persoane 6.81
eu personal 26.70
tata 8.38
mama 12.57
copiii 4.71
soţul 22.51
soţia 18.32
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00
După cum relevă figurile de mai sus, în judeţul Argeş, de evacuarea deşeurilor
35
din gospodăriile particulare se poate ocupa oricare membru al familiei. Cu toate
acestea, studiul a relevat următoarea repartiţie a persoanelor chestionate pe sexe şi pe
categorii de vârstă:
43% sunt femei
41% sunt bărbaţi
14% sunt copii
2% neidentificat.
36
15,0
0 25,42
10,0
0 13,79
9,95
7,00
5,00
0,00
De 2-3 ori La două LunarMai rar decât Niciodata
pe săptămâni atât
săptămână
50,00
40,00
30,00
46,3
20,00
25,7
10,00 15,4
6,7 5,9
0,00
Mai rar decât
De 2-3 ori pe La două Lunar Niciodata
săptămână săptămâni atât
43.15
25.84
15.14
8.17 7.69
De 2-3 ori
pe La două Lunar Mai rar decât Niciodata
săptămână săptămâni atât
37
Doar 25% dintre cetăţenii judeţului Argeş sunt preocupaţi de colectarea
selectivă a deşeurilor rezultate în propria gospodărie, în timp ce mai mult de jumătate
dintre aceştia au afirmat că niciodată nu îşi colectează selectiv deşeurile (sau, eventual, o
fac foarte rar). Această situaţie se regăseşte aproape identic indiferent de perspectiva din
care se face analiza ( din perspectiva zonelor urbane sau a celor rurale).
38
39
5. DACĂ NU, CARE ESTE MOTIVUL?
Răspunsul cetăţenilor din judeţul Argeş
Nu am informaţii
despre
acest sistem de 23,56
colectare
Nu am unde 63,03
Nu mă
interesează 6,32
0 10 20 30 40 50 60 70
70,00
60,00
50,00
40,00
67,6
30,00
20,00
19,7
10,00
6,7 6,0
0,0
0 Alt motiv despre
Nu mă interesează Nu Nu am acest sistem de
am unde informaţii colectare
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
40
Alt motiv 7.04
41
Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul
Argeş
52.08 37.50
42
3.13 7.29
43
Nu am
Nu mă unde Nu am Alt motiv
interesează informaţii
despre
acest
sistem de
colectare
Mare parte din argeşenii care au afirmat că nu îşi colectează selectiv deşeurile
au motivat că sunt împiedicaţi să facă acest lucru de lipsa spaţiilor şi recipientelor
adecvate pentru o astfel de colectare (în proporţie de circa 63%), de
necunoaşterea acestui sistem de colectare (circa 24%), dar şi de lipsa de interes privind
o astfel de gestionare a propriilor deşeuri (aproximativ 6%).
Interesant de remarcat este faptul că, în zonele rurale, doar 3% din subiecţii
chestionaţi au invocat lipsa de interes ca motiv al colectării neselective, în timp ce
37,5% (un procent aproape dublu faţă de cel corespunzător cetăţenilor din zonele
urbane) dintre aceştia au precizat că nu ştiu ce înseamnă colectarea selectivă a
deşeurilor.
44
6. CE ÎNSEAMNĂ COLECTAREA SELECTIVĂ A DEŞEURILOR PENTRU
DUMNEAVOASTRĂ?
45
Altceva – ce anume? 0,28
Nu ştiu 4,60
Să sprijin reciclarea
19,03
diverselor materiale
Să fac un gest civic
pentru localitatea în 9,56
care trăiesc
Să contribui la 15,72
sănătatea populaţiei
Să protejez mediul
înconjurător
50,83
46
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00
60,00
Altceva 0,4
Nu ştiu 4,7
Să sprijin reciclarea diverselor
materiale 18,1
Să fac un gest civic pentru localitate 9,9
Să contribui la sănătatea populaţiei 16,2
50,8
Să protejez mediul înconjurător
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00
47
48
Opinia cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
Altceva 0.23
Nu ştiu 4.61
Să sprijin reciclarea diverselor
materiale 19.49
Să fac un gest civic pentru
localitatea în care 10.03
trăiesc
Să contribui la sănătatea populaţiei 15.69
Să protejez mediul
înconjurător 49.94
0.00 20.00 40.00 60.00
Altceva 0.45
4.52
Nu ştiu
Să sprijin reciclarea
diverselor materiale 17.19
Să fac un gest civic pentru
localitatea în 7.69
care trăiesc
Să contribui la sănătatea
populaţiei 15.84
Să protejez mediul
înconjurător 54.30
0.00 20.00 40.00 60.00
49
7. CREDEŢI CĂ DEŞEURILE REPREZINTĂ UN PERICOL DACĂ NU SUNT
COLECTATE SEPARAT?
