Sunteți pe pagina 1din 26

Conf. Univ. Dr.

Paraschiva Postolache
UMF „Grigore T. Popa”, Iaşi

TRANSPLANTUL DE CORD
 lmplantare a inimii de la un donator pe un
bolnav primitor. Majoritatea
grefelor cardiacepracticate astazi se realizeaza cu
grefoane umane; totusi, mica disponibilitate a
transplantelor si contextul urgent in care trebuie
efectuata interventia au facut necesara cautarea
unor solutii de substitutie: transplantarea de
inimi de animale (maimute mari), pe de o parte,
punerea la punct a unei inimi artificiale, pe de
alta parte.
 Indicatii - grefa se practica in cazurile
de insuficienta cardiaca terminala, atunci cand
alte mijloace terapeutice au devenit
ineficiente: infarcte importante sau repetate care
au distrus cea mai mare parte a
muschiului cardiac, boli ale miocardului sau ale
valvulelor cardiace intr-un stadiu
avansat. insuficienta cardiaca are rasunet si
asupra plamanilor: de asemenea, in caz de
atingere pulmonara, se poate practica o grefa
inima-plamani.
 Contraindicatii -Inaintea grefei este
indispensabil un bilant, deoarece anumite boli
interzic sa se procedeze la o grefa de inima, ca, de
exemplu, o osteoporoza (decalcifiere osoasa)
importanta, un ulcer de stomac, o boala
pulmonara grava, o insuficienta
renala sau leziuniarteriale difuze.
 Grefa cardiaca este o operatie grea, cu numeroase
constrangeri: trebuie ca inima donatorului sa mai
bata in momentul prelevarii sale, ceea ce
presupune ca donatorul sa fie in stare
de moarte cerebrala; pe de alta parte, timpul de
care se dispune intre prelevare si implantare este
scurt (10 ore
maximum). compatibilitatea imunologica intre
donator si primitor, studiata prin compararea
grupurilor lor tisulare si sangvine (indeosebi
sistemele hla, ABO si rhesus), trebuie sa fie cea
mai buna posibila pentru a reduce la maximum
riscul de rejectie.
KINETOTERAPIA POSTTRANSPLANT
CARDIAC

 I. FAZA I
 A. Preoperator:

 Cuprinde furnizarea de informatii privind


interventia chirurgicala si reducerea anxietatii.
Perioada preoperatorie este uneori mult
prelungita datorita intervalului de asteptare
pana la obtinerea grefonului.
 B. Postoperator:
 Dupa interventie, pacientul este internat in
sectia de terapie intensiva, pentru o perioada de
cateva zile, in functie de evolutia parametrilor
hemodinamici. Pacientii cu transplant cardiac au
o hemodinamica intens perturbata, cu cresterea
rezistentelor vasculare sistemice si pulmonare,
prezinta deseori insuficienta renala, ficat de
staza, ascita si deseori casexie.
 Grefonul este de calitate variabila (donator de
obicei tanar cu instabilitate hemodinamica, mai
mult sau mai putin marcata dupa moartea
cerebrala), mentinut prin ischemie la rece, pe o
durata mai mica sau mai mare (de obicei 4 – 5
ore).
 In cazul transplantului cardiac grefonul trebuie
sa invinga rezistentele vasculare, mult crescute.
Astfel, ventriculul drept trebuie sa faca fata
rezistentelor vasculare pulmonare duble fata de
normal.
 Semnele de insuficienta cardiaca nu sunt rare in
primele zile postoperator. Dupa transplantul
cardiac poate surveni o insuficienta respiratorie
majora, in cadrul unui edem pulmonar, ducand la
hipoxie si necesitatea ventilatiei asistate. Un
rejet precoce sau o infectie pulmonara pot
prelungi sederea in terapia intensiva.
 Sunt indicate trei sedinte pe saptamana, pe o
perioada mult mai lunga fata de ceilalti cardiaci
operati (40 – 60 sedinte).
 Incalzirea este facuta progresiv si lent iar efortul
maxim in timpul antrenamentului nu va depasi
60% din capacitatea aeroba maximala, cu
alternarea intensitatii crescute si scazute a
exercitiilor. In perioada de revenire efortul va fi
de 30-40% din consumul de oxigen maximal.
 Pot fi efectuate si alte exercitii: ergometria
bratelor, utilizarea de greutati mici etc
 Ameliorarea capacitatii aerobe dupa un an este explicata
de revenirea la o capacitate vasodilatatoare arteriolara
normala, ce permite o adaptare mai buna a debitului
sanguin muscular la cererea muschilor activi.
 Tratamentul imunosupresor cu ciclosporina duce deseori la
cresterea TA si necesita utilizarea unui medicament
antihipertensiv.
 Obiective - Beneficiile antrenamentului la pacientii cu
transplant cardiac sunt limitarea atrofiei musculare si a
demineralizarii osoase, cresterea capacitatii de efort, a
capacitatii aerobe, scaderea tensiunii arteriale diastolice si
a frecventei cardiace la acelasi prag de efort.
 Reducerea frecventei cardiace de repaus este explicata prin
scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei si a
numarului de receptori beta-adrenergici (down-regulation)
datorita antrenamentului.
SE RECOMANDA:

