Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
54.modul de Actiune Al Antagonistilor de Calciu in Hiperplazia Gingivala
54.modul de Actiune Al Antagonistilor de Calciu in Hiperplazia Gingivala
-simptomatologie
-in forma acuta
dureri la masticatie
trismus
hipersalivatie
halena
formarea unui exudat purulent sub capusonul mucozal
adenopatie
starea generala alterata si febra
-complicatii
gingivostomatita ulceronecrotica
abcese de vecinatate, in zona maseterului, retrofaringian, periamigdalian,
uneori in loja temporala
-s-au mai descris: edem laringian; tromboflebia sinusului cavernos;
meningita acuta
69.Gingivostomatita ulcero-necrotica: etiologie TFPP
1. -spirochete: Treponema denticola, vicenti, macrodentium
2. -bacili fuziformi:Fusobacterium nucleatum
3. -Prevotella intermedia
4. -Porphyromonas gingivalis
Factori favorizanti:
pericoronarite
igiena bucala incorecta, intamplatoare sau absenta
fumatul excesiv
traumatism direct al gingiei de dintii antagonisti in ocluziile foarte adanci
sau prin migrari
deficitul in vit. C, B1, B2(in alcoolism)
boli generale cronice casectizante: sifils; tumori maligne; retrocolita ulcero-
hemoragica(leucemii, anemii)
factori psihosomatici: stres(stagiu militar, examene); nevroze anxioase si
depresibile
70.Gingivostomatita ulcero-necrotica:histopatologie
-suprafata epiteliului e distrusa si inlocuita cu false membrane
-in corion se constata o hiperemie puternica si un bogat infiltrat inflamator cu
PMN
-la nivelul zonelor ulcerate si necrozate:
1. zona bacteriana: cea mai superficiala, numeroase bacterii diverse, dar
putine spirochete
2. zona bogata in leucocite: numeroase neutrofile, printre care sunt
spirochete si bacterii
3. zona de necroza: resturi celulare si fibre de colagen, multe spirochete, cu
mai putine bacterii
4. zona de infiltratie spirochetala: bogata in spirochete, fara bacterii
-spirochetele patrund pe o adancime de 0,3mm de la suprafata ulceratiilor si
zonelor de necroza
71.GSUN:simptomatologie subiectiva
72.GSUN:simptomatologie obiectiva
• Semne patognomonice:
-papilele prezinta la varf o ulceratie crateriforma care se extinde si la MGL
-ulceratiile acoperite cu depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuie la
cenusiu-murdar
-aspectul papilelor si MGL pe distante de 1 sau mai multi dinti este crateriform,
crenelat si poate fi delimitat la baza de un lizereu linear eritematos
• Diagnostic diferential
-gingivostomatita herpetica
-gingivostomatita aftoasa
-gingivite alergice si descuamative
-leziuni difterice
-sifilis
-tuberculoza
-leucemie acuta
-agranulocitoza
-candidoze acute
74.GSUN:evolutie si complicatii
-in absenta tratamentului poate evolua spre forme mai grave cu distructii
parodontale intinse si denudarea radacinilor
-sindromul de alterare a starii generale se accentueaza
-complicatii -stomatita gangrenoasa sau noma
-meningita
-abces cerebral
-septicemia
-rareori poate retroceda spontan
-sub tratament evolueaza rapid spre reducerea suferintelor acute locale si
ameliorarea starii generale
-recidivele sunt frecvente, mai ales in absenta corectarii factorilor favorizanti
77.Herpangina
-la copii in special vara
-leziuni eritematoase, veziculoase si ulceratii pe valul palatin si mucoasa istmului
faringian
-se poate insoti de infectii cutanate date de acelasi factor: Coxsackie A sau B sau
de ecovirusi
• La copii
-leziuni candidozice cu aspectul unor depozite de culoare alb-crem,ce imita
laptele prins,coagulat
-pe mucoasa fetei dorsale si pe marginile limbii, pe mucoasa jugala, palatina si
pe gingie