19,30%
11,01%
69,69%
Da Nu Nu ştiu
69%
11%
20%
Da Nu Nu ştiu
12%
8%
80%
51
8. DIN PUNCTUL DVS. DE VEDERE, GENERAŢIILE ACTUALE TREBUIE
SĂ FIE RESPONSABILE DE GESTIONAREA CORESPUNZĂTOARE
A DEŞEURILOR PRODUSE ŞI SĂ NU LASE PROBLEMA
GENERAŢIILOR VIITOARE?
0,49 0,29
4,00
Total de acord
Parţial de
acord 16,29 Parţial împotrivă
Total împotrivă
Nu ştiu
78,93
79%
17%
4%
0%
0%
52
Opinia cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
1% 0% 4%
19%
Total de acord
Parţial de acord
Parţial împotrivă
Total
împotrivă
Nu ştiu
76%
100.0
0
90.00
91.26
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00 5.46 0.00 3.28
0.00
10.00
0.00
Total de Parţial de Parţial Total Nu ştiu
acord acord împotrivă împotrivă
53
54
9. ÎN CE CONDIŢII AŢI ACCEPTA SĂ COLECTAŢI SELECTIV DEŞEURILE DVS.
ŞI SĂ LE DEPUNEŢI ÎN LOCURILE SPECIAL AMENAJATE?
6,38%
4,25%
9,18%
53,24%
26,96%
mai des
52%
28%
mai des
56
4% 6%
52%
dacă ar exista spaţii
10% corespunzător amenajate
dacă ar exista mai multe
locuri de colectare, mai
aproape de locuinţa mea
dacă ar exista mai multe
campanii de informare despre ce
se întâmplă cu deşeurile reciclate
28% dacă reciclarea ar avea şi un
scop social direct
dacă s-ar colecta deşeurile
mai des
57
Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul
Argeş
58
9% 57%
5% dacă ar exista spaţii corespunzător
amenajate
7%
dacă ar exista mai multe locuri de
colectare, mai aproape de locuinţa
mea
dacă ar exista mai multe campanii
22% de informare despre ce se întâmplă
cu
deşeurile reciclate
dacă reciclarea ar avea şi un scop
social direct
dacă s-ar colecta deşeurile mai
des
59
La nivelul judeţului Argeş, colectarea selectivă a deşeurilor este puternic
condiţionată de existenţa unor spaţii de colectare corespunzător amenajate (în
proporţie de 53%) şi de amplasarea acestora în apropierea locuinţelor (în
proporţie de circa 27%).
De asemenea, formarea unui comportament responsabil al cetăţenilor depinde şi
de informarea acestora (9%), de creşterea frecvenţei de colectare (6%) şi de creşterea
vizibilităţii laturii sociale a procesului de reciclare (4%).
60
61
10. CÂT DE DEPARTE AŢI FI DISPUS SĂ MERGEŢI PENTRU A EVACUA
DEŞEURILE RECICLABILE?
10,14%
60,53%
29,34%
până la 250 m
între 250 -
500 m peste
500 m
62
31%
59%
63
10%
64
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
10%
29%
până la 250 m
între 250 - 500 m
peste 500 m
61%
59%
32%
65
66
11. AŢI FI DISPUS/Ă SĂ FOLOSIŢI RECIPIENŢII DESTINAŢI REALIZĂRII DE
COMPOST PROPRIU DIN DEŞEURILE VEGETALE/ORGANICE? (Întrebarea
a fost adresată numai subiecţilor care au declarat că locuiesc la casă)
10,13%
16,20 73,67%
%
Da Nu Aproximativ
13%
21%
66%
Da Nu Aproximativ
67
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
14%
Da
17%
Nu
Aproxim
69% ativ
Aproxima
tiv Nu 5% 15%
Da
80
%
69
70
12. CÂT DE INFORMAT SUNTEŢI DESPRE MODUL DE COLECTARE,
EVACUARE ŞI REVALORIFICARE A DEŞEURILOR?
6,23
71
23,4
7 27,95
foarte bine informat
destul de
bine
informat
destul de
puţin
informat
72
foarte puţin/
deloc
42,3
6 informat
45%
27%
5%
23%
11%
foarte bine informat
25%
destul de bine
informat
73
Aprecierea personală a gradului de informare privind modul de colectare, evacuare şi
revalorificare a deşeurilor a relevat următoarul fapt: circa 65% dintre cetăţenii argeşeni
sunt deloc sau foarte puţin informaţi despre acest sistem, în timp ce doar 6% dintre
aceştia au afirmat că sunt foarte bine informaţi despre acest subiect.
