Cologviu pe 28 aprilie

CURS

Hidrotermoterapie

Prin htt intelegem acel domeniul al medicinei fizicie in care se urmareste

realizarea unor schimburi de energie calorica intre org uman si deverse medii in
scopul obtinerii unor reactii de adaptare si a unor efecte asupra aparatelor si
sistemelr orgaismului uman. Aceste schimburi calorice utilizeaza ca vector in
cele mai multe cazuri apa la care in unele situatii se adauga gaze care pot fi
dioxid de carbon, sulf, Sarurile minerale, substante vegetale special pregatite a.i.
sa actioneze prin factori fizici cel mai important factor este cel termic dar uneori
procedurile beneficiaza si de factori mecanici/chimici. Efectele se exprima
asupra org uman. Uneori vectorul purtator de energie caliorica este diferit de apa
asa cum se intampla in cazul termoterapiei uscate. Hidrotermoterapia este o
terapie nespecifica si actioneaza asupra intregului organism uman. Factrii activi
care actioneaza sunt: termici, mecanici, chimici. In f de temperatura factorului
terapeutic folosit definim mai multe domenii in cadrul termoterapiei:

1. Crioterapia – factori terapeutici cu temeratura de 0 grade celsius.

2. Hidreoterapie prorpu-zisa – 5-40 grade celsius
3. Termoterapia – 40-80 grade celsius – folosim vapori de apa, nisip, namol.

Factorul mecanic care actioneaza la niv corpului poate fi exprimat prin:

- Presiunea apaei asupra orgranismului

- Inaltimea coloanei de lichid (distanta de la care vine apa asupra
organismului)
- Masa totala de apa cu care va lua contact organismul.

Bazele fizice si fiziologice.

Apa a fost unilizata ca vector principal de transport al energiei termice in

organismul.

Are capacitate termica mare – o cantitate mica de apa poate sa transporte

cantitati mari de caldura.
Termoconductibilitatea mare – cca de 25x mai mare decat a aerului

Temperatura de indiferenta care este mare. In medie intre 33-34 grade celsius.
Fata de tem de indiferenta a aerului care este de 20-22 grade celsius.

Temeratura de indiferenta a unui mediu repreazinta temp la care sichimburile

calorice dintre organism si mediu sunt minime. Atata timp cat organismul este
viu nu exista o temperatura la care schimburile calorice dintre organism si mediu
sa fie nule pt ca org viu produce contiuu caldura rezultata din activititata
permanenta a aparatatelor si sistemelor org. Fiecare mediu insa, are o temp la
care aceste schimburi sunt minime. Efortul de adaptare a org la acel mediu este
minim. Acesta tep este temp de indiferenta specifica fiecarui mediu. Deoarece
temperatura de indiferenta a apaei este foarte aproape de timp periferica a
corpului uman, apa este importata cu usurinta ca vector in cadrul procedurilor de
hidrotermterapie. Temp periferica medie a org uman, cea care intra in relatie
directa cu apa este determinata de cativa factori fiziologici : starea de nutritie a
organismului – determina grosimea stratului adipos, irigatia regumentului –
nivelul mediu al fluxului sangvin perifieric, starea functionala a sistemelor si
aparatelor din organism care prin functionalitatea lor produc caldura.

Functiile tegumentului – tegumentul este cel mai mare organ al corupului uman.
Are mai multe functii care joaca un rol deosebit in HTT.

- Are o bogata retea vasculara care prezinta o dinamica vasculara extrem de

accentuata. Reactiile vasculare de vasodilatatie si vasoconstrictie sunt
extrem de prompte si detemina aparitia deverselor efecte fiziologice si
terapeutice specifice procedrilor de HTT.
- Are o retea de receprori in primul rand senzitivi extrem de bogata pt toate
tipurile de sensibilitate.
- Este un organ de schimb de caldura cu mediul ambiant caldra, care,
rezulta din procesele metabolice permanente pe baza carora sunt intrtinute
functiile vitale ale organismului.
- La nivelul teg se produce secretia sudorala, proces intergrat functiilor de
termoreglare. Prin aceasta se eleimina metaboliti fiind influentat in foarte
mare masura metabolismul apei. Relatiile intre volumele fluide se pt
corela prin aceasta corectie sudorala implicand in anumite zone inclusv
resobtia diferitelor exudate. Dar in mod definitor secretia participa la
termoreglare.
- Are un rol important in imunitate. Sistemul reticulo-histiocitar din ele
format din celule specifice are un rol deosebit de aparatre la nivelul sau
fiind activare reactii imune specifie si nespecifice.