 Exercitii fizice usoare


 Gimnastica respiratorie.

 Bicicleta ergometrica.

 Mersul pe jos zilnic sau pe covorul rulant timp


de 30-60 minute, la viteza 5 km/h.
 Este permis chiar şi joggingul, dar progresiv şi,
iniţial, alternat cu perioade de mers.
 Viteza de alergare trebuie să se facă în funcţie de
confortul respiraţiei şi de frecvenţa cardiacă.
 Alte sporturi permise: ciclismul, nataţia, ski fond.
 ziua 1 – mobilizarea membrelor inferioare si a
centurii scapulare
 ziua 2 – kinetoterapie respiratorie, asezat la
marginea patului, in fotoliu, mers prin camera
 ziua 3 – mers pe culoar, insotit
 ziua 4 – mers neinsotit
 ziua 5 – inceperea exercitiilor fizice
 ziua 6 – urcarea unui palier de trepte sau exercitii
compensatorii, antrenament pe bicicleta
 ziua 7 – urcarea unui etaj
 Scopul acestei faze este ca pacientul sa atinga 3-4
MET (echivalent metabolic) urmarit de
kinetoterapeut, pana la externare
 Faza 2 a recuperarii:
 Pacientii efectueaza dupa externarea din clinica de
chirurgie o perioada de antrenament cu durata de 6-8
saptamani. Se poate realiza si intr-un ambulatoriu
neinstitutionalizat. Testare de efort inainte de
programul propriu-zis.
 Mijloace:
 gimnastica respiratorie
 exercitii fizice usoare (initial supervizate de
kinetoterapeut)
 plimbari, la inceput scurte (10–20 de minute) repetate
de 2-3x/ zi.
 exercitii de relaxare si destindere
 exercitii de echilibru 3x/sapt
 consiliere psihologica pentru cei anxiosi, depresivi.
 Antrenamentul cu rezistenta:
 2-4 seturi/grup muscular

 12-15 repetari

 8-10 exerctii

 expirul – pe efort

 se creste greutatea cu: 0,9-2,3 kg/saptamana


(brate) si 2,3-4,5kg /saptamana (membre
inferioare)
EXERCITII DE RESPIRATIE
 - expiratie impusa, urmata de inspiratie, cu antepulsia abdomenului
pe masura ce aerul patrunde, expiratia prin pronuntarea literei S si
coborarea abdomenului; ambele maini pe abdomen, cu coatele pe
saltea.
 - respiratia se va executa la nivelul toracelui, in momentul in care se
executa expiratia mainile se apropie uros iar in momentul inspiratiei
se vor departa.
 - subiectul in pozitia sezand cu trunchiul aplecat spre spate si spre
stanga
 - subiectul este in decubit lateral stang, cu trunchiul in rotatie
anterioara de 45 de grade inainte, sprijinit pe o perna pentru lobul
superior drept si in decubit lateral drept pentru lobul superior stang.
 - subiectul in decubit dorsal, cu genunchii usor flectati, pentru
segmentele anterioare, lobii superiori stang si drept.
 - subiectul in decubit ventral, pentru segmentele superioare, lobii
inferiori
 - din decubit dorsal, cu mainile la nivelul claviculei, executa inspir si
expir ridicand usor cutia toracica, astfel incat sternul sa ajunga sub
barbie.
EXERCITII DE RECUPERARE KINETICA
1. EXERCITII CARE CRESC PULSUL:
Plimbarile, mersul pe loc, sau pedalatul la viteza mica. Acestea
trebuie facute in primele 5 minute ale antrenamentului.
Inceputul trebuie sa fie foarte lent, dupa care, ritmul va creste
treptat. Scopul este de a crete circulatia musculara si a pregati
pacientul pentru stretching .
Pe tot parcursul sedintei de kineto se vor urmari parametri vitali ai
pacientului.
 2. EXERCITII DE STRETCHING ACTIV:

Urmatoarele 5 minute trebuie facute pentru stretchingul


musculaturii care urmeaza a fi folosita. Stretchingul se face doar
atat cat permite muschiul. Este important ca pacientul sa
continuie sa-si miste picioarele intre exercitiile de stretching,
astfel corpul va fi pregatit pentru urmatoarele miscari de
kinetoterapie.
 3. Stretchingul musculaturii spatelui (zona cervico-
dorsala):
- Ortostatism
- Pacientul trebuie sa faca ante-flexia membrelor
superioare la 90 de grade.
Capul face flexie, privirea va fi in podea.
Acest tip de stretching se va mentine 10-15 sec.

Se va produce intinderea urmatorilor muschi:


- Ridicator al scapulei
- Trapez superior
- Deltoid
- Romboid mic si mare
 4. Stretching pentru musculatura pieptului:
- -Ortostatism
- -Pacientul va pune mainile (cu fetele palmare)
de-o parte si de alta a coloanei vertebrale ( la
nivelul sacrumului). Se va incerca apropierea
coatelor, lent.
- - se va mentine stretchingul timp de 10-15 sec.
- Musculatura activata:
- Pectoral mare si mic
- Deltoid anterior
 5. Exercitii pentru talie si zona dorso-lombara.
- Ortostatism
- -Pacientul va sta cu mainile in sold, din
ortostatism, se vor face inclinari spre stanga si
spre dreapta ale trunchiului. ( x5)
- -Revenire la pozitia initiala.
 6. Stretching pentru muschii gambei:
- Ortostatism
- Pacientul trebuie sa impinga peretele cu
membrele superioare flectate la 90 de
- grade in fata.

- Membrul inferior drept extins

Membrul inferior stang flectat, varful piciorului


atinge peretele .
 Musculatura activata:

Soleari
Gastrocnemieni
 Stretchingul muschilor Hamstring :
- Ortostatism
- Pacientul va face flexia trunchiului in fata, cu
mainile in solduri, flectand membrul inferior
stang, cu planta pe sol, in timp ce membrul
infeior drept va face o indoire usoara la 45
- de grade, planta mentinandu-se pe sol.
 Stretching pentru muschulatura anterioara a coapsei:
Ortostatism
Pacientul va incerca sa impinga cu
mana stanga peretele iar cu mana
dreapta va face flexia membrului
inferior drept.
Musculatura activata:
Qvadriceps
Tensor fascia lata
Croitor
Drept femural
Vast lateral, medial
Adductor mare
 In etapa finala a sedintei de kinetoterapie,
pacientul trebuie sa faca exercitii usoare de
respiratie.
 Acest gen de exercitii ajuta pacientul sa revina la
starea initiala, reduce riscul unor probleme
cardiace care pot aparea daca exercitiul este oprit
brusc.
 In timpul efortului se poate aplica “Testul
Vorbirii”, care va arata daca pacientul se simte
bine si daca executa exercitiul la intensitatea
corecta.
 Se vor urmari: pulsul, scorul de efort si starea
generala a pacientului.
 Bibliografie-
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-
medical/transplant-de-inima-cord_6571
 http://www.qreferat.com/referate/medicina/KINE
TOTERAPIA-POSTTRANSPLANT-C257.php
 http://www.contraboli.ro/recuperarea-
varstnicului-dupa-pass-aortocoronarian/
 http://www.ouh.nhs.uk/patient-
guide/leaflets/files%5C091011cardiacrehableys.p
df