19,49%%
Aproxim
Da Nu ativ
63,84%
74
75
Studiul a relevat faptul că cetăţenii judeţului Argeş cunosc în mică măsură
proiectul derulat de Consiliul Judeţean Argeş pentru introducerea unui sistem
integrat de gestionare a deşeurilor, aproape 64% dintre aceştia precizând că nu
au nicio informaţie despre acest proiect.
Surprinzător este procentul populaţiei rurale care a declarat că este
informată despre acest proiect – 24% dintre respondenţii din zonele rurale, în
comparaţie cu doar
15% în zonele urbane.
nirilorcadrulî
postere
epostur
clusivautor
asociaţii(in
radiodel
broşuri
massdi
publicedezb
surseâalt
delocal
aterilor/întâl
locatari)den
ocalepo
internet
ieteni,lade
membriipr
pliante
şiafişe
media
sturile
televiziu
pede
,din
rudefa
miliei,
de
ile
e
ne
76
Sursele principale de obţinere a informaţiilor despre proiectul de gestionare a
deşeurilor, derulat de Consiliul Judeţean Argeş, au fost obţinute în mod diferenţiat, în
funcţie de mediul de provenienţă al respondenţilor. Astfel, în mediul urban, sursele de
informare cu cea mai mare pondere au fost televiziunea (23%), membrii familiei
(17%), mass-media (16,48%) şi Internetul (11%); în mediul rural, cetăţenii utilizează
ca sursă principală de informare comunicarea cu autorităţile (37%)
77
78
15. ŞTIAŢI CĂ ÎN CADRUL PROIECTULUI ISPA VOR FI ACHIZIŢIONATE
PUBELE ŞI CONTAINERE PENTRU DEŞEURI RECICLABILE (HÂRTIE,
STICLĂ, PLASTIC, DEŞEURI VEGETALE)?
37,64%
62,36%
N
Da u
33%
Da
Nu
67%
79
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
38%
62%
Da Nu
38%
Da
Nu
62%
11,43%
13,08%
75,48%
Aproxim
Da Nu ativ
9,4%
15,4%
75,2%
Da Nu Aproximativ
75%
11,83%
24,14%
64,03%
Aproxim
Da Nu ativ
83
Răspunsul cetăţenilor din municipiul Piteşti
13,4% 21,5%
65,1%
Da Nu Aproximativ
Aproximati
v Da
13% 22%
Nu 65%
8%
32%
Da
Nu
Aproximativ
60%
84
Sondajul a evidenţiat faptul că, dintre componentele proiectului privind
managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul Argeş, aceea a construirii
a două staţii de compost, la Albota şi Câmpulung, este printre cele mai
cunoscute. Astfel, la nivelul zonelor urbane, 22% dintre respondenţi au afirmat
că au cunoştinţă de această iniţiativă, în timp ce, la nivelul populaţiei rurale,
acest procent atinge chiar 32%.
7,97%
Da
Nu
Aproximativ
15,65%
76,38%
10% 12%
78%
Da Nu Aproximativ
85
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
Aproximativ Da
8%
14%
Nu
78
%
6%
23%
Da
Nu
Aproximativ
71%
86
87
19. AŢI AUZIT DE FAPTUL CĂ ÎN CADRUL ACESTUI PROIECT LA ALBOTA A
FOST ÎNCHIS VECHIUL DEPOZIT DE DEŞEURI ŞI CONSTRUIT UN NOU SPAŢIU
ECOLOGIC PENTRU DEPOZITAREA DEŞEURILOR?
52,85%
38,39%
8,76%
Aproxim
Da Nu ativ
12%
50%
38%
Da Nu Aproximativ
36%
Da
Nu
Aproximativ
54%
2%
Da
47% 51%
Nu
Aproximativ
Cea mai cunoscută iniţiativă din cadrul proiectului privind managementul integrat
al deşeurilor solide în judeţul Argeş este închiderea vechiului depozit de deşeuri de la
Albota şi construirea unui nou spaţiu ecologic pentru depozitarea deşeurilor, aspect
dovedit decei 38% dintre respondenţi, care au afirmat că au cunoştinţă despre
aceasta.
Important de semnalat este şi procentul de 51% din cetăţenii zonelor rurale din
Argeş, care au informaţii despre această iniţiativă.
89
20. AŢI AUZIT DE FAPTUL CĂ, ÎN CADRUL ACESTUI PROIECT, SE
PREGĂTEŞTE O NOUĂ ETAPĂ PENTRU ATRAGEREA DE NOI FONDURI DE LA
UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN VEDEREA REZOLVĂRII PROBLEMELOR DE
GESTIONARE A DEŞEURILOR DIN CURTEA DE ARGEŞ, DOMNEŞTI,
COSTEŞTI ŞI COMUNELE LIMITROFE?