Procedurile de HTT actioneaza la nivelul mai multor tipuri de tesuturi si

structuri anatomo functionale din organism. Procedurile activeaza reactii la
nivelul nervilor periferici, a musculaturii vaselor, la nivelul muschilor si
activeaza mecanismele de reglare. Proceduriele de HTT pot fi considerate ca
find o terapie de reglare .

Excitatia termica executata asupra org prin metodele de HTT are urmatoarele
efecte .

- In general impacul factorului termic termic rece declanseaza eliberarea de

substante histaminogenice care vor stimula fibrele nervoase simpatice.
- Factori termici calzi actioneaza prin eliberarea de acetilcolina cu
stimularea fibrelor nervoase parasimpatice.
- Au rol deosebit in mecanismul de transport al caldurii il joaca si actiunea
profunda a caldurii asupra org. Actiunea produnda a caldurii depinde de
mai multi paramentrii:

Viteza de patrundere a caldurii - care depinde la randului ei pe deo parte de

temp mediului fiind dp cu aceasta, in cazul unei bai terapeutice este dp cu
temp apei din baie si ip cu grosimea tegumentului si a straturilor subiiacente.
Mentinearea constanta a temepraturii – depinde de conditiile anatomice
locale (ex masele musculare la care caldura inmagazinata este mai mare)

Scaderea tmp la nivelul structurilor org uman este mai lenta daca temperatura
mediului este mai mare daca este mentinuta.

Actiunea excitatiei mecanice asupra org uman este complexa. Pe de-o parte
este actiune de impingere in sus, cf legii lui Arhimede munca depusa de org
in sensul impungerii coloanei de apa va fi mai mica, acest aspec este folosit
pt antrenarea muschilor mai slabi. Munca depusa in sens contrar coloanei va
fi mai mare, imersia in apa poate fi folosita ca factor facilitator daca lucram
in sensul impungerii coloanei (in sus) sau contra rezistenta (in sens invers)

Presiunea hidrostatica pe care mediul hidric o dezvolta pe toate zonele

compresiune – un segment in imesrie va suferi o copresie din partea mediului
 care determina scaderea circumferintei sale si presterea presiunii in interiorul
acesuira. Ex scaderea corcumferintei toracelui cu cresterea presiunii
intratoracice, cu efect asupra org intratoracice, acelasi lucru se intampla si la
nivelul abd cu cresterea intoarecerii venoase. Efectul excitatiei mecanice se
exercita si la nivelul aparatelor si sistemelor pe parcursul derularii
procedrurilor de HTT astfel la nivel respirator:

- la nivel respirator la temp de indiferenta sau temp mai mari se produc –

scaderea tensiunii la nivelul tesurului elasitc pulomonar
- Alterarea schimburilor de gaze la nivelul membreanei alveolo capilare
- Scaderea excitabilitatii centrulu respiraror bulbar – modificari in dinamica
respiratorie

Dpdv al circulatiei:

- La nivelul circulatiei veloase – creste in special in venele cave

- La nivelul cordurului – creste frecventa cardica, abiatia ventriculra
daotirita cresterii intoarcerii venoase
- La nivelul rezistenti vasculare prefiferice va scadea prin vasodilatatie.
Transferul de caldura relaxeaza peretii vasculari , valoarea TA diastolice
va scadea sub actiune apei calde prin scaderea rezistentei vasculare perif.
- La nivelul extensibilitatii vaselor, acest paramentru va creste.