-la inceput izolate, apot confluente pe un fond eritematos, generalizat al
mucoasei bucale
-depozitele miceliene sunt aderente si se desprind la o raclare energica, lasand
puncte sangerande
• La adulti
-atrofia papilelor filiforme ale limbii,ce au aspect neted, lucios; in rest mucoasa
bucala prezinta eritem
-hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual si uneori jugal si palatinal, cu aparitia
de placi albe, aderente
-aspect pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte inchegat, pe fond de
eritem si ulceratii mucozale
-fisuri si ulceratii ale comisurii cu exsudat seros si suprainfectari urmate de
cruste
-uneori xerostomie
PARODONTITE
• In derm
-infiltrat dens limfoplasmocitar
-vasodilatatie pasiva
-endarterita(inflamatie artera ce poate duce la obstruarea acesteia)
-degenerescenta filetelor nervoase
-la nivelul microulceratiilor epiteliului sulcular si jonctional mici cantitati de
tesut de granulatie
• La microscop electronic
-in epiteliu
-alterari ale mitocondriilor, marite de volum, vacuolizate
-tendinta de aglomerare a ribozomilor
Marfan
Cross-McKusick-Breen
– hipertrofie gingivala
- hiperpigmentatia pielii
-opacifierea corneei
-tulburari nervoase de tip spastic
• In corion si desmodontiu
-distructii intinse ale fibrelor de colagen din ligamentele supraalveolare si
periodontale
-resorbtii ale cementului, inlocuit de zone intinse de tesut de granulatie epitelial
si conjunctiv
-distructii ale fibrelor Sharpey
-osul alveolar cu numeroase zone de resorbtie, in care se dezvolta tesut
conjunctiv de neoformatie, cu stroma conjunctiva foarte redusa si un bogat
parenchim vascular invadant
• Grade de afectare
Subdiviziunea A 3-4 mm
Subdiviziunea B 5-7 mm
Subdiviziunea C ≥ 8 mm
Aspecte particulare:
-crater septal interproximal-rezultatul unei resorbtii verticale ce afecteaza
corticala interna, marginea crestei osoase septale si osul spongios subiacent;are
deschidere crateriforma mai larga spre coronar si orientata spre cement sub
JSC; limita spre spongioasa se face printro zona de demineralizare
radiotransparenta partial
-crater septal aproximal-rezultatul resorbtiei verticale ce afecteaza corticala
interna pe ambele fete(M si D) si osul spongios subiacent sub forma unei
piramide cu baza coronar si varful vertical de-a lungul septului
-resorbtia crenelata-inegala de la un dinte la altul
99. Parodontita marginala rapid progresiva:etiologie si patogenie
• Etiologie
-Aggregatibacter actinomycetemcomitans
-Prevotella intermedia
-Porphyromonas gingivalis
-Tannerella forsithensia
-Fusobacterium nucleatum
-Eikenela corrodens
-Campylobacter rectus
• Patogenie
-modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de bacterii
-activarea policlonala a limfocitelor B
-alterari ale functiilor limfocitelor T
-producerea de autoanticorpi fata de colagen
• Sarcom Kaposi
-tumora maligna nespecifica infectiei HIV
-apare mai frecvent la bolnavii SIDA
-la inceput
-macule de culoare rosie sau bruna, albastruie
Sau
-papule
Sau
-mici formatiuni nodulare
-pe gingie si mucoasa boltii palatine
-ulterior se maresc in volum si au aspect de hematom sau hemangiom
la nou – nascut: perle Epstein mici chisturi pe linia mediana palatina, sau la
nivelul crestei alveolare nodulii Bohn ce provin din resturi ale lamei
dentarepreferential in zona premolarilor mandibulari si se prezinta ca o
formatiune proeminenta, la nivelul papilei sau gingiei fixe cu o suprafata neteda
si lucioasa de culoare alb-galbui sau cu o tenta albastruie , fluctuenta,
nedureroasa, dimensiuni pana la 1 cm