14,17%
13,39%
72,43%
Aproximati
Da Nu v
16% 13%
71%
Da Nu Aproximativ
90
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
Aproximativ;
Da; 13.91
13.79
Nu; 72.29
12% 15%
Da
Nu
Aproximativ
73%
Pregătirea unei noi etape a proiectului de gestionare a deşeurilor, prin
atragerea de fonduri europene pentru zonele Curtea de Argeş, Domneşti, Costeşti şi
comunele limitorfe este mai puţin cunoscută de cetăţenii argeşeni, indiferent de
mediul de provenienţă, circa 72% dintre aceştia afirmând că nu au informaţii în acest
sens.
91
92
21. CARE ESTE OPINIA DUMNEAVOASTRĂ DESPRE ACEST PROIECT?
4
5
4
0
3
5
3
0 40,77
26,38
2
5
2
0 0,48
1 27,15 0,48
5
1 4,73
0
5
comunităţiif
olosulînbun
0
folositoare
ostdarbună,i
organizatăpr
proastă/ne
ştiuNu
niţiativăoEst
ă,iniţiativăo
nă,iniţiativăo
ideeoEste
ameniidarbu
corectăment
alitateaunuo
opinieAlt
Este
Este
e
Nu ştiu 3,3
Este o idee
proastă/nef
olositoare 0,7
Este o iniţiativ ă bună,
dar oamenii nu au
mentalitate 28,5
corectă
Este o iniţiativ ă bună,
dar prost organizată 26,7
93
Este o iniţiativ ă
bună, în f olosul
39,8
comunităţii
30,0 40,0
0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 0 35,00 0
Nu 4.6
ştiu 3
0.59
Este o idee proastă/nefolositoare
Este o iniţiativă bună, dar oamenii nu au
mentalitate 27.40
Corectă
Este o iniţiativă bună, dar prost
organizată 26.81
Este o iniţiativă bună, în folosul
comunităţii 39.98
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00
Nu ştiu 5,21
Este o idee
proastă/nefolositoare 0,00
95
alta opinie 0,56
nu stiu 1,59
96
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Opinia cetăţenilor din municipiul Piteşti
nu stiu 1,79
sa ii amendeze pe cei care nu separa
deseurile 15,89
sa implice mai mult scoala, biserica, ONG-urile in
campanii de informare si
11,79
Educare
sa puna la dipozitia populatiei mai multe
pubele/containere 28,39
97
0.7
alta opinie 0
1.7
nu stiu 4
13.1
sa ii amendeze pe cei care nu separa 2 31.3
deseurile
sa implice mai mult scoala, biserica, 6
ONG-urile in 10.8 42.2
0
8
campanii de informare si educare
sa puna la dipozitia populatiei
mai multe
pubele/containere
98
Opinia cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş
99
alta opinie
0,00
nu stiu
0,95
sa ii amendeze pe cei care
nu separa 12,38
deseurile
sa implice mai mult scoala, 8,57
biserica, ONG-urile in
campanii de informare si 32,86
educare
sa puna la dipozitia 45,24
populatiei mai multe
pubele/containere
100
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00
101
10
2
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
0,1
din alte surse 0
0,3
de la vecini 5
0,6
de la biserică 4
de la şcoală 3,16
de la firma de 1,5
salubritate 3
0,8
membrii familiei 9
expoziţii, alte 2,3
evenimente 2
întâlniri/dezbateri
publice 3,75
8,3
afişe şi postere 4
de pe internet 6,86
4,6
centre de informare 4
103
Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş
104
din alte 0,70
surse de 0,23
la vecini 0,93
de la 1,17
biserică 0,93
de la 0,47
şcoală 0,70
de la firma de 6,76
salubritate 11,19
membrii familiei (ex. 9,56
copii) expoziţii, alte 5,13
evenimente (ex.
concursuri) 10,96
întâlniri/dezbateri 19,35
publice 8,86
afişe şi 23,08
postere
broşuri,
pliante de pe internet (ex.
pagina Consiliului
Judeţean/ pagina
proiectului)
centre de
informare
presa locală posturile
locale de radio
posturile locale de
televiziune
105
Sondajul de opinie a relevat faptul că, în ceea ce priveşte proiectele de mediu
derulate de autorităţi, sursele de informare preferate de cetăţenii din Argeş sunt, în
ordinea importanţei, următoarele: posturile locale de televiziune (25,4%), presa
locală (18%), distribuirea de broşuri şi pliante (11,4%) şi afişe şi postere (circa
9%).