Modificicarile metaboice se manifesta pe 2 cai: modificari de circulatie ale

fluxului sangvin, datorita accelaerarii ritumului si fluxului sangvin cu cresterea
coeficientului circularor in periferie, prin modifi resp care det cresterea
coeficientului resp in eriferie.

Uneori procedurile beneficiaza de factori mencanici adaugati : miscarea apei –

valuri, curgere continua, turnari, dusuri, sau vartejuri.

Manopere mecanice – percurii, frictiuni, periaj (uscat sau sub apa)

Bulele de gaz – pot fi de aer, de O2, de dioxid de carbon, care devin extrem de
importante datorita actinii mecanice foarte fine care det stimularea directa a curc
si a sist nervos periferic. Curentul de aer care poate determina stimularea
terminatiilor nervoase si modifi functiilor teg.

Exista si posibilit de asciciere cu excitatia chimica in f de substantele care se

adauga in apa de baie – rol stimulant cand se intruduc plante medicinale, pot
avea un rol excitabilitant cand se adauga plante cu efect rebursiv, sau cu rol
astringent in tratamentulul unor plagi . Studiile au dovedit ca rolul chimc al
procedurilor este cel mai putin reprezentat si cel mai important ramane facotul
termic. Transimiteraea excitatiei de la nivelul teg la niv divers aparate se
realizeaza prin mecanise :

- Mecanism nervos – inf primita de la efectorii tegumentari care ajunge la

hipotalamus, la acest nivel se elaboreaza un raspuns.
- Mecanism umoral si hormonal, in cadurl caruia un rol deosebit in joaca
tirodia, hipofiza, suprarenala,
- Modificarile temeperaturii sangelui.

Actiunile proceudirilor de HTT asupra orag si sist org precum si asupra

functiilor:

1. Actiunea asupra sistemului nervos periferic – actiune extrem de complexa

diferentiata dupa tipul de factor folosit astfel:

Factorul termic rece : initial creste sensiblitatea la niv nervilor periferici, daca
persista suficient, face ca sensibilitatea sa scada pana la anestezie (masaj cu
gheata)

Factorul termic cald: initial creste excitabilitatea apoi daca actiunea este
prelungita apare efectul sedativ.

Obs: factorul cel mai impo care act asupra nervulor periferici nu este temp
excitantului ci este diferenta dintre temp excitatiei si tegument. Cu cat radientul
de temepratura este mai mare impactul va fi mai puternic pt ca fluxul de caldura
va fi mai mare.

2. Actiunea asupra SNC – se obtin efecte calmante prin folosirea factorilor

termici calzi si excitante prin folosirea factorilor termici recti
3. Asupra sist circulator

Factorul termic rece actioneaza in 3 faze: Initial declanseaza fenomenul de

vasoconstrictie 1-2 minute, faza a2a este cea de vasodilitatie prin hiperemie
activa cu tonus pastrat are rolul de a preveni ischemierea zonelor si
compenseaza lipsa prelungita de sange din faza de vasoconstrictie, daca actiune
se prelungeste intram in faza a 3-a faza de staza, sangele stagneaza, viteza de
circulatie scade, creste exagerat schimbul sange-gaze si sange-tesuturi –sangele
este saracit de oxigen, si incarcat cu dioxid de carbon, iar tegimentele devin
cianotice.
Factorul termic cald determina o reactie termovasculara in 3 faze –
vasoconstrictie reactiva foarte scurta 10-20 s , hiperemie activa datorita
dilatatiei, hiperemie pasiva niciodata cianotica intotdeauna rosie. Dilatatia la
rece din faza a 2-a este o reactie determinata de mai multe elemente – eliberarea
de histamina in tegument, paralizie vasomotorie, contractia concomitenta a
arteriorelor si venulelor, cresterea metabolismului si a schimbului de gaze, care
determina aparitia coloratiei.

Reactiile vasculare la nivelul diferitelor sectoare determinate de anumite regili

care se respecta in condtiile fiziologiei normale a org.