Se poate observa, astfel, o diferenţă importantă între sursele de unde cetăţenii
din zonele rurale au obţinut informaţii despre proiectul de gestionare a deşeurilor care
face obiectul acestui studiu, întrucât 37% dintre ei au indicat autorităţile locale, în acest
sens, şi sursele de unde ar dori să obţină informaţii despre proiectele de mediu, surse
care sunt identice cu cele agreate de cetăţenii din mediul urban al judeţului Argeş.
106
10
7
24. CREDEŢI CĂ DVS. PERSONAL AŢI PUTEA SĂ FACEŢI MAI MULT
PENTRU LOCALITATEA DUMNEAVOASTRĂ ŞI PENTRU MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR?
108
2,33
nu
2,04
poate, dar nu
văd de ce
25,34
poate, dar
nu depinde de
70,29
mine
0 10 20 30 40 50 60 70 80
fiecare
poate
contribui
puţin
109
Opinia cetăţenilor din municipiul Piteşti
80,00
70,00
60,00
50,00
40,00 71
30,00
20,00
25
10,00 2 2
0,00
fiecare poate, dar n
poate nu poate, dar nu u
contribui depinde de
puţin mine văd de ce
71.39
80.00
70.00
60.00
50.00
24.35
40.00
30.00
20.00 1.77 2.48
10.00
0.00
fiecare poate, poate, dar
poate dar nu nu
nu
contribui depinde văd de ce
puţin de mine
70,0
110
0
60,0
0
50,0
0
40,0
0
30,0 65,22
0
20,0
0 29,89
10,0 3,26 1,63
0
0,0 fiecare poate, dar nu poate, dar
0 poate nu nu
contribui
puţin depinde devăd de ce
Mine
13,26%
7,99%
111
78,75%
Da Nu Nu stiu
78%
Da Nu Nu stiu
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din
judeţul Argeş
15%
8%
Da
Nu
Nu stiu
77%
112
Răspunsul cetăţenilor din zonele rurale din
judeţul Argeş
6%
6%
Da
Nu
Nu stiu
88%
113
11
4
26. DACĂ VOR FI LUATE TOATE MĂSURILE MAI SUS MENŢIONATE,
CONSIDERAŢI CĂ O TAXĂ LUNARĂ DE 1,8 EURO PENTRU O PERSOANĂ PE
LUNĂ AR FI ACCEPTABILĂ PENTRU UN MANAGEMENT AL DEŞEURILOR
EFICIENT?
23,22%
53,37%
23,41%
Nu
Da Nu ştiu
19,9%
59,3%
20,8%
Da Nu Nu ştiu
115
Răspunsul cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
24%
Da
Nu
53% Nu
ştiu
23%
22%
Da
51 N
% u
Nu ştiu
27%
6,82
peste 60 ani
23,29
46 – 60 ani
36 – 45 ani
24,07
19,79
26 – 35 ani
22,03
19 -25 ani
4,00
14 – 18 ani
0 5 10 15 20 25
Repartizarea cetăţenilor din municipiul Piteşti
7% 5%
20% 26%
20%
22%
117
14 – 18 ani 19 -25 ani 26 – 35 ani 36 – 45 ani 46 – 60 ani peste 60 ani
118
Repartizarea cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş
5% 1%
11%
1 – 18
4 ani
1 -25
28% 9 ani
21%
2 – 35
6 ani
3 – 45
6 ani
4 – 60
6 ani
peste 60
ani
33%
Subiecţii argeşeni care şi-au exprimat opinia în cadrul acestui sondaj sunt
repartizaţi în mod echilibrat pe categorii de vârstă, corespunzător repartiţiei judeţene.
De asemenea, vârsta medie a respondenţilor a fost de 38,4 ani.
Variaţiile procentuale pe categorii de vârstă între zonele rurale şi cele urbane
sunt puţin semnificative şi sunt justificate de faptul că, în mediul urban, media de vârstă
a populaţiei este, în general, mai mică, decât cea din mediul rural.
29. SEXUL
53,51%
46,49%
Feminin masculin
119
Repartizarea cetăţenilor din municipiul Piteşti
feminin
49%
51%
masculin
46% feminin
54% masculin
feminin
49% 51% masculi
n
120
Persoanele din judeţul Argeş care au răspuns sondajului de opinie sunt
repartizate, pe sexe, după cum urmează: 53,5% feminin şi 46,5% masculin.
La nivelul zonelor rurale, această repartiţie este puţin diferită, respectiv 51%
feminin şi 49% masculin, aceasta corespunzând în totalitate reparţiţiei pe sexe a
populaţiei totale la nivelul judeţului Argeş.
1,86% 7,03%
studii studii
universitare/postuniversitare liceale/postliceale
studii
gimnaziale fără studii
121
Repartizarea cetăţenilor din municipiul Piteşti
1%
5%
46%
48%
studii
universitare/postuniversitare studii liceale/postliceale
122
12
3
Repartizarea cetăţenilor din zonele rurale din judeţul Argeş
studii universitare/postuniversitare
studii liceale/postliceale
studii gimnaziale
fără studii
3%
10%
28%
59%
124
12
5
31. STAREA CIVILĂ
60%
34%
4%
2%
căsătorit necăsătorit
divorţat/ă văduv/ă
2% 4%
40%
54%
126
Repartizarea cetăţenilor din zonele urbane din judeţul Argeş
2% 4%
37%
57%
căsătorit /ă necăsătorit/ă
divorţat/ă văduv/ă
2%5%
căsători
23% t
necăsătorit
divorţat/ă
văduv/ă
70%
9,65% 15,69%
26,41%
48,25%
14% 12%
28%
46%
129
13
0
Repartizarea cetăţenilor din zonele urbane din judeţul
Argeş
12% 14%
131
26%
sub 600 lei
între 600 -1.500 lei
între 1.501 - 3.000 lei
peste 3.000 lei
132
48%
1%
24%
29%
46%
CONCLUZII
133
aceeaşi proporţie, atât la nivelul zonelor urbane evaluate, cât şi la nivelul municipiului
Piteşti, chestionat de sine stătător. Singura variaţie mai importantă se regăseşte la
nivelul zonelor rurale din judeţul Argeş, unde aproximativ 16% din populaţie consideră
că deşeurile menajere nu reprezintă o problemă. Această diferenţă se explică prin
posibilităţile mai variate de care dispun locuitorii din mediul rural, de a-şi recicla o parte
din deşeuri prin reutilizare în propria gospodărie.
Un procent însemnat dintre subiecţii chestionaţi, respectiv 26,5%, au afirmat
că nu ştiu ce se întâmplă cu deşeurile lor menajere, în timp ce 40% dintre aceştia
au declarat că ştiu cum sunt acestea gestionate, odată ce sunt preluate de firmele
abilitate.
Din această perspectivă, studiul a evidenţiat diferenţe destul de importante între
zonele urbane şi zonele rurale din judeţul Argeş, în sensul că aproape jumătate din
cetăţenii din zonele rurale ştiu ce se întâmplă cu deşeurile lor menajere, în timp ce în
zonele urbane acest procent nu depăşeşte 39%. Aceasta se explică printr-o mai mare
apropiere de natură a locuitorilor de la sate, printr-un nivel de trai mai scăzut, ceea ce
stimulează implicarea mai mare, atât a cetăţenilor, cât şi a autorităţilor locale în
gestionarea deşeurilor.
Legat de acest aspect, sondajul de opinie a permis identificarea unui procent de
aproape 3% din populaţie care tratează cu indiferenţă problema gestionării propriilor
deşeuri, aceste persoane declarând că nu le interesează ce se întâmplă cu deşeurile
după
depunerea lor în punctele de colectare.
Se remarcă preocuparea cetăţenilor din judeţul Argeş pentru protejarea
mediului înconjurător (în proporţie de aproximativ 50%), inclusiv prin reciclarea
diferitelor materiale, ceea ce demonstrează că problematica menţinerii integrităţii
mediului natural ar trebui să reprezinte un obiectiv important pentru strategia de
dezvoltare a judeţului. De asemenea, în opinia cetăţenilor judeţului Argeş, o gestionare
eficientă a deşeurilor constituie şi o bună metodă de ameliorare a stării de sănătate a
populaţiei.
În judeţul Argeş, de evacuarea deşeurilor din gospodăriile particulare se
poate ocupa oricare membru al familiei. Cu toate acestea, studiul a relevat
următoarea repartiţie a persoanelor chestionate pe categorii:
43% sunt femei
41% sunt bărbaţi
14% sunt copii
2% neidentificat.
Astfel, se poate observa implicarea tot mai redusă a copiilor în îndeplinirea
activităţilor din gospodărie, fapt care necesită iniţierea unei educaţii ecologice adecvate
în cadrul tuturor nivelurilor de studii, care să conducă la formarea unui comportament
responsabil faţă de mediu.
Totodată, studii sociologice recente au evidenţiat influenţa substanţială a copiilor
în adoptarea deciziilor la nivelul unei familii, motiv pentru care principiile unei conduite
responsabile faţă de mediu vor fi asumate mai repede de membrii familiei în care copiii
au beneficiat de educaţie ecologică.