1. Reactia consensuala a vaslor de pe intregul tegument, la excitatii aplicate

pe suprafete limitate. Lege Ottfried-Muller : Daca excitata termica se
exercita pe suprafete limitate vasele de pe intreg tegumentul vor
reactiona consenual ex: in cursul aplicatiei de parafina la nivel lombo-
sacrat vasodilatatia vaselor tegumentare datorita transferului de caldura
catre organism nu se limiteaza doar la zona de aplicatie ci se dezvolta in
intrg tegimentul de accea este necesara acoperirea subiectului pana sub
barbie pt a nu pierde caldura transferata prin evaporare sau convectie la
nivelul altor zone ale suprafetei tegumentare altele decat zona de alicatie a
parafinei
2. Reactia consensuala actioneaza si aspura mucoaselor – datorita existentei
reactiei direct intre vascularizatia tegimentului si a mucoaselor de
continuitate. Legea Brown-Sequard
3. Reactia antagonista la nivelul circulatiei organelor interne – legea Dastre-
Morat – un excitant termic rece determina vasoconstrictie tegimentara
volumele de sange vor fi intinse de la perifierie catre viscere determinand
cresterea fluxului sangvin, a diamentrelor vaselor, si a vitezei de circulatie
a sangelui in organele interne. Exceptie fac vasele cerebreale, renale si
bronsice, ca si arterele coronare care raspund mereu consensual cu
tegumentul datorita reflexelor cuti-viscereale. In acest caz funcioneaza
regula reactiei antagonice dintre cele 2 mari rezervoare sangvine ale
corpului uman – mecanism hauffe, cf caruia exista un mare bazin
reprezentat de teggumente, musculatura striata si org cu vascularrizatie
terminala si al 2-lea bazin reprezentat de circulatia produnda viscerala.
Acelasi mecanism dar in sens invers este activat pt factorul termic cald.
Vasodilatatia periferica face ca necesarul suplimentar sangvin sa fie
preluat din circulatia produnda respectiv din viscere care vor suferi
 vasoconstrictie cu scaderea diamentrului vascular si a vitezei de circulatie
sangvina.
4. Reactia consesneuala dintre organism si metamerul corescupzator
Kricinsky – vasodulatiatia bratelor determina vasodilatia consensuala la
nivel coronarian, vasodilatiaa la nivelul vaslor scalpului acttioneaza
consensual cu vasculatizatia cerebrala. Teritoriul tegumentar abdominal
actioneaza consensual cu organele digestive corespinzatare. S-a constatat
ca intreoducerea bratrlor, antebtratelor si mainilor intr- baie calda det
vasodilatatie tegumentara la aceste nivele iar aceasta activeaza circulatia
coronariana, clasic prin acest mecanism se intrerupe spasmul coronarian
deci influenteaza crizele anginoase. Spasmele gastrice, biliare, reno-
uleterale se pot trata prin aplicarea factorului termic cald pe teg
corespunzator org afectat.
5. Mecanismul depozitarii sangvine – organe de depozit sangvin, care sunt
ficatul, splina, flexul venos subpapilar, acest depozite pot fi mobilizate
atunci cand este nevoie de un aport suplimentar de sange in periferie.

Parametrii circulatori care se modifica in timpul procedurilor de HTT si de care

e bine sa se tina cnt sunt: rezistenta vasculara periferica, viteaza de circulatie a
sangelui, travaliul cardiac, exprimat prin minut-volum care este produsul dintre
frecventa cardiaca si volumul bataie.

TA- atat cea maxima cat si cea minima, variaza datorita modificarii capacitatii
de dilatatie a aortei, aceasta creste la aplicarea factorului termic cald, si
influentata de modificarea minut voluminui. TA diastolica este determinata de
rezistanta vasculara periferica influentata de vasodilatatia periferica. Exista o
reactie diferita a amplitudinii tensionale, a diferentei dintre TA sistolica si
diastolica, la cald aplitudinea creste – diferenta dintre ele va creste. La rece
amplitudinea tensionala scade, pt ca TA sistolica este constanta in vreme ce TA
diastolica creste foarte mult. La nivelul sangelui – efectele procedurilor de HTT
sunt multiple si se exprima la mai multe nivele: asupra masei sangvine – la rece
se produce hemoconcentratie, la cald apare hemodirutia. Coagolatilitatea
sangvina scade la rece creste la cald. Variatia concentratiei unor substante in
sange la rece scade la cald creste. Celularitatea sangvina – la rece este
cvasinormala la cald in prima faza nr leucocitelor creste, dupa care nr
leucocitelor scade.