Majoritatea cetăţenilor argeşeni (circa 60% dintre aceştia), au declarat că
134
sunt dispuşi să parcurgă până la 250 m pentru evacuarea deşeurilor reciclabile,
iar circa 30% dintre aceştia au precizat că ar fi dispuşi să se deplaseze chiar pe
distanţe de până la 500 m, în acest scop.
Un factor de rezistenţă în implementarea unui sistem de gestionare selectivă a
deşeurilor la nivelul judeţului Argeş este reprezentat de o parte din cetăţenii care
locuiesc în blocuri cu mai mult de 5 etaje şi care, în ciuda neajunsurilor (focar de
infecţie, cheltuieli mari de întreţinere, mirosul neplăcut) nu doresc să renunţe la
sistemul actual de colectare a deşeurilor, instalat chiar în cadrul imobilului.
Interesant de remarcat este şi faptul că aproximativ 10% dintre respondenţi ar
prefera să se deplaseze pe distanţe de peste 500 m, motivând acest fapt prin dorinţa
lor de a nu locui în apropierea punctelor de colectare a deşeurilor.
Pe ansamblu, în funcţie de gradul de informare/educare, coroborat cu
disponibilitatea de a participa la un sistem eficient de colectare selectivă, reciclare şi
valorificare a deşeurilor, cetăţenii din judeţul Argeş pot fi încadraţi pe trei categorii, după
cum urmează:
cetăţeni care au o educaţie ecologică şi acţionează în consecinţă 25%;
cetăţeni care conştientizează existenţa anumitor probleme, dar nu acţionează ca
atare 69%;
cetăţeni care au o atitudine sceptică sau indiferentă faţă de problemele de mediu
6%.
2. Identificarea motivelor de colectare neselectivă a deşeurilor de către
populaţia judeţului Argeş;
La nivelul judeţului Argeş, gospodăriile private reprezintă cel mai mare generator
de deşeuri, motiv pentru care un obiectiv important al sondajului de opinie a fost
evaluarea gradului de cunoaştere şi de conştientizare a importanţei schimbării
comportamentului de gestionare a deşeurilor la nivelul fiecărei gospodării.
Astfel, sondajul de opinie a evidenţiat faptul că majoritatea cetăţenilor argeşeni
sunt conştienţi de importanţa colectării selective, reciclării şi evacuării
deşeurilor, întrucât 79% dintre aceştia apreciază că o gestionare corespunzătoare
a deşeurilor constituie un factor primordial în dezvoltarea durabilă a judeţului, în
beneficiul generaţiilor viitoare.
Se evidenţiază, în acest context, comportamentul populaţiei din zonele rurale,
care consideră, în proporţie de peste 90%, că un management eficient al deşeurilor va
contribui substanţial la o dezvoltare rurală armonioasă.
De asemenea, majoritatea cetăţenilor argeşeni, respectiv 70% dintre
aceştia, consideră că deşeurile colectate necorespunzător reprezintă un pericol
pentru sănătate.
Pe de altă parte, aprecierea personală a gradului de informare privind modul de
colectare, evacuare şi revalorificare a deşeurilor a relevat că aproximativ 65% dintre
cetăţenii argeşeni sunt deloc sau foarte puţin informaţi despre acest sistem, în
timp ce doar 6% dintre aceştia au afirmat că sunt foarte bine informaţi în acest sens.
Un aspect îngrijorător derivă din faptul că circa 20% din persoanele chestionate
au declarat că nu cunosc efectele nocive ale colectării necorespunzătoare a deşeurilor.
Prin urmare, cetăţenii din judeţul Argeş sunt conştienţi de importanţa economică,
ecologică şi socială a sistemului de colectare selectivă, reciclare şi evacuare a
136
deşeurilor, însă nu sunt suficient informaţi pentru a putea gestiona acest sistem de o
manieră eficientă.
Considerăm, de aceea, că primul pas în realizarea unui management eficient al
deşeurilor în judeţul Argeş ar trebui să se facă în direcţia informării şi educării
cetăţenilor prin:
derularea unei campanii media de informare, care să sensibilizeze cetăţenii în
legătură cu factorii care afectează integritatea mediului natural şi care să îi
determine să se implice mai activ în reducerea/eliminarea acestora;
încurajarea cetăţenilor de a reduce cantitatea de deşeuri generată;
stabilirea unei taxe de salubritate care să stimuleze cetăţenii să-şi colecteze
selectiv deşeurile;
oferirea de consiliere, prin intermediul unităţilor autorităţilor locale din teritoriu, cu
privire la beneficiile utilizării unui sistem integrat de colectare selectivă a
deşeurilor;
4. Determinarea măsurii în care populaţia judeţului Argeş cunoaşte Proiectul
privind Managementul Integrat al Deşeurilor Solide în Judeţul Argeş;
137
Cea mai cunoscută iniţiativă din cadrul proiectului privind managementul integrat
al deşeurilor solide în judeţul Argeş este închiderea vechiului depozit de deşeuri
de la Albota şi construirea unui nou spaţiu ecologic pentru depozitarea deşeurilor,
aspect dovedit de cei 38% dintre respondenţi care au afirmat că au cunoştinţă despre
aceasta. Important de semnalat este şi procentul de 51% din cetăţenii zonelor rurale din
Argeş, care au informaţii despre această iniţiativă.
Sondajul a evidenţiat faptul că o altă componentă mai cunoscută a proiectului
privind managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul Argeş este aceea a
construirii a două staţii de compost, la Albota şi Câmpulung. Astfel, la nivelul
zonelor urbane, 22% dintre respondenţi au afirmat că au cunoştinţă de această
iniţiativă, în timp ce, la nivelul populaţiei rurale, acest procent atinge chiar 32%.
În afara acestor două componente, Proiectul privind Managementul Integrat al
Deşeurilor Solide este destul de puţin cunoscut cetăţenilor din judeţul Argeş.
Astfel, închiderea depozitelor de deşeuri de la Câmpulung, Mioveni şi
Topoloveni este cunoscută de circa 16% dintre cetăţenii argeşeni, cu precizarea că
populaţia rurală dovedeşte din nou o mai bună informare, 23% din cadrul acesteia
afirmând că are cunoştinţă despre această iniţiativă. Pe de altă parte, nu trebuie ignorat
faptul că majoritatea populaţiei (aproximativ 76%) nu cunoaşte deloc această
componentă a proiectului.
Iniţiativa achiziţionării de pubele şi containere destinate colectării
deşeurilor reciclabile nu este cunoscută majorităţii (62%) populaţiei argeşene,
doar circa 38% dintre respondenţi având cunoştinţă de aceasta.
Cetăţenii argeşeni sunt şi mai puţin informaţi despre construirea şi dotarea, în
cadrul proiectului menţionat, a 1065 de puncte de colectare la nivelul judeţului. Acest
aspect este demonstrat de procentul de 75% dintre respondenţi, care au precizat că
nu au cunoştinţă de o astfel de iniţiativă. Acest procent se regăseşte, în aceeaşi
măsură, atât la nivelul populaţiei urbane, cât şi la nivelul populaţiei rurale.
De asemenea, pregătirea unei noi etape a proiectului de gestionare a
deşeurilor, prin atragerea de fonduri europene pentru zonele Curtea de Argeş,
Domneşti, Costeşti şi comunele limitrofe este foarte puţin cunoscută de cetăţenii
argeşeni, indiferent de mediul de provenienţă, circa 72% dintre aceştia afirmând acest
lucru.
Pe ansamblu, cetăţenii argeşeni consideră, în proporţie de circa 41%, că
Proiectul privind managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul Argeş este
o iniţiativă bună, în folosul comunităţii.
Totuşi, este important de remarcat faptul că o parte însemnată a populaţiei (28%)
consideră că, deşi iniţiativa este bună, ea este frânată si de mentalitatea
necorespunzătoare a oamenilor faţă de gestionarea selectivă a deşeurilor.
5. Stabilirea mijloacelor de influenţare a comportamentului de colectare a
deşeurilor în judeţul Argeş.
138
distribuirea de broşuri şi pliante (11,4%)
posturile locale de radio (10,39%)
afişe şi postere (circa 9%)
Internet (inclusiv pagina Consiliului Judeţean Argeş) (6,56%)
centre de informare (5,74%)
întâlniri/dezbateri publice (4,28%)
de la şcoală (2,81%)
expoziţii sau alte evenimente (2,04%).
Studiul a evidenţiat o diferenţă importantă între sursele de unde cetăţenii din
zonele rurale au obţinut informaţii despre proiectul de gestionare a deşeurilor care face
obiectul acestui studiu, întrucât 37% dintre ei au indicat autorităţile locale, în acest sens,
şi sursele de unde ar dori să obţină informaţii în acest sens, surse care sunt identice cu
cele agreate de cetăţenii din mediul urban al judeţului Argeş şi care sunt precizate mai
sus.
140
BIBLIOGRAFIE
[5] ARGIF PROIECT SRL 2001 , "Studiu de impact asupra mediului şi sănătăţii
umane privind obiectivul - Unitate de tratare ecologică a deşeurilor urbane"
[8] S.C. Proiect Argeş S.A, Plan urbanistic general - P.U.G. municipiul Piteşti"
141