Actiunea supra sist resp.

In cazul aplicatiilor generale reci det aparitia initiala a tremuraturilor, org incepe
sa arda subst energetice din depozite pt a produce caldura, apare un consum de
glucide si lipide dar accentuarea reactiilor catabolice implica si o crestere a
consimului de O2. Vor determina o creste a cant de dioxid de carbon – aport
gazos crescut , prin mecanism reflex, subiectul supus unor bai reci isi acelereaza
ritmul respirator . In cazul bailor fierbinti, vasodilitatia periferica necesita
cresterea minut-volumului dar si cresterea volumului de aer respirat creste
vreceventa respiratiei si se produce hiperventilatie la un moment dat produce
alcaloza si antreneaza si ea un consum metabolic mai mare in consecinta
aplicatia factorilor termici extremi determina in final o crestere a eforului
respirator.

Actiunea asupra sistemului muscular

La stimul rece tonsul muscular creste , se folosesc aplicatii scurte cu efect

stimulativ dar si lungi cu efect inhibator asupra tonusului muscular exagerat.

La stimul cald tonusul muscular scade si de multe ori acest efect este corelat cu
efectul sedativ calmant

Actiunea asupra termoreglarii

Componenta fizica a termoreglarii se bazeaza pe schimburile calorice intre

rganism si mediu aceste schimburi se realizeaza prin 4 mecansime
fundamentale: termoreglaea chimica este determinata de accelerarea proceselor
metabolice care au loc la nivelul musculaturii striate scheletice si/sau la nivelul
ficatului. Daca subiectul este supus actiunii unor temp inalte ca in cazul
aplicatiilor generale cu factor termic cald uneori fierbinte sunt extrem de impot
mecanismele de pierdere de caldura- evaporarea care se produce la nivelul pielii
prin secretie sudorala si perspiratie insensibila, evaportarea la nivelul mucoasei
resp.

Declansarea sudoratiei si a polipneei creste sudoratia. Este un mecansim

ancestral

Scaderea metabolismului bazal

Vasodilatatia activa reflexa

Actiunea temp joase in aplicatii generale este corelata cu scaderea pierderilor de

caldura, limitareea pierderilor de caldura se face prin mai multe mecanisme :
anemierea zonei – fluxul sangvin scade ceea ce diminua cu pana la 70%
pierderea de caldura si se produce vasoconstrictie pt a evita fenoemtnul de
ischemie periferica cand vasocnstrictia se prelungeste apare hiperemia pasiva
compensatorie pt a eviat dezechilibrelee produse de ischemia corinica.
Aplicatiile locale reci au urmatoarele efecte:

Racirea profunda de durata mecanismele sunt : vasoconstricia si scaderea

debitului sangvin

Anestezia generala.

Efectul psihic – apare un efect de inviorare, dorinta de miscare – efect

stimulativ.

Aplicatiile locale calde au urmatoarele efecte – incalzirea moderata mai scurta

chiar daca produce vasodilatatie cresterea fluxului sangvin are si rol refringent
dar mai ales efect sedativ corelat si cu efectul psihic.

Actiunea asupra metabolismului – procedurile reci declanseaza termoreglarea

chimica detarmina crestera ratei metabolismului glucidic si lipicid, cresterea
consumuiui de oxigen si eliberarea de dioxid de carbon. Aplicatiile foarte reci si
foarte lungi determina procese catabolice care in timp epuizeaza rezervele
glucidice si lipidice, actioneaza asupra rezevelor proteice, in final crescand
eliminarile azotate rezultate din catabolizarea proteinelor.

Procedurile calde pana la 38-40 de grade determina o crestere usoara sau medie
a metabolismului, in vreme ce procedurile fierbinti (peste 40 de grade) cresc
metabolismul cu consum accentuat de oxigen cu antrenarea celor 3 linii
metabolice principale, glucide, lipide, proteine, si cu cresterea eliminatrii
dioxidiului de carbon, pe acest considerent se aplica procedurile fierbinti cu
scopul reductiei de greutate la subiectii sanatosi.

Actiunea asupra secretiilor org uman estes complexa si variaza din f de tipul ei.

- Secretia sudorala – depinde de timpul de procedura si de intensitatea ei si

poate fi influentata de ingestia de apa rece ce declanseaza constrictie la
nivelul mucoasei gastrice si va accentua dilatatia activa antagonista la
nivelul pielii. Reprezinta si un factor decurativ deoarece exista
posibilitatea eliminarii de produsi toxici rezultati prin diverse procese
patologice ichter, diabet zaharat, uremie, intoxicatii, afectiuni microbiene.
- Dureza – de regula factorul termic cald actioneaza la inceput in sensiul
cresterii diurezei daca factorul cald actioneaza in continuare o data cu
 aparitia si cresterea sudoratiei scade diureza pt ca excesul se elimina prin
transpiratie.
- Echilibrarea secretiei gastrice – procerurile calde au efect de
hipercloridrie in vreme ce procerurile reci au efect de hipoclorhidrie.
Ingerarea in timpul crizelor de ulcer a unor lichide reci det
vasoconstreictie si scaderea secretiileor.
- Secretia biliara este influentata de procedurile alterne cald-rece , iar
spasmul de organ este influentata de procedurile locale calde.

Regulile generale de aplicare a procedurilor de hidrotermoterapie:

1. Procedurile reci nu se aplica niciodata pe tegumente reci ci necesita o

incalzire prealabila
2. Inaintea procedurilor mai ales a celor calde e bine sa se puna comprese
reci pe cap si/sau ceafa
3. La finalul orcarei proceduri calde este nevoie de o scurta procedura de
racire.

Procedurile de HTT nu sunt inicate in nici un caz de infuficienta de orice fel. Se

pot aplica in afeciuni cronice, compensare sub tratament.

In cadrul prog complexe de recuperare pe parcursul unei zile este de dorit ca

procedurile de termoterapie sa se aplice dimineata dupa o masa usoara cu o
perioada libera dupa masa sau ianintea pranzului cu 1-2 ore.

TERMOREGLARE

Este o functie extrem de importanta a organsimului dpdv al mecanismelor

complexe de termoreglare org uman are 2 zone o zona centrala cu temp
cvasiconstanta care cuprinde zona viscerelor si o zona periferica compusa din
structura tegmentara care participa direct la schimburile caloricie cu mediul.
Aceasta zona are o temp variabila dar nu este constata permitand aceste
schimburi. Schimburile de caldura dintr eorganism si mediu se realzeaza prin 4
mecanisme : conductia, convectia, radiatia, evaporarea.

Concudctia - transfer de caldura din aproape in aproape.

Convectia – transfer de caldura prin fluide daorita circulatiei acestora. Poate fi

intern realizat in principal de sange sau extern realizat de aer.
Radiatia – organismele vi produc caldura sub forma de radiatie infrarosie

Evaporarea

Tegumentul dispune de 2 mecanisme implicate in termoreglare pe de-o parte are

capacitatea de a varia factorul convectiv catorta circ periferice care a are un
comportament particular, poate sa angreneze o caontate mai mica/mai mare de
sange prin vasodilat/vasoconst. Si cant de caldura implicata intre organism si
mediu.

Variatia factorului evaporativ sectretia glandelor sudoripare. Persiratia

insensibila este o functie normala a org ea actionand indiferent de temperatura
din mediu. Secretia sudorala intre in functie cand tem deaseste un anumit prag.

Zona periferica